Ca urmare a implicării sale directe în favoarea extremistilor maghiari si a Ungariei, in scandalul de secesiune a UMF Targu-Mureş generat in scurta lui domnie de 72 de zile, Mihai Razvan Ungureanu este recompensat cu titlul de Doctor Honoris Causa al Universitatii din Pecs, care ii va fi conferit de confratii lui din poporul ungurean pe 13 decembrie, conform unui anunt publicat de presa ungureasca. “A fost o surpriza placuta. Sunt recunoscător Decanului Facultății de Medicină a Universitatea din Pécs si Senatului pentru acest privilegiu”, a declarat Ungureanu pentru agentia maghiara de stiri MTI, citata de Ziarul din Pecs pe 4 septembrie a.c.. ”Mă bucur că este apreciat un gest politic al Guvernului condus de mine care a hotarat sa impuna aceasta Decizie”, mai afirma fostul premier in articolul citat. Decizia antinationala a Guvernului Ungureanu a fost imediat redresata de Cabinetul Ponta, spre bucuria studentilor si profesorilor de la UMF Targu Mures. Scandalul declansat de decizia antiromaneasca a lui Ungureanu a fost relatat pe larg de portalul Ziaristi Online si aduce aminte de prestatia fostului prim-ministru in favoarea aceleiasi Ungarii, din perioada cand era ministru de Externe si milita pentru donarea Averii Gojdu – de peste 3 miliarde de euro! – statului ungar. Probabil tocmai aceasta activitate impotriva statului roman l-a si determinat pe presedintele Basescu sa-l numeasca sef al SIE. In continuarea prezentam un interviu cu candidatul ARD din Arad, realizat de un jurnalist muresean chiar la aflarea vestii, in luna septembrie, si in care raspunsurile tafnosului Ungureanu sunt de-a dreptul halucinante. ”Iată că o Universitate din Ungaria simte nevoia să recunoască public, prin gestul pe care e pe cale să-l facă, normalitatea şi firescul unei astfel de decizii într-o Europă unită”, isi incheie cu aplomb candidatul iesean, acum “os de aradean”, interviul. Intr-un articol de pe site-ul Ziarului din Pecs se consemneaza si faptul umoristic ca prima scrisoare trimisa de Universitate lui Ungureanu pentru a accepta distinctia s-a intors din Romania cu mentiunea „címzett ismeretlen” – “destinatar necunoscut”. Normal, Posta e, inca, Romana! Nu “ungureana”…
Sufletul meu de datornic parcă s-a liniștit puțin. Doar pentru că m-am fâțâit pe la ușa băncii. Brusc m-am simțit mai bine. De aia mi-a venit să glumesc cu cele două doamne, că altfel n-am cum să le spun, de la cortul electoral al Partidului Poporului – Dan Diaconescu.
Fumigena “cazului” Ion Stan a reusit sa atraga atentia presei de can-can politic pe ultimele sute de metri ale campaniei electorale. Prea putini jurnalisti s-au invrednicit sa incerce sa afle si cine a tras fumigena si de ce. Vorbim de vicepresedintele a doua Comisii de importanta nationala: Comisia comuna permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI si Comisia comună speciala a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea pachetului de legi privind Securitatea Naţională. Stenogramele DNA furnizate presei in deja clasicul stil care ne aminteste de epitetul folosit de presedintele Traian Basescu la adresa unui ziarist – de “gaozarism” – , ne demonstreaza ca Ion Stan a incercat, ca in fiecare an, sa-l “mituiasca” pe Mos Nicolae, cu “două portocale, două banane, o ciocolată şi o napolitană”. Si ca mai cauta o sponsorizare pentru benzina in campanie. Dar cine dintre candidati nu a cautat aceasta sponsorizare? MRU, poate, pentru ca ruleaza cu limuzinele 4×4 de lux si sub protectia SPP, toate platite de c0ntribuabilul roman timp de 365 de zile pentru ca a fost premier… 72 de zile! In rest, din cate am constatat, vedeta transcrierilor DNA, care apare o data la doua randuri, este un personaj numit “Neinteligibil”. Cu zeci de fragmente “neinteligibile” in inregistrarile lor – in care este posibil ca deputatul sa fi afirmat exact contrariul celor prezentate -, profesionistii de la DNA au hotarat, totusi, sa arunce fumigena pe piata. Posibil intoxicat, la randul sau, Ion Stan a aruncat sageti chiar spre directorul SRI, ambasadorul George Maior, care a replicat ca, dimpotriva, s-a inteles intotdeauna foarte bine cu vicepresedintele Comisiei SRI si nu are nici o implicare in Afacerea DNA. Dar chiar litrul de benzina si napolitana de Mos Nicolae sa-l transforme pe un fost prefect al judetului Dambovita, parlamentar timp de 12 ani, perioada in care a ocupat succesiv pozitia de presedinte, secretar si vicepresedinte al Comisiei SRI, onorat cu Crucea Patriarhala si cu Ordinul Serviciul Credincios in Grad de Cavaler acordat de Presedintele Romaniei, in “coruptul anului”?
Sa luam prin comparatie cu bananele si napolitanele cateva extrase dintr-o declaratie politica facuta de Ion Stan de la tribuna Parlamentului pe 12 iunie a.c.: “Un astfel de comentariu readuce în atenţie circumstanţele accidentului în care a decedat Teo Peter şi ne dezvăluie că autorul uciderii din culpă nu a fost soldatul american, ci fiul, minor şi beat la volanul bolidului, al primului demnitar al Ambasadei SUA la Bucureşti. Soldatul, protagonistul unei relaţii sexuale cu o minoră, fiica unui membru al Consulatului SUA, care a fost determinat să preia fapta asupra sa. Dar, pentru asta, martorul cheie trebuia “să nu mai fie găsit”. Mihai Răzvan Ungureanu, de la cârma MAE şi a SIE, a făcut tot ce trebuia ca martorul să nu fie identificat şi prezent la proces, iar urmarea a fost nedovedirea, nu atât a acuzaţiilor, cât mai ales a persoanei care s-a aflat la volan în momentul producerii accidentului.” Si inca: “Deşi departe de mine gândul de a fi vreun fan de al Emil Boc, acesta a avut, în cele din urmă, şi o zvâcnire de conştiinţă, refuzând să se conformeze lobbyistului, iar acesta i-a ordonat debarcarea. În acest sens, Gabriel Oprea şi structurile speciale de informaţii şi diversiune avute în subordine, cu asistenţa agenţilor de operaţiuni psihologice speciale, acoperiţi la o adresă din strada Povernei, au pus în operă a doua “Revoluţie de iarnă” din Piaţa Universităţii. Cum de au scăpat scenariştii şi regizorii controlul evenimentelor? Au ales un prim-ministru de mucava. Un Pinocchio, cu apucături de domnişoară sadomasochistă, deprins la SIE cu tertipurile ieftine ale celor rataţi în ale spionajului, care l-au umflat cu alune şi îmbălsămat în whisky.” Si mai mult: “Un alt comentariu readuce în actualitate, cu un consistent supliment de informaţii, relatările publicate ale fostului procuror Ciprian Nastasiu în legatură cu faptul că Mihai Răzvan Ungureanu a facilitat vizitarea în detenţie a lui Omar Hayssam de către avocatul Mordechai Tzivin.” (Sursa: Camera Deputatilor, Ion Stan – declaraţie politică: “Controversatele implicări ale fostului ministru de externe Mihai-Răzvan Ungureanu în cazurile Teo Peter şi Omar Hayssam”)
Coincidenta sau nu, la numai o saptamana dupa aceasta declaratie politica fulminanata Ion Stan a fost indepartat de la sefia filialei Dambovita a PSD, pe care o detinea de o bucata buna de timp. “Inlocuirea mea este o decizie abuziva, in spiritul relatiilor neprincipiale si nestatutare pe care incearca sa le incetateneasca impreuna cu unii lideri teritoriali, din dorinta de a scapa de persoane incomode domniei sale si familiei domniei sale”, a afirmat atunci deputatul PSD cu adresa la liderul USL, Victor Ponta. Bun: aflam asadar ca Stan nu e nici cu Ungureanu, recte Basescu, nici cu Ponta. Si mai si critica SIE si DGIA. Deci, cine i-a copt-o? Pentru a descifra aceste mistere, i-am solicitat un interviu generalului de brigada SRI (r) Aurel Rogojan, acuzat de o ziarista anonima in Evenimentul Zilei (vezi foto) ca “ingroapa coruptia” impreuna cu deputatul Ion Stan si ziaristul Cornel Nistorescu.
Dar, inainte de aceasta discutie, am procedat la o documentare la zi cu foste cadre ale conducerii SRI si SIE (la nivel de top 3). Sursele pe care le voi cita in continuare au punctat prestatia principalilor actori implicati in jocul de-a DNA. Unul dintre generalii prezenti i-a facut un portret cu raze X al capului ARD, MRU, alesul lui Traian Basescu ca candidat la Presedintia Romaniei in 2014. Am aflat astfel ca: “MRU a avut cateva mari tentative de a deturna activitatea Serviciului de Informatii Externe de la scopurile sale legale, firesti. A fost izolat, e adevarat destul de tarziu, de profesionistii care au inteles ce urmareste acest IMPOSTOR, ajuns in fruntea spionajului Romaniei. Bineinteles, cu inalte complicitati. Externe dar si interne. Pana a fost izolat in SIE, si inainte, ca ministru de Externe, MRU a actionat devastator impotriva Romaniei. MRU a fost printre cei mai vulnerabili demnitari, dupa cei care i-au girat promovarile; a ramas, in continuare extrem de vulnerabil, deci este totalmente incompatibil serviciului public loial Romaniei. Nu-l leaga absolut nimic nobil de tara noastra, al carei teritoriu il locuieste si a carei cetatenie o detine alternativ. Inselator, inselator… Nu este nici pe departe un erudit, un om de stiinta sau altceva. Are trei mari “calitati”: mitoman cu staif, poltron patentat, cleptocrat dovedit. Este un jalnic impostor, cu un CV umflat, un ambalaj amagitor pentru un spirit si suflet gol”.
