Distinsul calugar, inteligentul scriitor, sensibilul poet, vibrantul muzician si talentatul artist basarabean Savatie Bastovoi a semnalat recent pe blogul sau o stire de pe Roncea.ro despre aparatul electronic de provocat dureri de cap, retras dintr-o statie de metrou din Washington, la protestele unei organizatii de tineret. Banuiesc ca, furnizand aceasta informatie si pe blogul sau, parintele s-a gandit sa faca o paralela cu numeroasele cazuri de migrene raportate de calugari, in unele manastiri ortodoxe mai speciale, de pe ambele maluri ale Prutului. Orice este posibil. Unii dintre cititorii sai mai grei de cap, din brigazile de postaci ai KGB, s-au apucat sa faca comentarii curajoase, sub rezerva anonimatului, in spirit necrestinesc, acuzandu-l pe tanarul monah basarabean ca se asociaza cu un tip rau si urat ca mine, care mai scrie si din Romania aia la fel de rea si urata pentru ca nu se inchina la Moscova. Parintele Savatie, care ar putea fi si un foarte bun diplomat, a oferit un raspuns care, aparent, m-a contrariat, cam la fel ca referirile la un ziarist-balaur si un internaut-laur din doua dintre cele mai de succes carti ale sale. I-am raspuns la randul meu si mi-a raspuns si el dupa care am pupat cu totii Piata… Unirii. Ce a iesit, mai jos:
nu m-am asociat in nici un fel cu Victor Roncea si multe dintre pareri, inclusiv legate de Basarabia, nu i le impartasesc. Am primit in posta un articol, pe care l-am considerat interesant si l-am publicat, facind trimitere la sursa, care era blogul lui Victor Roncea.
Eu ma situez inafara hartuielilor devenite la moda intre ortodocsi si refuz sa recunosc taberele nou infiintate si conflictele mediatizate fara rost, deoarece le consider depasibile. Si-apoi nu sint de acord nici cu faptul ca Roncea a facut toate scandalurile, de parca el ar fi laur balaur. Daca nu era el, era altul. Problema ramine in calitatea noastra de oameni si de crestini care ne-am vadit cit de usor sintem de invrajbit. Daca m-as potrivi la duhul internetului ar trebui sa ma tem sa pronunt nume pentru ca nu stiu daca de ieri pina azi respectivul a mai ramas ”de-al nostru” sau a fost declarat dusman, daca nu de unii, atunci de altii. De la noi nici nu se cere sa ne iubim, ci macar sa ne rabdam unii pe altii, cum spunea Parintele Arsenie Papacioc.
Am citit cu amuzament raspunsul prea-cuviosiei tale la unele comentarii ale unor curajosi “buni crestini”, altfel anonimi, care “se goleau de tot ce aveau mai sfant” in subsolul acestui blog. Un singur lucru nu l-am prea inteles. Si anume, nota privitoare la pacatosenia mea, ca “daca nu era el, era altul”, care ar fi facut… aici n-am prea inteles fiind si putin obosit de plici-urile pe care trebuie sa le aplic continuu pe net unor sumedenii de libarci mai mult sau mai putin anonime si anodine. Era vorba cumva de “scandaluri”? Sau de deconspirarea unor lepre ale ortodoxiei (cuvant din DEX; Mantuitorul ii numeste mai bland: “ticalosi”, “serpi”, “pui de naparci”, “povatuitori orbi”, “fatarnici”, “nebuni si orbi”, “morminte varuite”, “lighioane spurcate”, etc, etc)? Sunt mirat pentru ca niciodata cand am mers la Sfanta Manastire Petru Voda a Parintelui Justin nici nu am vazut nici nu am auzit pic de scandal. Dimpotriva, cand a mers apostolul puricilor ortodoxiei nu putini martori sunt dintre cei care ar putea sa istoriseasca cum a scapat nebatut cu parul de prea cuviosii tai frati intru monasticism (chiar daca Sfintia ta esti obligat sa te rogi si pentru colonelul Cantarean si pentru generalul Alexei. Ca Sa va tie, acolo, la manastirea unde ati devenit Savatie).
Crede-ma, draga Parinte, bucuros as fi fost sa nu trebuiasca sa ma scutur zilnic de “lighioanele spurcate” care ma napadesc de peste tot unde cuvantul meu naste scantei, de cand m-am apucat sa dau jos mastile unor intarziati cu nume de imprumut si “guru”-uletzului lor. Au crezi ca descapusarea a fost pornita, cumva, asa, fara binecuvantare? Intr-un loc atat de binecuvantat de Dumnezeu si pastorit de prea bunul nostru Parinte Justin!? Da-mi voie sa te asigur, draga Parinte, ca binecuvantarea nu vine de la vreo institutie cu acronime de trei litere, dintre cele care ar putea curta un ziarist, un artist sau un scriitor atat de talentat ca Sfintia ta, si pe de-asupra si monah. Ci de la cine trebuie. In rest, cum foarte bine explici in postarea anterioara, blanzi-blanzi, ca porumbei, intelepti-intelepti, ca sarpele, dar sa urmam exemplul Mantuitorului si sa mai si punem mana pe bici cand e nevoie. Cu binecuvantare, desigur.
