“Cartarescu Mircea, nascut la 1 iunie 1956, Bucuresti. Fiul unui activist.” Asa incepe o Nota a Securitatii, transpusa de Mihai Pelin in Cartea Alba a Securitatii, aflata la vremea redactarii volumului Istorii literare si artistice in Arhivele SRI, Fond D, dosar nr. 10 996, vol.13, f.150-152 si care, in prezent, ar trebui sa se afle in Dosarul lui Cartarescu de la CNSAS.
Mai interesant este, insa, cum se incheie Nota: „Un fapt demn de remarcat este acela ca dupa aparitia volumului lui Mircea Cartarescu – este vorba de “Faruri, vitrine, fotografii“, nota mea – , caruia Nicolae Manolescu ii face o primire exceptionala in Romania literara, incep sa apara articole de alerta, care denunta procedeul plagiatului, cel mai spectaculos plagiat fiind reprezentat de copierea pura si simpla a unui pasaj de o jumatate de pagina din «Tristram Shandy» de Lawrence Sterne (Editura pentru Literatura Universala, 1969, pag. 194).”
PLUS: “Un text apărut pe site-ul “Miliţiei spirituale” face o comparaţie a susţinătorilor unui slogan conceput de Mircea Toma & “militiile” cu „generaţia care a schimbat în 1968 clasa politică americană”. După cum se ştie, protestatarii anului 1968 (nu doar cei din SUA) au fost adepţi ai stângii, ai neomarxismului, ai neo-troţkismului şi anarhişti, iar mişcările de protest au fost finanţate direct sau indirect de către URSS.” – Sursa: Un SRI-ist dezvăluie: anarhiştii au fost plătiţi
Despre infiltrarea agentilor fostului NKVD la cele mai inalte nivele din Romania, in cadrul operatiunii “Ocupati institutiile”, intr-un episod viitor, la care ii invit sa participe pe toti ofiterii SRI, SIE si SPP carora le mai pasa de Romania, cat si pe cei din Comandamentul NATO 🙂
Da, ati citit bine titlul. Ieseanul Andrei Muraru, prezentat chiar de catre auto-intitulata “Militie spirituala” drept istoric si reprezentant ideologic al organizatiei anarhist-comuniste, cunoscuta si pentru actiunile sale anti-USL (vezi foto jos), a fost instalat de Victor Ponta drept director al Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER). Dementa e la putere in Romania. Si nu de ieri de azi. Noul directoras a fost numit in locul lui Ioan Stanomir, un “gaozar” – termen prezidential (c) Traian Basescu – al lui Vladimir Tismaneanu. Andrei Muraru este, la randul sau, “gaozarul” lui Marius Oprea. Atat Oprea cat si Tismaneanu sunt “gaozarii” cuplului contra naturii Plesu si Basescu, la randul lor “gaozari” ai lui Soros, dupa cum ne arata evolutia istoriei recente. Dar sa ne intoarcem la “gaozarul” nostru de serviciu.
Repet, pentru a se intelege mai bine: un reprezentant al unei organizatii anarhiste si neo-comuniste a fost instalat la conducerea unui institut care se ocupa de “investigarea crimelor comuniste”, comise de catre regimul bolsevic in special asupra militantilor din rezistenta anticomunista, chinuiti si ucisi pentru dreapta credinta, pentru crestinism si romanism. Cu bietul Dinu Zamfirescu plasat in geam, ca presedinte, pe post de acoperire oficiala.
Aceeasi organizatie neo-comunista – “Militia spirituala” – organizeaza deja “conferinte internationale” despre “Cum predăm istoria comunismului în Europa de Est?” (foto jos) impreuna cu Fundatia Soros si Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului (IICCMER), la varful caruia activeaza, ati ghicit, chiar reprezentantul “Militiei”.