Alt subiect, tangential: “ICR a fost folosit si pentru deturnarea fondurilor operative secrete ale SIE in diverse buzunare, precum si pentru plata unor operatiuni ilegale de infestare si agitare a vietii politice”. Despre actorii guralivi din presa si politica: “Tapalaga este in solda straina, ca si M. Macovei, cu care se afla in aceeasi barca. TRU – Traian Razvan Ungureanu – a fost expediat de la BBC ca suspect contagios de KCI – Kaghebita Cronica Incurabila. Mircea Marian este un caz de notorietate, cu loc garantat in patologia fatarniciei si a delatiunii. Robert Turcescu a fost extras de Gabriel Oprea de unde era, fiind incantat de gradul “onorific” de colonel, apoi plasat sub umbrela DGIA si gadilat de SIE sub Ungureanu. Aceleasi initiale, cu directie spre aripile internationaliste tradatoare ale celor doua servicii, sunt scrise cu vopsea reflectorizanta si pe fruntea lui I.T. Morar si Mircea Toma de la Agentia de Monitorizare a Presei, ultimul fiind si unul dintre coordonatorii principali ai Retelei Soros in Romania, alaturi de Alina Mungiu Pippidi.” Pornind de aici haideti sa vedem ce ne spune despre aceasta afacere si generalul Aurel Rogojan, cu functii importante atat in DSS, o jumatate din cariera sa, cat si, apoi, ca ofiter de rang inalt in SRI, cealalta jumatate, fiind printre responsabilii planificarii strategice a serviciului secret roman si unul dintre autorii pachetului de legi privind Securitatea Nationala, in ultima perioada remarcandu-se prin publicistica sa ca un critic constant al Troicii Iliescu-Magureanu-Basescu. Dar, mai intai, un motto dintr-o declaratie politica a acuzatului Ion Stan:
“În opinia noastră, serviciile de informaţii reprezintă, în acest moment, cea mai importantă redută a bătăliei unor forţe politice profund dezbinate, în care fiecare din părţi mizează pe supravieţuirea prin controlul acestor servicii. La serviciile de informaţii se află secretele măririi şi decăderii lor, iar conştiinţa acestui adevăr îi face, şi pe unii şi pe alţii, să arunce totul în joc. Dacă nu au reuşit să-şi aservească serviciile, atunci preferă să le împingă spre sinucidere, împlicându-le pe unele cu – pe altele – fără voia lor, în dispute politice.” – Ion Stan
Interviul Ziaristi Online cu generalul Aurel Rogojan: “Victimele inscenarilor razbunatoare, cu substrat politic, sunt linsate mediatic insa, pe termen lung, militantii politici hartuiti castiga in notorietate”
Rep Ziaristi Online: Domnule general Aurel Rogojan, in gazeta Evenimentul Zilei, Scanteia ARD-PDL, a aparut un articol de infierare a dvs, a jurnalistului Cornel Nistorescu si a deputatului Ion Stan, in care se sugereaza ca sunteti un fel de vector al coruptiei parlamentare si, pe deasupra, mai semnati si cu pseudonim in Cotidianul. Autoarea, respectiv semnatura Adriana Musat, are doar trei articole in doua luni de munca la EvZ, celalalte doua fiind oarecum pe acelasi “profil”. Cum raspundeti acuzatiilor din ziarul lui Tal Silberstein si Dan Andronic?
Gen Aurel Rogojan: Regula de conduita fata de asemenea subproduse, care nu au nimic comun cu jurnalistica si care denota intruzinea structurilor oculte clandestine in folosirea presei ca mijloc si releu de agresiune imagologica, ar fi sa nu luam seama. Dar, fiindca m-ati intrebat, din respect pentru interesul dumneavoastra, am sa fac cateva comentarii.
In primul rand, deplang conditia semnatarei articolului, in masura in care exista in realitate si nu este doar un nume de serviciu, alaturi de multe altele din presa infiltrata, prin care se lanseza provocarile si diversiunile mediatice. Fiindca, asa cum a tinut sa ne avertizeze Adam Michnik la o reuniune a organizatiilor jurnalistilor din Europa Centrala si de Est, “Daca Milosevici nu ar fi existat, noi l-am fi inventat”.
Lipsa de corectitudine si absenta dorintei “autoarei” de a exprima adevarul, au retinut-o de la exercitarea celei mai elementare norme de etica jurnalistica: ”Audiatur et altera pars”. Daca ma intreba, nu mai avea ce publica.
In colaborarea mea cu Cotidianul.ro am semnat mai multe zeci de articole – editoriale, comentarii, studii si documentare, cu numele si pronumele din cartea de identitate, iar uneori, daca a fost cazul, si cu gradul din livretul militar.
Dreptul de a cauta, culege si raspandi informatii, prin orice mijloace si neconditionat de frontierele statelor este consacrat de celebrul Articol 19 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului. Asa ca nu vad de ce anume ma acuza oficiosul din topul releelor de dezinformare ?
In al doilea rand, o spun clar, raspicat si fara nici-o rezerva. Am avut statut oficial de colaborator al deputatului Ion Stan in anii 2007-2008, iar anterior, cand era presedintele unei comisii parlamentare, am fost solicitat institutional pentru a-i furniza asistenta in materia reglementarii domeniului securitatii nationale si a activitatii serviciilor de informatii. Este ilegal, interzis ori impotriva vreunei cutume ?
In al treilea rand, Cotidianul.ro, asa cum si gazetarul Lucian Gheorghiu a dorit sa precizeze, nu a folosit, in referire la cazul deputatului Ion Stan, decat declaratiile sale politice, postate pe site-ul Camerei Deputatilor si publicate in Monitorul Oficial.
In al patrulea rand, asocierile fortate si neconcordante adevarului privind o relatie personala de vreo patru decenii cu domnul Cornel Nistorescu, o “intalnire si imprietenire pe taram militar, pe la mijlocul anilor ’60”, este o mostra evidenta de intoxicare si manipulare, dar si de inducere a unei supozitii tendentioase. Si unul si altul avem biografiile publice. Puteau fi accesate. Siluirea adevarului este o stratagema care ne vine din democratie sau din totalitarism? Deci portavocea cui este o gazeta de aceasta factura?
“Autoarea” nu s-a documentat nici macar in arhiva gazetei unde presteaza si in care, prin 2002-2003, eram “infierat” ca “francmason”. La conducerea gazetei era atunci Cornel Nistorescu, cu care am dat mana, prima oara, in 2007, luna iunie, ziua 28. Dar pana in urma cu doi ani, cand a intevenit colaborarea mea la Cotidianul.ro nu am avut prijejul sa stam fata in fata .
In al cincilea rand, daca domnul deputat Ion Stan ar fi dovedit ca a premeditat si savarsit cu intentie fapte incriminate de lege, cu pericol social demonstrat de probe directe incontestabile, in cadrul unei instructii judiciare in care procurorii au adunat, deopotriva, dovezile de acuzare, cat si cele de circumstantiere si aparare, atunci nimic nu ar indreptati la vreo ingrijorare. Dimpotriva.
In al saselea rand, de ce are nevoie instructia judiciara de atata publicitate si mediatizare dirijata unilateral, cine si de ce pronunta sentinte in presa, inainte de un proces echitabil ? Am in vedere toate cazurile de aceasta natura. Victimele inscenarilor razbunatoare, cu substrat politic, sunt linsate mediatic, apoi, peste ani, Justitia nu le mai retine nimic in sarcina.
In al saptelea rand, trebuie observat ca “autoarea” afirma ca eu si domnul Nistorescu suntem din sate vecine, din judetele Bihor si Hunedoara. Cum cele doua judete nu se invecineaza direct… sunt tentat sa cred ca textul a fost redactat pe undeva, pe afara, de catre cineva care nu cunoaste nici geografia Romaniei. Sau au fost incurcate fisele personale.
Nu in ultimul rand, ce ni se reproseaza? Ca punem si noi umarul la ingroparea coruptiei? Trebuie lasata sa traiasca ?!
Rep: “Seful unei retele de trafic de influenta” Ion Stan – dupa cum a fost caracterizat de europarlamentarul Traian Ungureanu, cercetat acum de DNA pentru niste pachete de Mos Nicolae si o sponsorizare pentru benzina, este unul dintre cei mai energici parlamentari, conform activitatii sale consemnate pe portalul electronic al Camerei Deputatilor. Declaratiile sale politice si interpelarile sunt majoritatea pe subiecte foarte fierbinti, in general evitate de alti parlamentari mai comozi: de la secesiunea “Tinutului Secuiesc”, ingaduita de “organele statului”, la mafia intelectuala patronata de Plesu, Liiceanu si Patapievici si dictatura “justitiarilor” de tipul comisaresei Macovei (citez din declaratiile sale). Presedintele Basescu si ungureanul sau nu lipsesc din comentariile sale la obiect. In acest context, cu expuneri publice care vizeaza infractiunile unui grup organizat, nu vi se pare cam cusuta cu ata alba operatiunea DNA?
Gen: Asa cum am mai sustinut cu alte prilejuri, chiar si in deschiderea volumului ”Fereastra serviciilor secrete. Romania in jocul strategiilor globale” reiterez un fapt notoriu: parlamentarii, cu rare exceptii, isi preiau mandatul sub povara datoriilor facute pentru campania electorala. Adica intra in Parlament “datori vanduti”. Sansa ori nesansa de a fi documentat ca infractor depinde doar de alegerea “sponsorilor” si modalitatile sponsorizarii. Daca avem in vedere aceasta dezolanta realitate o securizare a Parlamentului ca penitenciar ar sanctiona mai echitabil coruptia electorala, cu o marja de eroare de circa 5 la suta.
Domnul Stan cunoaste foarte bine legile, este avizat asupra riscurilor, nu facea parte din categoria celor obligati de imprejurari sa-si cumpere locul in Parlament. Dar, in acelasi timp, iar intrebarea dumneavoastra este avizata, dansul a deranjat prin militantismul sau politic subordonat, nu neaparat partidului din care face parte, cat mai cu seama interesului public, pe care l-a identificat corect si servit loial, chiar cu riscul de a avea probleme in partid. Si a avut probleme foarte serioase in partid, fiindca a demascat in declaratiile sale politice afacerile nebuloase, ca sa le spunem asa, ale sponsorilor personali ai unora dintre liderii marcanti.
Oamenii de afaceri, mai cu seama cei care isi datoreaza profitul contractelor publice, au moral indatatoriri de caritate, cum sunt si darurile simbolice pentru copii, fie de Mos Niculae sau Mos Craciun. Desigur, acesta nu este un argument cu valoare juridica, dar este o oportunitate pe care politicienii nu o scapa.