Doamne ajuta!
Cu speranta in regasirea in aceeasi Biserica nationala,
“Balaurul”
„A rosti slujba în limba română şi a oficia într-o biserică aparţinând Mitropoliei Basarabiei a fost, adesea, un act de eroism, deşi libertatea religioasă trebuie respectată ca orice drept universal” – Presedintele Traian Basescu in fata Camerelor reunite ale Parlamentului Romaniei
Nu stiu cum se face, dar de cand Petre Roman s-a grabit sa fie primul din lume care sa recunoasca independenta Republicii Moldova, doar o parte a Basarabiei strabune, numai ghinion am avut cu reprezentantii Romaniei la Chisinau. Intotdeauna, in ultimii 20 de ani, ambasada Romaniei de peste Prut a fost una cu probleme: ori colcaia de agenti ai SIE arondati direct la KGB ori de noii securisti de la GDS. Asa si acum, de cand tovarasii Tismaneanu si Plesu au reusit sa reocupe Ministerul de Externe (chestie de familie) pentru a-l numi prin intermediul lui Baconschi pe preferatul lor, Marius Lazurca, teleportat la Chisinau direct de pe langa Vatican si Ordinul de Malta. Un personaj ciudat, cu alura de penticostal si multe studii in strainatate, in ciuda numarului copiilor sai care crestea, acasa, Lazurca este bursier al Colegiului lui Plesu, membru al grupului “A treia Europa” si al “Institutului Intercultural” din Timisoara, fidel al gastii GDS si pion al strategiilor rasaritene ale lui George Soros (care stim deja cat de mult iubeste romanii si Romania).
Desi are in spate acest bagaj “impresionant” iar ambasada deja s-a umplut de tot felul de paduchi, m-am abtinut pana acum sa zic orice despre el, pentru a vedea ce face. Si iata ca n-a durat mult timp pana cand ne-a raportat singur ce face: isi bate joc de Romania, de Biserica Ortodoxa Romana, de Mitropolia Basarabiei si de toata munca presedintelui Traian Basescu din ultimii sase ani in ce priveste “Proiectul Basarabia” si drepturile romanilor din jurul granitelor si in special ale napastuitilor de peste Prut si Nistru.
“Excelenta Sa” da cel mai strasnic exemplu de “bun roman” si reprezentat al intregii Romanii si al diplomatiei noastre multilateral dezvoltate – conduse, cred, nu de Plesu, Baconschi si Soros ci, sper, de Traian Basescu -, si merge nici mai mult nici mai putin decat la o biserica a Mitropoliei KGB, a “Maicii Rusia”, unde slujeste un cunoscut prigonitor al preotilor romani ortodocsi, rusnacul Pavel Borsevschi (foto dreapta sus). Mitropolie condusa de colonelul Vladimir Cantarean, un apropiat al lui Voronin si Smirnov si aliat electoral al fostului sef al SIS si aghiotant al lui Anatolie Ciubais, Valeriu Pasat. De unde aflam toate acestea? Din… VIP Magazin.md, unde se lateste pe coperta mogulul Plahotniuc, clona si sponsorul lui Vintu de la Chisinau!
Iata unde se spovedeste ambasadorul Romaniei cu intreaga sa familie, “la recomandarea ‘mamei Ala'” (Pugaciova?), un fel de “doamna in casa” pe langa copiii sai:
Parohia “Sfantul Dumitru” din sectorul Botanica a municipiului Chisinau tine canonic de Mitropolia Chisinaului si a “intregii Moldove” din cadrul Patriarhiei Moscovei. Parohul bisericii este preotul Pavel Borsevschi, descris in”Curierul ortodox” pe care il publica cu Mitropolia Moldovei, drept “un apologet al poporului nostru moldovenesc” . Nu doar ambasadorul Romaniei si familia sa il au ca duhovnic, dar si alte persoane publice, printre acestea ex-premierul Vasile Tarlev si ex-vicepremierul Nicolae Andronic (care este si “ctitor al iconostasului” bisericii), ambii cunoscuti ca prigonitori ardenti ai Mitropoliei Basarabiei. Hotararea CEDO din 13 decembrie 2001 in dosarul “Mitropolia Basarabiei versus Republica Moldova” reflecta atitudinea si faptele amandorora in raport cu Mitropolia noastra romaneasca de peste Prut.
Cunoscutul militant pentru reactivarea Mitropoliei Basarabiei si reprezentant al acesteia la CEDO, Vlad Cubreacov, informeaza pe blogul sau ca parohia lui Borsevschi este un centru propagandistic important al Mitropoliei de obedienta rusa, cu care este, dupa cum am spus, co-fondatoare a publicatiei “Curierul ortodox” (cu versiunea rusă “Pravoslavnii vestnik”). Cota de participare la “Curierul ortodox SRL” este urmatoarea: “Mitropolia Chisinaului si a intregii Moldove” – 70%, parohia “Sf. Dumitru” – 30%. Redactia acestui organ de presa pravoslavnic rusofon este din 1995 si pana azi situată în casa parohială a bisericii “Sf. Dumitru”.
