PERSONALITĂȚILE ANULUI 2013 DESEMNATE DE ASOCIAȚIA RĂSĂRITUL ROMÂNESC DIN CHIȘINĂU
Asociația RĂSĂRITUL ROMÂNESC
Chișinău, 24 ianuarie 2014
Cu ocazia comemorării Unirii Principatelor Române Moldova și Valahia
DIPLOMA DE EXCELENȚĂ 2013
se acordă următoarelor personalități:
Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, pentru consecvența și puterea de a transpune în faptă proiectul național Catedrala Mântuirii Neamului din București.
Preasfințitul Părinte Daniil Stoenescu, Episcop locțiitor al Episcopiei Dacia Felix, pentru primirea din nou a românilor sud-dunăreni ziși vlahi din Valea Timocului, Valea Moravei și Homolie în comuniunea directă a Bisericii Neamului, după o nefastă întrerupere de aproape 200 de ani.
Preacucernicul Părinte Boian Alexandrovici, protopop al Daciei Ripensis și Vicar Ortodox Român al Timocului, pentru slujirea jertfelnică și neobosită a lui Dumnezeu în mijlocul Comunității Românilor de la sud de Dunăre (Valea Timocului, Valea Moravei și Homolie).
Altețea Sa Regală Principesa Margareta a României pentru reluarea în 2013 a tradiției membrilor Casei Regale a României de a vizita Basarabia și de a fi din nou aproape de românii de la răsărit de Prut.
Excelența Sa Titus Corlățean, Ministrul Afacerilor Externe al României, pentru susținerea fermă și eficientă a parcursului european al Republicii Moldova și apărarea drepturilor românilor din Transnistria.
Domnul Petar Atanasov, profesor meglenoromân din Republica Macedonia, pentru alcătuirea Atlasului și Dicționarului dialectului meglenoromân și pentru întreaga activitate în serviciul științei lingvistice românești.
Domnul Serghie Tugu, primarul comunei Tărăsăuți din raionul Noua Suliță, regiunea Cernăuți, prima localitate în care limbii române i-a fost conferit oficial statutul de limbă regională potrivit Legii cu privire la principiile politicii lingvistice a Ucrainei.
Doamna Maria Berényi, Director al Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria, pentru stăruință în cercetarea istoriei Bisericii Ortodoxe şi a celei Greco-Catolice, a fundaţiilor private şi bisericeşti, a coloniilor macedoromâne din Ungaria și Transilvania, a formării elitelor române la Universităţile din Budapesta și a rolului femeii în societatea şi cultura românească din Transilvania și Ungaria secolului al XIX-lea.
Domnul Eugen Popescu, Președinte executiv al Fundației Naționale pentru Românii de Pretutindeni și Director al Agenției de presă Romanian Global News, pentru scrierea unei istorii vii a comunităților românești din jurul actualelor fruntarii ale României în știri și pentru organizarea Universității de Vară de la Izvorul Mureșului, județul Harghita.
Domnul Ion Iovcev, Directorul Liceului ”Lucian Blaga” din Tiraspol (Transnistria), pentru spiritul de rezistență în fața presiunilor și amenințărilor rusești și pentru transmiterea dragostei de limba română și neamul românesc copiilor din teritoriile naționale de la răsărit de Nistru.
Domnul Valentin Niculescu, Directorul postului de radio Chișinău, pentru conducerea cu profesionalism și eficiență, în serviciul unității culturale românești, a celui mai vechi și, totodată, celui mai nou post al Societății Române de Radiodifuziune.
Domnul Dorin Matei, Președinte al Fundației Magazin Istoric, pentru editarea cu profesionalism a revistei Magazin Istoric, care apare neîntrerupt, lună de lună, din anul 1967, și pentru colaborarea cu instituții fundamentale ale Statului Român și comunitățile românilor din jurul actualelor fruntarii ale Țării.
Doamna Areta Moșu, Președinte al Despărțământului ”Mihail Kogălniceanu” din Iași al Asociaţiunii Transilvane pentru literatura română şi cultura poporului român – „ASTRA”, pentru efortul constant și îndelungat de sprijinire cultural-identitară a românilor din jurul actualelor fruntarii ale României.
Domnul Viorel Dolha, Preşedintele Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România, pentru multiplele activități și inițiative de promovare și realizare a drepturilor copiilor români din Serbia de răsărit la învățământ în limba română.
Domnul Victor Roncea, jurnalist, pentru aportul deosebit, constant și eficient adus cauzei românești prin scris și atitudine publicistică exemplară.
Domnul Emil Petru Rațiu, Președintele Asociației culturale lu Rumeri din Istrie ”Andrei Glavina”, pentru apărarea consecventă a drepturilor culturale ale minorității istroromâne deosebit de amenințate și a dialectului istoric istroromân inclus de UNESCO în Cartea Roşie a limbilor în pericol.
Maestrul Nicolae Botgros, dirijor și conducător artistic al Orchestrei Naționale de Muzică Populară Lăutarii, pentru meritul de a conduce cu talent și dăruire cea mai mare orchestră de muzică populară românească din secolele XX și XXI.
Domnul Dan Tănasă, jurnalist, pentru spiritul civic în semnalarea românofobiei și acțiunilor antiromânești la care se dedau tot mai activ persoane și grupări xenofobe din România și Ungaria.
Maestrul Spiridon Vangheli, scriitor, pentru meritul de a fi cel mai mare scriitor român contemporan pentru copii și cel mai tradus și editat scriitor român pentru copiiîn limbile popoarelor lumii.
Domnul Ionuț George Gurgu, fondatorul și coordonatorul Proiectului Avdhela – Biblioteca culturii aromâne desfășurat de Asociația Predania, pentru promovarea activă a cunoașterii ramurii balcanice a românității și promovarea ortografiei consacrate a dialectului istoric macedoromân/aromân pe baza alfabetului latin, cu utilizarea diacriticelor în cazul literelor Ăă, Ââ, Îî, Ľľ, Ǹǹ, Șș, Țț.