Numitul Andrei Muraru, sefut la IICCMER (foto dreapta sus), a incercat sa-l introduca printr-un puci, esuat, pe fratele sau geaman, Alexandru Muraru (foto stanga sus), la randul sau liderici al “militiilor”, chiar in Colegiul CNSAS, scotand la atac online brigazile rosii ale “Militiei spirituale” impotriva profesorului Corneliu Turianu, membru al Colegiul CNSAS.
Drept urmare s-a ales cu un proces. La care curajosul militian, totodata istoric “gaozar” si “investigator” oficial, acum cu rang de ministru secretar de stat, nu se prezinta. Termen: maine, 11 octombrie. Prezenta informare se constituie in Citatie Publica. Voi reveni cu detalii extraordinare despre proces si modul in care “militiile” lui Mircea Toma si “ungerenii” lui Vladimir Tismaneanu au penetrat sistemul, in egala masura, prin liantul Monica Macovei si cu avizul organelor “statului roman”, la randul lor infiltrate pana in maduva oaselor de “gaozarii” succesorilor fostului NKVD.
Pana atunci, un mic remember documentar si fotografii sugestive, cred, pentru cine are ochi sa vada:
“Larry Watts looks beneath the surface of events in the period up to 1978 by investigating, in particular, the activities of Romanian, Soviet, and bloc secret services. He has drawn on extensive archive materials, many unused until now, to show how, beginning in the late 1950s, the Soviet Union and its allies in the Warsaw Pact treated Romania essentially as an enemy. … In examining these stratagems in detail, Watts puts his archive sources to good use. He notes how American analysts were misled by Soviet-inspired deceptions into discounting Romania’s striving for autonomy merely as a ruse on a number of occasions, a device to secure Western benefits at little cost. On the basis of abundant evidence Watts argues just the contrary. His account of Gheorghiu-Dej’s and Ceauşescu’s opposition to the economic integration of the bloc through Comecon, and military integration within the framework of the Warsaw Pact, leaves no doubt about their determination to achieve distance from the Soviet embrace. … Besides the strains in Soviet-Romanian relations, Watts adds much to our understanding of the tense situation created by Ceauşescu’s denunciation of the intervention in Czechoslovakia in 1968, Romania’s mediation between the United States, China, and Vietnam, and growing United States-Romanian military coordination in the mid-1970s. His book in many ways, then, is an invitation to historians of Communist Romania to revisit crucial issues.” Prof. Keith Hitchens, History of Russia, East Europe and Eurasia, University of Illinois, Urbana-Champaign
Mai intai, vreti sa stiti cati din banii Dvs s-au scurs in buzunarele lui Liiceanu si Cartarescu pentru a fi injurat Eminescu si spurcata Romania in 17 limbi? 408.687,75, cum suna? Iata cifrele:
1. Traduceri Humanitas:
2009
Orbitor
49.078,69
74.438,32
Total 1: 123.517,01
2010
Orbitor
48.204,76
De ce iubim barbatii, pardon, femeile
19.516,34
Total 2: 67.720,10
2011
Orbitor (inclusiv in norvegiana!)
58.260,29
Travesti
15.149,78
Orbitor (“iar din nou”)
17.366,00
Total 3: 90.776,07
2012
Orbitor
54.230,99
Total: 336.245,17
2. Drepturi de Autor
2010 – 2.276
2011 – 24.552
2012 – 14,917, 94
si 6.303
Total: 48.048,94
3. Deplasari
2009 – 5.205,88
2010 – 2.484,06
2011 – 14.324,48
2012 – 2.380,22
Total: 24.384
Total General: 408.687,75
ICR investeşte în filmul „Suspendatul suspendat”
de Grid Modorcea
Cine vindecă ranile spirituale lăsate moştenire de ICR? Cine va face socoteala averilor publice care s-au cheltuit ca alde Pataharbici şi Căcărtărescu să scrie în17 limbi că “îmi bag pu… în regina Angliei” (“Orbitor”, p. 241) sau, tot acolo, „Mă fu… în ea de Casa Albă”? Când va raspunde oare Băsescu de ce a adoptat ideea lui Pataharbici ca „poporul român are structura fecalei”?!
