Capacităţile Flotei ruse din Marea Neagră au fost completate în 2015 cu peste 200 de echipamente militare, inclusiv 40 de nave de război şi nave auxiliare, a declarat vineri comandantul şef al Flotei ruse din Marea Neagră, amiralul Aleksandr Vitko.
Dintre nave, el a menţionat trei submarine noi diesel-electrice din clasa ‘Varşovianka’ (Proiectul 636), dintre care primul este supranumit ‘gaura neagră’, datorită capacităţilor sale de disimulare, două nave echipate cu rachete, zece ambarcaţiuni de luptă şi 20 de nave auxiliare.
Submarinele din proiectul 636 (Improved Kilo, potrivit codificării NATO) aparţin celei de-a treia generaţii de submarine, cu un deplasament de 2.350 tone la suprafaţă şi de 3.950 sub apă, cu o viteză de 17/20 noduri. Un submarin din această clasă are o autonomie de 45 de ore.
De asemenea, flota rusă cu baza în Crimeea a primit peste 30 de avioane, între care aparate de luptă multirol Su-30, iar garda de coastă a fost completată cu 140 de vehicule blindate moderne.
Amiralul Aleksandr Vitko a subliniat că modernizarea capacităţilor Flotei Rusiei din Marea Neagră a permis crearea unei structuri autonome eficiente de luptă. ‘La ora actuală, coasta rusă a Mării Negre este bine protejată pe mare, în văzduh şi pe pământ’, a adăugat înaltul responsabil militar rus. AGERPRES
The question when and how the Romanian ethno-genesis took place is controversial. Noticing the similarity between the social organization known as obştea with the covenantal organization of Early Christians this work argues that the Romanian culture and language came into existence as a consequence of the Roman retreat because the political vacuum accelerated conversions to Christianity and the formation of covenantal Christian communities. These communities later called obştea constituted the cradle of a new Christian ethnos which evolved into the modern Romanian nation.
Keywords: Obştea; covenantal society; communalis society; Romanian ethnogenesis; military democracy; Early Christians.
Cuvinte cheie: Obştia, societate covenentală; societate comunalistă; etnogeneza romȃnă; democraţie militară; primii creştini; devălmăşie.
1. Creştinismul şi etnogeneza românilor
Argumentum ad quem
Această lucrare oferă argumente noi cu privire la rolul critic al creştinismului în etnogeneza romȃnilor. Discuţia deschide o nouă ipoteză în cea ce priveşte curcumstanţele acestui proces. Pe de altă parte, studiul de față remarcă și efectul invers, adică al tipului societal practicat de populația care a constituit suportul demografic al etnosului românesc, asupra rapidei creștinări a acestei populații. Această buclă de feedback pozitiv este compatibilă cu teoria unor cercetători care consideră că limba română și poporul român s-au constituit în unitate cu procesul de creştinare.
Putin a prezidat vineri, 22 ianuarie, o reuniune a Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse. Deşi anunţul sec al Kremlinului punea Moldova în plan secund ca subiect al întâlnirii – vedeţi Kremlin.ru – agenţia oficială de presă TASS dădea corect titlul ştirii: Putin, Security Council discuss Moldova, world markets — Kremlin. Comunicatul oficial informează că situaţia din Republica Moldova a fost discutată “în detaliu”.
La scurt timp după şedinţa Consiliului de Securitate, purtătorul de cuvânt al MAE rus a avertizat Occidentul să nu se implice pe teren şi să lase opoziţia să-şi exercite “dreptul la liberă exprimare” – TASS.
Proaspăt instalatul (în miez de noapte) prim-ministru de la Chişinău, Pavel Filip, are deja organizată o vizită în România pentru marţi, 26 ianuarie – Mediafax. De ce nu luni? Nu ştiu. Probabil Iohannis şi Cioloş nu au timp pentru el chiar în prima zi a săptămânii. Băsescu se revoltă acolo unde mai poate: pe Facebook. Şi bine face:
“Moscova – Bucureşti
Ieri, la Moscova, Preşedintele Vladimir Putin a analizat în Consiliul de Securitate al Federaţiei Ruse “agravarea situaţiei politice în Republica Moldova“.