Preotul paroh Pavel Borsevschi este principalul actor al smulgerii de sub obladuirea Patriarhiei Romane a parohiei “Sf. Nicolae” din Chisinau – fosta Catedrala provizorie a Mitropoliei Basarabiei intre 1992 şi 1999 – si inregistrarea ei în subordinea Patriarhiei Moscovei, mai scrie Cubreacov, fost reprezentant al PPCD la Consiliul Europei, in prezent presedinte al Fundatiei pentru Democratie Crestină. Borsevschi a pus la cale si a dirijat intreaga operatiune violenta impreuna cu ministrul de Interne de atunci (si de acum!), generalul Victor Catan, un cunoscut prigonitor, pe fata, al Mitropoliei Basarabiei. Cazul este analizat de Curtea Europeana a Drepturilor Omului ca proba pentru tratamentul discriminatoriu aplicat Bisericii noastre de catre Biserica rusa, cu sprijinul autoritatilor “moldovenesti”.
Acelasi popa cu nume predestinat – Borsevschi – este mentorul unui “grup disident” de preoti din raioanele Calarasi si Ungheni care cu doi ani in urmă (in vara lui 2008) a organizat o campanie de denigrare a IPS Petru Paduraru, Arhiepiscop al Chisinaului, Mitropolit al Basarabiei si Exarh al Plaiurilor in cadrul Bisericii Ortodoxe Romane, recunoscute numai dupa luptele aprigi ale Patriarhului Teoctist, in plan bisericesc, si ale diplomatiei romane si avocatilor americani ai Mitropoliei, la CEDO.
Duhovnicul ambasadorului Romaniei, Marius Lazurca, este coleg si prieten cu multi dintre ierarhii rusi, care il mai si viziteaza la Chisinău si pe care preotul Borsevschi ii viziteaza la randul sau in Rusia. Tinand cont de conditia de teritoriu de front si frontiera a Basarabiei, majoritatea preotilor Bisericii Ruse de la Chisinau sunt cadre ale serviciilor de informatii rusesti, FSB si SVR, respectiv GRU. Practic, ambasadorul Romaniei, pe langa faptul ca se afla impreuna cu familia sa in comuniune canonica si euharistica directa cu Patriarhia Moscovei, cand se spovedeste, daca chiar o face, toarna tot borsul informativ, gratis, direct in poala parintelui Bors. Cine stie, poate, in loc de a plasa informatii intr-o cutie de bagaje dintr-un supermarket, e mai rentabil sa dea pe goarna direct intr-o cutie postala ambulanta cum este “prea-cuviosul” arondat la Moscova, tovarasul Pavel Borsevschi…
Tot de la Vlad Cubreacov aflam si ca precedentul “reprezentant” al Romaniei, Filip Teodorescu, instalat de Nastase si Geoana, se plangea ca Biserica de la Cania, ridicata in memoria miilor de ostasi romani cazuti pentru Basarabia, ar fi “prea mare”. Replica pe care i-a dat-o atunci consilierul Mitropoliei Basarabiei a fost pe masura si, din pacate, este valabila si pentru orientarea “duhovniceasca” ruseasca pe care o afiseaza actualul ambasador, impotriva politicii sefului statului si a randuielilor Bisericii noastre, “mama poporului roman”, dupa cum o numea Eminescu: „Excelenţă, nu Biserica noastra este mare, ci sufletul dumneavoastră este mic”.
Haideti sa vedem opinia sa integrala despre aceasta problema diplomatic-confesionala, Vlad Cubreacov fiind unul dintre cei mai avizati aparatori ai Mitropoliei romanesti de peste Prut si un real luptator la CEDO si Consiliul Europei pentru drepturile romanilor din Rasaritul romanesc si Balcani, distins recent de BOR pentru meritele sale incontestabile cu Ordinul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”:
Ispita rusă sau Ambasadorul României, un fidel sub omoforul Patriarhiei Moscovei
Îşi poate imagina cineva ca, să zicem, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Federaţiei Ruse la Chişinău şi familia sa să frecventeze o biserică a Mitropoliei Basarabiei din cuprinsul Patriarhiei Române? Vi-l puteţi imagina pe Excelenţa Sa, Valeri Kuzmin, cu soţia şi copiii, închinându-se la icoane într-o biserică în care răsună ectenii de sănătate pentru Mitropolitul şi Exarhul Petru Păduraru şi pentru Patriarhul Daniel Ciobotea de la Bucureşti? Întrebările sunt desigur retorice, pentru că nimeni şi niciodată nu va lua în serios o asemenea posibilitate. Există lucruri posibile şi există lucruri imposibile, excluse principial şi categoric.
