Posts Tagged ‘george maior’

Ziaristi Online: Larry Watts acuza: Mihai Caraman a fost agent sovietic. O afacere cu homosexuali NATO si crime KGB pe teritoriul Romaniei

Ziaristi Online continua sa publice extrase din exceptionala lucrare a istoricului american Larry L Watts „With Friends Like These… The Soviet Bloc’s Clandestine War Against Romania” – „Cu aşa prieteni… Războiul clandestin al blocului sovietic împotriva României”, aflata in curs de aparitie la Editura Rao. Dupa o sinteza despre Cum a fost furata revolutia romanilor si Romania de catre agentii NKVD/KGB si urmasii lor si o aluzie la o tema la zi, Izolarea Romaniei de catre Rusia sovietica prin intermediul agentilor sai din Franta si Germania, intram astazi in miezul uneia dintre cele mai cunoscute afaceri de spionaj ale KGB, derulate pentru prafuirea Romaniei. In episodul de astazi, istoricul american il acuza frontal pe Mihai Caraman, fost ofiter de rang inalt al DIE, de faptul ca a lucrat ca agent dublu, in favoarea spionajului sovietic. Mihai Caraman a fost primul sef al SIE dupa 1989, instalat de Guvernul FSN condus de Silviu Brucan, Ion Iliescu si Petre Roman, cu Sergiu Celac (Serghei Cealik) ca sef al diplomatiei, la randul sau suspectat pana azi ca agent in favoarea Rusiei (dupa ce tatal sau, originar din Gagauzia, a fost, de asemenea, un colaborator al structurilor URSS). Devenit celebru pentru penetrarea NATO in anii razboiului rece, Caraman poarta de atunci, in urma sa, ca o umbra de care nu va scapa pana la capatul vietii, suspiciunea de fi tradat Romania. Complicatul joc al informatiilor nu va elucida insa niciodata pe de-a-ntregul aceasta asertiune. Fragmentul din lucrarea masiva a lui Larry Watts pe care il prezentam azi elucideaza in plus misterul unei crime: asasinarea la Bucuresti a  unui colonel francez, Cheyron d’Abzac, la sfarsitul anilor ’70. Astfel, Larry Watts il contrazice pe fostul sef al DST, Jean Rochet, care, in cartea sa de memorii aparuta si in Romania, cu prefata lui George Maior – 5 ani in fruntea DST -, afirma ca a suspectat automat Securitatea de aceasta crima (pag 121). Istoricul american este ferm in declaratiile sale: colonel francez Cheyron d’Abzac a fost asasinat de KGB, ca parte a razboiului clandestin dus de sovietici impotriva Romaniei. Cel putin o cartita sovietica era chiar la varful serviciilor romanesti, intareste Watts: Nicolae Doicaru, seful lui Pacepa.

Caraman a fost unul dintre ofiţerii DIE care a continuat serviciul clandestin în slujba stăpânilor sovietici

O anchetă DSS lansată aproape un deceniu mai târziu a scos la iveală faptul că, la momentul respectiv, rezultatele lui Caraman „se bucurau de o apreciere deosebită în cadrul DIE, precum şi din partea unor servicii de informaţii externe, în special în Franţa”, unde a fost caracterizat ca „unul dintre cei mai mari spioni contemporani”. Ancheta a stabilit că „se ştia” că informaţiile obţinute de la agenţii săi din NATO au fost „oficial transmise în întregime” Moscovei pe parcursul anului 1963, „şi apoi în sinteză în cadrul unui schimb de informaţii cu serviciile sovietice”, existând suspiciuni că ar fi oferit o copie a tuturor documentelor obţinute. KGB şi GRU au considerat informaţiile sale atât de importante, încât au stabilit „contacte directe” cu acesta, fără supraveghere din partea serviciilor române:
Prin urmare, pe teritoriul ţării noastre au avut loc mai multe discuţii între  consilierul sovietic de la acea vreme, Skomorohin, şi general maior Mihai  Caraman, la care nu a mai participat niciun alt cadru DIE. Mai mult, general  maior Mihai Caraman a fost invitat singur la Moscova să ia parte la o serie de  discuţii cu liderii serviciilor de informaţii sovietice, iar unul dintre membrii  acestor servicii chiar l-a vizitat pe general maior Mihai Caraman la Paris, în timp  ce acesta se afla la post în Franţa.
A fost impresionantă „înţelegerea deosebită” pe care serviciile de informaţii franceze au arătat-o faţă de Caraman încă de la începutul misiunii sale, la ceva timp după ce acoperirea lui a fost distrusă în repetate rânduri din cauza unor erori profesionale. De exemplu, Caraman a „făcut paradă” în mod ostentativ în jurul capitalei franceze împreună cu agentul său principal, reprezentantul Argentinei la NATO, Robert van der Veille, în limuzina ambasadei române:
Cu toate că se ştia faptul că argentinianul era homosexual, general maior Mihai  Caraman l-a vizitat pe acesta acasă, lângă Paris, fără să informeze ambasada, şi  de mai multe ori a rămas acolo peste noapte. De asemenea, nu a ezitat să-şi  viziteze agentul chiar la biroul său NATO. Acest aspect nu putea să scape  serviciilor franceze de contrainformaţii, şi nici nu poate fi explicat printr-o  anumită toleranţă din partea acestor organe, deoarece, în perioada respectivă,  activitatea românilor aflaţi la post în Franţa era urmărită cu atenţie şi cu un  interes deosebit, inclusiv prin intermediul unor operaţiuni de supraveghere.

Continuarea la Ziaristi Online

Laszlo Tokes s-a apucat deja de parastasul Romaniei. Cine consfinteste un Kosovo romanesc in “Tinutul secuiesc”? SRI sau MAI? Sau SIE? Dusmanii lui Eminescu, de la extremistii maghiari la antiromanii din PDL si PE. Adio, Haga!

La Miercurea Ciuc, niste extremisti maghiari, membri ai unei organizatii paramilitare interzise pana si in Ungaria, Garda Maghiara, dar si ai HVIM, asa zisa “Miscare a Tinerilor din cele 64 de Comitate” (cu referire la “Ungaria Mare” – unde “presedinte de onoare” este Cseresznyés Pál, mutilatorul romanului Mihai Cofar pe 19 martie 1990), organizatie interzisa la randul ei in Slovacia si Canada, solicita inlocuirea numelui strazii Mihai Eminescu cu “Attila”. Tinand cont de faptul ca majoritatea membrilor Consiliului Local este formata din unguri, la toamna cerinta va fi indeplinita “legal”. La fel ca in Sfantu Gheorghe, unde numele strazii Horea, Closca si Crisan a fost schimbat, tot asa, cu Attila, strada Iorga cu Rakoczi, iar strada 1 Decembrie, a fost sectionata “democratic”, fiind impartita in Petofi Sandor, Mihai Eminescu si 1 Decembrie, astfel incat Primaria, unde atarna drept steag, ilegal, o carpa maghiara, sa fie pe strada Petofi Sandor. La fel la Odorheiu Secuiesc, unde strada Eroilor a devenit strada Ugron Gabor iar strada Closca a devenit strada Attila (!). Desigur, toate aceste se intampla sub ochii indu-plecati ai Ministerului Administratiei si Internelor condus de domnul Vasile Blaga si ai Serviciului Roman de Informatii, condus de George Maior, ambii “romani verzi”, ardeleni “de-ai nostri”.

