‘Mutti’ is ‘Germany’s Darling’ as Merkel mesmerises media
Scriitorul anticomunist Radu Portocala a realizat o analiza in care prefigureaza actualele lovituri la adresa integritatii nationale, intreprinse frenetic de Troika Orban-Basescu-Tokes si avand ca tinta federalizarea Romaniei, cu scop final dezintegrarea statului national unitar roman.
A plecat Patahârbici, adică monstrul, a venit puicuţa lui! Va fi iar o viaţă grea la ICR New York pentru românii care au alte opinii decât cele ale Doiniţei Uricariu. Ea va ignora cu „elan patriotic” valorile care nu-i sunt pe plac. Marga sau cine a numit-o a fost inconştient, total dezinformat, fiindcă ea a supt de la vaca ICR, a fost la toartă cu Şuteanca, iar acum va suge în continuare. Noii ICR-işti au fost numiţi politic, fără concurs, confirmând marele adevăr că nu trebuie să ai de-a face cu „oficialii” dacă vrei să realizezi ceva pentru ţara ta! Ce va mulge Doiniţa din acest nou uger care i s-a dat, nu vă puteţi închipui!
La cinema Studio am putut vedea filmul lui Dan Piţa „Ceva bun de la viaţă” (2012), împreună cu încă trei spectatori. Acest lucru nu m-a mirat, nu m-a mirat nici că era subtitrat în engleză, salvarea mea, mi-am spus, fiindcă sunetul este execrabil, ca la toate filmele româneşti. Salvarea lor stă în subtitrare.
LIVE VIDEO: Unimedia.md: Willkommen in Moldova! Angela Merkel aterizează la Chișinău!
INFO: Gerhard Schindler (CV), șeful spionajului german (BND), are origini săsești, mama sa fiind din Barasabia, iar tatăl din Transilvania, scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung, care face o radiografie a activității sale, de când a preluat funcția, în decembrie 2011.
Gerhard Schindler (foto), născut în 1952 la Kollig, din părinți sași, a adus “un aer proaspăt” în BND, asumându-și “riscuri” spre deosebire de predecesorul său, notează publicţia. Gerhard Schindler a revigorat activitatea BND, care a oferit în ultimul timp “analize precise” privind situația din Siria și a dat o mână de ajutor trupelor din Afganistan.
Surse: Romania Military & Adevarul & Spiegel
Cititi si: Presa germană tratează cu zâmbete și ironie vizita lui Merkel la Chișinău
În timp ce la Chișinău vizita cancelarului german Angela Merkel este considerată una istorică, unele surse media germane tratează cu ironie decizia oficialului de a vizita țara noastră. „Merkel salvează … nu, nu zona euro, ci Republica Moldova”… […]
Ziaristi Online:
“Dictatorul” Traian Basescu postat de fiica sa mai mica, Elena Basescu, pe Twitter
Fiica cea mica a presedintelui, europarlamentarul Elena Basescu, a postat pe contul sau de Twitter o fotografie haioasa cu tatal sau, Traian Basescu, gratulat de cancelarul Germaniei, Angela Merkel cu un comentariu de milioane. Ziaristi Online reproduce postarea si fotografia Aici
“La auzul numelui, Andrei Plesu a sarit in sus, cu toate ce avea in maini doua plase grele, pline de cumparaturi, si a inceput sa se departeze de mine mergand cu spatele, incercand sa ma ocoleasca pentru a putea sa-si continue drumul… Nu era constient, saracul, ce imagine caraghioasa avea, asa mic, cocosat de plasele din plastic, ca un gnom, la fel de barbos, aproape rostogolindu-se in incercarea de a se indeparta cat mai rapid e mine…”
Dan Tanasa transmite: Așadar, PS Siluan confirmă faptul că ”icoana” lui Simonka nu este opera părintelui Arsenie Boca și că nu face minuni. Rămân însă câteva chestiuni nelămurite, cel puțin dubioase în opinia mea…