Dată fiind simetria de percepţie pe care o au românii de la răsărit de Prut şi pentru a avea termenii de comparaţie în faţă, să reluăm întrebarea altfel. Îşi poate imagina cineva ca ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al României la Chişinău şi familia sa să frecventeze o biserică a structurii locale de sub jurisdicţia Patriarhiei Ruse? Vi-l puteţi imagina pe Excelenţa Sa, Marius Lazurca, cu soţia şi copiii, închinându-se la icoane într-o biserică în care răsună ectenii de sănătate pentru mitropolitul „întregii Moldove” Vladimir Cantarean şi pentru Patriarhul Kiril Gundiaev de la Moscova? Aici întrebările nu mai sunt retorice, pentru că pornesc de la un caz ieşit din comun, când chiar şeful misiunii diplomatice române la Chişinău a luat în serios o asemenea posibilitate şi… a făcut-o realitate.
Aflăm acest lucru, cu oarecare întârziere, dintr-un interviu acordat de ambasadorul României la Chişinău revistei VIP-magazin. Interviul, apărut în numărul 77 din luna septembrie 2010, este intitulat simplu: „Ambasadorul român topit în peisajul basarabean”. Întrucât subiectul pe care, ca etnic român de confesiune ortodoxă şi cu dublă cetăţenie, moldo-română, încerc să-l abordez aici este unul delicat şi de sensibilitate, este potrivit să cităm puţin din materialul apărut în pretenţioasa revistă chişinăuiană.
Titlul interviului din VIP-magazin
Aşadar, aflăm că frecventarea parohiilor de obedienţă rusă este o tradiţie mai veche în familia domnului ambasador. Această tradiţie este continuată şi în spaţiul românesc.
Prea Fericirii Sale, Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane si presedintele Sfantului Sinod al BOR
Inalt Prea Sfintiei Sale Teofan, Mitropolit al Moldovei si Bucovinei si Inalt Prea Sfintiei Sale Pimen, Arhiepiscop al Sucevei si Radautilor
Presedintelui Academiei Romanie, Excelenta sa Ionel Haiduc
Ministrului Culturii, Kelemen Hunor
Prea Fericirea Voastra,
Inalti ierarhi ai Bisericii Ortodoxe – “mama poporului roman”, dupa cum o numea Eminescu,
Distinsi academicieni si profesori,
Domnule ministru al Culturii,
Va scriu cu fiasca supunere, deosebita consideratie si mare speranta, in calitate de cetatean si jurnalist al Romaniei care isi doreste ca valorile nationale si patrimoniul acestei tari sa fie respectate si aparate in numele generatiilor trecute si pentru cele prezente si viitoare.
Situatia casei de la Varatec in care a trait si creat ganditorul, poetul si jurnalistul Mihai Eminescu se afla printre aceste valori vitregite de timpuri si oameni si care are nevoie, chiar in aceasta clipa, de ajutorul Dvs inestimabil.
In urma cu opt ani, o Fundatie culturala a lansat impreuna cu Maica Benedicta, academician Zoe Dumitrescu Busulenga, si mari duhovnici si scriitori ai Romaniei, si cu binecuvantarea Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, personal a IPS Daniel, actualul Patriarh al BOR, un Apel pentru salvarea acestei casute si transformarea ei intr-o casa memoriala care ar putea adauga o noua nestemata culturala la bijuteria pe care o constituie sfantul asezamant manastiresc de la Varatec.
Din nefericire, timpul a trecut doar in defavoarea noastra si a memoriei lui Eminescu, care ar putea fi mentinuta vie si in aceasta casa inchiriata de “omul deplin al culturii româneşti”, incepand din 1874, asa cum arata documentele, de la proprietara sa de atunci, Maica Asinefta Ermoghin.
In acest moment, casa se naruieste sub privirile ultragiate ale tuturor iubitorilor culturii romane care poposesc la Varatec.
O profesoara inimoasa a reusit sa stranga toate fondurile necesare pentru restaurarea casei. Doamna profesoara Doina Ciobanu, de la Scoala Nr 3 din Suceava, realizatoarea emisiunii religioase “Trepte spre Lumina” de la televiziunea Intermedia Suceava, a gasit sponsori si chiar materiale si specialisti gata de a se apuca de lucru pentru refacerea acestei case in cel mai scurt timp.
Tot ce se mai asteapta este o simpla aprobare.
Va rugam aplecati-va asupra acestui caz, pana nu este prea tarziu, tinand cont de starea in care se afla acest monument istoric – emblematica pentru cultura romana – , dupa cum puteti constata din fotografiile si documentatia puse la dispozitie mai jos.
La 160 de ani de la nasterea lui Mihai Eminescu, “suma lirica de voievozi” a Romaniei, sa ramana consemnat in istorie, drept omagiu adus “Romanul Absolut”, acest mic gest de smerenie fata de poporul roman, intr-un sfant asezamant monahal ca cel de la Varatec, acolo unde poetul a lasat scris, spre vesnicie: “De treci codrii de arama, de departe vezi albind / si-auzi mândra glasuire a padurii de argint. / Acolo lânga izvoare iarba pare de omat / Flori albastre tremur ude în vazduhul tamâiet”.