Remaghiarizarea fortata a zonei, practic epurarea etnica si culturala a romanilor – etnocid, dupa cum arata specialistii Academiei Romane -, are loc asadar, sub ochii lor deci, se poate spune, cu supervizarea acestora. Kosovo e, deja, aici. Ne-o spune si episcopul don juan moralist, aflat in curs de divort, fost informator al securitatii si, totodata, agent al politiei politice comuniste ungare, ajuns tartor peste “maghiarimea din bazinul carpatic”, practic un fel de al doilea amiral de Balaton, bazinul in care se scalda Horthy Miklos dar si, mai mult decat atat, ditamai vicepresedinte al Parlamentului European. Suit in copacul PE la propunerea “delegatiei maghiare a Partidului Popular European“, deci a Fidesz si a “rivalei” UDMR, cu concursul direct al PNL, prin fosta presedinta a Retelei Soros (Soros Open Network), Renata Weber, si sprijinul delegatiei PDL, in care activeaza, dupa tupeul incomensurabil si afiliatiile la MAE-ICR-GDS, pseudo-politicieni “civili” cu caracteristici de cadre sub acoperire ale SIE.

De altfel, daca ne gandim la vuvuzeau lui Vladimir Tismaneanu si Valeriu Stoica, Cristian Preda, guristul “societatii civile” bagat pe liste in PE, actiunea anti-Eminescu a extremistilor maghiari se cupleaza perfect cu obiectivele gastii din care face parte, GDS-ul lui Soros si Noua Europa a lui Plesu. Daca anti-romanii de la Garda Maghiara si HVIM se exprimau rudimentar afirmand ca Eminescu trebuie eliminat pentru ca este “hungarofob” si “xenofob”, decanul inlaturat de la fosta “Stefan Gheorghiu”, Facultatea de Stinte Politice, completandu-l pe Patapievici, opinia despre Eminescu, “elevat” si “elitist”, in “Dilema” oligarhului Patriciu: “Atunci cand cativa politicieni romani si-au marturisit sursele intelectuale, mentionandu-i pe Eminescu, Caragiale si Cosbuc, cetateanul nu s-a simtit insultat. El ar fi avut toate motivele sa se simta jignit, afrontul e real. (…) De altfel, incoerenta rationamentului unui Eminescu a facut posibila recuperarea sa atat de catre socialisti, cat si de catre nationalisti. (…) Eminescu trebuie contestat si demitizat, dar nu pentru rudimentele sale de gandire politica. Din acest punct de vedere, el e realmente nul. Nu ai obiect”. Astept cu nerabdare ca stahanovistul cu gura mereu plina, parasutat din fundul curtii SIE, pardon! – GDS, direct pe motul PDL, sa ceara si schimbarea strazii Mihai Eminescu din Bucuresti. Si sa o inlocuiasca cu Leon Trotki. Nu m-ar mira ca “grupul civil” din PDL sa se alature si cererilor de autonomie ale “grupului militar” al UDMR, asa-zisul CNMT, pentru un Kosovo in mijlocul Romaniei.

In privinta Kosovo, e bine sa subliniem ca decizia Curtii de la Haga de a re-recunoaste independenta dobandita pe calea armelor nu a fost luata ieri, cum si-au inchipuit unii. Ci in momentul in care s-a hotarat, in spatele usilor inchise ale reuniunilor Trilateralei, prima bombardarea a unui stat si a unei capitale europene, cu civili cu tot, de dupa cel de-al doilea razboi mondial: atacul NATO asupra fostei Iugoslaviei. Si, de fapt, si mai inainte: cand Madeline Albright i-a tras primul pupic pe obrajor fostului terorist UCK, acum vajnic politician democrat, Hashim Thaci. Decizia nu va putea fi rasturnata nici la Adunarea Generala a ONU, cum mai spera Serbia. Nu este aceeasi organizatie care a acceptat balbait bombardarea Iugoslaviei fara mandat ONU?

La fel si in cazul nostru, de azi, cand distinsul vicepresedinte al PE, recunoscutul extremist anti-roman Laszlo Tokes afirma linistit, pe pamant romanesc: “Kosovo si-a obtinut independenta, noi nu am putea sa obtinem autonomia? Catalanii au iesit pe strada. Si noi am putea iesi pentru obtinerea autonomiei”. Kosovoizarea Romaniei este spectrul de mult asteptat. Exact asa cum zice Tokes – din 1989! – , accentuand pe fraze si cuvinte cheie: “Acum suntem in aceeasi situatie ca si in ’89. Criza le ingreuneaza traiul la fel la romani si la maghiari”.

Toate acestea se intampla in Romania, sub ochii organelor de stat insarcinate cu Apararea Constitutiei care ne vand, de ani de zile, gogorita ca “situatia este sub control”. Desigur, nu ma indoiesc; dar sub controlul cui?

Asa ca maine, cand Kosovo-ul romanesc va fi in flacari, sa nu ne miram. Acceptarea de catre Europa (care Europa? – aceeasi care a acceptat bombardarea Serbiei?) a kosovoizarii Romaniei s-a batut in cuie practic in momentul cand Tokes a fost instalat vicepresedinte al Parlamentului European (in ciuda trecutului lui de agent a doua servicii secrete comuniste). Si chiar de mai inainte: cand, sub aceeasi ochi ingaduitori (a se citi supervizori) ai MAI si SRI, a fost ales europarlamentar de catre miile de “maghiari” din Oltenia, Moldova si Dobrogea. Cand asemenea lui Albright si Thaci, organele Romaniei s-au balosit pe fata cu organele anti-Romania. Sau, dupa cum spune reputatul consilier al Guvernului Boc (si nu numai), Dan Andronic, cand “Tokes a fost ales cu ajutorul SRI ai al lui Traian cel Mare” (comentariile sunt la fel de importante). In ciuda tuturor combinatiilor inchipuite si trambitate pe la colturi, la fel ca si in cazul infiintarii ilegale a Partidului Civic Maghiar, dupa cum vedem rezultatele din teritoriu, de la Odorhei la Sfantu Gheorghe si de la Miercurea Ciuc la “tabara” de la Tusnad, de la PE la PDL, organele chiar merita felicitate. Organele anti-Romania.

In acest sfarsit de saptamana, la “tabara” extremistilor maghiari se va infiinta “premierul intregii natiuni maghiare”, golanul nationalist cu ganduri extremiste Viktor Orban. Am inteles ca presedintele Romaniei, Traian Basescu, ar putea leza demnitatea nationala coborandu-se pana la a accepta sa stea alaturi nu de unul ci de doi anti-romani declarati, Tokes si Orban. Posibil sa le zica si vreo doua verde-n fata, ca sa mai echilibreze, declarativ, jocul de-a nationalistii. Si, le ce ne mai foloseste, daca extremistii maghiari nici macar nu mai rad pe la spate, jucandu-se de-a schimbatul tricolorului cu carpa ungara, ci ne scuipa direct in fata, chiar pe simbolurilor sfinte ale Romaniei, de la Iorga la Eminescu? Cine si cum va mai sterge flegma vascoasa de pe osemintele zecilor de mii de romani martirizati prin crimele odioase ale maghiarilor de ieri, preamariti prin grupuri statuare, de la Arad pana la Odorhei, de “autonomistii” de azi?