Domnul George Damian, jurnalist, pentru competență și probitate profesională, nerv jurnalistic și peniță ascuțită în abordarea problematicii românești din interiorul României și din jurul actualelor ei fruntarii.
Domnul Mihai Nicolae, Directorul Institutului Frații Golescu pentru relații cu românii din străinătate, pentru promovarea spiritului național în rândul tinerilor basarabeni din Țară și susținerea comunităților românești din jurul României.
Domnul Anatol Popescu, președinte al Asociației Basarabia a Românilor din regiunea Odesa, pentru organizarea cu succes a turneului Corului Academic ”Gavriil Musicescu” al Filarmonicii ”Moldova” din Iași la Ismail, centrul cultural, universitar și economic al sudului Basarabiei.
Domnul Viorel Badea, senator, pentru inițiativa legislativă de completare a articolului 1 al Legii privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, prin care diverse infranime istorice sau locale și exonime atribuite românilor au fost subordonate juridic etnonimului Român.
Domnul Valeriu Munteanu, deputat în Parlamentul de la Chișinău, pentru victoria obținută la Curtea Constituțională privind preeminența prevederilor Declarației de Independență din 1991 față de Constituția din 1994.
Nota mea: Ce am zis pe FB la aflarea vestii: Multumesc dlui Vlad Cubreacov si Asociatiei Rasaritul Romanesc, care reprezinta cu cinste si de ani indelungati drepturile nationale, culturale si istorice, ale romanilor de dincolo de Prut si Nistru. Si ma bucur sa ma aflu intr-o companie atat de onoranta, din care nu lipsesc colegii mei – de online acum – George Damian si Dan Tanasa ca si, din cei prezenti pe FB, dna Maria Mária Berényi si neobositul senator al tuturor romanilor Viorel Badea. De dl Spiridon Vangheli, acest Ion Creanga basarabean, ce sa mai zic?! Ii sarut cartile! Doamne ajuta!
„La noi, numai curul se schimbă – limbile rămân aceleaşi!” (rostită în urechea lui Petru Groza, imediat după 23 August, când s-a văzut cine sunt cei care urcă iar pe tribune) I.D. Sîrbu, p.53, “Jurnalul unui jurnalist fără jurnal”
Dan Pavel, născut în 1958 la Cluj, a fost membru PCR din anul 1982, şi un marcant lider UTC. După 1989 se converteşte în democrat şi în anul 2007 înfiinţează firma de consultanţă DDHM Strategic Consulting Group, care îşi mai dă cu presupusul pe anamneza şi prognoza politicii româneşti. Altfel, după 1990, lector, apoi conferenţiar universitar la Facultatea de Ştiinţe Politice de la Universitatea din Bucureşti.
Liderul UTC din anii ’80 se afirma ideologic astfel: „Dezvoltarea literaturii tinere din anii socialismului beneficiază de climatul spiritual de excepţie creat prin grija partidului, personal a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Politica culturală a partidului nostru povesteşte de premisele afirmării libertăţii de creaţie şi a rolului social al creaţiei culturale. În acest sens, în Programul PCR de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism se spune: «Operele de literatură şi artă au menirea de a înfăţişa cît mai fidel, (…) realizările, aspiraţiile maselor largi populare (…). (…) Caracterul de masă al cenaclurilor literar-artistice trebuie pus în conexiune cu exigenţele pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului le pune în faţa scriitorilor şi artiştilor. (…) Preocupările tinerilor creatori, profund receptivi la sarcinile puse în faţa lor de partid, consistau în căutarea surselor lor de inspiraţie în activităţile oamenilor muncii, în realităţile prezentului nostru socialist. (…) Grăitoare pentru climatul de profundă efervescenţă creatoare şi angajare revoluţionară a literaturii tineretului studios o constituie atmosfera în care se desfăşoară cenaclurile literar-artistice studenţeşti, atmosferă în care se regăsesc indicaţiile pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu le-a dat în numeroasele sale întîlniri cu creatorii din domeniile literaturii şi artei (…)” (Dan Pavel, „Cadru generos de manifestare a talentelor”, „Amfiteatru”, anul XXI, nr.1 (253), ianuarie 1987, p.5). Integral aici
Sunt o babă comunistă nu este un film anti-românesc, deşi este puţin anacronic pentru mintea noilor făcători de filme, fiindcă are ca mesaj vorba: “Era mai bine când era mai rău”.
Traian Basescu: „Indiferent de opţiunile politice pe care le aveţi în Ucraina, vreau să ştiţi că din punctul meu de vedere, preşedintele Ianukovici a fost un preşedinte care şi-a ţinut cuvântul în ceea ce priveşte neobstrucţionarea dreptului românilor de a învăţa în limba română”
De la Tisa: Viktor Orban, tovarasul de drum al lui Basescu, favorizeaza “declinul democratiei”
Politica ta – un portal de informatii la zi de unde mai aflu ce jonglerii face Basescu pe la TV si prin arena de circ de la Cotroceni – noteaza un fapt mai putin observat de media larga din Romania: ca presedintele tuturor ungurenilor a avertizat romanii asupra “semnalului extrem de grav” dat de Hillara Clinton la OSCE uitand insa sa-si apare tovarasul de regionalizare si federalizare a Romaniei, capul Fidesz de la Budapesta, Viktor Orban. In tara orbilor stim cine e imparat.
Mesajul integral si “extrem de grav” al madamei Hillary era nu la adresa Romaniei ci cu referire directa la amicul sau de horinka din “Tinutul Secuiesc” primit cu bratele deschise la Cotroceni, cel cu care a declarat ca are “o relatie speciala” si pentru care a indemnat romanii din Ungaria sa voteze (!), conform propriilor afirmatii. Intrebarea mea este: De ce nu sare Basescu si la jugulara Clintonienei, asa cum a facut cu jurnalistii care i-au critica “relatia speciala” – a se citi de “tradare nationala” – cu extremistul antiroman Viktor Orban, invinuit, iata, fara indoiala pe nedrept, de “nefericite semne de declin democratic”?