Cu plecaciune,
Victor Roncea
Presedinte Asociatia Civic Media
2 Iulie 2010,
La Asezarea vesmantului Nascatoarei de Dumnezeu in Vlaferne si sarbatorirea Sfantului Voievod Stefan cel Mare
Casa în care Eminescu a locuit la Văratec între anii 1874-1889
“De când m-am întors de la Văratec, imaginea casei în care Eminescu şi-a petrecut cea mai mare parte a ultimilor 15 ani de viaţă imi revine obsesiv în minte: o casă bătrânească din lemn, vitregită de uşi şi ferestre, cu pridvorul sprijinit pe piloni improvizaţi, gata să se prăbuşească din clipă în clipă”, scria o inimoasa iubitoare a lui Eminescu in toamna trecuta, autoarea fotografiilor de aici. Intre timp, casa a iesit din iarna grea si mai afectata. Dar starea deplorabila a casutei lui Eminescu de la Varatec este lasata sa se inrautateasca, an de an, de mai bine de un deceniu. Paradoxal, in urma cu 8 (opt) ani (!), un demers similar pentru salvarea acestei case era intreprins impreuna cu o Fundatie de Zoe Dumitrescu Busulenga, Maica Benedicta de la Varatec, care acum se odihneste intru Hristos la Manastirea Putna. “Apelul National pentru Salvarea Casei Mihai Eminescu” era lansat atunci chiar cu binecuvantarea lui Daniel al Moldovei, acum Patriarh.
“Timp de 15 ani, pana la savasirea sa din lumea noastra, Mihai Eminescu s-a refugiat adesea in linistea Sfintelor Manastiri Varatec, atmosfera din si din jurul acestui lacas fiindu-i benefica poetului pentru creatie si, multa vreme, pentru un plus de echilibru sufletesc”, se arata in Apelul din 2002. “Pentru a sta cat mai mult la Varatec, poetul a inchiriat, incepand din 1874, asa cum arata documentele, o casa anume, de la proprietara sa, Maica Asinefta Ermoghin. Aceasta casa, in care au inflorit atatea ganduri si versuri nemuritoare ale poetului nostru national, se afla azi intr-o deplorabila stare de ruina. Sesizand pericolul disparitiei unei pretioase marturii – Mitropolia Moldovei si Bucovinei si Fundatia Culturala Lucretius, prin binecuvantarea I. P. S. Dr. Daniel Ciobotea, lanseaza “Apelul National pentru Salvarea Casei Mihai Eminescu” din incinta Sfintei Manastiri Varatec.
La initiativa de restaurare lansata atunci pentru restaurarea casei lui Eminescu s-au alaturat marii duhovnici ai Ortodoxiei romane Arhim. Teofil Paraian, Arhim. Mina Dobzeu, Arhim. Ioan Iovan, Arhim. Arsenie Papacioc, Arhim. Justin Parvu, Pr. Constantin Galeriu si altii, scriitori si jurnalisti. Din pacate, trecerea la cele sfinte a Maicii Benedictina a lasat proiectul, dar si casa, intr-o paragina care se accentueaza fatal cu trecerea timpului. Alte suflete iubitoare de Eminescu au reluat acest proiect, pe care il sustin si importanti eminescologi al caror cuvant il voi prezenta zilele acestea. Pana atunci pot sa va informez ca deja exista toate mijloacele si materialele necesare restaurarii acestei frumuseti eminesciene din coltul de rai de la Varatec. Tot ce mai trebuie este o simpla aprobare, in principal din partea Maicii Starete si a ierarhului locului, in acest caz IPS Teofan al Moldovei dar, pentru ca deja exista binecuvantarea fostului Mitropolit Daniel, actualul Patriarh al BOR, in mod normal ar trebui doar sa li se reaminteasca acestora, pentru a se incepe lucrarile si a se introduce pe harta traseelor manastiresti si aceasta mica minune.
Obiect de patrimoniu naţional, casa lui Eminescu de la Văratec, aflată în proprietatea mânăstirii, este “singura casă din România, în afara celei de la Ipoteşti, în care urmele şederii poetului pot fi dovedite peste timp şi care poate căpăta numele de casă memorială”, se transcrie in Apel.
In sfarsit, predicatorul Danion Vasile, caci despre el este vorba, s-a dat in fapt si inregistrarile cu ofensele sale la adresa marilor duhovnici ai Ortodoxiei, inclusiv a Parintelui Justin Parvu, au iesit la iveala. Ar fi fost mult mai simplu sa-i fi fost observate sclipirile din ochi la timp, la fel ca si in cazul confratelui sau complementar in smintire, mimul “inovator” Dan Puric.
