Bucuresti. Piața Universitatii (Str. Biserica Enei), 13.06.1990. Fotografie de Codruța Drăgoescu / Agerpres
Am găsit întâmplător în Arhiva Agerpres o fotografie cu mine fotografiind. Agitația surprinsă se petrecea pe 13 iunie 1990, pe la orele prânzului. Mă văd tuns, fără pletele din timpul Pieței Universității, în mână cu un Mamiya Sekor sau poate cu aparatul foto Praktika al prietenului meu, Felix Goldstein, cu care făceam schimb de aparate din când în când. Mă tunsesem singur, cu o zi înainte, pentru dosarul de încheierea anului la Tonitza. Lucram la ziarul Glasul al Ligii Studenților, sub îndrumarea fotografilor americani Tina Leto și Kevin Craig, care veniseră special în România, după decembrie 1989, pentru a oferi cursuri de fotografie studenților și tinerilor reporteri în devenire. Am fotografiat în acea zi cu ambele aparate, spre disperarea lui Felix, care a rămas fără el după ce reușise însă să prindă o fotografie care a făcut turul planetei, fiind difuzată chiar în acea zi de Reuters grație lui Emanuel Pârvu (o vedeți mai jos). Pe 14 iunie, la primele ore ale dimineții, după ce am urmărit „live” intrarea minerilor în Piață și spargerea cu topoarele a ușilor de la Universitate, cele două aparate aveau să fie confiscate de mineri și poliție împreună cu multe dintre filmele realizate în acea zi. Minerii credeau că sunt cutii cu droguri. Așa li se spusese… A mai scăpat o singură rolă de film, pe care am pitit-o în chiloți și am reușit să o păstrez ascunsă în cele trei zile de lagăr, pe cimentul unui hangar de la Măgurele, unde cei răpiți din Institutul de Arhitectură am fost încarcerați alături de alți circa 600 de reținuți ilegal, în Unitatea Militară 0575 a Ministerului de Interne. Fotograme de pe acest unic film salvat le-am publicat pe-aici și au reușit să fie expuse într-o expoziție națională itinerantă, la 30 de ani de la încheierea Fenomenului Piața Universității. M-am întristat să aflu că autoarea fotografiei Agerpres, Codruța Drăgoescu-Semănaru, o fotojurnalistă de mare clasă, a plecat la Domnul înainte de vreme, chiar anul acesta, lăsând în urmă o fiică, acolo unde se retrăsese, într-o comună cu un nume frumos: Vârfuri. Aș fi vrut să-i mulțumesc. Și ea a fost acolo. Și ea a fost, apoi, bătută de mineri. Dumnezeu să o odihnească! Vremuri…
PS: Mulțumesc Agenției naționale de presă Agerpres pentru că mi-a pus la dispoziție această imagine-document, cel puțin pentru mine. Fotografia lui Felix, aici, cu troika Armată-Miliție-Securitate în acțiune:
Expozitia Fenomenul Piata Universitatii 1990 – 30 de ani de la Palatul Sutu in interviuri realizate cu Victor Roncea, la Radio Trinitas, de Alexandra Drugan Juganaru, si Nic Hanu, la Radio Romania Cultural, de Madalina Corina Diaconu (audio/video). Fotografii și detalii la Ziaristi Online
Cu ocazia Zilei de 24 ianuarie, când Mihai Eminescu înființa alături de alți prieteni, scriitori și jurnaliști naționaliști Societatea Carpații pentru unirea tuturor românilor ne-am gândit să vă oferim cadou Calendarul ActiveNews 2021 disponibil aici pentru descărcare gratuită și tipărire pentru uz personal în variantă PDF.
În Calendarul ActiveNews 2021 am folosit fotografii din cadrul Concursului cu premii „Dulcea Românie”, realizate de studentele Ecaterina Sălceanu și Nicoleta Osiceanu și fotografii Horia Cătălin Constantinescu, Dina Voicu, Vlad Herman, Justin Mihail, Florin Albișoru, Valeriu Leonov, Alexandru Privigyei, Octavian Chende, Ludmila Talmazan, Max Malloy, Cristina Nichituș Roncea, precum și un portret al lui Eminescu colorizat de artistul fotograf Florin Roștariu. Mulțumim Fundației Justin Pârvu pentru sprijin, tuturor fotografilor, precum și partenerilor noștri din cadrul Concursului, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România și Asociația Artiștilor Fotografi din România.