Dar, a folosi o astfel de imprejurare ca pretext pentru a servi poporului insetat de justitie un “mare caz de coruptie” si a cere arestarea in plina desfasurare a campaniei electorale, nu poate ramane in afara unor determinari de cu totul alta natura, decat cea a corectei aplicari a legii. Cine nu cauta si nu alearga dupa sponsorizari in campania electorala? Asa ca intrebarea: ”De ce Ion Stan?! “ poate aparea ca fireasca.
Rep: Dl Ion Stan este vicepresedinte al Comisiei comune permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI si vicepresedinte al Comisiei comune speciale a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea pachetului de legi privind Securitatea Naţională. Dvs sunteti general de brigada SRI (rez). Intamplator, unele dintre subiectele abordate de domnia sa se regasesc si in cartea dvs, “Fereastra Serviciilor Secrete”, laudata chiar si la B1 Tv, de Ion Cristoiu. Credeti ca de aici s-a facut o legatura?
Gen: Nu-i nimic intamplator! Doar ca maestrul Ion Cristoiu, al carui loc in istoria presei din Romania va fi cu interes cercetat de viitorime, mi-a spus cinstit si direct, “Despre chestiunea maghiara nu discutam. Au compromis-o unii si altii si… “. Da, domnul deputat Stan, cu prietenii speram si sincere printre parlamentarii maghiari, nu a menajat derapajele extremismului neorevizionist si a avut, si din acest considerent, unele discutii “neconventionale” cu Adrian Nastase, care i-a reprosat ca-i strica randuilelile convenite cu U.D.M.R.-ul.
Opera politica a deputatului Ion Stan, consemata de analele parlamentului, ramane si o vor judeca cei ce ne urmeaza. Cele ce i se vor intampla, nu vor putea fi extrase din contextul activitatii sale politice. Ca regula, pe termen lung, militantii politici hartuiti castiga in notorietate.
Rep: Se spune ca cine lucreaza in Comisia SRI nu este lipsit de tangente cu principalul serviciu secret roman. In acest context putem vorbi de un razboi intre servicii, de o razbunare a unei aripi internationaliste din SIE sau DGIA contra oamenilor SRI sau de o politizare excesiva a serviciilor? Nu va este frica ca urmeaza sa deveniti si Dvs o tinta?
Gen: Aveti o intuitie patrunzatoare. Cazul in speta pune si chestiuni care tin de “nesfarsitul razboi fratricid dintre servicii”, asa cum l-a caracterizat Claude Silberzahn, referindu-se la niste realitati franceze, dar prezente peste tot. Domnul deputat Ion Stan a cerut o reforma structurala, demolatoare pentru excrescentele nefiresti ale unor structuri special. Asa cum spuneam la recenta lansare a cartii mele, la care ati participat, impreuna cu elita de informatii a unui intreg judet, fac parte din categoria vinovatilor de serviciu. Acesti vinovati sunt si tinte permanente de serviciu.
Rep: De ce spun aceasta: pentru ca, in mediile jurnalistice se speculeaza ca in presa si politica, mai ales in zona din care vin aceste atacuri al dvs si la Ion Stan, isi fac de cap agenti acoperiti ai SIE facuti la apelul bocancului mai ales pe vremea lui Ungureanu. Este vorba de personaje culese din bazinul Soros, care acum beneficiaza de multipla protectie (Soros, servicii secrete straine, Cotroceni, SIE, DGIA plus Parlamentul European sau alte institutii unde activeaza, cum a fost cazul ICR-ului sau IICCMER-ului) si care actioneaza, sub steag strain, pentru a deservi interese personale sau de grup organizat, de cele mai multe ori impotriva intereselor Romaniei. Din informatiile care circula prin presa dintre cei mai servili agenti de acest gen se detaseaza: Robert Turcescu, Dan Tapalaga, Mircea Marian, Grigore Cartianu, activul Mircea Toma, multiplul Bogdan Chirieac, comisareasa Monica Macovei si sublocotenentii sai, fostii utecisti de frunte Cristian Preda si Traian Razvan Ungureanu. Cum comentati?
Gen: Ne apare evident ca exista multa dereglementare si dezordine in ceea ce priveste comanda si conducerea acestor agenti. Fiecare dintre noi suntem agenti ai unei cauze, vectori ai unor idei… Fiecare natiune se apara si prin mijlocirea agentiilor sale secrete, a oamenilor care le populeaza ori colaboreaza cu ele, voluntar ori motivati. La noi, din pacate, par a se fi inversat rolurile. Agentii unor entitati straine dau tonul, au bagheta Dirijorului si, de aici, suma consecintelor inevitabile.
Aparitiile si prestatiile publice ale celor mentionati de dumneavoastra pot face obiectul unor interesante studii de caz. Poate chiar merita, dar nu este bine ca asemenea chestiuni sa fie abordate sub impulsiuni de moment. In particular, v-am indicat sensibilitatile si nuantele unora dintre cazurile aduse in discutie. Dar sa nu uitam ca in lumea dominata de cultul secretului misuna si multi mercenari, aventurieri, nebuni, unii de geniu, delatori de mare vocatie ori complexati…
Rep: Din punct de vedere al problematicilor de securitate nationala, prestigiului international si vulnerabilitatilor Romaniei, credeti ca dupa 9 decembrie se poate repeta un scenariu de genul “loviturii de stat” de la referendumul pentru demiterea presedintelui Romaniei, cu contestarea alegerilor pe motiv de “frauda masiva”, etc, etc, etc?
Gen: Eu sunt adeptul rationalitatii in deciziile de stat, dar experientele de care am avut parte, pot fi un suport pentru predictii care sa ne determine “sa fim pregatiti si pentru raul la care nu ne asteptam.”
Rep: Cum credeti ca poate fi aparata Romania pe viitor in fata acestui tavalug antiromanesc care isi bazeaza atacul la adresa statului national unitar roman pe un adevarat cal troian cu diversi magari si catari inflitrati in epicentrul aparatului de securitate al tarii?
Gen: Sunteti glumet, malitios, cinic ori de toate la un loc, domnule Victor Alexandru Roncea? Apararea in astfel de imprejurari, depinde de forta constiintei civice nationale si de factorii care o pot valoriza benefic interesului comun.
Ati participat si dvs, alaturi de mine si alti specialisti si combatanti pe frontul invizibil, la cateva evenimente publice importante, unde salile erau arhipline. Pe mine cel mai mult m-a impresionat dorinta de adevar, dreptate, justitie si demnitate a oamenilor prezenti, dintre care nu au lipsit tinerii. Intr-un tineret educat sanatos, in spritul valorilor nationale perene, adversar al minciunii si intolerant la mizeria politicii trebuie sa ne punem sperantele. Un tineret in masura sa ne judece corect greselile, procesand obiectiv experientele trecutului, pentru a fi feriti de surprizele a ceea ce astazi are aparenta de adevaruri, dar viitorul le va dezvalui ca au fost falsuri. Fara independenta presei, fara eliberarea canalelor de comunicare publica de dictatura familiilor politice transpartinice, un adevarat cancer al democratiei, nu este posibil un reviriment real pe termen scurt.
Generalul de brigada SRI (r) Aurel I Rogojan, acuzat de Scanteia Zilei ca se afla in spatele deputatului Ion Stan, vicepresedintele Comisiei Parlamentare pentru controlul SRI, invinuit de DNA, ARD si presa Retelei Soros de grave fapte “neinteligibile” de coruptie si mita electorala (pachete de Mos Nicolae – vezi stenograma mai jos), s-a hotarat sa rupa tacerea si sa prezinte adevarul, intr-un interviu acordat in exclusivitate portalului Ziaristi Online. Pana maine, cand veti afla, printre altele, din surse sigure, si o lista a principalilor agenti de influenta din presa si politica ai Retelei Soros, SIE si DGIA din cadrul filierei internationaliste care a acaparat “institutiile statului”, cititi o parte din ce a deranjat DNA-ul… si nu numai.
Mai intai un extras din “actul de acuzare” marca DNA folosit pe final de campanie de Tribunalul Poporului Ungurean:
“STAN ION: Nu, stai puţin! Eu trebuie să fac… Am în colegiu cinci mii de… şase mii de copii.
DIMA SORIN NICUŞOR: Da.
STAN ION: Trebuie să fac nişte pacheţele pentru Moş Nicolae. Două portocale, două banane, o ciocolată şi o napolitană.
DIMA SORIN NICUŞOR: …[neinteligibil]…
STAN ION: …[neinteligibil]… câte fac.
DIMA SORIN NICUŞOR: Gata! Vă dau…ă… vă dau răspuns pe, pe …[neinteligibil]…
STAN ION: Da. Da, da. Ca să-mi spui ce… Da’ vezi că pungile ţi le dau eu, că sunt pungi cu Moş Nicolae.
DIMA SORIN NICUŞOR: Îhî. Sunt marcate de …[neinteligibil]… dumneavoastră şi …[neinteligibil]…
STAN ION: Nu! Nu, nu, că nu …[neinteligibil]…
DIMA SORIN NiCUŞOR: Aoleu!
STAN ION: N-avem voie să dăm produse alimentare, a dat PONTA… a dat PONTA…
DIMA SORIN NICUŞOR: A dat or do… ordonanţă, da.
STAN ION: Ordonanţă.
DIMA SORIN NICUŞOR: Ă… păi, eu… mâine, mâine?
STAN ION: Da.
DIMA SORIN NICUŞOR: Ne-auzim mâine, să dau… ?
STAN ION: Da.
DIMA SORIN NICUŞOR: Bine!
STAN ION: Da’ nu …[neinteligibil]…
DIMA SORIN NICUŞOR: Nu e, nu, nu. Bine, vă salut, sănătate!”.
Aceasta se pare ca a deranjat anticoruptii din DNA. Pe buna dreptate! Acum sa vedem ce ar fi putut deranja poporul ungurean al ARD:
Ancheta săptămânalului italian L`espresso: Autorităţile române protejează afacerile Camorrei. Mafia napoletană sufocă România cu gunoaiele italienilor.