Dintre inregistrarile care circula pe internet am ales una, pe care o prezint mai jos, postata de sfintiintrucuvant.ro special pentru pacatosii de pe pamant, printre care ma numar si eu, dupa cum marturisesc, spre deosebire de cei cu viata sfanta pe internet. Ar fi meritat sa o editez dar nu am vrut sa dau nastere la noi clevetiri. In schimb va recomand urmatoarele momente, ca sa nu va pierdeti si dvs timpul:
Noul roman al Părintelui Savatie este unul profetic, în măsura în care eutanasia este o problemă care vine în viteză spre noi, din viitor. Dincolo de proza fluentă, suprind miza existenţială a autorului ei: tinerii de astăzi trebuie să problematizeze în jurul unei întrebări filosofice, cu consecinţe reale, ca orice idee filosofică: merită sau nu ca viaţa să fie trăită? Şi mai ales: cine hotărăşte asta?
Din acest motiv, Diavolul este politic corect este un roman existenţialist. Iacob Kohner, personajul în jurul căruia se desfăşoară textul, este un om încă tânăr: are 4o de ani. Provine din realitatea noastră cotidiană: îşi trăieşte viaţa pe internet; e în faliment la capitolul prieteni; face figuraţie la talk-show-urile televizate; îşi toceşte nervii în disputele ideatice cu Vik, pe mess. În schimb, este viu sufleteşte: îl frământă diverse probleme existenţiale, şi mai presus de toate: nu e un superficial; „orice cuvânt îl reprezintă” fiindcă „cuvintele sunt gânduri materializate; iar gândurile unui om sunt ca şi sufletul lui”.
Într-o dimineaţă care a debutat prost, primeşte din mâna poştaşului o citaţie prin care este înştiinţat că trebuie să plătească 202 euro, taxa de eutanasiere şi cremaţie: mama sa, Roza Kohner, a fost eutanasiată la vârsta de 65 de ani, potrivit legilor statului. Nimeni nu avea voie să traiască mai mult: zilele omului, 65 de ani, pentru că aşa va vrea Statul! Ai ieşit din sfera societăţii active, eşti ajutat să ieşi complet din sfera existenţei pământeşti, fără dureri, uşor şi simplu.
În ultimul timp este mediatizată tot mai intens chestiunea predării religiei în şcoală (la fel si dincoace de Prut – nota mea). Chestiunea este veche şi răspunde unei necesităţi reale. Ceea ce a surprins o parte a opiniei publice este faptul că pentru a promova ideea sau pentru a propti imaginea structurii locale a Patriarhiei Ruse de la Moscova au ieşit subit la rampă mai multe personaje care nu au arătat înainte un interes constant pentru Ortodoxie şi nici nu au excelat în virtuţile creştine: doi foşti capi ai serviciilor secrete, Valeriu Pasat şi Anatol Plugaru, Valeriu Pleşca, Victor Josu, Vladimir Filat. Capul de listă este bineînţeles Valeriu Pasat, omul care este ceva mai mult decât un prieten intim al mitropolitului Vladimir. Fostul securist nr. 1 şi angajat al gigantului energetic rusesc „RAO EES” al lui Anatoli Ciubais a devenit brusc un mare atlet al Ortodoxiei.
Potrivit unui comunicat de presă al Mitropoliei Chişinăului şi a „întregii Moldove” (Patriarhia Moscovei), la 15 martie 2010, mitropolitul Vladimir Cantarean, a convocat de urgenţă toţi preoţii din câteva protopopiate ale eparhiei sale pentru a alinia Biserica „iniţiativei domnului Valeriu Pasat cu privire la studierea Bazelor Ortodoxiei în instituţiile preuniversitare de învăţământ”. Preoţii din trei protopopiate (Ialoveni, Rezina şi Şoldăneşti), veniţi cu tema bine pregătită de acasă, i-au prezentat mitropolitului Vladimir un soi de memoriu, din care vom cere cititorilor îngăduinţa să spicuim câteva pasaje. Aşadar, „Având în vedere iniţiativa domnului Valeriu Pasat cu privire la includerea în curriculumul naţional a Bazelor Ortodoxiei ca obiect de studiu obligatoriu pentru instituţiile preuniversitare de învăţământ, clerul Mitropoliei Chişinăului şi a Întregii Moldove nu poate decât să-şi manifeste susţinerea pentru această propunere sănătoasă şi necesară atât din punct de vedere moral, cât şi social (…) În acelaşi timp suntem bucuroşi de faptul că asemenea gen de iniţiative vin şi din partea laicatului, în persoana domnului Valeriu Pasat, care vine cu propunerea către Legislativul Republicii Moldova de organizare a unui referendum naţional în cadrul căruia cetăţenii ţării noastre să-şi poată exprima opţiunea referitor la introducerea în programele învăţământului preuniversitar a obiectului „Bazele Ortodoxiei”. (…) De notat că domnul V. Pasat vine către deputaţii Parlamentului cu o serie de argumente indubitabile, acestea fiind de ordin moral, istorico-identitar, didactic-educaţional, constituţional-legislativ şi politic”.