Mesaje dulci ca-n Bucuresti, in toata tara nu gasesti
Votul la Bucuresti decurge bine. Daca Cetateanul Tociu – alias Cetateanul Suparat 🙂 cu “Eu cu cine votez” – propune un mesaj catre poporul roman din partea simplului alegator – “Te iubesc!” (foto) – Politica ta ne informeaza ca a urmat apelul lui Basescu dat pe Facebook dintr-o fosta curte a lui Ceausescu si nu a votat cu ARD, ci cu UE si cu SUA. “Comandante, raportez cu mandrie ca am decis sa-ti urmez pretioasele indicatii, asa ca am scris UE si SU(L)A pe buletinul pentru Senat”, scrie tizul presedintelui, Traian de la Politica ta, unde prezinta si o imagine semnificativa a votului acordat.
…Pan’ la Nistru: Basarabia voteaza cu Eugen Tomac
In Basarabia, exceptia care confirma regula se numeste Eugen Tomac. Militantul pentru reunirea nationala Constantin Codreanu ne informeaza de la Chisinau ca Republica Moldova nu poate avea alta optiune decat cea aleasa de tinerii Basarabiei si alte numeroase personalitati basarabene, printre care se numara si eroul de la Tiraspol, Alexandru Lesco, care afirma cu ceva timp in urma: “Eugen e din Basarabia străbună. El simte şi trăieşte pentru toţi basarabenii. A mâncat în cămin pâinea neagră de student la Istorie la Bucureşti alături de toţi tinerii Basarabiei, pentru care a şi înfiinţat Liga Tinerilor Români de Pretutindeni, din care a făcut parte şi primarul nostru, Dorin Chirtoacă. Eugen e de baştina din Buceag, din satul Babele, care a dat un mare om de stat al României: Mareşalul Averescu. Biserica de la Hagi Curda, singura biserica romaneasca din regiune, s-a ridicat numai datorită eforturilor acestui tânăr basarabean, de care avem nevoie în Parlamentul României. Doamne ajută!”. De Ziua Nationala, l-am vazut si pe Grigore Lese sub un steag al Romaniei, alaturi de Eugen Tomac (foto mai sus), sustinut, dupa cum am aratat, si de Alexandru Lesco, fost detinut politic timp de 12 ani in temnitele din Transnistria. Cred ca mesajul sau de azi, spus cu mare modestie, conteaza: Dreptate pentru Basarabia!
Data de 28 iunie este o zi tristă atât pentru România cât şi pentru Republica Moldova. Astăzi comemorăm 71 de ani de la data în care Armata Roşie a Uniunii Sovietice a ocupat teritoriul Basarabiei, Nordul Bucovinei şi Tinutului Herţei.
La data de 26 iunie 1940, URSS a prezentat un ultimatum României prin care i se solicita „retrocedarea” Basarabiei până pe 28 iunie şi „transferul” părţii de nord a Bucovinei către Uniunea Sovietică. Până pe data de 2 iulie noua graniţă de-a lungul râului Prut a fost închisă definitiv.
“De ce trebuie noi să trecem peste tragedia noastră, iar călăii să se mândrească de ceea ce au făcut?”. Acestea au fost cuvintele preşedintelui interimar al Republicii Moldova, dl. Mihai Ghimpu, rostite pe data de 28 iunie 2010, dată decretata „Ziua ocupaţiei sovietice”.
Salutăm pe această cale iniţiativa istoricilor şi reprezentanţilor mai multor asociaţii din Republica Moldova de a organiza o serie de activităţi de trista si nefasta comemorare a acestui eveniment.
Este nevoie să învăţăm din aceste episoade nefaste ale istoriei şi să avem grijă să nu se mai întâmple, pentru că fiecare naţiune trebuie să-şi decidă singură soarta şi parcursul în funcţie de istoria sa şi de interesele cetăţenilor săi.