Proiect de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii
Propunere legislativă privind instituirea unei indemnizaţii sociale minime garantate pentru persoanele în vârstă care nu primesc pensie
respinsă definitiv
ETC, ETC, ETC
Alte declaratii politice – din care nu lipsesc Plesu, Patapievici si Liiceanu, interpelari, care o privesc pe “comisareasa Monica Macovei” si propuneri legislative cu caracter national puteti gasi la pagina sa de deputat roman de pe site-ul Camerei Deputatilor
Exemplu:
20.”Nimic nou în politica externă a României” – o concluzie surprinzătoare a preşedintelui Traian Băsescu la întâlnirea anuală cu ambasadorii şi consulii generali ai României”
“(…)
Doar cu numai câteva zile înaintea întâlnirii cu ambasadorii, Traian Băsescu a ieşit pentru întâia oară la scena declaraţiilor belicoase la adresa puterii de la Chişinău, declarând ameninţător: “Este ultima agresiune la adresa României orchestrată şi vom răspunde extrem de dur, de data asta. S-a mers prea departe”.
Peste numai două săptămâni, acelaşi vehement Traian Băsescu îi compătimea pe Voronin, pe primul său ministru şi pe ministrul de externe de la Chişinău, găsindu-le scuze şi spunând că nu ar dori să fie în locul lor sub presiunile Moscovei şi ale Tiraspolului, care i-ar determina, chipurile, să-şi piardă uzul raţiunii şi să vadă negru în faţa ochilor numai ce aud de români şi România.
Dar până să se ajungă la ultima agresiune, în fapt cea mai recentă din partea pigmeilor de la Chişinău, la adresa României, relaţiile româno-moldave au înregistrat evoluţii extrem de sinuoase, condimentate cu grave ofense şi atacuri la demnitate, ajungându-se până la provocări pe care România le-a suportat cu o resemnare pe care Voronin, după mintea şi instructajul Moscovei, ar fi putut să o interpreteze ca vinovăţie.
S-a acrit vinul de dar al neamului Voronin şi nimic nu-i nou în relaţiile externe ale României, cetăţene-preşedinte?
Aproape concomitent cu reuniunea ambasadorilor, Rompetrolul a devenit kazah.
Consilierii şi generalii din preajma cetăţeanului-preşedinte au încasat perdafuri grele. Putin şi Bush ştiau că Kazahstanul va cumpăra Rompetrolul, Băsescu, nu.
Aşadar chiar nimic nou în politica externă a României?!
Nu fiindcă ar fi lipsit evenimentele, ci pentru că sistemele informativ-analitice diplomatic, al Serviciului de Informaţii Externe, şi cele al Direcţiei Generale de Informaţii al Armatei ori nu mai există, ori nu mai lucrează pentru Preşedintele României. Dar pentru România?
(…)
Constatăm că nu avem strategie de relaţii externe, fiindcă în locul unor instituţii naţionale oficiale care să se ocupe de studiile strategice de politică internaţională, Guvernul finanţează un aşa-zis Institut Cultural Român, care se ocupă de imaginea externă a directorului sau şi a garniturii de aplaudaci ai puterii, a căror operă necunoscută în ţară este publicată în ediţii de lux peste hotare.
Patapievici, Pleşu, Dinescu, Liiceanu et comp. sunt livraţi ca hrană spirituală românilor de pretutindeni, în vreme ce la Chişinău nu se permite dezvelirea unui bust al clasicului Liviu Rebreanu.
Românii de pretutindeni sunt faultaţi de la Bucureşti, cetăţene-preşedinte, inclusiv prin blocajul şi lentoarea cu care “draga dumneavoastră Monica” a tratat proiectele legislative necesare apărării identităţii românilor din străinătate. (…)”
Motto: “Nu poţi să spui că, după ce un om a servit ca şef al unuia dintre serviciile de informaţii, cu care vorbesc zilnic, un om pe care te bazezi mai ales în întâlniri care nu sunt uşoare, că nu sunt cu sindicatele, mai poţi pune un semn de întrebare că nu ai avea încredere în el, că nu e o chimie a încrederii, în capacitatea lui de a fi responsabil, în capacitatea lui de a fi loial unor obiective de interes naţional, nu persoanei Băsescu, în capacitatea lui de a organiza lucrurile?!” – Traian Basescu, Presedintele Romaniei, despre alesul sau, Mihai Razvan Ungueanu
Pe ce lume trăieşte MRU?
Mihai Răzvan Ungureanu, ex-premier, ex-director SIE, ex-lider judeţean UTC, ex-ministru de Externe, ca să nu fie uitat cu desăvârşire, se bagă singur în seamă, şi din când în când aruncă câte o cugetare la plesneală, cum s-a întâmplat, deunăzi, la Digi 24, unde semeţ a spus că nu are nici o emoţie că ARD va ajunge la guvernare după 9 decembrie a.c. Dar nu graţie votului popular. Şi iată mostra de raţionament electoral a fostului premier de numai 72 de zile, neîndoielnic unul dintre cei mai slabi în perioada post-decembristă. „În ceea ce priveşte ARD, nu mă refer aici la un câştig de ordin cantitativ, cine ia peste cinzeci la sută, cine ia sub cinzeci la sută. Victoria ARD se marchează prin capacitatea de a construi în urma rezultatului alegerilor generale o coaliţie de guvernare aptă să ofere un nume pentru premier şi eventual să-l şi treacă prin Parlament (…). Cu cât obţinem mai multe voturi, cu atât oportunitatea de a deschide negocierile într-o coaliţie de guvernare cresc, şi evident, cresc şi opţiunile unei alianţe post electorale”. Logica şuie a lui MRU mai degrabă consternează. Fiindcă prima lui grijă ar fi să câştige mandatul de parlamentar în colegiul din judeţul Arad, unde s-a refugiat. Şi unde trebuie să-şi convingă alegătorii să-i dea votul. A fost o vreme când preşedintele Traian Băsescu nu punea preţ decât pe politicienii validaţi prin vot popular, şi dintre aceştia pe cei care făceau scor. Şi evaluarea era corectă. Ori, dacă ne luăm după declaraţia liderului PDL, Vasile Blaga, apărută în „România Liberă”, Alianţa România Dreaptă (ARD) a fost construită prea târziu, aflându-se, conform sondajelor, sub scorul PDL. Mai mult, pragmaticul om politic consideră că Mihai Răzvan Ungureanu făcea bine dacă intra direct în PDL, decât să-şi facă propriul partid. Reproşul, deşi voalat, tot reproş rămâne. Cu alte cuvinte, PDL plus Forţa Civică plus (o parte) din PNŢCD, care formează ARD, are un scor mai mic decât PDL. Ceea ce înseamnă că aportul electoral al lui MRU este unul „pe minus”, că tot se arată domnia sa „priceput” la aritmetică. Şi iată cum îl descria, într-un portret, descoperitorul său, prin 1998, eseistul Andrei Pleşu: „N-aveam de unde să ştiu, atunci, că diplomația și politica în genere erau pentru el nu simple dexterități anexe, conjuncturale, ci ingredientele unei vocaţii”. Vocaţie… pe dracu!
Un cetatean semnaleaza pe Facebook un banner cu insemne ciudate – posibil in ivrit – al candidatei ARD/PDL Anca Boagiu, dispus in mijlocul Capitalei, pe bulevardul Stefan cel Mare (UPDATE: vedeti comentariul primit de la un cititor avizat mai jos). Iar de la Arad, un foarte bun observator al vietii politice locale si nationale transmite opiniei publice romanesti ce bairamuri ungro-tiganesti cu iz penticostal se trag in campania ARD, cu “trio formidable” Ungu(r)eanu, Secu(r)lici si Falca (toate cele patru nume ale maimutelor lui Basescu sunt predestinate, dupa cum se vede).
Ziua News a transmis la randul ei, saptamana trecuta, o video-stire interesanta despre filiatiile pento-romales ale lui Ungureanu, insa cu un titlu gresit. In filmarea de mai jos Ungureanu nu se afla la “amvonul Bisericii”, cum a titrat si Antena 3, ci intr-o “casa de rugaciuni” din Arad a cultului penticostal.
Experimentatul diplomat Serghei Victorovici Lavrov este ministru de Externe al Federatiei Ruse de opt ani si se afla in prezent la al treilea mandat. Aceasta continuitate imperiala denota modul in care trateaza Diplomatia Rusia. In aceeasi perioada, daca numaram si doua interimate, asigurate de Tariceanu si Predoiu, Romania a avut 11 ministri de Externe. Cristian Diaconescu a fost de doua ori sef in Aleea Alexandru, dar, in total, daca-i adunam lunile mandatelor de abia daca ajunge la un an de ministeriat. Geoana si Comanescu au reprezentat vechea garda, de diplomati de cariera, Marga de musca-n lapte si Corlatean de ariergardist pe urmele fostilor sai magistri. De departe cei mai catastrofali ministri de Externe pe care i-a avut Romania, in aceasta perioada dar si in intreaga istorie a diplomatiei romane, sunt produsele cooperativei de agitprop “Noua Europa” scoase din jobenul rapciugos al lui Soros de cuplul contra naturii Basescu – Plesu. Respectiv “trio formidable”: Mihai Razvan Ungureanu, in prezent “os de aradean”, Adrian Cioroianu, “yesman” desavarsit, si Teodor “Dorel” Baconsky, teologul din Jacuzzi, tustrei demisi din functie pentru activitatea lor lamentabila. Prosti la MAE, buni in Parlament, forul suprem al Romaniei? Haida, de! Daca Romania se afla in haznaua in care se scufunda astazi nu este numai din cauza serviciilor speciale si a noastra, ca nu am facut ce a trebuit cand a trebuit, cat, mai ales, din cauza imbecililor care au condus-o, mai ales a celor din “fruntea” diplomatiei inexistente a Romaniei. Cand aud, azi, tot felul de habarnagii din presa si politica discutand savant pe nas despre Tezaur, fara macar a sti ce contine, sau despre Transnistria, fara macar a fi siguri ca stiu unde e pe harta, ma ia din nou amocul de emigrare. Fara indoiala, numai animalele politice care se numesc Iliescu si Basescu pot genera asemenea sentimente nefiresti care au dus la pustiirea Romaniei de valorile sale umane si la destararea in masa a romanilor, cu efecte distrugatoare asupra prezentului si viitorului natiunii. Dar sa ne intoarcem la Rusia “noastra”. Rusia face ce stie, dintotdeauna. Nimic nu mai este nou si nu ar trebui sa ne surprinda din partea ei. Totul este deja scris, de la Petru cel Mare citire. Asa si cu Tezaurul si Transnistria. In primul si singurul interviu pe care – din cate stiu – l-a acordat unui ziarist roman, seful diplomatiei ruse da cheia tratarii problemelor dintre Romania si Rusia inca din urma cu 7 (sapte) ani. Urechi nu s-au gasit, pana acum, sa-l auda, nici creiere sa-l inteleaga, daramite vreun barbat de stat care sa-i raspunda cu demnitate si responsabilitate, calitate si simt incompatibile cu gargara cu care ne-am obisnuit in ultimii ani. Opt ani de scandal si sapte ani de “diplomatie” irosita, pentru a ne gasi exact in acelasi punct, mort, in relatia cu Rusia. Cu mici exceptii, extrem de notabile: oameni ca filosoful Constantin Barbu, cel care a reusit, iata, de unul singur, sa extraga din bunkerele Rusiei un al doilea Tezaur romanesc si universal – Operele lui Dimitrie Cantemir. Republic aici, pentru ochii celor care vor sa vada, si sa inteleaga, interviul pe care mi l-a acordat Serghei Lavrov in urma cu exact sapte ani.