Cum explica serviciile care trebuie sa apere Romania, protectia si “acoperirea”  pe care o acorda unor personaje paralele cu statul roman? Cine va raspunde in fata generatiilor viitoare de caderile si tradarile de azi, de jocul dublu si triplu al unor diriguitori cu perspective limitate si vederi inguste, de la gura pana la buzunar? Kosovo-ul care s-a instaurat fizic in inima Romaniei este mic pe langa cel care a acaparat, ca un cancer, aproape toate organele vitale ale fostului stat roman. Poate sa ia si foc. Oricum nu mai are cine sa-l stinga.

Vezi si:

Voncu: De ce nu consimtim; Roncea: Kosovo: cand SUA calca in propria-i balega * PRECEDENTUL KOSOVO tinde sa surpe fundamentele statului national unitar roman * KOSOVO-ul romanesc aproape iesit de sub autoritatea statului roman * KOSOVO, inceputul sfarsitului Europei * Azi, Kosovo, maine, Voivodina. Urmeaza Harghita-Covasna? * Razboiul pentru Kosovo asa cum a fost * Kosovo – reduta mafiei islamice din Europa * Traian Basescu s-a duelat cu extremismul maghiar la Bruxelles * Vartejul Kosovo absoarbe Romania * S-a deschis Cutia Pandorei * Kosovo si purificarea etnica in Romania anului 2008

Ghici ghicitoarea Realitatea TV: Daca noi suntem cetatenii, pe cine reprezinta Emil Hurezeanu in dialogul cu seful SRI, George Maior? FOTO INFO “No Comment”

Gripa aviara se intoarce odata cu spionii de primavara. A murit gripa porcina, traiasca gripa aviara! Primul caz nou de H5N1 din UE, la Letea. Alerta “extrema” (ma non troppo)

Se pare ca odata cu “revenirea” spionilor dinspre Rasarit, dupa cum ne informeaza seful SRI, George Maior, apar si vechile provocari de primavara, de aceasta data, special pentru dr Streinu Cercel, vaccinurile si milioanele sale de sacii negri, o doza de… gripa aviara.

Comisia Europeana

16/03/2010

Comisia Europeană a adoptat astăzi o decizie prin care confirmă zonele de risc instituite de autorităţile române în legătură cu existenţa unui focar extrem de contagios de gripă aviară la o fermă avicolă familială din comuna Letea, judeţul Tulcea, în Delta Dunării, aproape de graniţa cu Ucraina.

Centrul naţional de testare din România a confirmat ieri existenţa unei tulpini extrem de contagioase a virusului H5N1. Pentru a limita răspândirea virsului, autorităţile române au luat imediat măsurile necesare de control prevăzute de legislaţia Uniunii Europene.

Măsurile includ uciderea tuturor păsărilor de la ferma contaminată, trasarea unei zone de protecţie pe o rază de 3 kilometri şi a unei zone de supraveghere pe o rază de 10 kilometri în jurul fermei, unde sunt organizate controale stricte asupra deplasărilor. Adunarea în acelaşi spaţiu a păsăretului este interzisă, iar măsurile de bio-securitate din cadrul fermei trebuie întărite.

Suprafaţa de 10 kilometri din jurul focarului este considerată o “zonă de mare risc”, ea fiind înconjurată de o zonă mai întinsă cu “risc redus”, în care se aplică însă o serie de restricţii privind deplasările precum şi măsuri suplimentare de protecţie biologică pentru fermele avicole.

Aceasta este primul focar extrem de contagios de gripă H5N1 descoperit în Uniunea Europeană în ultimul an. Ultimul caz a fost confirmat în martie 2009 la o raţă sălbatică în Germania.

Uniunea Europeana in Romania

Nota mea: Cum suntem noi primii la toate – la pasapoarte biometrice ultrasofisticate, la culturi si organisme modificate genetic, la otravirea populatie cu initium, la gripa aviara, etc, etc. Sublinierile imi apartin.

I-A SPUS SAU NU I-A SPUS? SEFUL SRI, George Maior, este provocat a treia oara de Vadim Tudor. Conform capului PRM, directorul SRI ar fi declarat in noaptea alegerilor ca a castigat Geoana. CE ZICE SRI

Directorul Serviciului Roman de Informatii, George Maior, fost membru al PSD, i-ar fi spus sefuluiPRM, Corneliu Vadim Tudor, duminica seara, in noaptea alegerilor, ca scrutinul prezidential ar fi fost castigat deMircea Geoana. Este vorba de momentul in care s-a intrerupt lumina in zona Dorobanti, unde se afla sediul PRM, pe strada Rabat, daca nu ma insel. Eu ma aflam in acel moment in aceeasi zona, in birou cu presedintele Traian Basescu, la sediul PD-L din Modrogan, deci pot aproxima ca era vorba de ora 21.00.
Vadim Tudor sustine ca atunci l-a sunat pe seful SRI, George Maior, ca sa-l intrebe ce se intampla. Dezvaluirea a fost facuta prima oara de europarlamentarul PRM in editia de lunea trecuta a emisiunii “La ordinea zilei”, de la Antena 3. Vadim a afirmat ca a vorbit, la telefon, duminica seara, in jurul orelor 20,00, cu directorul SRI, pe care il stie de cand era adolescent, ca sa-i reclame nereguli la vot si l-a intrebat ce crede despre exit-poll-uri. Maior i-ar fi raspuns: “Lucrurile sunt clare: Mircea Geoana este presedinte”. Vadim s-a arata dispus sa jure cu mana pe Biblie ca asa s-a intamplat, luandu-si-l ca martor pe Marius Marinescu. De la emisiunea respectiva, Vadim l-a provocat de trei ori pe Maior sa confirme, ultima oara la Realitatea TV, in aceasta seara, la orele 17.15. A doua oara, tot la Realitatea TV, pe 11 decembrie, a mai insotit relatarea si de consideratia: “Sper să nu se dea la fund!”.
Personal, l-am sunat pe purtatorul de cuvant al SRI, Marius Bercaru, pentru a confirma sau infirma declaratia sefului PRM. Dupa o scurta consultare cu seful sau, George Maior, raspunsul a fost foarte sec: “Directorul SRI nu comenteaza in nici un fel afirmatia presedintelui PRM.” Punct. Dar nici nu o infirma… Si totusi, cred eu, ar trebui “comentata”. Iata: Vadim persista…

GEORGE MAIOR vrea refacerea DSS prin unirea SRI cu SIE si raspunde indirect dar incomplet Scrisorii Deschise prinvind terorismul maghiar din Romania