Această reuniune era de prisos, din moment ce cu aproximativ o lună înainte, mai exact la 18 februarie 2010, mitropolia Chişinăului emisese un alt comunicat oficial, intitulat „Mitropolia Moldovei susţine demersul dlui Valeriu Pasat privind introducerea Bazelor Ortodoxiei în instituţiile preuniversitare”, comunicat care ne oferă o rarisimă mostră de servilism şi complicitate politică şi pe care îl vom cita aici integral, respectând originalul:
Marturisesc ca nu am dorit absolut deloc sa ma bag in scandalul pe care a reusit sa-l declanseze si agite tocmai in Saptamana Mare predicatorului Danion Vasile, teologul care considera ca marii nostri duhovnici Arsenie Boca si Ilie Cleopa “au avut limite in credinta”. Dar reactia sa – iata, el e diferit de cei doi Avva – intrece limitele; limitele bunului simt. Observ cum, dupa aceste forme de insulte la adresa parintilor ortodoxiei romane, care au produs efecte in lant, in loc sa mearga la cauza, si sa-si recunoasca vina, Danion prefera sa se afunde in marasm existential, sa se auto-victimizeaze si sa-i acuze cu aplomb pe organizatorii propriei sale conferinte, inclusiv pe un fiu duhovnicesc al Parintelui Justin Parvu. Zelotii lui ii merg pe urme. Din aceste motive discutia a depasit deja, rapid, aspectele strict teologice legate de “calendar”. Raspunsul lui Danion la observatiile Astradrom si ale Parintelui Eftimie, ucenicul Parintelui Justin, in loc sa ofere o dovada de smerenie, pune paie pe foc cu o mandrie de nezagaduit. Dupa ce despica firul ierbii de pe dealurile Sihastriei in patru pornind de la un cuvant – “sinod” (cu “s” mic – deci o adunare bisericeasca nu Sfant Sinod), Danion se repede din nou – intr-un stil care imi aminteste de cel al agresivului anti-ortodox Cristian Badilita -, la memoria Parintelui Cleopa si ii da chiar niste lectii postume: “trebuie precizat ca si aici parintele Cleopa vorbeste in necunostinta de cauza“, etc, etc. Danion le stie pe toate. Si Parintele Ilie Cleopa si Parintele Ioanichie Balan, care i-a realizat cartile, ar fi niste afoni pe langa el: “totusi, in editia din 1991 a cartii sale ar fi fost potrivit ca parintele Cleopa sa retracteze toate afirmatiile inexacte”, mai “explica” smeritul teolog. El merge mai departe, si il considera si pe Sfantul Ardealului, Arsenie Boca, “eronat” si necanonic. Nici fratii nostri monahi romani de la Muntele Athos nu-i scapa: niste eretici. Numai zelotii sunt buni, desi recunoaste ca nu i-a vizitat! Apoi, contrazicandu-l pe Parintele Eftimie de la Manastirea Huta – fara dovada inregistratrii (oare unde-o fi pierduta?…) -, purcede la o jalnica delatiune la adresa acestuia, scoasa din tiparele deloc crestinesti ale Securitatii. De ce trebuia sa mai adauge “fratele” Danion ceva “dezvaluiri picante” care, acum, pe fondul diputei acutizate, nici nu mai pot fi considerate reale?
Departe de mine ideea de a ii contesta cunostintele teologice ale lui Danion Vasile („Inteligenţe sunt dese, caractere foarte arare”). Dar, ma intreb, ca un simplu si foarte pacatos credincios:
Danion Vasile a participat pe 8 februarie anul acesta la o “mare manifestare de credinta” organizata la Chisinau de “Biserica Ortodoxa din Moldova”, Mitropolia care tine direct de Patriarhul SVR Kirill al Intregii Rusii, unde, pe langa enoriasii adusi de preotii de sub Patriarhia Moscovei, au fost incartiruiti, ca pe vremea comunistilor (acolo asa sunt si-acum), si numerosi “credinciosi” mai mult sau mai putin gradati, cei mai multi direct in uniforma (vezi foto mai jos). Dupa compromiterea totala a comunistilor din Republica Moldova, pe fondul lipsei de incredere in orice doctrina politica, operatiunea “crestinilor adevarati” rusofoni face parte dintr-un plan mai amplu al noului KGB de canalizare a energiilor bietilor credinciosi ortodocsi inspre infiintarea unui nou partid securistico-moldo-nationalist (voi reveni pe aceasta tema, pentru ca va afecta si Romania). Insusi locotenent-colonelul filo-rus Vladimir Cantarean “al Intregii Moldove” a binecuvantat adunarea, dupa care a urmat conferinta lui Danion Vasile, “oaspetele special din Romania”. In zilele petrecute la Chisinau, predicatorul cazut in sminteala a comis aceleasi pacate ca si la conferintele incriminate de la Oradea si Beius. Respectiv, dupa cum consemneaza un fan de-al sau mai tanar, “Danion Vasile a criticat (prin dovezi de nezdruncinat) că acceptarea de către unii mari duhovnici români ai secolului XX a stilului nou este o mare greşeală, cu iz ecumenic, dovedind că