Așadar, dacă doriți un Calendar de perete cu fotografii frumoase din România Mare, îl pueți descărca de aici:
Începând din 20 septembrie 2020, jurnalistul Victor Roncea este noul redactor șef al ActiveNews. Victor Roncea este ziarist din 1990, când a debutat ca fotojurnalist în revista Glasul a Ligii Studenților și la ziarul România liberă, ca reporter.
A participat activ la evenimentele din decembrie 1989 și a fost unul dintre organizatorii Pieței Universității 1990, eveniment omagiat recent prin expoziția Fenomenul Piața Universității – 30 de ani, desfășurată la Muzeul Municipiului București – Palatul Suțu. După Mineriada Regimului FSN-GDS din iunie 1990 s-a refugiat în Statele Unite, unde a fost corespondent de presa pentru România liberă. A mai lucrat la ziarele Mișcarea, Ultimul Cuvânt și Evenimentul Zilei și a fost șef de departament și senior editor la ziarul ZIUA și redactor șef adjunct la ziarul Curentul. Este cercetător extern CNSAS din anul 2006 și publică din descoperirile sale din arhivele Securității și ale SSI în Evenimentul Istoric.
A dezvoltat mai multe proiecte naționale online și a scris, editat și coordonat 15 lucrări de specialitate, pe teme geopolitice, istorice și jurnalistice, cea mai recentă dintre acestea fiind Convorbiri cu Părintele Justin: „De nu ne vom păzi ortodoxia, ne vom pierde și neamul” (Petru Vodă, 2020). Este membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și al mai multor organizații civice și profesionale românești și internaționale și a primit mai multe premii pentru activitatea sa, cel din urmă fiind Premiul „Pr. Prof. Dr. Ilie Moldovan” conferit de Centrul European de Studii Covasna-Harghita al Academiei Române, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș și Episcopia Covasnei și Harghitei, „în semn de prețuire și recunoștință în sprijinirea Bisericii Ortodoxe, a școlilor în limba română și a instituțiilor de cultură românești din județele Covasna, Harghita și Mureș, în cadrul Proiectului Români pentru Români”.
În privința liniei pe care o va adopta la ActiveNews, Victor Roncea a făcut trimitere la articolul de fond al ziarului Timpul din 20 mai 1883, scris de marele nostru înaintaș Mihai Eminescu, care se încheie astfel: „Noi, poporul latin de confesie ortodoxă, suntem în realitate elementul menit a încheia lanțul dintre Apus și Răsărit; aceasta o simțim noi înșine, se simte în mare parte de opinia publică europeană, aceasta o voim și, dacă dinastia va împărtăși direcția de mișcare a poporului românesc, o vom și face. Oricât de adânci ar fi dezbinările ce s-au produs în timpul din urmă în țara noastră, când e vorba de legea părinților noștri, care ne leagă de Orient, și de aspirațiunile noastre, care ne leagă de Occident și pe cari sperăm a le vedea întrupate în dinastie, vrăjmașii, oricari ar fi ei, ne vor găsi uniți și tot atât de tari în hotărârile noastre ca și în trecut”. Doamne, ajută!
Cu ajutorul Domnului, rugăciunile Părintelui Justin și grija Părintelui Stareț, Arhimandritul Hariton Negrea, s-a lansat la Sfânta Mănăstire Petru Vodă lucrarea de interviuri cu Duhovnicul Neamului. Mulțumesc obștii Mănăstirii și tuturor prietenilor veniți din întreaga Românie! Doamne, ajuta!
Cartea PĂRINTELE JUSTIN PÂRVU: “De nu ne vom păzi ortodoxia, ne vom pierde şi neamul” – Convorbiri cu Victor Roncea, Petru Vodă, 2020, este disponibilă la Mănăstirea Petru Vodă și Librăria Sophia cât și la Librărie.net și CarteOrtodoxă sau prin comandă directă la autor (victor.roncea @ gmail.com)
De Ziua Limbii Române am primit de la prietenul Mihai Târnoveanu Premiul “Pr. Prof. Dr. Ilie Moldovan” conferit de Centrul European de Studii Covasna-Harghita al Academiei Române, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș și Episcopia Covasnei și Harghitei “în semn de prețuire și recunoștință în sprijinirea Bisericii Ortodoxe, a școlilor în limba română și a instituțiilor de cultură românești din județele Covasna, Harghita și Mureș, în cadrul Proiectului Români pentru Români”.