Directorul Serviciului Roman de Informatii, George Maior, considera ca ar fi benefica unificarea SRI cu Serviciul de Informatii Externe (SIE), transmite Agerpres dupa o emisiune de la Antena 3.
Şeful SRI a precizat că în următorii ani va creşte semnificativ şi riscul desfăşurării de activităţi teroriste în ţara noastră şi că “ne vom confrunta cu siguranţă cu aceste fenomene”.
“Riscul terorismului va creşte pe termen mediu (adică în 3 – 5 ani). Există semnale în acest sens. Ne vom confrunta cu siguranţă cu aceste fenomene. România nu este afectată în mod direct de terorism, dar, pe termen mediu poate fi afectată şi încercăm să prevenim acest lucru”, a precizat Maior.
Directorul SRI apreciază, pentru anul 2009, că cel mai important risc este criza economică însă “după luna aprilie o să fie mai bine în această privinţă”.
În cadrul emisiunii, s-a discutat şi cazul spionului Achim Floricel. George Maior a declarat în acest sens că “respectivul caz de spionaj ar trebui văzut ca un punct pozitiv, este un punct culminant în activitatea SRI. Este un caz probat de spionaj în care au acţionat servicii străine pe teritoriul naţional şi care s-a finalizat cu începerea urmăririi penale”.
Maria Coman l-a întrebat pe şeful SRI şi despre informaţiile conform cărora în presa din România ar exista agenţi infiltraţi din cadrul SRI. George Maior a răspuns precizând că “există ce există şi în alte state europene şi nimic ieşit din comun în privinţa agenţilor sub acoperire din presă. (…) Poate e nevoie de mai multă informaţie pentru a sluji interesele acestei ţări”.

Antena 3
Vedeţi înregistrările emisiunii Antena 3 Special – 24 Aprilie

Vezi CAZUL MAGHIAR
SCRISOARE DESCHISA catre directorul Serviciului Roman de Informatii George Maior si conducerea SRI:Scoateti extremismul maghiar de sub presul Romaniei
UPDATE: Inca o Scrisoare Deschisa pe adresa SRI. Redactia Napoca News: Scrisoare deschisă către SRI

SCRISOARE DESCHISA catre directorul Serviciului Roman de Informatii George Maior si conducerea SRI:Scoateti extremismul maghiar de sub presul Romaniei

UPDATE: Inca o Scrisoare Deschisa pe adresa SRI. Redactia Napoca News: Scrisoare deschisă către SRI
Domnului Ambasador George Cristian Maior

Directorul SRI

Bulevardul Libertatii Nr 14 D, Bucuresti

Motto: “Ii atentionez pe cei care cred ca cineva se poate juca cu integritatea teritoriala a statului roman sa nu faca exercitii”
Presedintele Romaniei, Traian Basescu

Excelenta,

Cazul prezumtivei tentative de asasinat asupra presedintelui Boliviei Evo Morales a scos la iveala o chestiune acoperita timp de 20 de ani de catre autoritatile romanesti: extremismul maghiar din Romania.

Inca de la infiintarea UDMR ca organizatie culturala structurata strict pe criterii etnice – care, cu toate acestea, a candidat la alegeri si a fost sponsorizata ilegal in toata aceasta perioada -, conducerea de atunci a statului, reprezentata de Ion Iliescu, Silviu Brucan si Petre Roman, a incurajat existenta acestei formatiunii para-politice discriminatorii la adresa romanilor.

Iata ca, daca pe 15 martie 1990, primul moment violent de dupa lovitura de stat din decembrie 1989, fidel asa-numitei Declaratii de la Budapesta din iunie, imaginile cu un roman batut bestial de unguri faceau inconjurul lumii cu titrajul “maghiar executat de romani”, astazi, imaginea unui tanar maghiar extremist repeta acest tur, de data aceasta fiind prezentat ca “terorist roman”. Din pacate pentru probitatea profesionala, foarte putine mijloace media, inclusiv din Romania, au prezentat fata ascunsa a acestui tanar: de membru fondator al asa-numitei Legiuni Secuiesti, o organizatie extremista care revendica “autonomia Tinutului Secuiesc”, asemenea tuturor organizatiilor maghiare, de la UDMR la PCM sau UCM sau EMI sau HVIM sau Garda Maghiara sau Consiliul pentru Autonomia Maghiarilor din Bazinul Carpatic condus de Tokes Ladislau alias Laszlo, si chiar si Biserica Reformata. Cu toate protejate si incurajate, material, moral si logistic, de statul vecin, Ungaria.

Nu credem ca trebuie sa va explicam noi dvs ce efect are astazi asupra imaginii Romaniei pe plan mondial o astfel de stire, difuzata in ultima saptamana zi de zi, in intreaga lume. In contextul luptei globale impotriva terorismului, existenta a doi cetateni romani de nationalitate maghiara intr-un grup suspectat de complot pentru asasinarea unui presedinte si al altor oficialitati boliviene, aduce grave prejudicii imaginii tuturor romanilor, care oricum nu prea au beneficiat de o prezentare pozitiva in media internationale de la intrarea statului nostru in Uniunea Europeana. Dimpotriva. Stim ca din acest motiv ar fi trebuit sa ne adresam Serviciului de Informatii Externe, care, daca nu mai spioneaza membrii UE si NATO, are totusi atributii de apararea a Romaniei, inclusiv atunci cand se produc atacuri imagologice de tipul celor consemnate in ultima perioada. Insa, in cazul extremismului maghiar, ascuns de atatia ani sub presul “integrarii Romaniei”, dvs sunteti cel si cei care trebuie sa iesiti din debara, in speranta repararii imaginii tarii noastre si a punerii la punct a unor cazuri de o gravitate, iata, criminala.

Va reamintim ca presa romana, in special ziarul ZIUA, a prezentat inca din 2006 date concrete privind pericolul reprezentat de asa-numita Legiune Secuiasca. De altfel, insasi sigla acesteia nu lasa loc de indoieli: la baza scutului Legiunii Secuiesti se afla un pseudo-militar maghiar cu o arma de mare putere in maini. Conform materialelor documentare ale ZIUA, aceasta organizatie a desfasurat activitati de antrenament pentru trupe de comando in Muntii Ciucului, la care au participat cel putin trei dintre protagonistii operatiunii din Bolivia: MAGYAROSI ARPAD, cetatean roman de nationalitate maghiara, rezident in Ungaria, EDUARDO ROSZA FLORES, cetatean croat si ungur, de nationalitate maghiara, evreieasca si spanioleasca, ambii convertiti la islam, membri ai asa-numitului curent “nationalist-anarhist”, o rebotezare a celui nazist, in prezent morti prin impuscare, si TOASA ELOD, cetatean roman cu cetatenie si rezidenta in Ungaria, in prezent arestat la Bogota.

La taberele paramilitare din Romania au mai participat si alti membri ai “Szekely Legio”, cu totii cu experienta militara si chiar vechi combatanti in razboaiele anti-ortodoxe din Balcani: Tibor “Photosniper” Revesz, un fost luptator în Legiunea Straina, Sandor “Guerilla” Csurgo, Zolt “Simca” Simonics, Gabor “Soldat” Katona si Janos “Hassan” Horvath, un fost ofiter al armatei ungare, cei doi avand state vechi in randurile mercenarilor care au luptat impotriva Iugoslaviei pana la faramitarea ei si, apoi, a Serbiei.