Toate aceste mizerii cine le va sancţiona? Şi nu e vorba de imprecaţii, de replici scoase din context, rostite de vreun personaj sau altul, e vorba chiar de opinia autorilor, ei cred aşa ceva, ei spurcă limba. Să o spurce cât vor, e libertate, dar pe banii lor, nu pe ai celor care îi câştigă atât de greu şi platesc taxe din care se infrupta acesti golani, care fac de ras ideea de „intelectual”.
Răul pe care l-au făcut culturii române “Intelectualii lui Basescu” este de neimaginat! Pentru ei nu erau buni scriitori ca Fanus Neagu sau Mircea Micu, care au murit de supărare, i-au taxat drept „expiraţi”, au fost făcuţi zei indivizi fără conştiinţă ca Liicheanu, care înjură comunismul, dar a profitat imens de Ed. Politică, a furat-o pur şi simplu, şi a transformat-o în Ed. Humanitas, făcând din Căcărtărescu un candidat la Premiul Nobel! Fură mai rău decât comuniştii si o fac si pe cocoşii capitalişti! Aceştia nu sunt intelectuali, sunt bandiţi. Caragiale le zicea liber-schimbişti. Mereu cârmesc spre cine le da ciolanul de ros. Plesu si-a si declarat liber-schimbarea. Acestia sunt „intelectualii” lui Papura Voda, indivizi fara coloana vertebrala, adica fecalele lui Patascârbici!
În America nici un scriitor nu este susţinut pe bani publici, fiecare e propriul artizan, aici banul public e ban public, în folosul comunităţii, nu al unuia sau altuia. Fiecare scriitor îşi câştigă prin har şi muncă proprie cititorii. A făcut ICR un sondaj de piata să vada daca acest profesoraş, Căcă, este cerut de cititori? Nu. Ei i-au scos cărţile, le-au tradus în toate limbile pământului, pentru că aşa „a vrut muschii” Patabăseşti, un aliaj grotesc, o monstruozitate a naturii, cum nici un Morgenstern nu a imaginat!
Noul ICR are o sarcină imensă, să ia aminte la tot ce au semnalat cititorii, să facă transparent jaful fostei conduceri şi să ceară socoteală la tribunal. Aceşti flamânzi trebuie să restituie poporului român banii pe care i-au luat cu japca. Sume imense pe mizerii, pe “ardei in vagin”. Nimic din ce au zamislit Patahârbici et co nu a fost moral.
L-am cunoscut pe Patapievici. Este de o obrăznicie fara margini. Un sictirist, un maimuţoi plin de ifose. Atitudine pe care a transmis-o si subordonatilor, care se comporta ca el. Corina Suteu este copia lui. A stat ilegal în post, fiindca fostul ei soţ era fotograful lui Băsescu, si trai neneaca! Perfizi, vicleni, cu multe fete. Una îţi spun, dar fac ce ştiu ei. Ca şi actuala schimbare, pleacă ai noştri, vin ai noştri. A plecat o puicuţă, vine alta. La New York a venit Doiniţa, care cu puţin timp înainte de şutarea lui Şuteu îşi lansase la ICR o carte prin care valida o hoţie strigătoare la cer. Ea a intrat direct ca bomboană pe colivă, adică pe poarta hoţiei, nu pe o poartă curată.
Dintr-o poetă modestă, dar la locul ei, a prins gustul parvenirii şi Emil Constantinescu a cocoţat-o peste tot, iar acum a devenit şi critic plastic! Vă daţi seama, critic, cu un limbaj de cioară vopăsită! Aşa au vopsit cioara şi alde Patahârbici, care o face pe filosoful! Nulităţi fără operă au ajuns să sfideze orice talent. De ce? Fiindca au avut bani cu ghiotura la discreţie. Ei au perpetuat la vârful culturii sistemul comunist, care i-a invatat pe scriitori şi artişti cu pomana, cu mana cerească. Ajungea Perjovschi să mâzgălească pereţii lui MoMA la New York, dacă nu-l trăgea acolo purcoiul de bani ai ICR? Pataharbici et co. sunt mostre de activisti comunisti sau fascisti! ICR prea rimeaza cu PCR, trebuie sa-si schimbe si titulatura, altfel ne gândim la el ca la Institutul Comunist Român.