Premiul a fost acordat într-un cadru festiv, pe 27 iunie, la manifestarea de prestigiu Zilele „ANDREI ȘAGUNA”, când a fost organizată reuniunea „Români pentru români” și s-a sărbătorit Ziua solidarității românilor de pretutindeni cu românii din Covasna și Harghita, amânată de pe 14 martie din cauza condițiilor impuse de Guvern. Din păcate, nu am putut participa la evenimentul de înaltă clasă, susținut pe parcursul a 10 zile, așa că dr. Mihai Târnoveanu a avut amabilitatea să primească Premiul în numele meu.
Mulțumesc și aici Prea Sfințitului Părinte Andrei, Episcopul Covsanei și Harghitei, dlui dr. Ioan Lăcătușu, coordonatorul Centrului Academiei Române și dlui Marian Stiopu, presedintele Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș, pentru extrem de onoranta distincție ce poarta numele vrednicului de pomenire duhovnic, teolog și marturisitor Parintele Prof. Ilie Moldovan, unul dintre marii iubitori și apărători ai lui Mihai Eminescu – Românul Absolut și ai neamului românesc.
Întâmplarea face ca în urma cu 7 ani, pe 28 iunie 2013, anul plecării la Domnul a Duhovnicului Neamului, primeam Premiul “Eminescu – Ziaristul”, din partea
Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, premiu dedicat Părintelui nostru Justin Pârvu.
Părintele Ilie, după cum amintesc fii săi duhovnicești, îi învăța atât de frumos pe preoții aflați la doctorat despre firea dumnezeiască a omului: “ŞTIŢI UNDE E DUMNEZEU? (Părintele zâmbea. La această întrebare, ne uitam miraţi, neştiind dacă să încercăm vreo definiţie din şcoală sau să tăcem. Am ales varianta a doua.) DUMNEZEU E ÎN CER….ȘI CERUL E ÎN NOI.”, afirmând, de asemenea, că regenerarea neamului nu se poate face decât euharistic.
Redau mai jos materialele pe această temă apărute în Mesagerul de Covasna și un scurt video de la evenimentul desfășurat la Sfântu Gheorghe, cu mulțumiri și recunoștință.
Proiectul Români pentru români. Solidaritate cu românii din județele Covasna, Harghita și Mureș
Laudatio. Victor Alexandru Roncea, apreciat publicist, prieten al românilor din județele Covasna, Harghita și Mureș
Victor Alexandru Roncea – un ziarist pe baricadele adevărului
Victor Alexandru Roncea este jurnalist din 1990, corespondent în zone de război, autor de carte, editor, publicist la ziarele „România liberă” (1990-1992 – Cel mai tânăr jurnalist din redacție, Reporter / Fotoreporter/ Corespondent Statele Unite, 1990), „Glasul” – Publicația Ligii Studenților, Universitatea București – Redactor/Fotoreporter, Debut – Ziarul Golanul – Piața Universității 1990, Foto – Expres, Expres Magazin, șef de departament, redactor șef adjunct la „Ziua” și la ”Curentul”, coordonatorul Asociației Civic Media. Specializari: Politica internă și internațională, geopolitica și geostrategie, jurnalism civic și de investigații. A fost corespondent în zone de conflict, cum ar fi: fosta Iugoslavie/Bosnia, Serbia, Kosovo, Moldova/Transnistria, Coreea, Pakistan/Afganistan, Irak, Iran, Israel/Palestina, Libia, Sudan, Siria, etc.
Este autor, respectiv coautor, coordonator și editor a 15 volume, dintre care menționăm: Eroi Pentru România, 2007; Transnistria și amenințările Rusiei la Marea Neagră și Brașov 1987 – 15 Noiembrie – Mărturii, studii, documente, împreună cu Florian Palas și Vladimir Bukovski, Editura Semne; AXA – Noua Românie la Marea Neagră, Editura Ziua, 2005; Ostaticii – Drama jurnaliştilor. Eliberarea. Operaţiunea (coautor), 2005; Căderea Bagdadului – Irak: Jurnal de război. România în jocul strategiilor globale, Editura Compania, 2011; România în noua ordine mondială, volum despre care recenzori avizați au afirmat: „Între coperțile lucrării România în noua ordine mondială, șeful Departamentului Politica Externă al ziarului ZIUA adună experiența de jurnalist și militantismul activistului civic. Roncea ne invită să descifrăm împreună ițele atât de încurcate ale politicii mondiale. Roncea este cel care a introdus pe agenda publică din România subiecte precum Transnistria, Moldova, Canalul Bastroe, Insula Şerpilor, ș.a. Cartea ar putea constitui un manifest pentru politica externă a României după 11 septembrie 2001”. „Publicistica lui Victor Roncea este una de front și totodată una strafulgerată de înfiorarea frontierei”, considera Ilie Bădescu de la Centrul de Geopolitică și Antropologie Vizuală al Universității București, în prezent director al Institutului de Sociologie al Academiei Române. „Roncea este nu numai bine informat. Este nu numai un artist al obținerii informațiilor și pe alte canale decât pe cele oficiale, dar mai ales este un jurnalist gata oricând să facă, el însuşi, fugind din birou, investigație pe teren, chiar pe teren minat. Sintezele acestor explorări geopolitice le veți regăsi în cartea sa, România și noua ordine mondială”, apreciază Sorin Roșca Stănescu, directorul ziarului Ziua.