RADIO ROMANIA ACTUALITATI (21 mai, ora 17:01) – Senatorii PD-L Viorel Badea si Iulian Urban solicita, printr-o initiativa legislativa, acordarea distinctiei de eroi-martiri unor cetateni basarabeni. Reporter: Petruta Obrejan – Basarabenii din Republica Moldova trebuie sa se bucure de acelasi statut si privilegii de care se bucura cetatenii in Romania si in Uniunea Europeana – a sustinut astazi, intr-o conferinta de presa, senatorul democrat-liberal Iulian Urban. Acesta, impreuna cu senatorul PD-L Viorel Badea au depus la Senat un proiect prin care se intentioneaza declararea drept eroi-martiri a trei basarabeni, si anume Alexandru Lesco (foto la Senat), Andrei Ivantoc si Tudor Popa, pentru apararea valorilor spirituale si culturale romanesti. Iulian Urban: În primul si in primul rand este vorba de un semnal politic, si anume de faptul ca noi, politicienii, sprijinim si vrem sa aducem in atentia opiniei publice faptele lor, faptul ca au luptat, faptul ca au crezut in sansa cetatenilor din Republuca Moldova de a nu fi discriminati si de a avea parte de acelasi regim de libertate pe care il au oricare dintre cetatenii UE. Reporter: În ceea ce priveste ordonanta de modificare a Legii cetateniei, senatorul PD-L Viorel Badea a precizat: Viorel Badea: Nu se va mai apela numai la Ministerul Justitiei, cum s-a apelat pana acum. Aceste sesizari vor putea fi depuse si la prefecturi, si la toate oficiile consulare ale Romaniei in intreaga lume. Asta este o chestiune, dupa parerea mea, absolut esentiala, pentru ca nu vom mai avea cozi, nu vom mai asista la tot felul de manifestari nedemne./RADOR
NEWSIN: Senatorii PD-L Badea şi Urban doresc ca Leşco, Ivanţoc şi Popa să devină eroi-martiri ai României Senatorii PD-L Viorel Badea şi Iulian Urban au depus un proiect de lege privind declararea drept eroi-martiri, luptători pentru democraţie şi apărători ai valorilor româneşti a lui Alexandru Leşco, Andrei Ivanţoc şi Tudor Popa, români încarceraţi la Tiraspol. “Acest demers este un semn al recunoaşterii meritelor pe care cei trei eroi români în viaţă le au în apărarea demnităţii naţionale a românilor de pretutindeni”, a declarat Viorel Badea, ales ca reprezentant al românilor din Europa şi Asia. Autorităţile separatiste de la Tiraspol au reţinut la începutul lunii iunie 1992 pe Alexandru Leşco, Andrei Ivanţoc şi pe Tudor Popa, români din Tiraspol, membri ai Frontului Popular din R. Moldova, împreună cu liderul Ilie Ilaşcu. “Le-a fost înscenat un proces judecat de un tribunal ilegitim. Prin acest proces inechitabil, fără a se respecta prezumţia de nevinovăţie şi administrându-se probe prefabricate, românii au fost condamnaţi la moarte şi alte pedese, de 12 şi 15 ani de închisoare”, a explicat Badea. Acesta a mai declarat că “prin acest act ilegal, abuziv şi sfidător, autorităţile separatiste au urmărit descurajarea românilor în a-şi manifesta ataşamentul faţă de valorile profunde româneşti de care au fost lipsiţi pe perioada regimului sovietic”, a puncat Badea. Alexandru Leşco a fost eliberat la termenul stabilit de către tribunalul ilegal de la Tiraspol, după 12 ani de detenţie. Andrei Ivanţoc şi Tudor Popa au fost eliberaţi după 15 ani de detenţie. “Cineva spunea că nu este important dacă ţara a făcut ceva pentru tine, ci dacă poţi tu să faci ceva pentru ţară.(…). Ceea ce eu am făcut, am făcut pentru România, pentru Basarabia. Poate reuşim cumva până la urmă să ne reunim”, a declarat Alexandru Leşco, prezent la conferinţa de presă. “Am mari speranţe în proiectul preşedintelui ţării, domnul Traian Băsescu, privind procedura de cetăţenie şi sper să se realizeze cât mai curând”, a declarat Leşco, subliniind că situaţia din ultima vreme s-a înrăutăţit în R. Moldova. Viorel Badea şi Iulian Urban au spus că cei trei români de peste Prut nu beneficiază de nicio susţinere din partea statului român sau a celui moldovean, pentru a cărui independenţă au luptat. De aceea, cei doi senatori PD-L au avut iniţiativa de a propune prin lege ca cei trei să fie declaraţi eroi-martiri, în semn de recunoaştere şi respect pentru suferinţele îndurate în numele democraţiei, a libertăţii şi a valorilor profunde româneşti. Ambii senatori şi-au exprimat speranţa că proiectul de lege va fi adoptat până la vacanţa parlamentară. “Există oameni cu diferite vocaţii. Unii au vocaţia să facă proiecte de lege, alţii au vocaţia să le încalce, pe aceştia îi numim infractori, alţii au vocaţie să fie martiri, au vocaţia de a se pune în slujba neamului lor, fără a cere niciun fel de recompensă. (…) Ei vor rămâne în istoria noastră şi este absolut necesar să intrăm în normalitate, să facem şi noi ce fac alte state pentru eroii lor”, a subliniat Viorel Badea. “România ca naţiune are obligaţia şi datoria morală să impună faptul că românii, basarabenii care trăiesc în R. Moldova, trebuie să se bucure de acelaşi statut şi de aceleaşi drepturi pe care le avem şi noi aici în România în Uniunea Europeană”, a declarat senatorul Iulian Urban, insistând că nicio fiinţă nu trebuie supusă unor asemenea torturi cum au suferit cei încarceraţi la Tiraspol. “Exemplul pe care l-au dat tinerii acum câteva săptămâni la Chişinău ne demonstrează că există încă speranţă şi exemple care sunt demne de urmat (…). Şi noi în România trebuie să înţelegem de ce trebuie să apărăm democraţia, să milităm pentru o justiţie puternică şi de ce trebuie să punem pe cea mai înaltă treaptă posibilă libertăţile şi drepturile de care ne bucurăm”, a evidenţiat senatorul PD-L. “Acest pericol de apariţie a unor regimuri totalitare este încă posibil şi poate să apară oricând. În orice moment putem să ne întoarcem acolo de unde de abia am ieşit. Trebuie să reuşim în continuare să apărăm democraţia”, a adăugat