Ia sa nu mai fie pomeni, fiecare sa munceasca, sa vedeti, ar mai fi pe piata vreo carte scrisa de Căcă? Ce editura ar investi in lucrari fara valoare, fără cerere? Ei si-au batut joc de adevaratele valori si au investit in mizerii de genul celor pe care le-am tot semnalat de câte ori am scris despre ICR New York. Nici comunistii nu au fost atat de unilaterali, de purtatori ai drapelului antiromanesc şi pornografic!
Inainte de demisie, Pataharbici se plângea ca i s-a tăiat din pradă, ca nu mai poate sa-si continuie „proiectele in derulare”! Care proiecte? Niste jafuri!? Sa-i faca lui Mungiu festival la Bruxelles, să-şi expună ultima mizerie, cu măicute lesbiene şi preoţi ortodocşi schizofrenici, film care nu a fost cumpărat de nimeni, care nu e cerut de spectatori, care e un fiasco în România, dovadă că nu rulează la nici un cinematograf public din ţara! Iar când a rulat la Vaslui, protopopul şi spectatorii au strigat că e o ruşine!
Acestea sunt „proiectele in derulare” ale fostului ICR. Cu un buget gigant, de trei ori cât al Ministerului Culturii, pentru niste derbedei. Care îl lingeau pe „Suspendatul amanat”. Păcat că nu avem un Lumière să facă ceva de genul „Stropitorul stropit”. Dar n-o cunoaşteţi pe Şuteu de la NY! Am auzit că, pentru autospălare de creier, vrea să investeasca în filmul „Suspendatul suspendat”. Şi că regia o va semna Dosia Mungiu! Sau chiar Doiniţa, că tot a devenit peste noapte critic plastic. Şi ce mi-e plastelina, ce mi-e cinematografia! Cu limbajul ei de păsărică s-a trezit cercetătoare în domeniul artelor plastice! Oare cine a sfătuuit-o să schimbe macazul, fiindcă nu are vocaţie de critic. Nu ştiţi de ce sunt în stare aceşti intelectuali trudnici când mungesc!
Au muls din pomana cât au putut pentru interesul propriu. Au făcut-o si fara talent, bani aruncati pe Apa Sambetei. Ce opera au lasat mostenire Pataputzievici si gasca lui? “Omul recent” tradus in 17 limbi, in timp ce Eminescu a fost aruncat la „debara”. O gască de putori! Şi nu miroase a bine nici năvala cu care defilează noua conducere ICR, cu Marga în frunte, deja asumător de turnătorie! Noi luptăm să fie schimbaţi impostorii şi vin copiile sau caricaturile lor!
Demisia sau suspendarea sunt fleacuri, mofturi, tot nişte mizerii. Care i-au dat apă la moară Suspendatului să facă iar un circ de neimaginat! Faptul că a îndemnat poporul să nu meargă la vot, nu i-a trezit nici un fel de remuşcare. Dimpotrrivă, e mai agresiv ca lupul în laţ! Alo, doamnă Merkel, ce facem cu credibilitatea votului, omorâm democraţia?!
Domnilor, nu se face dreptate cu „suspandari”. Aceşti derbedei trebuie judecaţi.