Bucureştiul trebuie să înţeleagă mesajul şi anume faptul că pentru Federaţia Rusă situaţia din R. Moldova este una de securitate, ceea ce pentru Preşedintele Vladimir Putin poate înseamna acţiune în timp relativ scurt.
Pentru România, de asemenea, stabilitatea politică şi mersul democratic al R. Moldova este o chestiune de securitate.”
Până aici, absolut de acord cu fostul şef al statului. Mai departe, Băsescu devine amuzant:
“Soluţia imediată pentru a evita surprizele este ca Bucureştiul să intre imediat în dialog cu Moscova pe tema situaţiei şi mai ales a soluţiilor pentru Chişinău.
Dacă se întîrzie, şi dacă nu ştim exact ce vrem, riscul de a afla de la televizor că s-a produs o catastrofă este major.
PS – Recomandare pentru cei care trebuie să acţioneze: vedeţi că la Cotroceni se află un “memorandum de colaborare” între Consiliul de Securitate al Federaţiei Ruse şi CSAT semnat în iunie 2013 de Generalul Nikolai Patruşev şi Iulian Fota, cu acordul meu şi al Preşedintelui Putin. Citiţi-l, ar putea fi util.”
Mă îndoiesc profund că Rusia ar avea ce discuta cu România pe aceasta temă, când niciodată nu va putea să înghită afrontul instalării bazelor SUA în România şi consolidarea strategică a NATO la porţile ei răsăritene.
Apoi, frazeologia lui Băsescu e simpatică şi ea: “propagandistul minciunii” Fota de la cine a luat acordul? De la “Preşedintele Putin”?
Dincolo de glumă, tot zilele acestea am auzit din nou zvonul care a circulat şi în noiembrie-decembrie anul trecut, privind închiderea strâmtorilor Bosfor şi Dardanele de către Turcia pentru navele militare ale Rusiei. Daca ar fi aşa, aceasta ar echivala cu o declaraţie de război nescrisă, dar pe faţă. Anul trecut Adrian Severin explica într-o analiză ce ar însemna această situaţie – Gândeşte.org. Tot atunci, SputnikNews reacţiona violent: “Vreţi război? Rusia e gata!”
În zorii zilei de 11 iunie 1999, ruşii s-au suit pe tancurile lor din Bosnia care purtau iniţialele trupelor de pace din zona – SFOR – şi şi-au scris un mare K pe deasupra, transformându-se în KFOR. Apoi au intrat ca în brânză în Kosovo şi au ocupat primii nodul strategic-cheie – Aeroportul din Priştina – sfidând total NATO.
Este clar că dacă Rusia vrea, tancurile ei de la Tiraspol mâine sunt la Chişinău. Miza rămâne, aşa cum au spus de ani de zile – de la Eminescu şi Brătianu încoace – cei care se pricep, controlul Gurilor Dunării şi al Mării Negre. Din Moldova, un atac fulger la Odesa, simultan cu unul din Crimeea, ar pune ce a mai rămas din Ucraina în genunchi şi Turcia pe jar. România ar asista la loviturile astea după cum s-a specializat deja, de un an de zile încoace: ca muta! Însă ce va face NATO (SUA, Turcia)?
Dar să ne ferească Dumnezeu de un asemenea scenariu sumbru!
Video de la Conferinţa de Presă de azi: Privesc.eu
Coaliția pentru Familie a strâns peste 825.000 de semnături în favoarea proiectului de lege pentru revizuirea Constituție în sensul definirii căsătoriei ca fiind uniunea liber consimțită între un bărbat și o femeie, a anunțat, miercuri, într-o conferință de presă, președintele comitetului de inițiativă, Mihai Gheorghiu. Conform legii, inițiatorii au nevoie de minim 500.000 de semnături, în termen de șase luni.