Pentru activitatea publicistică laborioasă a obținut 30 de premii, diplome, medalii, ordine, scrisori oficiale, acordate de instituții și asociații din România, Republica Moldova, Georgia, distincții acordate pentru: ”deosebita implicare în acțiunile de promovare a valorilor neamului, pe baricada dreptății în spiritul informării juste a cetățenilor”; „pentru activitatea în slujba adevărului și solidaritatea cu poporul georgian”; „pentru aportul deosebit, constant și eficient adus cauzei românești prin scris și atitudine publicistică exemplară”; „ pentru ancheta publicistică şi articolul de atitudine în slujba promovării/apărării identităţii culturale a comunităţilor româneşti din afara fruntariilor României”; „pentru contribuţia adusă la scoaterea la lumină a secretelor perioadei comuniste din România”; „în semn de preţuire pentru activitatea de cercetare şi promovare a istoriei şi civilizatiei românilor din jurul României”; „pentru profesionalism, onoare şi curaj în susţinerea adevărului”; ”pentru responsabilitate civică şi pentru compasiune faţă de drama poporului georgian în timpul conflictului Rusia-Georgia din august 2008”; „pentru contribuţia excepţională în sprijinul Summitul-ui NATO desfaşurat în Bucureşti”; ”pentru valoare şi competenţă în activitatea jurnalistică”; ”pentru promovarea deontologiei profesionale”; „ pentru activitatea de presă deosebită pentru Basarabia şi Bucovina şi în vederea eliberării deţinuţilor politici români din Transnistria”; „pentru Campania „Solidaritate pentru Deltă”. „Scrisoarea oficială de mulțumire a Patriarhiei Române pentru opiniile exprimate în favoarea construirii Catedralei Mântuirii Neamului” și pentru proiectul Basarabia-Bucovina.Info. A fost declarat, sau nominalizat, de mai multe ori, Ziaristul Anului, Editorialistul Anului, distins cu Ordinul Ziaristilor Clasa I (aur) din partea Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, „pentru valoare şi competenţă în activitatea jurnalistică”, 2007; distins cu Premiul Uniunii Ziariştilor Profesionişti pentru carte de presă – „Eroi pentru Romania”, 2008.
De ani de zile publică articole, știri, reportaje despre problemele cu care se confruntă românii din Covasna, Harghita și Mureș. A participat la Adunarea Generală a Asociațiunii ASTRA, manifestare națională care a avut loc la Sf. Gheorghe, în toamna anului 1997, la dezbaterea proiectului Legii Statutului Minorităților Naționale, la Palatul Parlamentului, în anul 2011, la marșurile de protest din București pentru apărarea limbii române, la mitingul din Piața Victoriei, organizat de Asociația Calea Neamului, în care s-a cerut Guvernului abrogarea Ordonanței de Urgență prin care a fost adoptat Codul Administrativ, 11 iulie 2013, la evenimentele de la Vale Uzului și la mitingul care a avut loc în martie 2020 la Palatul Cotroceni, organizat de Asociația Calea Neamului.
Stimate prieten al românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, Victor Alexandru Roncea, patriot de înaltă responsabilitate pentru destinul naţional românesc, felicitări, sincere mulțumiri și mult succes pe mai departe!
Proiectul Români pentru români. Solidaritate cu românii din județele Covasna, Harghita și Mureș. Laureații Premiul Pr. prof. dr. Ilie Moldovan, ediția 2020
Pr. Prof. Ilie Moldovan
Consiliul Director al Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș (FCRCHM) și al Centrului European de Studii Covasna-Harghita (CESCH), cu binecuvântarea Ps Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, au pregătit organizarea ediția a II-a a reuniunii cu tema Români pentru români. Manifestarea trebuia să se desfășoare, în ziua de 14 martie 2020, Ziua solidarității românilor de pretutindeni cu românii din Covasna, Harghita și Mureș.