Pornind de la o informatie ce circula pe bloguri inca din urma cu vreo doi ani (!), in care istoricul Florin Sinca reclama vandalizarea Arcului de Triumf si a istoriei nationale prin mutilarea placii pe care era inscrisa Budapesta printre orasele eliberate si bataliile castigate de Armata Romana, presa intarziata de astazi a reusit sa produca o reactie prin publicarea unei stiri, reproduse insa fara cercetarea in profunzime a faptelor. Reactia, de asemenea, a fost insa doar la nivelul cetatenesc, a romanilor revoltati de un asemenea sacrilegiu. Din pacate, nici un oficial al Romaniei, al Armatei Romane, al Primariei Capitalei si Ministerului Culturii, nu a solicitat, cum se cuvine, restaurarea imediata a Arcului de Triumf. Daca mutilarea istoriei si monumentului national au facut-o comunistii sau succesorii lor de azi este de datoria organelor de ancheta sa lamureasca si, totodata, sa dispuna revenirea neintarziata a monumentului la stadiul sau initial. Oricum, cine a facut-o, sa plateasca! Cum nici Parchetul nu s-a autosesizat, cum era normal, Asociatia Civic Media vine in intampinarea romanilor revoltati si adreseaza urmatoarea Plangere Penala:
Catre Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti
In atentia Domnului Prim-Procuror
CC: Ministerul Public, Parchetul General al Romaniei
Subscrisa Asociatie Civic Media, prin presedintele – fondator, Victor Roncea, formulam urmatoarea
PLANGERE PENALA
Impotriva persoanelor si a institutiilor responsabile de profanarea si mutilarea unui monument istoric si distrugerea unei valori culturale nationale
Asociatia Civic Media, care are printre scopurile sale apararea valorilor si identitatii nationale, va sesizeaza cu privire la modificarea substantiala a adevarului istoric prin interventia brutala asupra unui simbol national – Arcul de Triumf din Bucuresti.
Dupa cum trebuie sa fi intrat in atentia Dvs, monumentul istoric Arcul de Triumf din Bucuresti a fost mutilat prin stergerea inscriptiei BUDAPESTA din randul bataliilor castigate prentru reintregirea si apararea patriei, Romania Mare, si a oraselor eliberate de Armata Romana de catre trupele sovieto-unguresti.
Atentatul asupra monumentului istoric de valoare nationala intruneste elementele constitutive ale infractiunilor prevazute de art 319 Cod Penal – Profanare de monumente – si art 360 Cod Penal – Distrugerea sub orice formă, fără necesitate militară, de monumente sau construcţii care au o valoare artistică, istorică ori arheologică -, fapte ce se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.
Va invederam faptul ca, potrivit declaratiilor veteranilor de razboi pe care ii puteti consulta si Dvs la Asociatia lor, aceasta inscriptie exista in 1989 pe Arcul de Triumf. Este adevarat ca ea a fost stearsa in 1953, dupa cum sustine azi, prezentand doar o jumatte din adevar, adica o minciuna prin omisiune, Primaria Capitalei, dar ea a fost restaurata dupa moartea lui Stalin si venirea lui Nicolae Ceausescu la putere.
Va mai informam ca atat Primaria Capitalei, respectiv Primarul General Sorin Oprescu, cat si Ministerul Apararii, respectiv fostul ministru Gabriel Oprea, cat si Ministerul Culturii, condus la acea vreme chiar de seful UDMR, Kelemen Hunor cat si Administratia Prezidentiala a Romaniei, al carei reprezentant, Traian Basescu, se prezinta anual, de 1 Decembrie, sub monumentul mentionat, au fost sesizati oficial, prin adrese inregistrate, inca din septembrie 2011 (va putem pune la dispozitie corespondenta purtata de catre reclamant, colonel (r), fost cadru al Serviciului Roman de Informatii, cu aceste foruri).
Cu toate acestea, nici una dintre institutiile numite nu a catadicsit nici sa inceapa demersurile pentru repunerea monumentului la stadiul sau original nici sa va sesizeze pe Dvs, potrivit Legii, pentru descoperirea si pedepsirea faptasilor, care pot fi chiar printre cei enumerati mai sus. Se adauga la lista suspectilor si fostul primar general Adriean Videanu, in al carui mandat s-a mai petrecut o “restaurare” a monumentului.