Inițiativa pentru revizuirea Constituției, în sensul definirii familiei ca fiind „întemeiată pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie”, se bucură de susținerea mai multor culte religioase din România. De altfel, comitetul de inițiativă este multiconfesional, cei 16 membri ai săi fiind ortodocși, catolici, greco-catolici, baptiști și penticostali.
Astfel, printre cei 825.000 de oameni care au aderat până acum la această inițiativă se numără și mulți români ce aparțin unor minorități religioase, dar și unor minorități etnice din România, rromi sau maghiari.
Însă sprijinul cel mai consistent vine, așa cum e și firesc, din partea majorității ortodoxe. Președintele comitetului de inițiativă „Coaliția pentru familie”, Mihai Gheorghiu, a declarat pentru Active News: „Am strâns până acum peste 825.000 de semnături, cu ajutorul a aproape 80.000 de voluntari, în toată țara. (…) Iar acest lucru nu s-a putut face fără această prezență a oamenilor, fără entuziasmul lor, fără sprijinul tuturor creștinilor care și-au dat adeziunea la acest demers. Trebuie să subliniez aici sprijinul extraordinar pe care îl avem din partea oamenilor, creștinilor din parohiile Bisericii Ortodoxe. A fost și este în continuare un efort extraordinar și o energie umană și creștină care se consumă pentru a duce la bun sfârșit acest demers. (…) Este realmente un sentiment extraordinar să poți să faci aceste lucruri, să poți reveni ca prezență în spațiul public împreună cu creștinii din întreaga țară, și în special cu frații noștri din toate parohiile ortodoxe ale acestei țări”.
“Avem o definiție a căsătoriei în Codul Civil, care este făcută în acești termeni — uniunea dintre un bărbat și o femeie — și avem definiția actuală, constituțională, în care se vorbește în termeni generici de soți. Practic, dorim armonizarea celor două definiții, prin înscrierea definiției din Codul Civil, art. 258, în Constituția României. Nu producem nicio schimbare în termeni de drept, nu promovăm drepturi noi, nu interzicem drepturi deja câștigate ale nimănui. E o chestiune de ridicare la rang constituțional, de protecție prin această revizuire a Constituției, a definiției căsătoriei”, a explicat el.
Campania pentru strângerea de semnături continuă și în perioada următoare, iar inițiatorii îi îndeamnă pe români să li se alăture, într-un număr cât mai mare. „Vom strânge peste numărul prevăzut de lege, pentru că vrem ca aceste semnături să devină un semnal, o mărturisire, o atenționare a tuturor factorilor politici, guvernamentali, privitoare la importanța subiectului și la necesitatea de a proteja familia prin înscrierea definiției căsătoriei în Constituția României”, a subliniat Mihai Gheorghiu, în cadrul conferinței de presă de astăzi.
De asemenea, Liana Georgescu Stanciu, președinta Asociației “Părinți pentru ora de Religie”, a atras atenția asupra faptului că, “în ultima vreme, se vorbește din ce în ce mai puțin despre familie și din ce în ce mai mult despre cuplu”.
“Cel mai important lucru pe care l-am primit de la Dumnezeu este, fără îndoială, familia mea. E refugiul meu și locul în care mă regăsesc 100%”, a adăugat ea.
Prof. Cornel Boingeanu, care a declarat că reprezintă comunitatea bisericilor baptiste din sud-estul României, dar că vorbește și în calitate de “fiu, tată și bunic”, a subliniat că își dorește ca familia să fie definită în mod corect în legea fundamentală a țării.
“Credem că pentru societatea românească, ca pentru orice altă societate, familia este o instituție sacră. Vrem ca familia să fie trecută în termenii aceștia, prevăzuți și în Codul Civil, ca fiind în Constituția țării noastre un reper absolut. O societate care nu e fundamentată pe repere absolute e o societate care se clatină”, a spus el.