Cu această ocazie urma să fie înmânate Premiul Pr. prof. dr. Ilie Moldovan, distincţie care se acordă anual, unor personalități care s-au remarcat în susținerea demersurilor românilor din județele menționate, pentru păstrarea și afirmarea identității naționale. S-a hotărât ca premiul să poarte această denumire în memoria unui mare suflet românesc, regretatul preot prof. dr. Ilie Moldovan, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Andrei Șaguna” din cadrul Universității „Lucian Blaga” Sibiu, a cărui solidaritate luminoasă cu acest spaţiu „care are cei mai mulţi sfinţi” – cum Sfinţia Sa obişnuia să spună – rămâne peste timp de o exemplaritate aureolată cu statut de simbol.
Cu puterea-i recunoscută de a sesiza marile provocări care stau în prezent în faţa Neamului românesc şi a Bisericii strămoşeşti, părintele profesor Ilie Moldovan a inclus în rândul acestora şi problematica păstrării şi afirmării identităţii naţionale şi a credinţei ortodoxe a românilor din Arcul intracarpatic. În acest sens, s-a apropiat statornic şi benefic de credincioşii români din Eparhia Covasnei şi Harghitei, identificându-se cu destinul acestora. În buna tradiţie a marilor înaintaşi – de la mitropolitul Andrei Şaguna, la academicienii George Popa – Lisseanu, Horia Colan, Alexandru Surdu, Ioan Aurel Pop și savanții Nicolae Iorga, Dimitrie Gusti, Ion I. Russu ș.a., părintele Ilie Moldovan a fost un demn susţinător şi apărător al românilor din această parte a ţării, în relaţiile lor cu autoritățile publice locale și centrale, cu ierarhia bisericească, cu unităţi de cult din celelalte zone ale ţării, cu mediul universitar şi academic, cu tinerii săi discipoli, cu mass-media şi cu marea masă a credincioşilor din întreaga ţară, pe unde a propovăduit cuvântul lui Dumnezeu. A „ars” ca o torţă vie, cu toată fiinţa Sfinţiei Sale, pentru cauza românilor de la izvoarele Oltului şi Mureşului. S-a numărat printre iniţiatorii înfiinţării Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, iar după începerea activităţii acestui adevărat dar dumnezeiesc, în anul 1994, s-a aflat printre cei mai cunoscuţi colaboratori, susţinători şi binefăcători ai tinerii eparhii.
Potrivit prevederilor Regulamentului, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș acordă anual premiul Pr. prof. dr. Ilie Moldovan unor personalități care s-au remarcat în susținerea demersurilor românilor din județele menționate pentru păstrarea și afirmarea identității naționale în cinci domenii, după cum urmează: Premiul pentru sponsorii și binefăcătorii care au sprijinit activitatea bisericilor ortodoxe, a școlilor în limba română și a instituțiilor de cultură românești din cele trei județe; Premiul pentru cercetătorii care s-au remarcat prin cercetările întreprinse și prin participarea la proiectele de cercetare referitoare la istoria, cultura și spiritualitatea românească din Arcul Intracarpatic; Premiul pentru partenerii care au sprijinit organizarea manifestărilor cultural-științifice din cele trei județe; Premiul pentru publiciștii care au relatat cu obiectivitate și consecvență problematica specifică a dăinuirii românești în cele trei județe și a conviețuirii interetnice româno-maghiare din zonă, și Premiul pentru conducătorii unor asociații culturale și civice care s-au implicat în îmbunătățirea vieții comunitare românești din cele trei județe.
Beneficiarii premiilor Pr. prof. dr. Ilie Moldovan, acordate potrivit Regulamentului menționat, pot fi cetățeni români din țară și din străinătate, care s-au remarcat în susținerea demersurilor românilor din județele Covasna, Harghita și Mureș pentru păstrarea și afirmarea identității naționale și care respectă valorile „Pentru Viață” pe care Părintele Ilie Moldovan le-a promovat cu aceeași determinare în vederea dăinuirii și mântuirii neamului românesc. Laudatio fiecărui premiant va fi popularizată prin mass-media și pe rețelele de socializare, iar personalitățile premiate vor fi invitate la principalele evenimente de cultură și spiritualitate românească organizate în cele trei județe.