Solicitam asadar identificarea si tragerea la raspundere a celor vinovati si dispunerea restaurarii neintarziate a Arcului de Triumf pentru repunerea la stadiului initial al monumentului, conform Legii, cu BUDAPESTA printre orasele eliberate de glorioasa Armata Romana, care, ca mic semn de amintire, nu a tinut decat sa-si puna opinca pe Parlamentul Ungariei.
Ucigasa Filip Orbán Daniella Kamilla, prin iresponsabilitatea Tribunalului Covasna şi a I.P.J. Covasna, după eliberarea din arestul preventiv a fugit în Ungaria la data de 31 decembrie 1991, de unde nu s-a mai întors.
La lansarea de la BCU care a servit ca suport mediatic pentru declaratiile cu Oltchim au prezentat volumul despre Marea Neagra directorul general al Bibliotecii, Mireille Radoi, fosta absolventa cum laude a Academiei Nationale de Informatii, directorul Editurii RAO, Ovidiu Enculescu, sociologul Vasile Dancu, prieten cu seful SRI, analistul Emil Hurezeanu, un apropiat al mai multor servicii de informatii din puncte cardinale opuse, directorul Serviciului de Informaţii Externe, Teodor Meleşcanu si directorul Serviciului Român de Informaţii, George Maior.
Cele 12 aeronave americane F-16 vor fi luate, la mâna a doua, din Portugalia, spre satisfacţia lui Jose Manuel Barroso, portughezul care este preşedinte al Comisiei Europene.
Portalul Ziaristi Online publica si opinia personala a fiului maiorului post mortem Aurel Agache pe marginea cererii incredibile a ucigasei din Targu Secuiesc (Nota mea: Ce bine seamana unguroiaca criminala cu Renate Weber!):
Chiar dacă va face recurs eu nu pot decît să-i transmit bestiei criminale: ”ne întâlnim din nou în septembrie 2021 dacă mai ai tupeul să ceri reabilitarea!”.
Nu te poți aștepta ca o nenorocită de criminală să dea dovadă de bun simț și de penitență pentru faptele criminale săvârșite în decembrie 1989 cu atâta bestialitate.
Dar m-aș aștepta de la avocatul ei să-i dea peste bot și să-i spună: ”măi scroafă, nu fi nesimțită și așteaptă-ți rândul pentru ca să te ”reabilitezi”, vezi că ești mult prea grăbită să te disculpi”. Evident că avocatul ei, un om cult și de bun simț nu o să folosească un asemenea limbaj nelicențios, ci o să-și încaseze onorariul și o să pledeze, pe texte de lege știute numai de el, pentru pertinența unei asemenea cereri cum este cererea de reabilitare, care urmărea să înceteze decăderile, interdicţiile şi incapacităţile care rezultă din condamnare, reintegrarea din punct de vedere social şi redobândirea respectului social deplin (probabil cei din secuime o respectă și acuma că doar vorbim de o revoluționară unguroaică, dar românii care au auzit ce a făcut ea nu-i vor acorda respect social nici dacă face o mie de cereri de reabilitare). Cu alte cuvinte, bestia dorea ştergerea consecinţele unei condamnări, efectele ei privative sau restrictive asupra drepturilor acesteia.
Astfel că pe 22 mai 2012, la tribunalul București, secția I-a penală, bestia criminală depune, prin avocat ales, o cerere de reabilitare. Nu știu ce o fi scris bestia în cererea ei, care a făcut obiectul dosarului 18576/3/2012, dar eu m-am cutremurat când am văzut tupeul nerușinat și indolența acesteia. Orice om cu mintea normală, își dă seama că e mult prea mult să ceri reabilitarea când nu sunt îndeplinite niște criterii elementare pentru o asemenea cerere. Nu-ți trebuie nici măcar cultură juridică ci un dram de bun simț pentru a vedea absurdul situației.