Tenorul Vlad Miriță a declarat că familia este esențială, “un izvor pe care nu putem să îl schimbăm, să îl reorientăm, să îl multicolorăm”.
“M-am alăturat acestui demers, cumva firesc. Sunt un tradiționalist prin definiție, am crescut într-o familie firească, românească. Consider că am crescut bine așa. Am călătorit foarte mult în ultimii ani, în toată părțile lumii și cu precădere în Occident, am observat țările care sunt cu câțiva pași înaintea noastră, având în vedere acest tip de demers. Am observat că tinerii din acele țări nu sunt — după părerea mea și a celor care gândesc ca mine — nu sunt deloc bine orientați. Consider că familia tradițională, așa cum o văd și cum o cunoaștem și în care am crescut cei mai mulți dintre noi, este climatul cel mai firesc și cel mai potrivit pentru dezvoltarea unui copil”, a spus el.
Proiectul de lege propus revizuiește articolul 48, alineat 1 din Constituția României astfel: ‘Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor’. Proiectul de lege, expunerea de motive și avizul Consiliului Legislativ au fost publicate în Monitorul Oficial, pe data de 25 noiembrie 2015.
Comitetul de inițiativă este format din 16 membri și este multiconfesional: ortodocși, catolici, greco-catolici, baptiști și penticostali.
La finalul lunii noiembrie, în Monitorul Oficial a fost publicat proiectul de lege prin care se propune modificarea actualului art. 48, alin. 1, al legii supreme a statului cu formularea următoare: „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor”. Campania este susținută de Coaliția pentru Familie, o structură civică formată din zeci de asociații ce promovează valorile familiei.
Pentru a putea fi depus în Parlamentul României, proiectul de lege are nevoie de susținerea a 500.000 de cetățeni, ale căror semnături au început deja să fie strânse. Pentru a afla cine sunt inițiatorii proiectului și pentru a semna în sprijinul acestei măsuri, faceți click aici.
Coaliţia anunţă pe pagina sa de Facebook că, începând de astăzi, bucureștenii pot semna Inițiativa pentru Familie și la Librăria Sophia, Str. Bibescu Vodă 19 (zona Piața Unirii).
Recent, Slovenia a decis, prin referendum, respingerea căsătoriilor între persoane de același sex, după ce Parlamentul adoptase o lege în acest sens. Un număr de 13 state europene nu permit căsătoria între persoane de același sex.
Nota VR: Numai Părintele Justin a mai strâns 1.000.000 de semnături în România, contra actelor biometrice, cifră record probabil pentru toată istoria civică a ţării noastre. – Vedeţi 1.000.000 de romani cer Referendum.
„Coaliția pentru Familie” va organiza, miercuri, 20 ianuarie, de la ora 12.00, la sediul său din str. Matei Basarab nr. 46, o conferință de presă extraordinară cu participarea unor membri ai Comitetului de Inițiativă. În cadrul conferinței de presă vor fi clarificate o serie de aspecte legate de organizarea campaniei de strângere a semnăturilor și de scopurile inițiativei legislative a cetățenilor pentru revizuirea articolului 48 alineat 1 din Constituția României.
Prezența poate fi confirmată la tel. 0724 615 143 (secretariat).