Urban, mulţumind inclusiv tinerilor de la Chişinău care au demonstrat tinerilor din România că nu este suficient să stai în faţa calculatorului, ci trebuie să fie conştienţi că de ceea ce fac ei depinde viitorul ţării. Întrebat de beneficiile directe pe care le vor avea Leşco, Ivanţoc şi Popa în urma declărarii drept eroi-martiri, Urban a spus că este mai mult un gest cu caracter simbolic, “o reparaţie morală”. “Este vorba de un semnal politic că noi parlamentarii sprijinim şi vrem să aducem la cunoştinţa opiniei publice faptele lor şi faptul că au luptat pentru ca cetăţenii moldoveni să nu fie discriminaţi. Este un sprijin pe care îl acordăm. În ceea ce priveşte beneficiile în plan material, ele sunt destul de reduse pentru că acesta este regimul la momentul acesta. Noi sperăm ca exemplul să fie puternic”, a explicat senatorul PD-L. Urban a atras atenţia că există din partea unui renumit regizor român dorinţa de a face un film la baza căruia să se afle povestea românilor încarceraţi la Tiraspol. Senatorul nu a dorit să divulge numele regizorului, dar a subliniat că astfel de subiecte sunt foarte bine primite la festivaluri internaţionale precum Cannes. 21 mai 2009 15:41 reporter Adriana Tarus editor Geta Huzum
Senatorii PDL: Cererile de cetăţenie vor putea fi depuse şi la prefecturi
Senatorii PD-L Viorel Badea şi Iulian Urban au declarat joi că România trebuie să acorde cetăţenie tuturor celor care au nevoie, fie că este vorba de 500.000 de oameni sau de un milion, urmând ca cererile de cetăţenie să fie depuse şi la prefecturi sau la consulate. Senatorul ales ca reprezentant al românilor din Europa şi Asia, Viorel Badea, a spus ca ordonanţa pentru modificarea legii cetăţeniei a fost amendată, iar raportul de specialitate va fi dat până în luna iunie, urmând ca apoi să fie supusă adopţiei celor două Camere. “Eu sper să fie adoptată până în vacanţa de vară”, a declarat acesta. Badea a mai spus că, potrivit ordonanţei de modificare a Legii cetăţeniei, cererile de obţinere a cetăţeniei pot fi depuse şi la prefecturi. “Depunerea cetăţeniilor nu se va mai face ca până acum numai la Ministerul Justiţiei, ci şi la prefercturi şi la toate oficiile consulare ale României. Aceştia sunt paşi absolut esenţiali, pentru că nu vom mai avea cozi sau alte manifestări nedemne”, a declarat Badea. Senatorul PD-L Iulian Urban, care a lucrat la Legea cetăţeniei, a spus că legea nu are limitări de ordin numeric, el fiind întrebat pentru câţi cetăţeni moldoveni ar urma să fie acordată cetăţenia română. În ultima vereme au fost vehiculate diverse numere, de la câteva sute de mii la un milion. “Eu cred că greşim când plecăm de la premisa că vom acorda cetăţenie numai unui număr de 10 mii, 20 de mii sau 30 de mii de oameni. Din punctul meu de vedere, este importantă punerea în aplicare a unui proiect de lege, iar punerea în aplicare a acestui proiect de lege este responsabilitatea Ministerului de Externe, care trebuie să se mobilizeze, ţinând cont şi de posibila înrăutăţire a situaţiei românilor din Basarabia, şi să fie capabili să acorde cetăţenie tuturor celor care au nevoie, fie că este vorba de 500 de mii de oameni sau de un milion de oameni”, a precizat Urban. “Aici nu încape în discuţie problema birocraţiei. Fac un apel la MAE în acest sens şi este regretabil că în Comisia Jurididică nu s-a putut da un aviz pe această ordonanţă, pentru că niciun reprezentant al MAE nu a venit la consultări. Credem că este interesul întregii clase politicii să-i ajutăm pe românii basarabeni”, a mai spus Iulian Urban. Urban a mai spus că va monitoriza aplicarea legii cetăţeniei, dorind ca reclamaţiile din partea cetăţenilor străini care consideră că legea nu a fost aplicată corect sau că există un blocaj birocratic să fie cât mai repede soluţionată. “Noi vom comunica rapid şi vom contribui la rezolvarea acestor blocaje. Toţi funcţionarii din România trebuie să îşi facă datoria şi să muncească chiar şi peste program dacă este nevoie, pentru că o fac cu un scop nobil: de a scoate de sub dictatura de la Chişinău cât mai mulţi români. Aceşti oameni au dreptul să fie apăraţi şi este singura modalitate de a pune capăt abuzurilor ce se comit la Chişinău”, a declarat acesta. Prezent la conferinţa de presă, secretarul de stat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni din MAE, Eugen Tomac, a declarat pentru NewsIn că “statul român îi va repune în drepturi pe toţi ce care beneficiează de pe urma legii redobândirii cetăţeniei române”, dar nu a dorit să facă comentarii în legătură cu cele spuse de cei doi senatori PD-L. “Poate e nevoie de o nouă revigorare a relaţiilor române-române pe direcţie statul român şi românii de peste hotare”, a mai spus Tomac, întrebat în legătură cu activitatea departamentului său. Ministerul Justiţiei a înregistrat, în perioada 21 aprilie – 19 mai, 1.483 cereri de redobândire a cetăţeniei române formulate de cetăţeni moldoveni, numărul solicitărilor mărindu-se de 10 ori, după intrarea în vigoarea a OUG de modificare a Legii cetăţeniei, a comunicat instituţia agenţiei NewsIn. Astfel, dacă înainte de modificarea legii Ministerul Justiţiei înregistra cinci până la opt dosare de redobândire a cetăţeniei pe săptămână, dar după intrarea în vigoare a OUG nr.36/2009 înregistrează între 50 şi 80 de dosare pe zi. Mai mult, numărul este în creştere. Numai pe parcursul zilei de miercuri, de pildă, ministerul a înregistrat 80 de dosare. Situaţia este generată şi de faptul că prin modificările aduse Legii cetăţeniei s-a eliminat un criteriu limitativ, acela ca solicitantul să fi avut reşedinţa pe teritoriul României timp de patru ani. Pe de altă parte, Comisia pentru Cetăţenie a Ministerului Justiţiei a avizat pozitiv, după intrarea în vigoare