Pentru ediția din anul 2020, Consiliu Director al Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș (FCRCHM) și cel al Centrului European de Studii Covasna-Harghita (CESCH), cu binecuvântarea Ps. Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, au hotărât să acorde premiul Pr. prof. dr. Ilie Moldovan următoarelor personalități, instituții, societăți, publicații și asociații:
– Premiul de onoare: Prof. univ. dr. Sebastian Moldovan, cadru didactic universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Șaguna”, din cadrul Universității Lucian Blaga din Sibiu și îndrumător de doctorat, specializarea Teologie Morală și Etică, fiul părintelui profesor Ilie Moldovan, pentru continuarea operei părintelui profesor, atât la catedră, cât și în cadrul Societăţii Române de Bioetică și a Federaţiei Organizaţiilor Ortodoxe Pro – Vita din România.
– Premiul pentru sponsorii și binefăcătorii care au sprijinit activitatea bisericilor ortodoxe, a școlilor în limba română și a instituțiilor de cultură românești din cele trei județe: Dr. Mihai Nicolae – director general al SC Ştefadina București; Prof. univ. dr. Corneliu Mihail Lungu – președinte al Asociației Ştefadina din București; Maria Dohotaru – director general al Editurii și Tipografiei Magic Print Onești.
– Premiul pentru cercetătorii care s-au remarcat prin cercetările întreprinse și prin participarea la proiectele de cercetare referitoare la istoria, cultura și spiritualitatea românească din Arcul Intracarpatic: Prof. univ. dr. Radu Baltasiu – directorul Centrului European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române; Prof. univ. dr. Petre Țurlea – Ploiești.
– Premiul pentru partenerii care au sprijinit organizarea manifestărilor cultural-științifice din cele trei județe: Eugen Popescu – Fundația Națională a Românilor de Pretuntindeni și Agenția Romanian Global News; Pr. prof. dr. Mihail Milea – Asociația „Sf. Sava” Buzău.
– Premiul pentru publiciștii care au relatat cu obiectivitate și consecvență problematica specifică a dăinuirii românești în cele trei județe și a conviețuirii interetnice româno-maghiare din zonă: Sânziana Pop și Ion Longin Popescu – Revista Formula AS; Victor Alexandru Roncea – platforma Ziaristi Online.
– Premiul pentru conducători ai unor asociații culturale și civice care s-au implicat în îmbunătățirea vieții comunitare românești din cele trei județe: Dr. Mihai Tîrnoveanu – Asociația „Calea Neamului” Brașov; Aureliu Surulescu – Asociația Neamunit București; Dan Ciprian Grăjdeanu – Frăția Ortodoxă Ploiești.
Deoarece reuniunea cu tema „Românii pentru români”, din motivele cunoscute, nu a avut loc, pe data de 14 martie a.c., premiul Pr. prof. dr. Ilie Moldovan, ediția 2020, va fi înmânat în cadrul progamului celei de a 28-a ediții a Zilelor Andrei Șaguna, manifestare cultural – științifică care va fi organizată la sfârșitul lunii iunie a.c., la Sfântu Gheorghe, în organizarea Centrului European de Studii Covasna-Harghita, Ligii Cultural –Creștine „Andrei Șaguna” și a Asociației „Ștefadina” din București.
Trei fotografi readuc la lumină, după 30 de ani, 52 de imagini ale Fenomenului Piața Universității 1989-1990.
După prezentarea acestora pe simezele deschise ale Muzeului Municipiului București – Palatul Suțu din inima Capitalei, în perioada 13 iunie – 13 iulie 2020, expoziția face parte acum din Festivalul de Film și Istorii Râșnov 2020 – cu tema “Război și pace” – și este disponibilă spre vizitare între 18 – 26 iulie în Piața Unirii din Râșnov și între 27 iulie – 30 august 2020 chiar în Cetatea Râșnov, transmite EVZ.
Fotojurnaliști, participanți și organizatori ai manifestației, Nic Hanu, Pascal Ilie Virgil și Victor Roncea și-au răscolit negativele și amintirile pentru a reda tinerilor de azi cât și cercetătorilor, istoricilor și publicului larg, fotograme dintr-un fenomen unic european și chiar internațional: o demonstrație-maraton pentru libertate, de 52 de zile.