„Iubesc acest popor bun, blând, omenos, pe spatele căruia diplomaţii croiesc carte şi răzbele, zugrăvesc împărăţii despre care lui nici prin gând nu-i trece… Pe fruntea lui străinii scriu conspiraţiuni şi alianţe, pe seama lui se croiesc revoluţiuni grandioase…” – Mihai Eminescu, Opere, Vol IX, Editura Academiei Române, 1980, p. 488
Ca la fiecare aniversare post-decembristă a Românului Absolut, detractorii lui Eminescu se prezintă pe toate ecranele, ca vampirii la agăţat. Doi eminescologi de marcă, profesorii Nae Georgescu şi Theodor Codreanu, şi un jurnalist acerb, polivalentul Grid Modorcea, analizează fenomenul în articolele pe care le semnalez şi eu, mai jos:
Înțeleg că în programul de revizuiri al lui Lucian Boia trebuia să-și aibă locul și Eminescu…
Mă întreb dacă totul nu are de a face, de fapt, cu securitatea şi siguranţa naţională a României, aşa cum e prezentată situaţia de dr. Gheorghe Ene, în raport cu Eminescu, în volumul lansat în urmă cu doi ani şi încă nedezbătut suficient în afara mediilor academice. Propun un remember aici:
Rezistenţa lui Eminescu la crimă (seria restituiri din ziare interzise)
“Orice s-ar intampla cu neamul romanesc, oricate dezastre si suferinte ne-au fost urzite de Dumnezeu, nicio armata din lume si nicio politie, cat ar fi ea de diabolica, nu va putea sterge Luceafarul lui Eminescu din mintea si din sufletul Romanilor”. “Dragostea neamului romanesc pentru cel mai mare poet al sau” este “setea lui de nemurire”. O spune Mircea Eliade.
Si nu este Eliade cel tanar care dogorea de misticismul Miscarii Legionare, ci Eliade omul religios pe deplin confirmat, care scrie aceste randuri la un 15 ianuarie, 1975, in ziarul romanilor din exil “America”. Tot Eliade ingrijise o “Editie de pribegie a Poesiilor”, la Paris, in 1949, a carei prefata se incheia cu urmatorul indemn, cu privire la scrierilelui Eminescu: “Pastrati-le bine; este tot ce ne-a ramas neintinat din apele, din cerul si din pamantul nostru romanesc”.
Daca rezistenta romaneasca din exil pastra lucrarile lui Eminescu ca pe sfintele moaste, in schimb, in tara, cea mai mare parte din creatia lui Eminescu, de poet dar si, mai ales, de jurnalist si ganditor national, era pusa la index de bolsevici. Eminescu integral a devenit interzis in Romania invadata, la ordinele comisarilor bolsevici ai culturii romane, gen Brucan sau Rautu, conform unor directive ale NKVD destinate tarilor care intrau sub ocupatia sovietica. Ordinele erau clare: eliminarea oricaror valori nationale si inlocuirea acestora cu melanjul sovietic, azi “globalist”, in toate domeniile, sub atenta indrumare a agentilor kominternului.
In Romania s-au mai putut publica operele politice si jurnalistice ale lui Eminescu de abia dupa 45 de ani de la instaurarea comunismului, in 1989, la 100 de ani de la moartea ganditorului luptator. Si atunci, cu scandal si presiuni care au implicat inclusiv organele de Securitate, de ambele parti, cea a sustinatorilor lui Eminescu, cum ar fi marele eminescolog academicianul Dimitrie Vatamaniuc, dar si de cea a detractorilor lui Eminescu. Istoricii si cercetatorii care recompun astazi istoria comunista, amintesc, in noua “Scanteie”, cum securistii se temeau ca publicistica lui Eminescu ar putea avea – si atunci, ca si in urma cu 100 de ani – consecinte pe plan international, respectiv ca ar fi putut afecta “relatia bilaterala a Romaniei cu Uniunea Sovietica si cu Israelul”. Incercarea de blocare a publicarii volumui X din “Opere” s-a lasat cu lupte subterane grele ale unei adevarate miscari de rezistenta nationala din institutii, care a reusit, prin mijloace romanesti, sa fenteze autoritatile comuniste si, in memoria marelui ganditor national, sa-i publice opera la comemorarea centenarului mortii sale, in urma cu 20 de ani.