Ziua, Joi, 10 noiembrie 2005
Ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a acordat un interviu in exclusivitate sefului Departamentului Externe al ziarului ZIUA, Victor Roncea
Rusia ne da praful de pe Tezaur
Rusia isi permanentizeaza prezenta militara din Transnistria, este stirea principala rezultata in urma vizitei ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, la Bucuresti. Ministrul rus a afirmat ca in zona separatista transnitreana sunt in misiune 500 de militari rusi membri ai “fortei de pace” si inca 1000 care asigura paza depozitelor de munitii ale fostei Armate a XIV-a ruse, cifre contradictorii cu alte rapoarte neoficiale. Rusia este deranjata de planurile Statelor Unite de a instala mai multe facilitati militare in Romania, la Gurile Dunarii si Marea Neagra, este o alta remarca importanta pe care seful diplomatiei ruse a lasat-o sa razbata in cadru public, printre foarte putinele declaratii oficiale. Secretarul de Stat al SUA, Condoleezza Rice, este asteptata luna viitoare la Bucuresti pentru a semna cu presedintele Traian Basescu acordul bilateral privind bazele mobile americane. In exclusivitate pentru ZIUA, Serghei Lavrov a raspuns, in tonul diplomatiei ruse, mai multor intrebari legate de problematicele relatii romano-ruse.
Trecutul este o realitate care apartine istoriei
Rusia este una din marile puteri ale lumii. In istoria noastra comuna, Rusia, in cautarea spatiului sau geopolitic vital, a traversat spatiul Romaniei de mai multe ori, lasand in urma rani care nu s-au vindecat nici pana acum. Cum ar fi Basarabia, nordul Bucovinei, Tinutul Herta, Insula Serpilor si chiar unele parti importante din Delta Dunarii. Regimul comunist impus, de asemenea, cu forta Armatei rusesti si romanii deportati in Gulaguri au adancit aceste rani si mai mult. Inaintarea Rusiei in Europa prin Romania l-a facut pe unul din marii nostri politicieni, Take Ionescu, sa ii numeasca pe rusi “dusmanii naturali” ai poporului roman. Ce considerati ca ar putea fi facut pentru inlaturarea aceste sentimente, deosebit de actuale pentru romani, in pofida declaratiilor de la nivel oficial?
Intrebarea dumneavoastra vorbeste despre cat de complicata a fost istoria relatiilor dintre tarile noastre in secolul XX, mai ales in perioada interbelica si in anii celui de-al doilea Razboi mondial. Cu toate acestea, consideram ca in prezent este important sa ne concentram atentia in primul rand la ceea ce se intampla astazi in relatiile noastre si cum vor arata ele maine. Este important sa ne dam seama unde ne aflam, sa ne straduim sa folosim toate posibilitatile pe care ni le ofera viata internationala extrem de dinamica si sa atingem orizonturi noi de colaborare. Asa cum remarca presedintele Vladimir Putin inca din anul 2003, in discutia avuta cu seful statului roman, nu trebuie sa lasam ca istoria sa ne traga de maneca inapoi. Presedintele Traian Basescu, la randul sau, a spus in timpul vizitei la Moscova in februarie, anul acesta, ca trecutul este o realitate care apartine istoriei.
Ministrul de Externe roman, Mihai Razvan Ungureanu, a apreciat, cu ocazia ultimei sale vizite la Moscova, ca nu exista probleme intre Romania si Federatia Rusa, ci numai “subiecte de discutie”. Jurnalistii romani si rusi nu au fost de acord cu acest punct de vedere, mentionand Tezaurul romanesc, retinut de Moscova, drept una din probleme. In cazul in care istoricii care cerceteaza aceasta problema nu vor descoperi nimic, nu considerati ca Rusia ar trebui sa returneze Romaniei contravaloarea Tezaurului?
Predarea spre pastrarea Guvernului tarist, in perioada primului Razboi Mondial, a tezaurului national al Romaniei este un fapt istoric. Numai ca eu nu as incepe sa masor istoria cu un echivalent in bani. De altfel printre valorile transmise, dupa cum se stie, nu era numai aur, ci si documente, opere de arta, a caror valoare este greu de stabilit si care au fost restituite Romaniei in anii ’30-’50 din secolul trecut. Haideti sa lasam timp specialistilor istorici sa lamureasca definitiv aceste probleme in cadrul comisiei de specialitate existenta.
Rusia dezvolta “planul Iuscenko”
Transnistria este deja considerata in regiune drept un al doilea Kaliningrad. Considerati ca formatul extins de negocieri se va dovedi folositor si cum vedeti viitorul acestei regiuni si al Republicii Moldova?
Nu vad nici un fel de motiv pentru a face o analogie intre Kaliningrad si Transnistria. Regiunea Kaliningrad, spre deosebire de Transnistria este subiect al Federatiei Ruse. In ceea ce priveste problema transnistreana, solutionarea sa necesita punerea de acord intre Chisinau si Tiraspol a unui model de stat comun, viabil, in cadrul caruia sa i se acorde Transnistriei un statut special, cu garantii sigure. In legatura cu aceasta Chisinaul si Tiraspolul vor trebui sa cada singure de acord. Trebuie insa ca si cei invitati sa le fie mediatori – in prezent acestia sunt Federatia Rusa, Ucraina si OSCE – sa sprijine crearea unui climat de incredere intre partile aflate in conflict, sa le sugereze solutii de compromis in fondul normalizarii care s-a constituit in acesti ani. De exemplu, Rusia, in contextul initiativelor care se elaboreaza in prezent a adus la masa tratativelor propuneri suplimentare – “Foaie de parcurs de reglare”, care dezvolta “planul Iuscenko”, orientata spre realizarea urgenta a intelegerilor, in etape. La finele lunii octombrie, anul acesta, la Chisinau si Tiraspol, dupa aproape un an si jumatate de cand Moldova a intrerupt procesul de participare la negocieri, au fost reluate contactele directe ale partilor aflate in conflict. Pentru prima data acestea si-au dat acordul ca la procesul de negociere sa fie invitati observatori din partea Uniunii Europene si SUA. Noi salutam acest lucru. In sens larg, procesul este transparent pentru comunitatea internationala, structurile politice europene, unde problematica solutionarii conflictului transnistrean este examinata in legatura indisolubila cu crearea premiselor pentru stabilitate si securitate in aceasta zona a intereselor reciproce.
Portile Marii Negre raman inchise
Marea Neagra se imparte, la acest moment, dupa cum a fost si in trecut, in sfera de influenta a Rusiei si Turciei. Presedintele Traian Basescu, sprijinit de strategii ale NATO, a solicitat internationalizarea Marii Negre pentru a pune capat activitatilor transfrontaliere ilegale si chiar teroriste, referindu-se, de asemenea, si la conflictele inghetate din regiune, in majoritatea acestora fiind implicate trupe sau baze rusesti. Cat de departe credeti ca va ajunge aceasta propunere? Veti accepta si alte forte navale in Marea Neagra in afara de cele din BlackSeaFor?
Nu pot fi de acord cu faptul ca Rusia si Turcia ar imparti Marea Neagra intre ele. Dimpotriva, Marea Neagra a devenit, mai ales in ultimul timp, o punte care a deschis cele mai largi oportunitati pentru colaborarea ruso-turca. La randul sau, Marea Neagra trebuie sa devina un factor dinamizator al colaborarii multilaterale in regiune, in special pentru unele institutii regionale cum ar fi Organizatia pentru Colaborare in Zona Marii Negre. Romania a devenit presedintele acesteia pentru urmatoarele semestre. Cresterea eficientei Organizatiei pentru Colaborare in Zona Marii Negre reprezinta directia principala in care depun eforturi atat Rusia, cat si Romania. In ceea ce priveste dimensiunea militara, as dori sa apreciez in mod pozitiv activitatea “BlackSeaFor”. Tarile noastre, la fel ca si alte state membre ale acordului privind crearea grupei maritime militare, au convenit sa completeze mandatul acesteia in lupta impotriva terorismului si a raspandirii armelor de distrugere in masa. Cred ca in cadrul “BlackSeaFor” tarile riverane vor putea rezolva cu eforturi comune aceste probleme. Referitor la accesul in Marea Neagra a fortelor maritime militare ale tarilor neriverane Marii Negre, aceasta problema este reglementata prin prevederile cunoscutei conventii semnate la Montreux.
Bazele SUA, contestate prin acordul Rusia-NATO
Principala putere concurenta a Rusiei – Statele Unite – a fost acuzata de comentatorii rusi ca ar incerca sa limiteze influenta ruseasca, de la regiunea Marii Baltice, Caucaz si pana in Asia Centrala, imbinand problemele de securitate cu obtinerea de resurse naturale. Romania si Bulgaria vor gazdui, in curand, facilitati militare americane. Cum comentati situatia?