Cei trei s-au regăsit în anul 1990 în redacția „României libere”, care apărea pe atunci într-un tiraj extraordinar pentru azi, de 1.000.000 de exemplare, ceea ce ne arată aviditatea românilor pentru presa liberă. Astăzi, Nic Hanu este un fotograf consacrat, autor de cărți de fotografie, membru și fost președinte al Asociației Artiștilor Fotografi din România, Pascal Ilie Virgil este regizor, scenarist și producător independent, iar Victor Roncea, pe atunci fotoreporter la ziarul „Glasul” al Ligii Studenților, este membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și publicist la „Evenimentul Istoric”, „Evenimentul Zilei” și „Bursa”, informează Asociația Jurnaliștilor Români de Pretutindeni.
Expoziția organizată de Festivalul de Film și Istorii Râșnov 2020 se desfășoară sub auspiciile Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române, a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și Asociației Artiștilor Fotografi din România și a Primăriei orașului Râșnov, publică și ziarul Bursa.
Fotografii, filmări și detalii de la eveniment, împreună cu biografiile autorilor, aici:
După eveniment, participanții au luat parte la o slujbă de pomenire susținută de Părintele Tudor Peiu, fost “golan-teolog”, la Crucile de la Universitate:
Mai multe fotografii, realizate de Ștefania Nicolescu și Eugen Negrea, cărora le mulțumim în mod deosebit, aici:
Trei fotografi readuc la lumină, după 30 de ani, 52 de imagini ale Fenomenului Piața Universității 1989-1990, pe simezele deschise ale Muzeului Municipiului București – gardul Palatului Suțu din inima Capitalei, între 13 iunie și 13 iulie 2020. Fotojurnaliști, participanți și organizatori ai manifestației, Nic Hanu, Pascal Ilie Virgil și Victor Roncea și-au răscolit negativele și amintirile pentru a reda tinerilor de azi cât și cercetătorilor, istoricilor și publicului larg, fotograme dintr-un fenomen unic european și chiar internațional: o demonstrație-maraton pentru libertate, de 52 de zile.
Cei trei s-au regăsit în anul 1990 în redacția „României libere”, care apărea pe atunci într-un tiraj extraordinar pentru azi, de 1.000.000 de exemplare, ceea ce ne arată aviditatea românilor pentru presa liberă. Astăzi, Nic Hanu este un fotograf consacrat, autor de cărți de fotografie, membru și fost președinte al Asociației Artiștilor Fotografi din România, Pascal Ilie Virgil este regizor, scenarist și producător independent, iar Victor Roncea, pe atunci fotoreporter la ziarul „Glasul” al Ligii Studenților, este membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și publicist la „Evenimentul Istoric”, „Evenimentul Zilei” și „Bursa”. Cei trei autori vă așteaptă pe 13 iunie 2020, la orele 17.00, la Palatul Suțu, la vernisajul Expoziției „Fenomenul Piața Universității 1989 – 1990. 30 de ani”, de la care nu vor lipsi personalități de marcă de atunci și de acum. Evenimentul va fi urmat de o slujbă de pomenire la Crucile din Piața Universitații.
Fenomenul Piața Universităţii 1989 – 1990 a reprezentat cu adevărat readucerea la București a axei lumii, extirpate din spațiul public al României după ocupația bolșevică a Rusiei sovietice. Nicicând nu se mai văzuse în Agora țării o asemenea manifestare de credință și luptă deschisă și non-violentă, pentru libertate, nicicând nu s-a mai văzut de atunci un astfel de fenomen ingenuu. Unicitatea Fenomenului declanșat în aprilie 1990 de tinerii care fuseseră deja pe baricadele din 1989 în același loc sacru constă și în caracterul ei profund cultural și moral. Acolo, sub icoana Maicii Domnului adusă de la Putna și între portretele „Românului Absolut” din Balconul Universității, s-a recitat Doina lui Eminescu interzisă de ocupanții sovietici, de acolo s-a transmis salutul de solidaritate al dramaturgului “academician–golan” Eugen Ionescu, acolo au cuvântat poetul creștin Ioan Alexandru și Părintele Constantin Galeriu, de acolo a binecuvântat manifestația cel mai mare teolog al secolului trecut, Părintele Dumitru Stăniloae, acolo s-a cântat „Imnul Golanilor” și „Doamne, vino, Doamne”, în emoția de masă a elitei active a României și acolo a răsunat vibrant, pentru prima oară în libertate după 45 de ani, din pieptul a 100.000 de români, troparul Învierii Domnului: „Hristos a înviat din morți cu moartea pre moarte călcând!”. Totodată, la fel de important, Piața Universității s-a constituit în prima resursă de informații reale a României, prin fațada Institutului de Arhitectură, transformată de studentul la Arte Plastice, viitorul ziarist George Roncea, într-un portal de comunicare directă cu românii. Pe lângă mesajele dispuse pe frontispiciul clădirii lui Grigore Cerchez ce poartă numele lui Ion Mincu, acolo a fost difuzată pentru prima oară în România, pe un ecran gigant plasat cu greu dar reușită din baza de la ultimul etaj, filmarea ascunsă de regim în care conspiratorul GRU/KGB Nicolae Militaru, afirma în sediul CC al PCR, către fiul de agent NKVD Petre Roman, agentul sovietic Silviu Brucan și școlitul la Moscova Ion Iliescu, că „Frontul Salvării Naționale ființează de șase luni de zile!”.