Pana la continuarea dezvaluirilor privind trecutul ascuns de recrutata DIE Catrinel Plesu, in prezent sotia lui Andrei Plesu si director al Centrului National de Carte al Institutului Cultural Roman (CNC al ICR) condus de HR Patapievici, prezentam o schema utila intelegerii structurii in care a activat sursa “Maria” timp de cel putin sase ani, conform documentelor CNSAS (vezi Noi documente CNSAS in Cazul Plesu si Securitatea. In ce consta vinovatia doamnei Catrinel Plesu, recrutata de DIE si angajata de ICR, locul de privatizare a anticomunismului. Cazul Catrinel PLESU (PETRULIAN) un al doilea Caz Sorin ROSCA-STANESCU? ). Totodata, consideram potrivit pentru reflectie asupra cazului si un fragment din extraordinara carte de memorii a artistului plastic Eugen Mihaescu, membru de onoare al Academiei Romane si grafician de mare profunzime, cu desene de prima pagina in New York Times si The New Yorker, timp de zeci de ani, dar si unul dintre cei care au trait la varful politicii romanesti dupa 1989. Episodul de mai jos, extras din volumul sau, “Intre linii”, aparut la sfarsitul anului trecut la Editura RAO, ne arunca in Bucurestiul de sfarsit de dictatura cand Eugen Mihaescu, reintors pentru prima oara in patrie dupa plecarea sa in lume, are parte de cele mai stranii intamplari pe care si le putea imagina. Una dintre ele este legata de intalnirea cu filosoful Andrei Plesu. (Z.O.)
“Am avut la dispozitie cateva zile in care mi-am revazut vechii prieteni si nu m-am putut abtine sa nu observ ca, atunci cand ma aflam in compania unora dintre ei, dispaarea “coada” pe care mi-o rezervase Securitatea ca sa-mi tina companie. Unul dintre amici avea un Oltcit si asta imi convenea, caci ma puteam misca mai repede. Intr-una din zile, impreuna cu el, am pornit spre sosea. Am ajuns in Piata Dorobanti si, pe coltul unde se afla, acum cativa ani, cafeneaua Einstein, privind spre strada Paris, am zarit un personaj mic, gras, care traversa cu doua plase in maini, un fel de piticul Barba-Cot. Prietenul meu mi l-a aratat. spunandu-mi cu mandrie in glas:
– Uite-l pe filozoful nostru, Andrei Plesu!
Nu-l cunosteam, dar, dupa ce a sosit la New York, Irina Cajal mi-a pomenit numele lui de nenumarate ori. Mai tarziu, dupa 1988, cand am citit Epistolarum de Gabriel Liiceanu, mi s-a parut ca este o culegere de scrisori care seamana cu notele pe care cineva le-ar face pentru Securitate. Asa cum a insailat-o Liiceanu, cartea este o masturbare intelectuala a unor asa-zizi filozofi – Plesu fiind unul dintre ei – care sunt complet rupti de realitate. Marturisesc ca mi s-a parut plictisitoare lectura si nu m-am putut abtine sa nu ma gandesc, dupa cum erau formulate epistolele, ca Securitatea reusise sa strecoare in anturajul lui Constantin Noica niste tineri care incercau sa adune praful stelar din preajma ilustrului ganditor. Mai stiam despre Plesu ca era critic de arta si ca publicase o carte, o culegere (alta!) de cronici, care se numea… Cum dracu’ se numea?… Ceva gen Ochiul si timpanul… Aaa, nu! Ochiul si lucrurile! Cautasem cartea prin librariile din Bucuresti, dar nu stiam ca asemenea “marfa” se tine sub tejghea (“la vedere” se gaseau numai “operele” lui Ceausescu). Eram curios si descopar cum scrie Andrei Plesu, daca descifreaza arta pe intelesul privitorului obisnuit si ii livreaza cheia operei sau se adreseaza, de fapt, colegilor de breasla pe care incearca sa-i impresioneze cu un limbaj sofisticat, incriptat, a la Haulica, mentorul sau. Eram constient ca se putea ca Plesu sa fie si el influentat de critica de arta franceza, spre deosebire de mine, care sunt un admirator al anglo-saxonilor si in special a lui Robert Hughes, colegul meu de la Time Magazine. Asa ca i-am cerut amicului sa opreasca masina, am fugit dupa cel pe care mi-l aratase si i-am blocat calea.
