E prea devreme pentru a sti cum se va incheia acest episod al prelungitei crize ucrainene, dar e clar ca ziua ca prin aceasta criza – fie ea indusa sau doar imprevizibila – , a carei principala victima e, desigur, statul independent ucrainean, au de pierdut enorm, ca prestigiu in fata lumii, si Occidentul, cu institutiile sale NATO si UE, si Statele Unite.
Pe de o parte, relocarea grupării teroriste MEK în unele dintre țările europene ar putea avea consecințe grave în ceea ce privește securitatea cetățenilor europeni. Pentru o mai bună înțelegere a acestei amenințări, trebuie cercetat cu atenție trecutul prezenței neoficiale a acestei grupări într-unele dintre țările europene.
Dr. George Ene, un profesionist al informatiei, a reusit sa concentreze in paginile cartii sale, pe langa analizele la obiect asupra aspectelor de securitate si siguranta nationala, aproape toate documentele descoperite pana acum privind urmarirea jurnalistului si militantului pentru Dacia Mare, Mihai Eminescu, in special de catre serviciile secrete ale Austro-Ungariei.
”Partidul Național Liberal nu a încurajat niciodată cenzura și nu își va schimba niciodată viziunea în ceea ce privește această practică ce nu are nimic în comun cu un partid cu doctrină liberală. PNL este împotriva oricărei acțiuni menite să îngrădească dreptul la libertatea de exprimare, ceea ce presupune libertatea de a căuta, de a primi și de a răspândi informații și idei de orice fel, indiferent de frontiere, sub forma orală, scrisă, tipărită ori artistică sau prin orice alt mijloc.”
Radu Călin Cristea o ia de la capăt: să nu discutăm despre cenzură. Mai pierdem un sfert de oră. Trecem peste obsesia cu ignorarea cenzurii. Încearcă altă variantă. Ceva la care se pricepe cel mai bine de când a venit în CNA: pledarea cauzei posturilor pe care le protejează fățiș. Am mai spus-o, o repet: e mai priceput decât reprezentanții posturilor care-și apără cauza. Prima opțiune: Antena 3. Acum e rândul TVR.
Desigur, daca Stelian Tanase argumenta ca a oprit serialul „Mostenirea clandestina” ca nefiind viabil artistic, estetic, il credeam, dar ca e securistic si face propaganda comunista nu ma convinge, e o acuza prea gogonata. Nici grandguignolul Plesu n-ar fi in stare de asa o prostie.
Semnalam anchetele unui coleg de presa, Daniel Befu, care merita cel putin un premiu de jurnalism: Premiul pentru Curaj. Daniel Befu a lansat luna trecuta un blog dupa ce o serie de investigatii i-au fost ciuntite, obliterate sau cenzurate de la publicare.
Tokes – prea cuviosul pastor al campaniei politice antiromâneşti
de Dumitru Constantin
Luni, europarlamentarul Laszlo Tokes a ţinut o conferinţă de presă care ne-a lămurit din nou, dacă mai era nevoie, asupra rolului jucat de Budapesta, personal de premierul Ungariei, Viktor Orban, în viaţa politică din România şi, mai presus de orice, în salvarea lui Traian Băsescu de la demiterea din postul de preşedinte, în urma referendumului ce avusese loc în ajun. Aşadar, „au salvat democraţia din România în varianta Băsescu” premierul budapestan, cel care a impus partidul-stat în ţara sa, a pus presa cu botul pe labe, este asociat la guvernare cu una dintre cele mai extremiste formaţiuni politice din Europa, şi cea mai antiromână personalitate din România – Laszlo Tokes! Pe scurt, a ieşit iarăşi în evidenţă faptul că amintitul fost pastor, ales europarlamntar din PARTEA ROMÂNIEI, acţionează ca şi cum s-ar afla deasupra acestui statut, pe care ceilalţi eurocolegi de-ai săi îl respectă cu sfinţenie, dacă, desigur, el mai ştie ce înseamnă acest ultim cuvânt.