Nu, probabil ca nu mai este nevoie sa explicam ce importanta are situatia din Caucaz si Asia Centrala pentru Rusia. Cu tarile din aceste regiuni suntem uniti prin istoria multiseculara, prin stransele relatii economico-comerciale si culturale, legaturile dintre familii. Rusia este interesata sa aiba vecini stabili din punct de vedere politic si economic. A ramas de domeniul trecutului timpul discutiilor scolastice privind sferele de influenta in spiritul “razboiului rece”. Noi suntem impotriva incercarilor de instigare a competitiei politico-militare artificiale acolo unde sunt necesare cu adevarat eforturi colective. Suntem convinsi ca numai o colaborare pe scara larga, pe baze egale, crearea unor contexte stranse a relatiilor integrationiste va permite atingerea unui progres calitativ in solutionarea problemelor social-economice si ecologice din regiune, a luptei mai eficiente impotriva terorismului, extremismului, traficului de droguri, imigratiei ilegale si altor amenintari la adresa stabilitatii. Pentru noi este important ca aceasta colaborare sa fie transparenta si previzibila, sa se faca in spiritul increderii reciproce si cu luarea in considerare a intereselor tuturor statelor din regiune. Acum, in ceea ce priveste planurile anuntate de reconfigurare a prezentei militare a SUA in strainatate. Partea americana ne informeaza despre stadiul elaborarii acestor planuri. Acest lucru raspunde intereselor mentinerii unui climat politic pozitiv in intregul spatiu euroatlantic. Noi pornim de la faptul ca orice pasi in cadrul “reconfigurarii” nu trebuie sa contravina spiritului Documentului fundamental Rusia-NATO si declaratiei Consiliului NATO din 8 decembrie 1998. In aceste documente sunt stabilite obligatiile Aliantei de a se abtine de la amplasarea suplimentara continua de forte militare importante ale “vechilor” membri NATO pe teritoriul noilor tari membre NATO in cadrul procesului de extindere a organizatiei. Speram ca in viitor se va respecta cu strictete intregul complex de obligatii, politice si juridice din partea tarilor membre ale NATO in sfera controlului asupra inarmarilor.
Uniunea Rusia-Belarus ramane deschisa
Asa-numitele “revolutii portocalii” au beneficiat de sprijinul unor structuri occidentale. Considerati ca aceasta a facut parte din operatiuni mult mai elaborate sau ca reprezinta, in egala masura, rezultatul regimurilor autoritare din regiune, care au reflectat necesitatea unei schimbari?
Rusia porneste de la faptul ca in problemele spatiului ex-sovietic trebuie sa aiba o atitudine ponderata, tinand seama de particularitatile situatiei in fiecare tara in parte. Anii anteriori au demonstrat deja cat este de complicata si de contradictorie perioada trecerii la democratie si la economia de piata, ce probleme importante trebuie rezolvate pe acest drum. Cu atat mai mult sunt inacceptabile incercarile de a impune din afara standarde unice pentru structura sociala. Este treaba popoarelor respective sa decida cum sa-si construiasca viata. Principala prioritate aici este cat de buna va ajunge viata oamenilor din aceste tari. Pentru Rusia toate fostele republici sovietice sunt parteneri cu drepturi egale iar noi nu intentionam sa le dictam in ce fel trebuie sa-si rezolve problemele interne.
Rusia intentioneaza sa realizeze o uniune cu Belarus, care, se spune, ar oferi presedintelui Putin ocazia de a-si prelungi sederea la Kremlin. Ucraina se pare ca nu o sa acceada la aceasta structura, desi Kievul a facut parte intotdeauna din civilizatia ruseasca. In cazul in care Putin va deveni liderul Uniunii, credeti ca Ucraina se va alatura acesteia sau isi va pastra orientarea spre UE si NATO, reprezentand in aceste structuri si o viziune ruseasca?
In primul rand as dori sa subliniez ca motivul principal al crearii Uniunii Statale nu sunt interesele personale ale diferitilor politicieni, asa “cum considera unii”, ci cerintele profunde, obiective ale tarilor noastre. Posibilitatea ca si alte state sa adere la Uniunea Statala formata din Rusia si Belarus este prevazuta in documentele constitutive – cu conditia ca acestea sa fie de acord cu obiectivele si principiile acestei Uniuni.
Rusia, China, Iran, India, Pakistan, impreuna in SOS
Considerati ca o eventuala alianta intre China si Iran ar putea diminua influenta exercitata de SUA in Orientul Mijlociu si Asia? Considerati ca Organizatia de Cooperare de la Shanghai – SOS – ar putea deveni replica unei structuri conduse de SUA?
Nu am auzit nimic despre o uniune chino-iraniana. Ambele tari sunt doua state asiatice puternice, desfasoara o politica externa de sine statatoare, determinata de propriile interese nationale. Poate ca dumneavoastra aveti in vedere participarea Chinei si a Iranului la Organizatia de Colaborare de la Shanghai, dar aceasta organizatie nu urmareste scopul de a submina interesele cuiva in Orientul Apropiat sau in Asia. Agenda sa de lucru este cu totul alta. Organizatia de Colaborare de la Shanghai nu este un club inchis si nici o dublura a vreuneia din institutiile existente. Aceasta este o organizatie deschisa parteneriatului, orientata spre mentinerea pacii si stabilitatii in regiunea din centrul Asiei, spre lupta activa impotriva noilor provocari si amenintari, dezvoltarea colaborarii economico-comerciale inclusiv in domeniul energiei si al retelei de transporturi din tarile membre, investitiilor reciproce, colaborarii in domeniul stiintei, invatamantului, culturii. La summit-ul Organizatiei de Cooperare de la Shanghai din vara aceasta, India, Iranul si Pakistanul au obtinut statut de observator.
Baza solida Moscova-Berlin
Care este opinia dvs privind rezultatele alegerilor legislative din Germania si viitoarea orientare a politicii externe a acesteia?
Rusia este deschisa colaborarii constructive cu noul Guvern al Germaniei, care va fi constituit in urma alegerilor din 18 septembrie, anul acesta. In opinia noastra, nu exista o alternativa reala la dezvoltarea in continuare a parteneriatului strategic dintre Germania si Rusia. Contactele de incredere stabilite in timpul cancelarilor Helmuth Kohl si Gerhard Schröder intre Moscova si Berlin constituie o baza solida, care permite si astazi sa privim cu incredere in viitor, dezvoltand relatiile dintre statele noastre in spiritul bunei vecinatati si a egalitatii in drepturi. Si in acest plan remarcam cu satisfactie acordul tuturor fortelor politice din Germania spre mentinerea unor relatii constructive stranse cu tara noastra.
Belgradul, drepturi egale la negocieri in Kosovo
Revenind in Balcani: la atatia ani de la invadarea Kosovo de catre trupele internationale, drepturile populatiei sarbe din regiune inca nu sunt respectate, misiunile ONU si KFOR aflandu-se sub semnul esecului. Cum vedeti viitorul provinciei sarbe Kosovo?
Dupa cum se stie, Consiliul de Securitate al ONU, pe baza recomandarii cuprinse in raportul Trimisului special al Secretarului general al ONU pentru urmarirea respectarii prevederilor referitoare la provincia Kosovo, K. Aide, a decis inceperea procesului de negocieri pentru determinarea statutului Kosovo. Cadrul provizoriu al negocierilor, precum si decizia finala nu au fost prestabilite. Pornim de la necesitatea mentinerii rolului conducator al Consiliului de Securitate al ONU in aceasta etapa. Ramane imperativa realizarea standardelor stabilite de comunitatea internationala pentru Kosovo. Situatia in aceasta sfera este extrem de nesatisfacatoare, in primul rand in ceea ce priveste securitatea si asigurarea drepturilor populatiei care nu este de origine albaneza din acest tinut, libertatea circulatiei, reintoarcerea refugiatilor. Consideram ca desfasurarea negocierilor trebuie sa fie direct corelata cu progresul in respectarea standardelor. Principala raspundere revine aici organelor de conducere provizorie a tinutului, partii albaneze din Kosovo. Un rol activ trebuie sa-l aiba si prezenta internationala in aceasta directie. Ne pronuntam pentru participarea cu drepturi egale a Belgradului la negocieri, care trebuie sa se poarte in mod direct intre parti. Numai in cazul acesta s-ar putea ajunge la o solutie acceptabila pe termen lung si la consfintirea acesteia intr-o rezolutie a Consiliului de Securitate al ONU.
Gazprom si legile economice
Relatiile intre Romania si Rusia in domeniul afacerilor s-au imbunatatit. Companiile rusesti deja actioneaza in Romania in sectoare importante. In aceste conditii, nu considerati ca o renegociere a pretului gazelor naturale importate de Romania din Rusia ar putea fi interpretata drept un semn al acestei bune cooperari?
Noi traim de ceva vreme in conditiile economiei de piata, in care preturile nu sunt dictate de “gesturi de bunavointa”, ci se formeaza sub actiunea legilor economice general cunoscute. Principalul furnizor de gaze in Romania este “Gazprom” si activitatea sa de asemenea este determinata de conditiile pietii. In afara de aceasta, el nu controleaza retelele de distributie a gazelor din interiorul Romaniei, iar acesta este un factor important pentru determinarea pretului pe care il plateste consumatorul roman si pentru gazele rusesti si pentru gazele proprii romanesti.
Cand va veni Vladimir Putin la Bucuresti?
Invitatia ca Vladimir Putin sa viziteze Romania a fost confirmata in octombrie, anul acesta, in mesajul de felicitare adresat de Traian Basescu cu ocazia zilei de nastere a sefului statului rus, precum si verbal, in cadrul vizitei la Moscova a ministrului roman de Externe, Mihai Razvan Ungureanu. Cred ca trebuie sa lucram serios in directia completarii substantiale a continutului acestei vizite, astfel incat aceasta sa devina un reper important in relatiile noastre.
Nota mea, de azi: De prisos sa spun ca aceasta vizita de stat n-a mai avut loc niciodata, Putin multumindu-se sa fie vedeta Summitului NATO de la Bucuresti, din 2008? Si atat!