fiecare om are limite în credinţă.” Asadar, e deja recidivist. Mi-e groaza sa ma gandesc daca nu cumva Danion Vasile a defaimat, pe langa adormitii intru Domnul Parinti Arsenie Boca si Ilie Cleopa, si alti mari duhovnici romani, inca in viata, care, ce sa faca?, sunt in Biserica Neamului care are, fie ca vrea fie ca nu vrea, alt calendar decat stilistii. Daca fraza de mai sus reflecta spusele lui Danion Vasile la Chisinau, inseamna ca si Parintele Justin Parvu si Parintele Arsenie Papacioc si Parintele Adrian Fageteanu sunt “ecumenisti” si au “limite ale credintei” depasite doar de Inalt Prea Sfintia si Prea Fericirea Sa Sfantul in Viata Danion Vasile. Poate chiar si generalul KGB Alexei al-II-lea a fost, si el, mai sfant decat duhovnicii nostri, doar pentru ca “a tinut calendarul”, pe langa sticla de votca si kalasnikov… Dar sminteala lui merge mai departe si spun aceasta cu toata consideratia si mila. Marturisesc ca aveam de gand sa il tratez ca atare, daca dincolo de invatatura sa incontestabila, nu constatam ca, din pacate, caracterul (si nu numai) ii joaca mari feste, pe care ar trebui, poate, sa si le controleze, printr-un an de tacere in pustiu. Dupa ce am publicat comunicatele ASTRADROM, in care este citat si Parintele Eftimie de la Huta, ucenic al Parintelui Justin Parvu, Danion Vasilievici mi-a trimis un raspuns obraznic si plin de si mai multa mandrie. La acuzele de propaganda stilista predicatorul ratacit comite ca replica delatiuni josnice la adresa Parintelui Eftimie si noi atacuri la marii duhovnici Ilie Cleopa si Arsenie Boca. Voi reveni asupra acestui subiect in postarea urmatoare. Pana atunci va invit sa luati aminte la imaginile de mai jos si sa aveti in gand vorba romaneasca din titlu. In baza acestei postari veti gasi un material despre preferintele lui Vladimir Cantarean in uniforme cand face revista trupelor “fratilor” separatisti de la Tiraspol.
Dupa Timisoara, acum Iasiul. Ceremonie a Cavalerilor de Malta intr-un lacas ortodox Dupa ce in urma cu un an si jumatate semnalam savarsirea unui ceremonial al Cavalerilor de Malta in Catedrala ortodoxa din Timisoara (postare ce a animat spriritele si a adunat aproape 100 de comentarii), observ ca evenimentul nu a fost singular, o banala si nefericita intamplare, astfel de lucruri, pare-se, se petrec si prin alte locuri. Mai sus si mai jos aveti doua clipuri cu imagini de la un ceremonial savarsit intr-o biserica ortodoxa ieseana, in mai 2009!
Pentru cei care nu vad nimic periculos in “opera” cavalerilor, prezentam date privind strânsele lor legături cu francmasoneria (* informatii primite via mail)
Într-o planşă (v. dreapta sus) ce reproduce structura francmasoneriei, regăsim la nivelul Ritului de York Cavalerii de Malta şi binecunoscutul lor simbol printre gradele cele mai înalte. Mai ales, Loja Propaganda Due (P2) din Italia a avut strânse legături cu ei.
În cartea „Cavalerii întunericului”, François Hervet scrie: „în decembrie 1969 a avut loc o întâlnire secretă în biroul contelui Umberto Ortolani, ambasadorul cavalerilor de Malta în Uruguay, la care au participat mai multe capete ale lojei P2: Licio Gelli, Roberto Calvi, Michele Sidona, toţi implicaţi în omorârea Papei Ioan Paul I şi în masive fraude bancare.”
Istoricul militar român Mircea Dogaru afirma într-o emisiune TV în 2006: „Cavalerii de la Malta reprezintă una dintre cele mai vechi ramuri ale „Ordinului Cuceritorilor” (societate francmasonică în care sunt admişi doar cei care au deja un anumit grad de iniţiere ocultă). Ei au o Constituţie proprie şi au jurat să depună toate eforturile în scopul stabilirii Noii Ordini Mondiale.”
Cavalerii de Malta sunt cei care au pus bazele CIA. Allen Dulles şi Bill Donovan, primii directori ai CIA, numiţi chiar „taţii” acestui serviciu de informaţii, erau cavaleri de Malta. La fel stau lucrurile şi cu urmaşii lor: Wiliam Casey, directorul CIA în timpul guvernării Reagen şi John Mc Cone, directorul din timpul guvernării Kennedy.
Explicatia YouTube: Principe Protettore S.A.R. Don Thorbjorn Paternò Castello d’Aragona, Don Dorin Potolinca Conte di Navajas, Don Basilio Calì di San Lorenzo, Manifestazione del 17 maggio 2008 ABSOLUT NICI UN IERARH AL B.O.R. NU SE RIDICA SA SE IMPOTRIVEASCA TRADARII LUI HRISTOS SI HULEI IMPOTRIVA SA? Laurentiu Dumitru https://laurentiudumitru.ro/blog/
Un comentator al Blogului lui Laurentiu Dumitru afirma: Biserica unde s-a petrecut “evenimentul” se numeste Barnoschi din centrul Iasului. Unul dintre preoti este parohul.