– Buna ziua, domnule PIesu! Ma numesc Eugen Mihaescu si, de cand am venit in Romania, incerc sa cumpar cartea dumneavoastra, Ochiul si lucrurile, dar nu o gasesc nicaieri.
Nici o secunda nu mi-am imaginat efectul pe care cuvintele mele il vor avea asupra interlocutorului meu. La auzul numelui, Andrei Plesu a sarit in sus, cu toate ce avea in maini doua plase grele, pline de cumparaturi, si a inceput sa se departeze de mine mergand cu spatele, incercand sa ma ocoleasca pentru a putea sa-si continue drumul. Speriat, holbase ochii la mine si, cand a reusit sa-si elibereze calea, aproape ca a luat-o la sanatoasa. A apucat doar sa ingaime: “Nu mai am decat o carte, nu mai am nimic…” Nu era constient, saracul, ce imagine caraghioasa avea, asa mic, cocosat de plasele din plastic, ca un gnom, la fel de barbos, aproape rostogolindu-se in incercarea de a se indeparta cat mai rapid de mine. Am ramas descumpanit sa constat cat se temea “marele filozof” de un transfug. Lasitatea de care a dat dovada m-a lasat perplex, iar felul in care si-a manifestat spaima de a fi vazut in compania mea mi-a amintit din nou de vechiul cosmar al revenirii in tara care, iata, parea ca devine realitate. Incidentul m-a indispus atat de tare, incat l-am rugat pe prietenul meu sa ma duca acasa.”
Eugen Mihaescu, Intre linii, Editura Rao, Bucuresti, 2011
De acelasi autor:
Sorin Bogdan “Intre linii” cu Eugen Mihaescu. Un Paste sub bombele NATO. VIDEO: “Sunt nationalist!”
Naked Iliescu by Eugen Mihaescu. Intre linii cu Ion Cristoiu. O emisiune de senzatie. VIDEO
Contul de YouTube al presedintelui Traian Basescu este din nou activ, incarcat cu filmari realizate de cameramanul Sorin Miscoci. Ce a facut presedintele, ieri, la Berlin, cum a decurs discutia despre starea Justitiei si aproape o ora de inregistrare de la vizita din Serbia, din care cea mai mare parte contine discutia directa a presedintelui cu romanii:
Dupa cum transmiteam pentru Ziaristi Online, Comisarul pentru drepturile omului si ajutor umanitar din cadrul Guvernului federal al Germaniei, Markus Loning (foto dreapta, alaturi de Dorin Chirtoaca si Mihai Ghimpu) a fost pus la curent saptamana trecuta cu situatia actuala a jurnalistului basarabean de origine armeana Ernest Vardanean, arestat, judecat si condamnat abuziv si ilegitim la 15 ani inchisoare de catre regimul nerecunoscut de la Tiraspol. Partea romaneasca din cadrul grupului de bloggeri si ziaristi din intreaga lume, aflat la Berlin in cadrul unui program al MAE german, respectiv Vlada Ciobanu de la Chisinau si Victor Roncea de la Bucuresti, a solicitat mai multor oficiali germani de rang inalt sa faca tot ce le sta in putinta pentru a-l elibera pe jurnalistul Ernest Vardanean dar si pe Ilie Cazac, condamnat aberant la 14 ani de temnita, in cadrul aceleiasi operatiuni sfidatoare la adresa institutiilor europene si euro-atlantice. In acest context s-a subliniat faptul ca, in urma sentintei CEDO privind Grupul Ilascu, de situatia nerespectarii drepturilor omului in Transnistria se face vinovata Federatia Rusa, condamnata de Curtea de la Strasbourg si pusa sa plateasca despagubiri pentru fostii detinuti politici inchisi ilegal pana la 15 ani, Ilie Ilascu, Andrei Ivantoc, Tudor Popa si Alexandru Lesco. Comisarul pentru drepturile omului si ajutor umanitar, Markus Loning, a afirmat la reuniunea desfasurata saptamana trecuta la sediul Ministerului Afacerilor Externe al Germaniei, ca va lua in considerare toate detaliile oferite despre acest caz mai ales ca Angela Merkel, Cancelarul german, este preocupata de problematica zonei si, in aces sens, din cate cunoaste, negociaza direct cu Guvernul Rusiei in ce priveste viitorul Transnistriei.