Plus: O amintire de la Moscova, dintr-o vizita din 2009:
Dintre acestia, Sutu.ro prezinta si o parte din CCARD: “Să vă descriu acum un pic tabloul: o încăpere mare într-o vilă de lux pe lîngă parcul Ioanid; mai mulți lideri politici ai ARD – Vasile Blaga, Adriean Videanu, Mihai Răzvan Ungureanu, Mihail Neamțu, Aurelian Pavelescu; și mai mulți consilieri și consultanți politici sau de imagine: Felix Tătaru, Răzvan Săndulescu, Cătălin Dumitru, Carol Sebastian, Elena Oprea; europarlamentarul Traian Ungureanu, pe post de moderator; etc…”
Ca Tataru si Ungureanu sunt preferatii lui Basescu e de la sine inteles. “O alianta naturala”, cum ar zice Videanu. Dar cu Carol Sebastian ce-au avut de l-au re-re-recrutat? ARD, dupa cum se infiltreaza pe micile ecrane si pe marile scene ale puliticii (vorba lui Pastorel Teodoreanu), se auto-intituleaza o “alianta de dreapta”, “anticomunista” care are niste criterii de “integritate” de se rupe chiar si gura Monicai Macovei in ele: de la lustratie in sus. Pai si… lustraim tovarasi, lustraim, dar tot cu ei: cu informatorii Securitatii?!
Si asta n-ar fi nimic daca bietul “Kuki” aka “Max” n-ar fi fost din categoria aceea care credea ca o acopereala-doua acolo, sub steaguri straine (RFE/BBC/GDS), ii permitea si sa-si ascunda trecutul timp de vreo 20 de ani, perioada in care a infierat de zor “securismul”. Asa cum face si acum, dupa cum se vede, insa din umbra. Cum zicea Basescu: “din umbra se da o lovitura statului de drept”?! E drept ca, intr-un fel, “Max” s-a auto-lustrat. Dar sa te dai, chipurile, la fund, doar ca sa te uite lumea, si in timpul asta sa-i scrii texte propagandistice lui Ungureanu, pitigaiate cu gurita lui, impotriva “comunistilor” si a “securistilor”, e, scuzati limbajul, cam o lustratie la picior de lemn.
Actualul “consiglier” din umbra Carol Sebastian a fost, desigur, iertat de colegii sai jurnalisti inselati atata timp de discursul sau vehement “anticomunist” si “antisecurist”. Mai ciudat pare insa faptul ca nici dupa deconspirarea sa nu a incetat sa induca in eroare opinia publica. Astfel, in Evenimentul Zilei de la vremea respectiva afirma ca recrutarea sa a avut loc in 1987, cand in realitatea aceasta s-a desfasurat in 1985. Practic isi injumatatea perioada de turnatorie.
Apoi, intr-un alt interviu, din “Cotidianul”, Carol Sebastian sustinea ca a cedat avansurilor ofiterilor DSS dupa ce Securitatea se bagase in viata sa sexuala. Afirmatia acestui a fost contrazisa de o fosta colega de clasa citata si de HotNews: “Cora Chioreanu, acum Saurer, a fost studenta a Facultatii de Litere din Timisoara si colega cu Andrei Bodiu si Carol Sebastian. Acum scriitoare si profesoara de limba franceza in Elvetia, Cora Saurer ne-a trimis ieri un mesaj prin posta electronica, in care scrie: „Cind aud ca S (n.r. – Sebastian) l-a turnat pe Bodiu in timp real, il compatimesc“. (…) „Imi vine greu sa cred ca Securitatea s-a bagat in viata sexuala a tinarului student de anul I sau II pentru a-l convinge de necesitatea acestuia de a contribui la explicatia de text a poetului Bodiu. Sa fim seriosi!“.
Toata povestea asta cu “consiglierii” informatori ai lui Tataru si Ungureanu imi aminteste de “condamnatorii” lui Basescu din Comisia Tismaneanu: care tradator, care propagandist marxist-leninist, care limbist, care pupincurist, care turnator. Toti unu’ si unu’! “Anticomunisti” din tata-n fiu. Bravo ARD: de la UTC si PCR la DSS! Asta da promovare! Pe cand o sa apara in coada si acronimul corect, i.e. KGB? 🙂
Iata datele problemei, dupa cum au fost publicate in ianuarie 2007 chiar de catre fosta colega a lui “Max” de la agitpropcot, Mirela Curlatan:
“Fostul redactor-sef al “Cotidianului” a turnat la Securitate
Carol Sebastian a fost recrutat de Securitate in 1985, sub numele de cod “Max”, pe cind era student la Timisoara. In dosarul de urmarire a prietenului sau, poetul Andrei Bodiu, se afla doua dintre notele sale informative.
Prima nota semnata “Max” care se gaseste in dosarul “Poetul” de la CNSAS a fost scrisa chiar de sursa pe 3 iulie 1986. “Poezia sa este o poezie a cautarilor eului, a realului transfigurat artistic prin asa-numite «felii de viata», asamblate in urma unor criterii nedefinite inca precis. In aceste cautari se pot interpreta unele aspecte de nemultumire la adresa realitatilor social-politice din tara noastra”, scria “Max” in nota in care capitanul a mentionat ca loc de intilnire Casa “Stiinta”.
La sfirsitul anului 1986, ofiterii timiseni nu erau inca edificati cu privire la “Poet”, asa ca au dispus continuarea urmaririi. “Informatorul «Max» va fi instruit pentru a se stabili daca materialele furnizate de informatorul «Dan» se confirma”. Termen: 28.02.1987. Raspunde lt. maj. Galea Maria”, se scria in planul de masuri stabilit prin nota din 30 decembrie 1986, cind s-a decis si „masura S”, de interceptare a corespondentei “obiectivului”. Peste un an, pe 1 decembrie 1987, “Max” declara intr-o nota scrisa de locotenentul Galea in Casa “Bega”: “Este in relatii bune cu colegii sai de an, desi este in general o fire mai retrasa si mai singuratica. Se pare ca are anumite probleme de familie, dar despre acest lucru nu vorbeste niciodata cu colegii”.
Două concluzii: atmosfera extrem de tristă, semn că nu se mai plăteşte bine la portocalii să faci pe postacul echidistant.
În afară de ăştia care au fost acolo, a mai auzit cineva de această mega întâlnire? Cam aşa va fi şi rezultatul alegerilor…
PS: Dovada crizei de la pedelepre e că nici până acum, Dorombach nu a postat cele 456943 de poze de la întâlnire plus părerea sa pertinentă despre cum va fi campania.”
Din recomandarile lui Ionut Iancu, este de selectat blogcariciul “Arhi“, care are mai multe observatii pertinente:
“- Adrian Vidieanu a declarat că, din surse sigure, Crin Antonescu va mai fi președintele liberalilor maxim o săptămână. Părea foarte convins de ce spune.
– Am reținut din partea tuturor celor prezenți la discuție că ARD speră într-o guvernare alături de PNL, convinși fiind că orice guvernare USL e sortită eșecului, maxim până în primăvară.
– Videanu consideră UDMR ca viitor partener de guvernare. Ca să citez, este o alianță naturală.
– S-a pus întrebarea De ce să mai credem în PDL, după tot ce ați făcut până acum? Cică să credem în Adrian Papahagi.
– Una din ciocănitorile din blogosfera de dreapta era extrem de iritată că PDL nu își face televiziune proprie, pentru a putea demonta minciunile propagandistice ale usl-ului.
– Blaga a declarat că împărțirea pe regiuni este obligatorie și va fi una din primele măsuri luate de ARD după preluarea puterii. Probabil de aceea și este UDMR viitor partener de guvernare, zice nota mea de subsol.”
La cometariul despre Televiziune PDL, Sutu.ro consemneaza: “Mi s-a părut interesantă și informația cum că Monica Macovei a insistat ca PDL să-și facă televiziune, dar a renunțat cînd i s-a cerut să identifice sursa de finanțare. “Costă doar 20 de milioane de euro…”, spune Blaga că i-ar fi răspuns Monicăi Macovei.”
Dani Corban, unul dintre comentatorii articolului, scrie despre ideea “ciocanitorii”: “O idee buna. Dupa ce e gata televiziunea, pot sa o numeasca B1 Tv. Pare un nume Ok.”
In postarea sa, intitulata Liderii ARD faţă cu bloggerii; de la “numeral la carnaţia metaforei” (o afirmatie “savanta” de-a lui Mihaita Neamtu) Petreanu.ro prezinta si momentul aparitiei in scena a secretarului general al CC al FCR: “Apare şi MRU, se aşează pe locul lui Videanu, îşi cere scuze cu un aer cam vexat, destul de inutil, “vin de la ore, nu le-am ratat niciodată până acum, nu voiam să încep în seara asta”. Poate că ar trebui să ne simţim vinovaţi, dar nu prea înțelegem de ce.”
PS: Sutu.ro mai are o postare interesanta despre cum foloseste copiii arzoaiaca unguroaica a ARD, fosta “ciocanitoare” a lui Stolojan Andreea Paul Fosta Vass, in propaganda sa electorala: Pedo-politica (vezi si foto mai jos).
Art. 22 (1) Copilul are dreptul la protejarea imaginii sale publice si a vietii sale intime, private si familiale.
(2) Este interzisa orice actiune de natura sa afecteze imaginea publica a copilului sau dreptul acestuia la viata intima, privata si familiala.
(3) Participarea copilului in varsta de pana la 14 ani la dezbateri publice in cadrul unor programe audio-vizuale se poate face numai cu consimtamantul scris al acestuia si al parintilor sau, dupa caz, al altui reprezentant legal.
Zeci de membri ai partidului Forţa Civica, fondatori ai filialei din Arad, considerata cea mai puternica din tara, au demisonat din partidul lui Nati Meir cumparat de MRU, in frunte cu intreaga conducere locala – mai putin presedintele instalat de Ungureanu. Conducerea Centrala a Partidului a sustinut insa ca este vorba de “doar doi membri”. Raspunsul CC al FCR este stupefiant contrazicand realitatea si relatarile presei de la fata locului. Reamintesc ca Mihai Razvan Ungureanu a fugit si de Iasi si de Bucuresti pentru a candida pe listele ARD in fieful penticostal al PDL-istului Gheorghe Falca. Chestiunea nu a prea placut aradenilor, dupa cum se vede si in acest video de mai sus.
Zeci de membri ai Forţei Civice Arad au demisonat din partidul condus de MRU. Raspunsul
Mihai Răzvan Ungureanu a primit o serioasă lovitură de la filiala arădeană a Forţei Civice, partid pe care-l conduce la nivel naţional, cu o lună înainte de alegeri. Peste 50 de membri care reprezentau baza filialei arădene au decis să demisioneze şi să meargă alături de Uniunea Social Liberală, înscriindu-se în PNL.