Astazi a devenit cunoscut, prin documente de arhiva ascunse timp de peste un secol, ca Eminescu era talonat agresiv atat de Ohrana tarista cat si de serviciile speciale ale imperiului Austro-Ungar, pentru articolele sale nationaliste din Timpul si activitatea sa secreta din cadrul Societatii Carpatii, care avea drept obiectiv reunirea Romaniei, “refacerea Daciei Mari”. De aici i se trage si “moartea civila”, survenita la 28 iunie 1883, cand este arestat cu violenta, intrand in istoria care inca se scrie drept primul ziarist roman persecutat politic si supus practicilor de reprimare prin abuzuri psihiatrice si dezinformari grosolane despre viata sa, devenite ulterior o practica uzuala a regimurilor totalitare. Cu atat mai mult, este o datorie a fiecarui roman sa-l redescopere pe Eminescu militantul gazetar.
La 120 de ani de la uciderea lui Eminescu, inca neelucidata complet, mai exista si astazi tentative de asasinare a lui Eminescu din partea unor “brucani” sau “arioni”, cum spunea chiar Eminescu, dupa numele unui ministru al vremii, care, ca si azi, in ce priveste majoritatea guvernantilor Romaniei, actiona impotriva intereselor nationale. Dar daca Iorga il defineste pe Eminescu drept “expresia integrala a natiunii romane” si Tutea afirma ca “Eminescu e romanul absolut – suma lirica de mari voievozi”, cine are timp sa se aplece la sasaitul pigmeilor daca nu chiar pigmeii? Sfidandu-i pe toti ucigasii sai, Eminescu renaste an cu an in fiecare constiinta si suflet romanesc, dupa cum spune Eliade. Parafrazandu-l pe Eminescu in apararea Bisericii, dintr-un editorial din Timpul de acum 130 de ani, putem spun ca cine il sapa pe Eminescu “poate fi cosmopolit, socialist, nihilist, republican universal si orice i-o veni in minte, dar numai roman nu e”.
Nicu Alifantis: Niște minți “luminate”, de-acolo de sus, din capu’ trebii, vor să scoată orele de muzică din programa școlară. Nu știu ce părere aveți, dar eu nu cred că e bine! Așa că m-am alăturat campaniei ”DA pentru ORA DE MUZICĂ!”
Subsemnez!
Nota mea, VR: Din câte am înţeles, la fel de “opţionale” – adică trecute pe lista neagră – devin: Istoria, Geografia, Educaţia Plastică, Latină şi altele. Eu zic să lase doar “Educaţia sexuală”, vorba tinerilor de azi: “ce pana mea!”.
PS: Studii despre dezvoltarea inteligenţei la copii atestă necesitatea studierii Muzicii şi a Educaţiei Plastice. Am înţeles că există unii care “ne vrea proşti”. Dar încă nu suntem chiar aşa de proşti ca să acceptăm să fim prostiţi, pe generaţii întregi. Sau aşa sper…
Gazeta de Sud: Olteni în mansarda lui Cioran de la Paris, ianuarie 1990: Marin Sorescu, Emil Cioran, Florica Ciodaru-Courriol, Tudor Gheorghe (Foto: Alexandre Vajaianu -Paris)
“Marin Sorescu revine, în ianuarie 1990, în vizită la Cioran. Ca să nu vină cu mâna goală, îl aduce și pe Tudor Gheorghe”, scrie directorul Filarmonicii din Piteşti, Jean Dumitraşcu, pe contul său de Facebook. Lor li se alătură traducătoarea Florica Courriol și fotograful Alexandre Vajaianu. Fotografiile preluate de Roncea.Ro mai jos au fost făcute publice în 2015, în Gazeta de Sud, în articolul disponibil online (doar cu o singură fotografie):
January 30th, 2016 
VR 
Capacităţile Flotei ruse din Marea Neagră au fost completate în 2015 cu peste 200 de echipamente militare, inclusiv 40 de nave de război şi nave auxiliare, a declarat vineri comandantul şef al Flotei ruse din Marea Neagră, amiralul Aleksandr Vitko.
Posted in 
Tags: 