Evident, nu ne indoim ca aceste “exercitii” sau, daca vreti, “incursiuni montane”, desfasurate in Harghita si Covasna, s-au aflat sub atenta supraveghere a SRI. Insa va intrebam, cu toata seriozitatea, cine este raspunzator de faptul ca tendintele lor teroriste au fost ascunse sub pres, in ciuda avertismentelor mass-media? Sau ca au ajuns sa se implice violent in problemele separatismului din Bolivia prin sustinerea “autonomiei” regiunii Santa Cruz? Daca operatiunea para-militara din Bolivia nu era dejucata si se solda cu alte victime omenesti, cine era acuzat, cine era responsabil? Nu cumva si statul roman, ai carui cetateni zburda in Harghita si Covasna inarmati cu kalasnikovuri in maini si agitand paranoic steagul lui Arpad si spectrul autonomiei “Tinutului Secuiesc”?!

Va cerem, asadar, domnule ambasador George Cristian Maior si onorata conducere a SRI sa informati de urgenta opinia publica, mass media romanesti si internationale si comisiile de specialitate din Senat si Camera Deputatilor asupra modului in care SRI a monitorizat activitatile “Legiunii Secuiesti” si, totodata, sa prezentati o analiza temeinica privind tendintele extremiste si teroriste ale altor organizatii maghiare care actioneaza, nestingherite, atat pe teritoriul Romaniei, cat si pe cel al celorlalte state din “bazinul carpatic”, sub acoperirea unor asociatii cultural-religioase sau politice.

Aceste lucruri trebuie sa le faceti atat pentru prevenirea populatiei cat si pentru redresarea imaginii Romaniei de stat care incurajeaza extremismul si terorismul in lume.

In speranta unui raspuns favorabil, in interesul Romaniei si al stabilitatii regionale enuntate de Alianta Nord Atlantica,

Va adresam calde salutari romanesti.

Victor Roncea
Presedinte fondator
Asociatia Civic Media
www.civicmedia.ro/

Vezi si
Secuii paramilitari: ZIUA – 9 Mar 2006
Secuii paramilitari se antreneaza in Romania: ZIUA – 29 Ian 2007
Ce credea EDUARDO ROSZA FLORES (foto) despre Romania si Trianon: https://eduardorozsaflores.blogspot.com/2008/06/trianon-88_04.html
George Bara, Napoca News: Cum m-a salvat Evo Morales de teroriştii secui
Liderii principalelor partide din Ungaria, aşteptaţi la Congresul UDMR de la Cluj
Imnul secuilor, intonat la Congresul UDMR
Solyom Laszlo şi Ungaria susţin autonomia Ţinutului Secuiesc
Laszlo Tokes: “Îşi pun politicienii greşit problema ‘Că e mai bine să ai ce mânca decât să ai autonomie!’”
Teroristul Arpad Magyarosi avea legături cu gruparea iredentistă EMI
TINTA teroristilor unguri ucisi in Bolivia era tot autonomia. Bogota acuza un post ungar ca a acoperit tentativa de atentat. Ce vor UDMR si SRI?
UDMR – Dusmana Nr 1 a Romaniei. Marko Bela se opune cetateniei romane pentru basarabeni iar Frunda face maghiara a doua limba in statul roman, la APCE

BILANT. 19 ani de la infiintarea SRI. Traian Basescu apreciaza neutralitatea lui George Maior


REALITATEA.NET – Băsescu despre SRI: Vrem un serviciu neutru din punct de vedere politic
Preşedintele României, Traian Băsescu, a participat joi, 26 martie a.c., la sediul SRI, la bilanţul Serviciului Român de Informaţii pentru anul 2008. Vă prezentăm declaraţia de presă susţinută de şeful statului:

„Bună ziua,Vă mulţumesc! La bilanţul Serviciului Român de Informaţii am făcut câteva aprecieri cu privire la activitatea serviciului, aşa cum ele sunt văzute de la nivelul şefului statului sau al preşedintelui CSAT. În primul rând, este de subliniat că un proces dificil de reformare a serviciului, proces care a început în 2005, când director era domnul Timofte, a ajuns la finalul său în 2008 şi elementele de modernizare internă din punctul de vedere al organizării, elementele de împrospătare a structurii profesionale şi de vârstă a serviciului, precum şi comunicarea mai bună cu societatea civilă şi cu societatea în general au făcut ca astăzi să putem spune că România are un serviciu de informaţii capabil să răspundă tuturor misiunilor pe care le are, atât la nivel naţional, cât şi în parteneriatele din Uniunea Europeană sau din NATO. Mai mult decât atât, serviciul are un pachet major de acţiuni comune cu servicii din afara structurilor euroatlantice, acţiuni pe care le desfăşoară cu succes. Am făcut aprecierea că, pe timp de pace, Serviciul Român de Informaţii este principala structură de siguranţă naţională care acţionează continuu şi am subliniat faptul că de performanţele Serviciului Român de Informaţii pe timp de pace depinde într-o măsură importantă, foarte importantă chiar, siguranţa naţională. Din acest punct de vedere, aş remarca faptul că în cursul anului 2008 Serviciul Român de Informaţii a furnizat analize la toate palierele politice, de la şeful statului la nivel de guvern şi mai jos, analize care au fost extrem de utile, atât în poziţionarea noastră, cât şi în actul de decizie.

Vă pot face o apreciere care nu ştiu dacă prezintă interes pentru dumneavoastră. Spre deosebire de alţi ani, analizele şi informaţiile din 2008 la nivel CSAT şi la nivelul şefului statului au avut zero erori, ceea ce arată o creştere extraordinară a calităţii informaţiei pe fondul unei mult mai bune sintetizări a informaţiilor, ceea ce înseamnă o dezvoltare puternică a capacităţii de analiză a serviciului şi pe o diminuare majoră de documente transmise către decidenţii politici. A fost, este un rezultat al modernizării serviciului, care a ajuns la profesionalismul la care să reducă cantitatea de maculatură distribuită în instituţiile statului la zero. Anul 2008 aş vrea să fie un an etalon pentru serviciu şi un an care să se repete din punct de vedere al acurateţii analizei şi informaţiilor. Nu în ultimul rând, am remarcat faptul că odată încheiat procesul de transfer al dosarelor fostei Securităţi către CNSAS s-au creat premise majore, dincolo de procesul de modernizare al serviciului şi de întinerire a lui, s-au creat, spuneam, premise majore de credibilizare a serviciului, un serviciu care nu mai ţine sub lacăt tainele fostei Securităţi, ceea ce a fost un lucru bun, pe care l-am salutat şi l-am susţinut.