OUG nr. 36/2009, 2.523 cereri de redobândire a cetăţeniei române formulate de cetăţenii din Republica Moldova, dar înregistrate la Direcţia Cetăţenie în anii anteriori. Cetăţenii din Republica Moldova, care au domiciliul sau au reşedinţa în România, pot depune cererea de redobândire sau de acordare a cetăţeniei române la Direcţia Cetăţenie din cadrul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, după obţinerea dreptului de şedere legală, potrivit legii. În schimb, în cazul în care aceste persoane nu au domiciliul sau reşedinţa în România pot depune cererea de redobândire, însoţită de actele care dovedesc îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege, ca şi până acum, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare competente ale României. Ambasada României la Chişinău primeşte câteva mii de cereri de cetăţenie pe zi, după ce Guvernul a decis simplificarea procedurii de redobândire a acesteia, a informat Ministerul de Externe la solicitarea NewsIn. Ministerul arată că numărul solicitărilor de programare pentru depunerea cererii de redobândire a cetăţeniei primite de Ambasada României la Chişinău a crescut, majoritatea fiind transmise prin poştă. Secţia consulară a ambasadei lucrează, de altfel, la capacitatea maximă pe care i-o permite personalul disponibil pentru a prelucra aceste solicitări, adaugă Ministerul de Externe. Instituţia precizează însă că Ambasada României la Chişinău este doar un intermediar între solicitant şi Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, singura instituţie competentă în acordarea cetăţeniei române, prin Direcţia Cetăţenie. Potrivit unor informaţii neconfirmate oficial, în ultima lună s-ar fi înregistrat peste 31.000 de cereri de cetăţenie română la Ambasada de la Chişinău. După incidentele de la începutul lunii aprilie de la Chişinău şi după modificarea legii româneşti a cetăţeniei, la Ambasada României s-ar fi înregistrat cozi destul de mari pentru depunerea cererilor de cetăţenie. Guvernul român a decis în aprilie simplificarea procedurilor de acordare a cetăţeniei române şi urgentarea unor termene prevăzute de normele în vigoare. Premierul Emil Boc a precizat că modificările aduse Legii se referă la foştii cetăţeni români, care au dobândit cetăţenia prin naştere sau adopţie şi care au pierdut-o din motive neimputabile lor, dar şi la persoanele cărora le-a fost ridicată cetăţenia. Potrivit noilor norme, pot dobândi cetăţenia descendenţii cetăţenilor români până la gradul III. Normele anterioare permiteau acest lucru doar pentru descendenţii până la gradul II. În jur de 60% dintre cei patru milioane de cetăţeni ai R. Moldova ar avea descendenţă română, iar în cadrul Ambasadei României de la Chişinău s-ar afla la ora actuală peste 650.000 de cereri de obţinere a cetăţeniei române. În acest context, mai multe state membre UE au criticat decizia Guvernului privind modificarea Legii cetăţeniei în scopul facilitării obţinerii acesteia de către moldoveni. 21 mai 2009 15:01 senior editor Luana Pavaluca reporter Adriana Tarus
Comisia de politică externă propune mărirea numărului de membri ai Comisiei de acordare a cetăţeniei Preşedintele Comisiei de politică externă a Senatului, Titus Corlăţean, a afirmat că raportul la OUG prin care se simplifică procedura de acordare a cetăţeniei române va fi gata săptămâna viitoare, printre propuneri se află majorarea de la opt la 12 a numărului membrilor Comisiei de cetăţenie. Titus Corlăţean a spus că amendamentele formulate de Comisia pentru politică externă se referă la “creşterea capacităţii administrative de procesare a cererilor, pentru a avea un răspuns la aceste solicitări individuale ale celor care ar fi îndreptăţiţi să aibă din nou cetăţenia română”. Unul dintre amendamente majorează numărul membrilor Comisiei de cetăţeniei de la opt, cât prevede OUG 36/2009, la 12. “Ele (cererile de cetăţenie -n.r.) se procesau într-un ritm destul de lent. Ordonanţa Guvernului şi amendamentele pe care noi le formulăm în Parlament doresc tocmai accelerarea ritmului în care sunt procesate aceste cereri “, a mai afirmat senatorul PSD, adăugând că procesul poate fi accelerat şi printr-o activitate permanentă al Comisiei. OUG 36/2009 este dezbătută în Senat şi de Comisia juridică şi Comisia pentru drepturile omului, care au ca termen pentru formularea unui raport de fond data de 2 iunie 2009. Senatul este prima cameră sesizată. 21 mai 2009 12:41 reporter Razvan Badea editor Marius Iosef NEWSIN
“Prioritatea numarul 1 a Romaniei o va constitui recunoasterea cetateniilor romanilor deposedati abuziv de acest drept natural de catre regimul sovietic bolsevic” – a fost un slogan la moda si la Bucuresti si la Chisinau, in perioada alegerilor. Acestea au trecut si romanii basarabeni si bucovineni au ramas la fel ca si inainte. Daca mafiotilor de stat nu le e rusine, ce zice Presedintele Romaniei si ce fac de trei luni de zile onor parlamentarii care si-au obtinut locurile caldute din Senat si Camera Deputatilor pe lacrimile si suferinta de zeci de ani a romanilor abandonati in fosta URSS?!
GARDIANUL: Un basarabean devine roman in cel putin 5 ani, Ahmed sau Mohamed asteapta mai putin
Articolul publicat de „Gardianul“ saptamana trecuta, “Cetatenia romana, obtinuta la ruleta ruseasca”, nu a ramas fara reactii in cadrul comunitatii romanilor care nu au reusit sa obtina cetatenia romana. Comentariile nu au incetat sa apara, iar faptul ca pentru 3.000-4.000 de euro se poate scurta perioada de asteptare a fost confirmat de mai multi cititori. Am solicitat un raspuns oficial din partea Ministerului Justitiei, mai exact din partea directorului Directiei Cetatenie. Ieri am fost informat ca directorul nu da interviuri. Poate se razgandeste.