Probabil că bestia s-a lăudat în fața instanței de judecată că a achitat daunele morale, uitând să precizeze cu câtă nesimțire s-a opus, târându-mă ani de zile în procese de contestare prin tribunalele din Ungaria, procese pe care în cele din urmă avea să le piardă și astfel să fie executată silit prin executor judecătoresc. Probabil a prezentat și o versiune romanțată a vieții exemplare duse în Ungaria, necomițând fapte penale și educând copii în calitate de profesoară de limbi străine.
Nici măcar nu m-am obosit să combat o asemenea argumentație cu informațiile pe care le am despre viața ei ca cetățean de nădejde a Ungariei pentru-că o asemenea cerere de reabilitare are nevoie întâi și întâi de proba de foc a timpului scurs de la condamnare.
Astfel că pe data de 20 septembrie m-am adresat completului de judecată cu o scurtă informare, prin care am prezentat și punctul meu de vedere referitor la infama cerere (vedeti mai sus).
Victor Ponta afirma azi, 1 octombrie 2012, ca Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie va sesiza organele penale asupra acţiunilor lui Dan Diaconescu în cazul Oltchim şi va prezenta fapte care să constituie probe de acuzare a acestuia pentru folosirea de documente false şi încercarea de a înşela statul, transmite Mediafax. Ponta mai facuse aceeasi afirmatie chiar spre finalul zilei in care am publicat aceeasi informatie in BURSA, pe 27 septembrie, insa fara a anunta ca va deschide o actiune penala, fapt la care facuse referire tangentiala in conferinta de la Bruxelles de vineri, 28 septembrie, in care amintea doar ca Dan Diaconescu s-ar putea face vinovat de inselaciune, fals si uz de fals. Imi pare rau ca am avut dreptate. Iata ca Ponta si SRI au fost mai tari decat imi imaginam, in fata masinatiilor lui Basescu si ai lui. Sa vedem ce va face de acum incolo “soricelul” OTV: va deveni erou sau infractor? Sau, poate, infractor-erou, un fel de haiduc ciocoit, care a schimbat calul balan cu Rollsul de aceeasi culoare? S-a mai adeverit, de asemenea, ca in spatele lui DD, pe langa umbra lui TB, nu era vorba de o firma serioasa ruseasca ci de niscai smecherasi care stiu sa profite de situatii precare din zonele cu economii in degringolada, copiind schemele lui Marc Rich, un fel de Sorin Ovidiu Vintu cu aplomb mondial. Culmea, ambele personaje sunt cunoscute bine la noi, din frageda-i ucenicie, chiar de catre iepurasul din jobenul prezidential, tinut bine de urechile-i care ARD de PDL si GDS si ale carui initiale aduc bine cu cele ale GRU. Cum mi se pare interesant ca articolul din BURSA a atins 750 de aprecieri Facebook il republic in parte aici:
Oltchim, “oligarhii roşii” şi torpila lui Băsescu
Încercarea echipei de “spin-doctori” şi a minţii versate a lui Traian Băsescu de a se folosi de jurnalistul bun la toate Dan Diaconescu ca de o torpilă asmuţită spre burdihanul cuirasatului USL, care trece cu o mândrie în curs de ştirbire printre epavele şi bărcuţele de salvare ale PDL, s-ar putea transforma într-o fâsâială, dacă “proiectilul submarin prevăzut cu motor propriu şi cu încărcătură explozivă” nu va exploda chiar la ţintă.
Dan Diaconescu a dovedit deja că, pentru a deveni erou şi a-şi creşte corespunzător valoarea contului bancar, este în stare să petreacă un timp oarecare în închisorile democraţiei capitaliste de azi.