Dincolo de multe alte aspecte pe care le-am semnalat, cred că se poate spune public că am cerut serviciului să dea o atenţie deosebită, în afară de zonele clasice de luptă împotriva riscurilor asimetrice, pe care le ştiţi şi nu le mai repet, le-a enunţat şi domnul director, am solicitat să dea o atenţie deosebită criminalităţii locale. Este clar că aici principala misiune o are poliţia, dar am solicitat Serviciului să facă un parteneriat cu poliţia, pentru a furniza informaţie structurilor statului care au nevoie de această informaţie, şi mă refer la poliţie şi la parchete. Nu în ultimul rând, am atenţionat că datorită poziţiei noastre geografice, România este extrem de atractivă pentru acţiuni de influenţare a deciziei economice, dar şi a unor decizii politice şi, din acest punct de vedere, am cerut Serviciului o creştere a capacităţii de supraveghere a acestor fenomene posibile. Deci nu am certitudini, ci doar am solicitat o acţiune preventivă, din acest punct de vedere. Nu în ultimul rând, am transmis participanţilor la bilanţ aprecierile pe care eu le-am primit de la şefii de stat şi de guvern care au participat la Summit-ul NATO, aprecieri extrem de pozitive pentru capacitatea structurilor de securitate naţională ale României de a garanta securitatea celui mai mare summit NATO din istoria organizaţiei. Cam acestea sunt câteva elemente care au marcat intervenţia mea la bilanţul Serviciului Român de Informaţii. Public, ţin să-i mulţumesc domnului ambasador George Maior pentru modul cum a decurs reforma Serviciului. Cu ocazia intervenţiei mele am adresat o rugăminte şi membrilor Comisiei de supraveghere a SRI din Parlamentul României, rugămintea fiind legată de nevoia de a se lua în analiză legile siguranţei naţionale şi de a fi promovate cu o încărcătură zero din punctul de vedere politic. Trebuie să fie tratată această legislaţie, aşa cum vrem să fie Serviciul. Vrem un Serviciu neutru politic, trebuie să tratăm legislaţia Serviciului neutru din punctul de vedere politic, plecând strict de la nevoile de siguranţă naţională ale României şi adaptând legislaţia la modul cum Serviciul poate să îşi îndeplinească misiunile. Am mai făcut o apreciere, care nu vreau să ducă la speculaţii, dar este reală. Sunt câteva elemente ale procesului de reformă, ca de exemplu demilitarizarea, care nu pot fi aplicate în lipsa legislaţiei pe care am transmis-o în Parlament încă din 2006. Dar din alte puncte de vedere, practic reforma Serviciului a luat-o înaintea legislaţiei existente şi este imperios necesar ca noua legislaţie să fie promovată pentru a putea încheia acest proces de reformă. Sunt elemente peste care nu se poate trece din actuala legislaţie şi v-am dat doar un exemplu, acela de demilitarizare a serviciilor de informaţii, lucru care nu poate fi făcut în lipsa acestei legislaţii. Vă mulţumesc mult şi ne vedem şi cu alte ocazii. ”
Departamentul de Comunicare Publică – 26 Martie 2009 – https://www.presidency.ro/

Directorul SRI, George Maior, a declarat că în 2008 au existat încercări de atragere a serviciului în polemici cu substrat politic electoral, care riscau să afecteze “eficienţa instituţiei”.

Potrivit directorului SRI, în cursului anului 2008 au existat acuzaţii la adresa Serviciului cu substrat politic electoral, dar că acestea erau “fără suport în realitate”. Maior a apreciat că astfel de acţiuni “nu contribuie la consolidarea sprijinului de care serviciul are nevoie în actualul proces de modernizare şi uneori riscă să afecteze eficienţa instituţiei”. Potrivit lui Maior, astfel de tentative vor mai exista şi în viitor, însă Serviciul Român de Informaţii va continua să-şi desfăşoare întreaga activitate conform principiului echidistanţei politice.
Directorul SRI, George Maior, a declarat astăzi la bilanţul activităţii instituţiei că, în 2008, s-au înregistrat progrese majore în activitatea serviciului.
“De la 1 iulie există o nouă schemă de organizare şi funcţionare a serviciului. A crescut încrederea oamenilor în SRI, mai ales a tinerilor. A crescut viteza de reacţie în combaterea ameninţărilor la securitate”, a declarat Maior.
Directorul SRI a mai subliniat că s-a dezvoltat cooperarea cu celelalte sisteme, cu societatea civilă şi mediul academic.
De asemenea, Maior a prezentat harta riscurilor cu care se va confrunta SRI în 2009: efectele crizei ecopnomice mondiale, riscurile asociate ameninţărilor transfrontaliere, problematica securităţii energetice.
Maior a asigurat că SRI va da dovadă de neutralitate din punct de vedere politic, în acest an electoral.

Surse: NewsIn, Realitatea TV


REALITATEA.NET – George Maior: În 2008 au existat încercări de atragere a SRI în polemici cu substrat politic electoral

George Cristian Maior: Lumile „post-post“

Lumile „post-post“ (I)