Saptamana viitoare, Romania se va imbogati cu un nou lot de cetateni romani care vor depune juramantul de credinta fata de tara noastra si vor beneficia de drepturile pe care le are un cetatean al Uniunii Europene. Unii dintre cei 243 de noi cetateni romani sunt romani fie din Basarabia, fie din Bucovina. Altii sunt arabi, chinezi, rusi si alte nationalitati. Ce i-a indemnat pe Mohammed Mustafa (pozitia 146 in Tabelul cu persoanele care depun juramantul pe data de 12 martie 2009), pe Abbas Ahmed (pozitia nr. 1), pe Al Owisi Samer (pozitia a 6-a) sau pe Huang Chun-Hsin (pozitia 107) sa ceara cetatenia romana? Au stramosi romani? Au afaceri in Romania si nu se pot descurca cu actuala lor cetatenie? Mai degraba ultima varianta.
De la cinci ani in sus Iata cateva experiente ale unor romani care au solicitat dobandirea cetateniei romane si cateva intrebari pentru cei care se ocupa de dosarele privind redobandirea cetateniei romane. “Am depus actele in septembrie 2003, impreuna cu fratele meu, la consulatul roman de la Chisinau, urmati in noiembrie 2003 de mama si in ianuarie 2004 de tatal meu! In ziua depunerii dosarului, la iesirea pe poarta consulatului, fratele meu a spus “sa fie intr-un ceas bun”, la care un barbat care statea la coada la depunere a raspuns: “de-ar fi 5 ani macar!” Asa s-a si intamplat in cazul meu. In 2006, numele meu, al fratelui si al mamei au fost publicate in „Monitorul Oficial“ partea III, dar soarta dosarului tatalui meu ramane necunoscuta pana astazi! Apoi am incercat in repetate randuri sa aflu care este parcursul mai departe al dosarului meu, dar nu am aflat nimic. Imi pierdusem practic speranta de a avea intr-o zi cetatenia romana. Dar in vara lui 2008 am aflat ca este o posibilitate de a depune cerere de urgentare a dosarului, am apelat la o cunostinta care isi facea studiile in Romania sa inainteze in numele meu si al mamei mele actele. In septembrie 2008 am primit o scrisoare pe numele meu de la Directia Cetatenie, ca dosarul meu a fost reluat spre examinare, dar la acel moment ma aflam deja la studii in Franta. Despre faptul ca numele meu a aparut in „Monitorul Oficial“ partea I am aflat absolut intamplator zilele acestea, fiind in contact cu basarabeni pe diverse forumuri, care sunt in aceeasi situatie, asteptand de ani de zile redobandirea cetateniei romane! Astfel, din toata familia, doar eu am reusit sa obtin cetatenia romana la peste 5 ani de zile de la depunerea cererii! In acest timp, fratele meu a obtinut cetatenia altui stat din Uniunea Europeana”, scrie Natalia S. pentru „Gardianul“. Iata si peripetiile lui Ion Socolenco, roman din Basarabia: “La sfarsitul anului 2007, fiind student in primul an de doctorat la Institutul de Fizica a Universitatii Karlov, m-am adresat Ambasadei Romaniei la Praga cu doleanta de a depune dosarul pentru a redobandi cetatenia romana. La acel moment consulul Sorescu mi-a comunicat ca pot sa depun, acceptand si cererea mea de intentie, dupa care revin la el peste cateva luni, prin martie 2008, ca sa-mi spuna ca nu mai pot sa depun acel dosar din cauza unei ordonante pe care a primit-o intre timp. A trecut de atunci aproape un an si vreau sa stiu daca pot sa depun acel dosar la Consulatul roman din Praga, cat va dura procesarea si daca a existat vreo ordonanta care sa nu-mi permita sa depun dosarul anul trecut”. “In luna octombrie 2005, fiind masteranda la Facultatea de Istorie a Universitatii Sorbonne Paris IV, am depus dosarul pentru redobandirea cetateniei romane la Consulatul Romaniei din Paris. As vrea sa aflu care este stadiul de solutionare a cererii mele de redobandire a cetateniei romane! Mentionez ca am trimis in completare prin Consulatul Romaniei la Paris, in august 2008, urmatoarele acte: cazierul juridic din Franta, Romania si Republica Moldova, declaratia despre pastrarea domiciliului peste hotare (in Franta), memoriul de urgentare, declaratia precum ca nu am actionat impotriva statului roman”, scrie si Violeta Gritcan. “In anul 2005, fiind doctoranda in istorie a Universitatii Denis Diderot din Paris, am depus dosarul de redobandire a cetateniei romane la Consulatul Romaniei din Paris, inregistrat in noiembrie 2006 cu nr. 3290. Numele meu a fost publicat in 2006 in MO partea a III-a. As dori sa aflu care este situatia la zi a dosarului meu”, scrie si Elvira Gritcan. Profesoara Veta Rudei din Basarabia a venit in Romania din 1992. Este profesoara la Arad. Are cetatenia romana, dar Alexandru, fiul ei, asteapta de peste zece ani. Sandu, cum ii spun apropiatii, a fost retrimis in Basarabia de doua ori ca sa-si refaca dosarul. A depus toate documentele solicitate de birocratia de la Bucuresti. Inutil. Tanarul a dat statul roman in judecata. Tot fara rezultat.