Acesta este cazul cel mai probabil în “Scandalul Oltchim” dacă ţinem cont de informaţiile, parvenite din surse proprii, că Dan Diaconescu a introdus, din grabă sau diletantism, acte şi informaţii false în oferta sa pentru privatizarea combinatului de la Râmnicu Vâlcea. Marea dilemă şi, totodată, provocarea maximă a lui Victor Ponta şi a consilierilor săi speciali este, dacă îşi pot permite din punct de vedere politic, la distanţa actuală de alegerile parlamentare, să aprobe dispunerea arestării lui Dan Diaconescu şi transformarea lui într-un mega-erou, care va detona din interior tot angrenajul USL.
Jocul de poker, în care este prins aproape până la strivire “micul Titulescu”, îl depăşeşte cu siguranţă.
Cacealmaua jucată cu dexteritate de “bietul jurnalist”- orchestră pare să fie doar prima mutare a unei strategii de dezordine bine organizată, care ameţeşte oponentul şi creează premisele unei bubuituri finale extrem de bine elaborate.
Miza: subminarea “ciocoilor” USL şi preluarea puterii la toamnă, printr-o foarte posibilă alianţă politică PPDD-PDL/ARD-UDMR-minorităţi. Combinaţia şocantă a fost deja testată prin emisiunea fantasmagorică de la OTV, în care prolificul Dan Diaconescu s-a întreţinut elevat cu mini-politicus Mihai “Horia” Neamţu. Mai rămâne ca neo-otevistul să-l lege pe DDD de MRU cu o funie de ustoroi şi Guvernul OTV să înceapă să ardă ca o lumânare pe coliva României.
Pentru a para lovitura brusc taciturnului Băsescu, Victor Ponta şi ai lui trebuie să aibă toate datele problemei.
Acesta este (posibil) şi motivul pentru care, pe lângă ajutorul primit de la şeful SIE, ambasadorul Rusiei s-a deplasat ieri la un oficiu guvernamental, pentru a transmite personal şi direct că în spatele politicianului-acrobat Dan Diaconescu nu stă nici o mare companie rusească şi că, potrivit surselor noastre, jurnalistul-jucător nu a solicitat viza pentru Federaţia Rusă, nici pentru el, nici pentru vreun membru al familiei, după cum au telenovelizat posturile de ştiri, ieri, pe la gardurile ambasadei SUA.
O companie gigant din Rusia, cum ar fi Gazprom, de exemplu, care a înregistrat anul trecut cel mai mare profit din lume, nu are nevoie să se joace “de-a v-aţi ascunselea” prin studiourile OTV de la Bucureşti.
Şi totuşi, cine este pisica care trage de coadă şoricelul nostru năstruşnic, trimiţându-l, dintr-o lovitură de labă, ba la negocieri cu investitori misterioşi din Germania şi Austro-Ungaria ba la plajă pe Coasta de Azur? (…)
De altfel, în linii mari, întregul Modus Operandi din spatele afacerii DDD-Oltchim pare să poarte amprenta unei minţi alambicate experte în operaţiuni economice “terminatoare”, precum cea a lui Marc Rich.
Supranumit, chiar prin titlul unei cărţi ce i s-a dedicat, “Naşul Kremlinului”, pe vremea lui Boris Eltin, Rich este pus acum la index de conducerea noii Rusii, a “ruşilor bruni” ai lui Putin, fiind trecut pe-o lista neagră alături de “oligarhi roşii” indezirabili ca Boris Berezovski sau Mihail Hodorkovski.
Intervenţia directă a ambasadorului Rusiei pare să aiba exact acest substrat: delimitarea “ruşilor bruni” de pretutindenarii “roşii”.
“Şoricelul” Dan Diaconescu nici nu trebuie să ştie cine este pisica, atât timp cât îşi ameţeşte toţi conaţionalii. Şi totuşi, dacă supoziţiile se vor adeveri, rămâne întrebarea: pentru ce îşi doresc “oligarhii roşii” ca PDL să ajungă, din nou, la guvernare? Controlul asupra resurselor naturale ale României, pentru care în alte colţuri ale lumii se duc războaie clasice?
Sau şi altceva?
October 15th, 2012 
VR 
Deocamdata sa tratam problema cultural:
Posted in 
Tags: 