de GEORGE MAIOR

Dupã sfârsitul comunismului si al erei bipolare (marea confruntare dintre Uniunea Sovieticã si Statele Unite, cele douã superputeri ale acelui timp istoric revolut), comunitatea intelectualã si de analizã a încercat sã defineascã într-un fel esenta si directia de evolutie a noii ordini internationale apãrute. Era pe la începutul anilor ’90 când mediile intelectuale îsi puneau întrebarea: în ce fel de lume internationalã urmeazã sã trãim? Asa a apãrut terminologia post Rãzboi Rece: zeci, poate sute de articole, studii, cãrti, eseuri care utilizau, uneori încã din titlu, prefixul post atasat vechiului regim sistemic al relatiilor internationale. Totodatã, la universitãti mai mult sau mai putin celebre, însãsi titulatura cursurilor specializate de relatii internationale a cunoscut rapid asemenea schimbãri, foarte frecvent aceste programe fiind denumite „post Cold War studies“ – „studii post-Rãzboi Rece“.
Desigur, existã o explicatie simplã pentru aceastã perspectivã de interpretare a evolutiei lumii internationale, a politicii si geopoliticii mondiale. Pur si simplu, o erã de aproape o jumãtate de secol de confruntare mondialã s-a sfârsit brusc, odatã cu colapsul sovietic si al ideologiei comuniste si, cum conceptul de Rãzboi Rece impregnase fundamental realitatea durã a relatiilor internationale pentru o atât de lungã perioadã de timp, a pãrut drept facilã analiza lumii internationale prin prisma „post“… În plus, sub umbrela conceptualã relativ confortabilã intelectual a expresiei „post“, pot încãpea multe: de la globalizare, la ciocnirea civilizatiilor (metafora atât de discutatã folositã de Samuel Huntington în anii ’90), de la „terorism global si structurat“, la noua geopoliticã a resurselor energetice sau a petrolului. În orice caz, toate succed erei comuniste si epocii Rãzboiului Rece.
De asemenea, când o lungã epocã internationalã apune, cum a fost cea a echilibrului strategic de putere generat de doi colosi posedând cantitãti impresionante de arme nucleare si care au aruncat în luptã un arsenal ideologic pe mãsurã, încep bineînteles incertitudinile de interpretare si analizã. „Cum întelegem noua lume, succesoare a Rãzboiului Rece?“ – e o întrebare dificilã care a generat firesc un impas sau o ceatã cognitivã, determinate de dinamica adesea impredictibilã si poate mult prea alertã a evenimentelor. Adevãrul este cã ritmul derulãrii faptelor din domeniul international dupã anul de gratie 1989 a fost într-adevãr impresionant, de la dãrâmarea zidului Berlinului, simbol al vechii Cortine de Fier pânã la primele rãzboaie din fosta Iugoslavie trecând doar câtiva ani, ca sã luãm doar aceste puncte de reper mai cunoscute. La marea scarã a istoriei politicii internationale, e nimic, „un clipit de ochi“ – „a blink of an eye“ – dupã cum spunea recent marele teoretician al relatiilor internationale, Kenneth Waltz. Dar „lumea post“ nu s-a oprit la secvente geopolitice, ci a fundamentat diverse alte perspective intelectuale de analizã a evolutiei universului international – social, economic, politic si strategic. De fapt, derivatul politic si ideologic al „post-Rãzboiului Rece“ a fost „post-comunismul“, cu toatã gama de problematici legate de perioadele de tranzitie economicã si politicã, de reconstructie a noilor fundamente ale statului capitalist si democratic pe care le-au traversat fostele tãri comuniste (cunoastem cât de des au fost aceste terminologii aplicate si la situatia României post-comuniste, post-1989, cu remanente de discurs pânã si astãzi). Este si cazul adaptãrii postmodernismului, a filozofiei postmoderne la politica internationalã prin discursul unui intelectual precum Robert Cooper. Într-un lung eseu asupra politicii internationale la începutul secolului XXI, acesta sustine cã, dupã Rãzboiul Rece, Uniunea Europeanã si statele membre, în special, ar reprezenta o expresie concretã a depãsirii politicii traditionale, moderne, prin diminuarea vechilor distinctii dintre politica internã si cea externã a statelor, printr-o altã definire a modului de operare internã si externã a intereselor nationale ale statelor si printr-o altã viziune asupra puterii si legitimitãtii (o propensiune spre o constiintã moralã în relatiile dintre state, superioarã vechii „ratiuni de stat“ propovãduitã de un Machiavelli sau practicatã de un Bismarck spre exemplu). „Caracteristica fundamentalã a lumii postmoderne este aceea cã distinctia dintre politica internã si afacerile externe începe sã disparã“, spune Cooper, care mai vorbeste de „existenta unei noi ordini europene bazate pe deschidere si interferentã reciprocã“ sau de un mediu de securitate profund schimbat, generat de „transparentã asiguratã de multiple interdependente“. Afectatã de un anumit idealism, teoria lui Cooper asupra postmodernismului politic încearcã sã argumenteze cã avem de a face cu o adevãratã revolutie în întelegerea si practicarea politicii care pune sub presiune vechea paradigma westphalianã a sistemului international al statelor-natiune si modelul general al suveranitãtilor rigide. Post-Westphalia sau postwestphalianismul sunt de fapt alte variatii paradigmatice în ceea ce priveste postmodernismul politic de tip cooperian, sintagme care doresc sã sublinieze sfârsitul unei lungi epoci a relatiilor internationale, care a triumfat dupã Pacea de la Westphalia din 1648 (ce a pus capãt rãzboaielor religioase în Europa si a fixat termenii legitimitãtii sistemului international mai bine de trei secole, pânã la cãderea comunismului, în 1989).
Tot în registrul „post“, mai gãsim si conceptul de post-industrializare sau de erã/ epocã post-industrialã, care semnificã schimbãrile importante din sfera economicã, determinate de aparitia noilor tehnologii, si transformarea sistemelor economice traditionale sub presiunea globalizãrii, a digitalizãrii, a revolutiei comunicatiilor. Se are în vedere diminuarea locului si rolului detinute de sistemul de productie industrialã în fata sectorului de servicii care asociazã tronsoane economice extrem de diverse din zonele cunoasterii si informatiei, precum educatia, cercetarea, comunicatiile moderne – îndeosebi internetul – dar si alte servicii generate de dinamica business-ului modern. Dupã cum arãta un raport al Bãncii Mondiale, „acestea ar fi rezultatul unei revolutii a cunoasterii, care a început în prima jumãtate a secolului XX, o accelerare radicalã a avansului stiintific si al aplicatiilor sale economice în forma noilor tehnologii… inovatia tehnologicã, mai degrabã decât investitiile per se devenind sursa principalã a cresterii productivitãtii, instrumentul major al competitiei economice în piata globalã.“ Este o revolutie care ar fi schimbat decisiv rolul central al productiei economice de masã, întruchipat perfect de întreprinderi cu valente globale precum cele constructoare de masini, Ford spre exemplu, spre ceea ce s-a numit „productie flexibilã post-fordistã“ (din nou „post“) în structurarea fundamentelor economiei mondiale.
E interesant însã de urmãrit cum va fi afectat conceptul de post-industrializare de dramatismul crizei financiare si economice care a zguduit si afecteazã psihologic si material sistemul economic international la sfârsitul lui 2008. Un sistem ce pãrea clãdit cu soliditate si temeinicie tocmai pe structuri post-industriale, fixate pe relatii financiare derivate în principal din fluxul abstract al banilor apartinând sectorului dominant de servicii al acestei noi economii post-industriale. Nici nu s-a terminat criza cã în discursul analitic ce încearcã cu disperare sã expliciteze cauzele sale si sã ofere, totusi, solutii si perspective la impasul creat de prãbusirea unora din citadelele noii economii, se vorbeste de necesitatea revenirii la valorile sigure, mai traditionale ale economiei bazate pe productie (în temeni mai simplisti ar trebui sã producem mai mult si sã ne expunem mai putin speculatiilor financiare). Dar cum sã operezi o asemenea întoarcere radicalã când post-industrializarea a prins de mult rãdãcini societale atât de puternice încât Fareed Zakaria vorbea recent de „pierderea interesului în chestiuni primare – matematicã, munca manualã, economisire – devenind astfel o societate post-industrialã care se specializeazã în consum si plãcere“? Tot el cita în acest sens un director de la General Electric care arãta cã „mult mai multi oameni vor absolvi în America cu diplome în sport decât în inginerie“, constatarea amarã dar si ironicã a acestuia fiind cã „dacã se doreste ca America sã ajungã rezervor uman pentru maseurii lumii, atunci e pe o cale sigurã sã atingã acest obiectiv…“
Sã revenim la inflatia de „post-“ care a impregnat masiv dezbaterile intelectuale privind politica si relatiile internationale post-Rãzboi Rece. Începutul de secol XXI, noul mileniu, a debutat, dupã cum stim, cu o altã loviturã majorã pentru ordinea fluctuantã a relatiilor internationale post- Rãzboi Rece. Atacul terorist de amploare asupra teritoriului american din 11 septembrie 2001 a fost imediat considerat o cotiturã radicalã în evolutia politicii si relatiilor internationale (unii au fortat atunci si introducerea conceptului de „revolutie în relatiile internationale“, atasat explicativ erei post-11 septembrie). Ceva s-a schimbat fundamental, comentau la unison analistii, iar expresia „nimic nu va mai fi ca înainte“ în lumea post-11 septembrie, (dar cum era de fapt înainte?…) câstiga imediat si masiv teren intelectual si mediatic. Din nou prefixul „post“ si-a gãsit utilitatea de instrument conceptual pentru tentativa de explorare a universului international rezultat dupã acel eveniment tragic, care a bulversat într-adevãr brusc politica americanã si pe cea globalã (intram direct în era „rãzboiului global împotriva terorismului…“, o notiune care, astãzi, în euforia zorilor erei post-Bush, nu mai este asa la modã). Trecuserã doar 12 ani de la începutul erei „post Rãzboi Rece“ si iatã cum s-a ajuns la „epoca post-11 septembrie“.
Proliferarea prefixului „post“ nu se opreste însã nici pe departe la lumea post-11 septembrie. Recent, cunoscutul politolog si publicist Fareed Zakaria a iscat multe dezbateri în momentul în care si-a lansat cartea intitulatã sugestiv „Lumea post-Americanã“ – „The Post American World“. Este vorba de un lung eseu analitic asupra a ceea ce s-ar putea numi slãbirea imperiului american în fata a ceea ce el numeste „cresterea restului“ („the rise of the rest“) adicã a noile puteri precum Europa, China, India sau Brazilia. Cu o propensiune spre concepte de mare anvergurã (unii le-au numit grandilocvente), Zakaria considerã cã momentul de unipolarism american, de dominatie a puterii americane a trecut sau e pe cale sã treacã, forta americanã fiind tot mai mult concuratã, încorsetatã de dinamismul si prospetimea acestor noi veniti pe scena internationalã. O concurentã care strãbate atât nivelele fundamentale de influentã strategicã si economicã, cât si pe cele de legitimitate, de credibilitate si staturã moralã, cu multiple implicatii politice sau culturale. Zakaria sustine cã au fost trei schimbãri tectonice în istoria relatiilor internationale în ultimii 500 de ani. Prima s-a referit la cresterea influentei Occidentului în secolul XV (transformare accentuatã dramatic în secolele XVIII); a doua, la impunerea Americii în secolul XIX pânã la stadiul în care „Statele Unite au ajuns cea mai puternicã natiune de la Roma imperialã si singura care era mai puternicã decât oricare altã combinatie de natiuni“. A treia schimbare cu valoare tectonicã s-ar petrece acum si ar viza cresterea sau „rãsãritul restului“ fenomen care creeazã „un sistem international în care tãri din toate pãrtile lumii nu mai sunt obiecte sau observatori, ci jucãtori în dreptul lor“ putând sã vorbim, în sfârsit, „în mod real de o ordine globalã“. În opinia lui Zakaria, aceasta este marea miscare tectonicã la care asistãm acum, de intrare în lumea post-americanã, „una definitã si directionatã din multe locuri si de multi oameni“, o lume în care în „multe dimensiuni – industrialã, financiarã, educationalã, socialã, culturalã – distributia de putere se îndepãrteazã de dominatia americanã“. Cunoscutul analist tine însã sã sublinieze cã noua lume post-americanã „nu e neapãrat si una anti-americanã“, ci se recompune rapid pe un alt soi de echilibru al puterii si legitimitãtii care nu mai tine doar de un singur actor, de o singurã superputere, ci aduce în scenã o multitudine de alti factori, actori si procese ce redefinesc fundamental ordinea internationalã, universul international, asa cum îl cunosteam pânã acum.
www.revistacultura.ro
Vezi si
Supliment CULTURA
Societate, Democratie, Intelligence
Masã rotundã organizatã de Serviciul Român de Informatii
Proiectul strategiei de informatii a SRI
GEORGE CRISTIAN MAIOR
Toti lucrãm cu informatii, fie cã ne desfãsurãm activitatea în presã, fie cã lucrãm în mediul academic sau la nivel guvernamental, important este sã vedem cum operãm cu aceste date, cum extragem nucleul analitic din cantitatea imensã de informatii disponibile…
Masa rotundã organizatã de Serviciul Român de Informaþii îsi propune sã contribuie la dezvoltarea dezbaterilor publice pe tema democratiei, a relatiei dintre sistemul democratic si activitatea de informatii, de intelligence, dar si asupra relatiei mai ample a acestui segment fundamental în activitatea statului cu societatea civilã…
https://www.revistacultura.ro/articol.php?rezultat=3289&imageField.x=111&imageField.y=31