Markus Loning: Germania se preocupa de cazul Vardanean prin intermediul OSCE si al partenerilor din UE
Dupa aceasta intalnire, Comisarul Markus Loning a avut amabilitatea sa-mi raspunda la alte cateva intrebari legate de modalitatile de aparare a libertatii presei si de expresie in tarile din Europa de Est si fostul bloc sovietic. Markus Loning considera ca, “in primul rand, este responsabilitatea guvernelor respective sa apere drepturile omului in tarile respective si acelasi lucru este valabil si pentru problemele libertatii de expresie. Cred ca este foarte important ca noi, Guvernul German, actionand din “afara”, sa continuam sa punem intrebari despre anumite cazuri dar si despre situatia media in general. Si sa aratam fara nici un dubiu ca sustinem drepturile activistilor din aceste sfere si nu pe cei aflati la putere, care violeaza drepturile omului.”
In ceea ce priveste contributia presei online si a bloggerilor la viata societatii in aceste zone, Markus Loning observa ca “ca aceste forme de new media reprezinta un nou mijloc de participare directa a cetatenilor din intreaga lume”. “Cu ajutorul lor este mult mai usor sa expui probleme si sa-i faci pe oameni din tari diferite sa fie interesati de problemele din tara ta. Practic, ascunderea unor masuri luate impotriva populatiei a deveni mult mai grea zilele acestea…”
In ceea ce priveste Cazul Vardanean, Comisarul pentru drepturile omului si ajutor umanitar, Markus Loning, a reafirmat, special pentru Ziaristi Online: “Urmarim cazul Vardenean cu maxima atentie. Ambasada noastra de la Chisinau lucreaza asupra lui folosind atat mijloacele oferite de cadrul OSCE cat si direct cu partenerii nostri din Uniunea Europeana.”
Victor Roncea / Ziaristi Online
Comisarul pentru drepturile omului si ajutor umanitar din cadrul Guvernului federal al Germaniei, Markus Loning (foto) a fost pus la curent cu situatia actuala a jurnalistului basarabean de origine armeana Ernest Vardanean, arestat, judecat si condamnat abuziv si ilegitim la 15 ani inchisoare de catre regimul nerecunoscut de la Tiraspol. Partea romaneasca din cadrul grupului de bloggeri si ziaristi din intreaga lume, aflat la Berlin in cadrul unui program al MAE german, respectiv Vlada Ciobanu de la Chisinau si Victor Roncea de la Bucuresti, a solicitat mai multor oficiali germani de rang inalt sa faca tot ce le sta in putinta pentru a-l elibera pe jurnalistul Ernest Vardanean dar si pe Ilie Cazac, condamnat aberant la 14 ani de temnita, in cadrul aceleiasi operatiuni sfidatoare la adresa institutiilor europene si euro-atlantice. In acest context s-a subliniat faptul ca, in urma sentintei CEDO privind Grupul Ilascu, de situatia nerespectarii drepturilor omului in Transnistria se face vinovata Federatia Rusa, condamnata de Curtea de la Strasbourg si pusa sa plateasca despagubiri pentru fostii detinuti politici inchisi ilegal pana la 15 ani, Ilie Ilascu, Andrei Ivantoc, Tudor Popa si Alexandru Lesco. Comisarul pentru drepturile omului si ajutor umanitar, Markus Loning, a afirmat la reuniunea desfaurata vineri la sediul Ministerului Afacerilor Externe al Germaniei, ca va lua in considerare toate detaliile oferite despre acest caz mai ales ca Angela Merkel, Cancelarul german, este preocupata de problematica zonei si, in aces sens, din cate cunoaste, negociaza direct cu Guvernul Rusiei in ce priveste viitorul Transnistriei.
Victor Roncea, Berlin
Pentru Ziaristi Online
Vezi de la Ziaristi Online si: Noi şi bulgarii – de Cristian Negrea »