De mai multă vreme încerc să aflu dacă, în Europa, mai există un lider al unei minorităţi naţionale care să fi ajuns şi europarlamentar prin votul concetăţenilor săi şi care, precum Tokes, să aibă o asemenea atitudine, când sfidătoare, când denigratoare faţă de ţara sa. Nu am reuşit să descopăr pe cineva asemănător, iar cazul său este unul special, mai ales dacă ţinem seama de diferite împrejurări şi evenimente importante. Nu mă număr printre cei care cred în rolul pozitiv al acestuia în începutul evenimentelor de la Timişoara din decembrie 1989, asta după ce am văzut, ca şi dvs., consistentul său dosar de informator al Securităţii, pe care nu l-a negat niciodată. Nu ştiu, de asemenea, nici cât de mare este implicarea sa în acele evenimente, dar din partea altora, însă circula insistent zvonul că a fost manevrat de o filieră a Securităţii controlată de KGB ori GRU – temutele servicii secrete sovietice, foarte prezente în ceea ce s-a petrecut atunci în România. Ştiu, în schimb, că, ulterior, a primit olimpian tot ce s-a dezvăluit despre el cu date incontestabile – mă refer, evident, la dosarul de informator al Securităţii; că nu a încercat să nege ori să minimalizeze activitatea respectivă; cum nu a negat nici abaterile de la morala creştină, obligatorie pentru un pastor de atare anvergură şi religie. M-am întrebat, fireşte, de unde o atare detaşare, dacă nu din ACOPERIREA PE CARE O ARE, adică din ceea ce este şi cine este în SPATELE SĂU? M-am uimit cum de el, aflat în dezacord total cu conducerea UDMR, a apărut pe listele de candidaţi la europarlamentare şi, mai mult decât atât, a şi reuşit, fiind votat chiar şi… în Olt, Vrancea ori Tulcea, de oameni din sate care nici măcar nu-i ştiau numele, dar să mai cunoască detalii despre el. Totul a fost posibil întrucât, încă de atunci, Băsescu începuse să şantajeze UDMR cu o nouă alternativă a reprezentării comunităţii maghiare la nivel naţional şi, desigur, ca interlocutor viabil al puterii. Prin Parlamentul European, fostul pastor reformat şi-a continuat drumul de aparent lup singuratic, în realitate legat ombilical de Budapesta, mai ales după ce la putere a ajuns prietenul său Viktor Orban. Cu ajutorul nemijlocit al colegilor din PDL a fost cocoţat şi într-un loc important al Parlamentului European, în care nu acţionează deloc în favoarea ţării care l-a trimis în acele bănci. Evident, când nu e vorba de acţiuni antiromâneşti, unde este printre primii acţionari ori semnatari zeloşi. Pe scurt, cel ce ocupă un loc de europarlamentar din partea României nu se sfieşte să acţioneze nemijlocit împotriva ţării care l-a trimis acolo şi să denunţe EUROPENEŞTE politicienii care nu sunt în graţiile lui, ale lui Băsescu sau ale Budapestei. Din această perspectivă, nu cred că există cineva care să concureze în denigrarea României şi a poporului român pe acest om ale cărui convingeri religioase ar trebui să contrasteze total cu ceea ce face!
După referendum, Tokes nu a scăpat ocazia să-şi arate recunoştinţa faţă de protectorul său politic bucureştean, cât şi faţă de cel budapestan. A făcut-o deşănţat în amintita conferinţă de presă de luni, când a salutat boicotarea referendumului de către comunitatea maghiară, cât şi faptul că Viktor Orban „îşi asumă răspunderi la nivel european pentru democraţia din România”. Evident, nu putea decât să denunţe „lovitura de stat pseudoconstituţională” a „clicii Antonescu-Ponta” şi „complotul USL pentru instaurarea unui guvern post-comunist”. „Respingând categoric acuzaţiile nemernice, mulţumim în primul rând premierului Viktor Orban, pentru felul în care, în calitatea sa de vicepreşedinte al Partidului Popular European (PPE), îşi asumă răspunderea la nivelul european pentru democraţia din România, şi, în ACORD cu preşedintele Băsescu, respinge încercarea restaurării postcomuniste”, spunea Tokes. „Respingând atacurile antimaghiare tendenţioase venite din partea premierului Victor Ponta, învinuit de plagiat, mulţumim, de asemenea, comunităţii maghiare din Transilvania pentru că s-a ghidat dupa propria ei conştiinţă lucidă, şi n-a dat ascultare ‘relei conştiinţe’ a UDMR, care, de fapt, asista la restaurarea politică din România. Prin neparticiparea masivă la vot, electoratul maghiar a adus un aport decisiv la stoparea cursului politic antidemocartic în derulare. Suntem mândri de comunitatea noastră maghiară!”, mai spunea el. „În Transilvania, nu numai maghiarii, ci şi populaţia românească a rămas departe de acest referendum. (…) Maghiarii, secuimea, respectiv Ardealul, se opun categoric loviturii de stat pseudoconstituţionale executate de Antonescu-Ponta”, a declarat Tokes. Tot el opina că „judeţele din secuime nu au fost codaşe, ci fruntaşe la acest referendum. Viktor Orban a fost şi el învinuit că s-a amestecat în treburile interne ale României. Ceauşescu obişnuia să-i califice pe cei care au luat apararea drepturilor minorităţilor ori a democraţiei că se amestecă în treburile interne ale ţării. Poziţia lui Viktor Orban este similară cu cea a Europei unite şi a PPE”.
Ajunşi aici este cazul să subliniem perfecta asemănare a opiniilor lui Tokes cu cele ale lui Băsescu în ce priveşte referendumul, dar, mai presus de orice, că el însuşi şi nu altcineva evidenţiază implicarea nemijlocită a Budapestei, recte a lui Viktor Orban, în salvarea de la demitere a preşedintelui român suspendat. Dincolo de amiciţii politice, Tokes este liderul celei mai virulente campanii antiromâneşti, profund revizionistă, de după cel de al Doilea Război Mondial!