SRI sta cu ochii pe granita de Est

Directorul George Maior declara ca obiectivele SRI “au in vedere asumarea unui rol relevant al Romaniei in regiunea extinsa a Marii Negre”

Pornind de la o dezbatere declansata de ZIUA, directorul SRI, George Maior, ne-a acordat un interviu in exclusivitate despre strategia de securitate nationala a Romaniei.

In ce masura s-a tinut cont in cadrul acestui proces de restructurare si de studiul expertului american Larry Watts din 2005, “Reforma SRI”?

Pe langa anumite evaluari interesante, studiul domnului Watts prezinta cateva principii generale ale practicii intelligence intr-un stat democratic, care se regasesc, de altfel, in intreaga literatura de specialitate dezvoltata in diferite think-tank-uri inter­nationale.
Cred ca suntem intr-o etapa a transformarii in care am depasit de mult nivelul aplicarii unor asemenea principii generale si in care ne axam pe aspecte de modernizare mult mai de adancime decat cele incluse intr-un articol scris acum cativa ani si raspunzand unui anumit context al acelei perioade.
Modernizarea Serviciului Roman de Informatii nu este rezultatul unor studii academice, ci a unei analize de substanta la nivel de management, activitati si procese de intelligence, politici de personal si planificare, realizata pe baza propriilor noastre evaluari si pe recomandarile unor experti din cadrul serviciilor de informatii din state membre NATO. Acesti experti sunt profesionisti in domeniu si au fost angrenati in designul institutional al unor servicii cu experienta.

Conform organigramei si explicatiilor prezentate public se desfiinteaza Inspectoratele, sub imperiul descentralizarii si se infiinteaza “Directii Generale si Directii”. Nu este o contradictie?

Directiile Generale si Directiile sunt structuri de sine statatoare si nu au nici o legatura, prin atri­­butiile lor, cu fostele inspec­torate. Inspectoratele s-au desfiintat pentru ca reprezentau suprastruc­turi cu atributii de coordonare care, pe anumite dimensiuni, ingreunau procesul decizional intern. Principiul de la care am pornit in reorganizare este cel al centralismului strategic, la nivel de decizie si management, si al autonomiei tactice in practica activitatii de informatii.
Astfel, desfiintarea inspecto­ratelor contribuie la cresterea cooperarii pe orizontala, flexibilizare si la o mai buna gestionare a proble­mati­cilor de securitate in respon­sabilitatea directiilor actuale.
Directiile generale sunt constituite similar directiilor, diferenta fiind data doar de dimensiunea unitatii fara a exista un raport de subordonare similar celui existent in perioada de functionare a inspectoratelor. In prezent nici o structura nu a preluat fostele atributii ale inspectoratelor sau nu a fost organizata similar acestora. Organizarea pe directii si directii generale raspunde de altfel si unui demers de adaptare functionala la modelele existente in alte servicii de informatii din state membre NATO si UE.

Care au fost motivele desfiintarii Unitatii insarcinate cu riscurile zonale adiacente frontierelor, din cadrul blocului apararii Constitutiei, succesoarea fostei UM 0110, unitatea “anti-KGB”?
Continuarea la
Powered by WordPress

toateBlogurile.ro

customizable counter
Blog din Moldova