Paul Goma, uitat de autoritati Cazul scriitorului Paul Goma este edificator si mai actual ca niciodata. Pentru cei care nu stiu, lui Paul Goma i s-a retras cetatenia romana in 1977, cand era inca in tara, iar dupa 1990 nu i s-a redat acest drept pentru ca… nu a depus cerere. Domnul Paul Goma a refuzat sa faca o cerere pentru redobandirea unui drept, cel de cetatean roman, capatat prin nastere, mai ales ca decizia a fost luata abuziv de catre securistii lui Ceausescu. Paul Goma a renuntat sa mai solicite cetatenia romana intr-o scrisoare adresata in 2006 presedintelui portocaliu Traian Basescu. “Nu voi cere niciodata sa primesc cetatenia pe care doar Dumnezeu mi-o poate lua (iertare: a mai fost unul: Ceausescu – veti fi auzit ce-a patit…), eu, ca si membrii familiei mele, fiind romani prin nastere. Tot eu sa fac cerere? Atunci cand guvernantii comunisti mi-au luat cetatenia a fost cumva… la cererea mea? O cerere tapana, «conform legii», corect timbrata? Nu am cersit un favor (pentru care sa fac cerere), ci am anuntat ca este timpul – 17 ani! – sa mi se restituie drepturile civile, morale, materiale pe care statul romån mi le-a furat in 1977-78.“ Emil Neacsu
Incurcatura de acronime O ciudata adunatura de personaje a fost observata saptamana trecuta intr-o librarie bucuresteana, dupa cum aflam de la Steluta Popa. Alaturi de Dan Dungaciu, care-si lansa un nou volum de versuri, au fost vazuti, pe langa o oarecare Mihaela Schiopu de la Cotidianul si Dilema lui Plesu, si senatorul Viorel Badea (PDL), ex-presedintele Emil Constantinescu (PNL), fostul ministru de externe perpetuu lamentabil produs Noua Europa Adrian Cioroianu (PNL) si… Razvan Bucuroiu (ETC). Ma intreb ce i-o fi adunat? Nu cumva un (alt) acronim comun? Nu va ganditi neaparat la SRI, SIE, MGB, SIS, SBU, FSB, KGB, GDS… Mai exista unul care-i uneste: B.A.N.
UNIMEDIA: Vice-preşedintele PL, Dorin Chirtoacă, şi fiica preşedintelui României, Elena Băsescu, au fost alături de candidaţii PD-L, Eugen Tomac şi Viorel Badea, la lansarea oficială a programului electoral pentru Parlamentul României. Pretendenţii la fotoliul de deputat în legislativul roman şi-au asumat angajamentul în faţa a câteva sute de persoane ca să ofere cetăţenia română pentru toţi românii din Republica Moldova, inclusiv refacerea şcolilor şi bibliotecilor româneşti. Dorin Chirtoacă, vice-preşedintele PL, a declarat că “integrarea europeană ne va reuşi. Eugen Tomac şi Viorel Tomac ne vor sprijini în acest proces şi ne vor ajuta ca toţi românii din Republica Moldova să obţină cetăţenia română.”Prezentă la eveniment, Elena Băsescu, fiica preşedintelui României şi secretar general al Organizaţiei de Tineret a PD-L, a declarat că se află pentru prima oară la Chişinău. “Am avut ocazia să cunosc tineri basarabeni, printre care şi Eugen Tomac, de la care am avut de învăţat mai multe lucruri despre Basarabia. Mă bucur că mun. Chişinău este condus de către un primar tânăr, Dorin Chirtoacă. În acest mod, RM are o nouă şansă de a ajunge în UE. Mă aflu aici ca să transmit un mesaj de susţinere pentru Eugen Tomac şi Viorel Badea.” Eugen Tomac, candidat la funcţia de deputat în Parlamentul României, a subliniat că „Bucureştiul nu a uitat Basarabia”, precizând că “Guvernul României a demonstrat că nu-i pasă de problemele românilor de peste hotarele ţării”. “Am fost colegi de universitate cu actualul primar al mun. Chişnău, Dorin Chirtoacă. Am adus cărţi şi reviste în şcolile din Basarabia. Sunt membru al PD-L, unicul partid din România care a inclus în programul său un capitol aparte pentru românii de pretutindeni. Ne propunem ca să aducem Basarabia în Europa!” Vă invităm să urmăriţi un reportaj la acest subiect, realizat de către Pro TV Chişinău:
La eveniment au mai participat şi alte personalităţi, printre care Mihai Ghimpu, preşedintele PL; Gheorghe Flutur, preşedintele consiliului judeţean Suceava; europarlamentarul Maria Petre; foştii deţinuţi ai regimului de la Tiraspol Alexandru Leşco şi Tudor Popa. Amintim că pentru colegiul diasporei din Europa de Est şi Asia în cadrul alegerilor pentru Parlamentul României, cele mai importante trei partide de la Bucureşti şi-au nominalizat candidaţii. Partidul Democrat-Liberal a înaintat candidatura consilierului prezidenţial pentru relaţia cu românii de pretutindeni, Eugen Tomac. Partidul Social Democrat l-a nominalizat pe Tudor Panţâru, primul ambasador al R. Moldova la Organizaţia Naţiunilor Unite, iar Partidul Naţional Liberal pe publicistul Nicolae Dabija. UNIMEDIA precizează că noua legislaţie electorală din România presupune că în cadrul alegerilor din 30 noiembrie în Parlamentul de la Bucureşti pot fi aleşi şi reprezentanţi ai românilor de peste hotare. Astfel, sunt formate patru colegii uninominale pentru Camera Deputaţilor şi două colegii pentru Senat, în funcţie de zona geografică. De asemenea, Ambasada României la Chişinău anunţa anterior că toţi cetăţenii români cu domiciliul în R. Moldova vor putea vota în cadrul alegerilor parlamentare din România la patru secţii de votare, care vor fi deschise la Chişinău. La 30 noiembrie vor fi deschise două secţii de votare în incinta Consulatului României din strada Grigore Ureche 2 şi câte o secţie de votare la Ambasada României (str. Bucureşti 66/1) şi Secţia consulară din strada Vlaicu Pârcălab 39. Cetătenii români cu domiciliul în R. Moldova pot vota pe baza paşaportului simplu, valabil, în care este făcută menţiunea, privind stabilirea domiciliului în R. Moldova. 12.11.2008 (foto) Urmăreşte comentariu live de la lansarea programului electoral al candidaţilor PD-L pentru Parlamentul României Vezi mai multe la www.eugentomac.eu
January 24th, 2014 
VR 
PERSONALITĂȚILE ANULUI 2013 DESEMNATE DE ASOCIAȚIA RĂSĂRITUL ROMÂNESC DIN CHIȘINĂU
Posted in 
Tags: 