Lovitura primită de Mihai Răzvan Ungureanu este cu atât mai dură, cu cât acesta este candidat pe colegiul senatorial din muncipiu la alegerile parlamentare din 9 decembrie, iar filiala arădeană era cea mai puternică din ţară.
Demisionarii din Forţa Civică spun că partidul a fost practic deturnat de către Gheorghe Falcă şi Mihai Răzvan Ungureanu, care după alegerile locale au impus oameni loiali primarului municipiului. Dan Proca, unul dintre foştii lideri ai Forţei Civice Arad spune că proiectele pe care le-a avut pentru arădeni vor fi continuate prin intermediul USL Arad .
„Ne continuăm drumul alături de USL, prin intermediul căreia ne vom pune în practică proiectele pe care le avem pentru Arad şi pentru arădeni. Partidul Forţa Civică a fost deturnat şi în aceste condiţii nu mai puteam continua sub această umbrelă care dorea practic să coloreze PD-L-ul. Nu suntem de acord ca Mihai Răzvan Ungureanu să fie impus de la Bucureşti drept candidat în Arad, întrucât nu are înclinaţii către problemele arădenilor. Acesta a dovedit acest lucru atunci când a plasat Aradul în Banat sau poate că se gândea la proiectul de desfiinţare a judeţului gândit de Traian Băsescu. Nu credem că PD-L şi personaje precum MRU , care au prea puţin sau deloc legătură cu Aradul şi locuitorii săi, reprezintă soluţia pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale arădenilor”, a declarat Dan Proca, în cadul unei conferinţe de presă.
La rândul său, Vlad Botoş – alt fost lider al Forţei Civice Arad spune că cei care au plecat din FC şi au decis să se alăture Uniunii Social Liberale reprezintă echipa care a participat la alegerile locale din luna iunie. „Demisionăm din Forţa Civică şi funcţiile avute în această formaţiune şi ne dezicem de actuala structură la care a aderat Forţa Civică, deoarece reprezintă o manevră electorală, menită să inducă în eroare alegătorii. Considerăm că ARD reprezintă si este în continuare PD-L, formaţiune care s-a remarcat prin neprofesionalism şi înlocuirea sistemului de valori etice şi morale cu promovarea intereselor personale şi de grup, în detrimentul celor pe care i-au condus în ultimii patru ani. «Beneficiile» aduse de PD-L pornesc de la tăierea salariilor/pensiilor şi distrugerea microintreprinderilor şi merge în plan local la intenţia de desfiinţare a judeţului Arad, la costul întreţinerii, distrugerea spaţiilor verzi, suprataxarea”, spune Vlad Botoş.
La alegerile locale din luna iunie, Forţa Civică a obţinut 4,6 %, iar candidatul acestei formaţiuni la funcţia de primar – 6,3 la sută.
Şase din cei şapte membri din conducerea formaţiunii Forţa Civică au trecut în tabăra liberalilor, urmându-i alţi zeci de membri din partidul condus de M.R.U.
ARAD. Perioada transferurilor nu s-a încheiat. Cel puţin nu pe scena politică locală. Liberalii au reuşit ca în ultimele zile marcheze o mutare importantă. Aproximativ 50 de persoane din Forţa Civică Arad – cei care au fiinţat la Arad în luna mai şi l-au susţinut pe Claudiu Cristea, au decis să se alăture PNL.
„Am dovedit în mai multe rânduri că suntem un partid deschis care îi acceptă pe toţi cei care vin cu proiecte şi idei. Mă bucură foarte mult decizia celor din Forţa Civică de a se înscrie în PNL întrucât sunt oameni care au dovedit că au pot propune proiecte viabile, sunt o foce importantă a societăţii civile şi oameni de o mare valoare”, a declarat Florin Galiş, preşedintele Organizaţiei Municipale a PNL Arad.
Practic, liberalii i-au prezentat în conferinţă de presă pe Vlad Botoş – cel care s-a remarcat printr-o activitate politică intensă în rândul organizaţiilor de tineret şi cea de municipiu din PNŢCD, şi pe Dan Proca – voce importantă a societăţii civile. Acestora ar urma să li se alăture şi alţi membri ai Forţei Civice – dintre cei care în luna mai l-au susţinut pe Claudiu Cristea în alegerile locale.
„Suntem un grup de oameni implicaţi, o echipa tânăra şi ambiţioasă, care în ultimii trei ani am derulat numeroase proiecte motivaţi de dorinţa de a îmbunătăţi viaţa comunităţii arădene. Reprezentăm majoritatea comitetului director al partidului Forţa Civică – filiala Arad şi am decis să demisionăm deoarece aderarea Forţei Civice la structura politică ARD a fost o manevră electorală, menită să inducă în eroare alegătorii”, a punctat Vlad Botoş.
Despre implicare tinerilor în campania electorală, Dan Proca a punctat: „Aşa cum am făcut-o şi în alegerile locale ne implicăm în cursa electorală. Vom implementa alături de USL Arad proiectele pentru arădeni, proiecte pe care le promovăm de ani de zile”.
Rezultatele în alegeri
Echipa de 50-60 de persoane care a înfiinţat Forţa Civică în Arad şi care a intrat în lupta electorală de la nivel local, a obţinut un procent de 4,6% la nivel de sufragii pentru Consiliul Local şi 6,3% pentru candidatul susţinut de Forţa Civică la Primăria Municipiului.
Mass media neromaneasca din Romania a tratat superficial sau, cel mult, propagandistic, o stire care, altfel, cu putine sapaturi, ar putea deveni un subiect-bomba: Ce a cautat Ungureanu la Baku?
Dupa cum am semnalat aici, “liderul” ARD a intreprins saptamana trecuta o vizita la Baku, in Azerbaijan, pentru a se intalni cu Ilham Aliyev, dictatorul urmaselor KGB, FSB si SVR, care i-a succedat in functie tatalui sau, Heidar Aliyev, ex-grangur NKVD si lider totalitarist comunist al fostei republici sovietice. Conform unei cablograme a US DOS – Departamentul de Stat al SUA – interceptata si publicata de WikiLeaks, Aliyev este poreclit de diplomatii americani “Nasul” de la Baku, rezidentii Ambasadei Americii din Azerbaijan comparandu-l in stilul sau mafiot de a face afaceri cu Sonny, cel mai violent fiu al lui Don Corleone, “Nasul” “Nasilor.”
“Stirea” cu “finutul” unui alt “Nas”, cel “din suflet”, a ajuns in presa ungurenilor din Romania – intr-o limba FCR de lemn vintanian cum nici la MAE nu se mai mestesugeste – dupa ce a fost publicata pe site-ul Agentiei oficiale, de stat, AzerTag. Deci, nu stim daca Ungureanu chiar a vrut sa se stie ca umbla langa pe la Baku sau daca a fost silit sa o faca cunoscut, pentru a nu se descoperi ulterior.
De la AzerTag aflam ca, intre o intalnire cu doi liderici “post-sovietici”, prim-vice-premierul Republicii Belarus si vice-presedintele Consiliului Federal al Rusiei, plus o dezvelire de statuie a propriului sau tata (foto jos), patronul SOCAR – companie de stat care si-a deschis recent un lant de benzinarii si in Romania – si, totodata, presedinte al Azerbaidjanului, s-a vazut si cu “fostul premier al Romaniei”.
Dar in ce calitate s-a prezentat, de fapt, Ungureanu la Baku? De… “fost”? Fost membru supleant al CC al UTC? Fost ministru de Externe demis, fost sef al SIE obligat sa demisioneze si fost premier, iarasi, demis, cu tot cu Guvern?! Cam slabe calitati pentru o intalnire cu un presedinte.
Dar daca Ungureanu a fost doar un mesager al unui sef temator sa vorbeasca pe telefoane, cand toate comunicatiile globale sunt stocate de NSA? Si cine sa fie fricosul? Basescu sau seful lui Basescu? Si ce a oferit, in noua lui calitate de liderici ICCD si FCR? Un post pe listele ARD? 🙂 Contra a ce?
Iata niste intrebari la care, in mod normal, Ungureanu ar trebui sa raspunda. Nu de alta, dar, conform CIA World Factbook, Azerbaidjan este caracterizat printr-o coruptie omniprezenta, la cele mai inalte nivele iar omul cu care Ungureanu a dat mana nu este decat un dictator corupt care guverneaza un sistem totalitarist criminal bazat pe forta structurilor fostului NKVD.
Pe scurt, despre Aliyev Jr, Ilham, pe langa dezvaluirile WikiLeaks si porecla de “Nasul” de la Baku: a absolvit in perioada URSS-ului MGIMO – scoala de spioni cu staif ai KGB – unde a si predat, apoi. Cu tatal sau la fraiele republicii a devenit vice-presedinte al companiei petroliere de stat SOCAR, apoi deputat in Parlamentul unicameral (cum ii place lui Basescu) al Azerbaidjanului (fosta Mare Adunare Nationala), premier si, la moartea tatalui sau, normal, presedinte. Ales si reales. Dupa cum semnaleaza si CIA, Aliyev poate fi reales cam de tot atatea ori de cate putea sa fie reales Ungureanu in CC al UTC si, apoi, normal, al PCR.
Despre Aliyev Sr, Heidar, “Tatukul” de la Baku, cred ca e suficient sa spun ca a intrat in NKVD la 21 de ani si a iesit din el la 80, cu picioarele inainte, dupa ce a urcat cu ele toate treptele totalitarismului comunist criminal de tip sovietic. Nu ma indoiesc ca, in “convorbirile” cu fiul sau, “Nasul” de la Baku, Ilham Alyiev, “dreptaciul” “Nasului” de la Bucuresti, Traian Basescu, “si-a adus respectul” fata de “Tatukul” care strajuieste acum, si el “omniprezent”, fiecare piata din fiecare oras si fiecare sat din Azerbaijan, asa cum ar visa, mai mult ca sigur, sa ajunga, intr-o zi, “finutul” Mihaita Razvanel Ungureanu.
Deci, intrebarea ramane: ce a cautat Ungureanu la Baku, altceva decat praful nabuccian de pe toba utecciana?
PROMO: Ovidiu Ohanesian ne promite o noua bomba despre “omniprezentii” DIE-CIE-SIE. Cin’ sa fie, cin’ sa fie? Catrinel sau Valeanel?