„Noi de-aicea nu plecăm, nu plecăm acasă, până nu vom câștiga libertatea noastră”, era refrenul preferat al zecilor de mii de participanți din „Zona Liberă de Neocomunism a României”. Într-adevăr, ultimii plecați nu au făcut-o de bună voie ci numai ridicați pe sus în cătușele milițienilor transformați peste noapte în polițiști, loviți sub paturile de armă ale jandarmilor proaspăt redenumiți din trupeți ai Securității și, apoi, mai ales, însângerați de bâtele și chiar topoarele minerilor manipulați de conducătorii vizibili sau din umbră ai FSN. Cei arestați și maltratați – elevi, studenți, intelectuali sau simpli bucureșteni revoltați – au fost încarcerați ilegal în condiții de lagăr și torturați, uneori bestial.
Finalul dramatic al manifestației nu mai are nimic de a face cu energia demonstrației pașnice de 52 de zile. Este o evidență pentru orice om informat că operațiunea din 13 iunie 1990 a fost jocul mai multor servicii speciale, din România și de aiurea, fiecare cu interesul lui. Pentru cei mai tineri amintim doar fraza interceptată dintr-o transmisiune a Ministerului de Interne: „Va rog sa-l informati pe domnul presedinte: dam foc la toate autobuzele. Aceasta a fost intelegerea”. Pe de altă parte, astăzi cunoaștem că la subsolul și primele nivele ale sediului Poliției Capitalei se afla o parte din arhiva Securității Municipiului București în care se stocaseră monitorizările evenimentelor din decembrie 1989 – audio, video și scrise – care puteau afecta serios interesele Armatei conduse acum de capi din agentura sovietică din România. Fotograful Nic Hanu a înregistrat în imaginile sale mai multe evidențe care demonstrează indubitabil pentru un specialist că modul uniform și puternic în care au ars autobuzele nu poate fi datorat doar unor sticle incendiare (și ele venite de unde?). La fel, mai ales, explozia a cărei ciupercă se ridică până la etajul 4 al clădirii Poliției.
Ce a urmat, până azi, se știe, se vede cu ochiul liber și se simte, din păcate, pe spatele bietului român și în dauna resurselor pământurilor lui dumnezeiești milenare: menținerea României, conform înțelegerilor secrete de la Malta, în sfera de influență sovietică, atunci, ruso-germană, acum. Doar un cutremur venit de la Washington, pe care îl așteptau și manifestanții din Piața Universității 1989 – 1990, urmat de un vulcan a cărui lavă să topească toate nodurile rețelei planetare anti-umane comunist-progresiste, mai poate surpa, poate, acest eșafodaj nefast pentru România.
„S-ar putea spune că acea generație frumoasă și triumful ei de o clipă au fost doar un vis frumos care s-a risipit în tăria zilei cu proza ei nemiloasă. Dar cine nu știe că cea mai conturată realitate este mai întâi un vis frumos? Aici, la umbra Carpaților, oamenii n-au încetat niciodată să creadă în puterea visării.”, scrie în Catalogul Expoziției profesorul Ilie Bădescu, membru al Consiliului Științific al Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului și director al Institutului de Sociologie al Academiei Române.
De Ziua Eroilor – Înălțarea Domnului – să nu-i uităm nici pe eroii dintre noi! La TVR despre Eroul Basarabiei, Alexandru Leșco, eliberat după 12 ani de temniță rusească în Transnistria, și despre cei rămași închiși la acea oră, Tudor Popa și Andrei Ivanțoc:
August 8th, 2024 
VR 
Posted in 
Tags: 
