September 15th, 2011 
VR 
Cu numai o zi sau doua inainte de plecarea avionului prezidential din Bucuresti, cei doi corifei ai Opozitiei noastre de stanga-dreapta se faleau cu nedumerirea lor privind tema in cauza: ce cauta presedintele in SUA?
Cei doi Gica-contra
Pentru domnul Ponta, era clar ca lumina zilei ca vizita presedintelui n-are obiect si, daca el nu va obtine desfiintarea vizelor pentru romani, inseamna ca s-a dus degeaba si e pacat de benzina.
Nici celuilalt vicepresedinte al USL vizita nu i se parea altceva, decat o plimbare, prin care domnul Basescu se baga singur in seama, incercand sa lase impresia ca l-a chemat cineva la Casa Alba.
Conversatii in acest stil am auzit si la vecinii mei de bloc, pensionarii care isi petrec timpul liber – ei au destul – in spatiul verde din jur.
Pe pensionarii cu timp liber ii inteleg ca n-au de unde afla detaliile problemelor de stat ale Romaniei – mai ales cand sunt militare – dar faptul ca nici lui Ponta, nici lui Antonescu nu le-a dat prin cap nimic despre motivul vizitei ii descalifica pe fiecare in parte si pe amandoi la un loc.
Una din doua: ori n-au stiut, si cu asta isi semneaza certificatul de infantili, ori au stiut si dovedesc automat cat de ipocriti au ramas.
Doamna Gica-contra
N-as reaminti aceste fapte consumate de cateva zile, daca n-as face legatura cu imagini mai proaspete in minte, ascultate de la invitatii antenelor cu ochii cat cepele, veniti sa comenteze marti vizita, in timp ce presedintele isi facea programul la Washington.
Asa cum ii sta bine unei televiziuni rujate, invitatii au fost din ambele tabere: unul singur de la PDL, niciunul din partea altor factori ai coalitiei, iar restul numai din aripile antiBasescu, nelipsite zi de zi la show-uri.
Recunosc, n-as fi vrut sa fiu in pielea lor. Cu toata inversunarea antiprezidentiala care le clocoteste in sange, n-au avut curajul sa conteste ca deplasarea pentru semnarea Declaratiei privind acordul Romaniei pentru baza de la Deveselu are obiect.
Cineva s-a plans ca a cam scapat printre degete problema vizelor pentru romani, dar n-a avut rezonanta.
In schimb, a facut valuri, cam din senin, o doamna liberala, care inainte de a intra in politica, se ocupa cu Casa de Pensii. Problema este ca dansa s-ar fi asteptat de la o asemenea vizita la ceva mult mai spectaclos.
Doamna amatoare de spectacole romanesti la Washington n-a putut sa explice ce anume a asteptat, nici macar cand a insistat moderatorul. Atata a lasat de inteles, ca, daca ii dadea cineva importanta presedintelui nostru, atunci omologul american ii facea “ceva mai fastuos”.
Cam asta a fost arma cu care a luptat reprezentanta PNL, iar din partea PSD, domnul Mitrea, altadata bataios, s-a aratat atat de calm si ingauditor, incat imi dau seama ca si el a ramas ca la dentist cand a vazut la TV ce se petrece la Washington.
Tactica presedintelui: sa fiarba ei, in suc propriu
In ce il priveste pe presedinte, intutia imi spune ca i-a lucrat magistral. I-a lasat pe toti sa fiarba in suc propriu, sa creada ca se duce degeaba, sa masoare benzina consumata cu avionul si timpul fara rost.
Daca anunta vizita din timp, cu surle si trambite, numele sau ar fi fost deja stropit cu noroiul domnului Ponta si cu calomniile domnului Antonescu si.
Profitand de caracterul militar al vizitei, presedintele a facut rabat de la transparenta, punandu-i pe toti in situatia jenanta de a se afla pe dinafara intr-o problema care nici nu era greu de ghicit.
Fireste, show-urile nu s-au terminat si n-ar fi exclus ca Opozitia sa vorbeasca despre Deveselu ca despre a cincea roata la caruta.
Sa fi fost turcii norocul nostru?
S-ar putea sa nu se abtina, desi niciodata in istoria ei Romania n-a fost angajata intr-un tratat de alianta, care sa ne fie scut. N-am avut prieteni sa ne apere.
Poate unii vor zambi, dar pe noi, de-a lungul istoriei, ne-au aparat… turcii. Aceasta inedita concluzie ii apartine respectatului istoric Constantin C. Giurescu, care, intr-un studiu, intitulat “Despre caracterul relatiilor dintre romani si turci” aprecia ca, in calitatea lor de suzerani, turcii ne-au aparat teritoriul national.
Daca nu erau ei, Romania ar fi putut avea soarta Poloniei. Adica, ne imparteau intre ei rusii si austriecii, iar istoria s-ar fi scris altfel.
Un tratat atat de solid si de pe pozitii egale – macar formal – n-am avut. Macar din respect pentru NATO a meritat deplasarea presedintelui, in ciuda parerii doamnei Campeanu cu privire la fast, plus obiectiilor lui Ponta si Crin, pe care, de cand cu evenimentul, nu-i mai prea aud, iar, daca au amutit, inseamna ca bine au facut.
Sursa: Opinii – Ziare.com
Ilustratie: Gugulanul
Posted in 
Tags: 
