Posts Tagged ‘Miscarea Legionara’

Au aparut volumele XI, XII si XIII ale lucrarii Documente din Arhiva Corneliu Zelea Codreanu, ajunse de la CNSAS si in Biblioteca Manastirii Petru Voda si lansate la Maia – Catargiu. 113 ani de la nastere – 13 septembrie 2012: Manifestare Noua Dreapta la Iasi. Prof Gh Buzatu despre “Procesul” Capitanului

”Totul pentru Ţară, nimic pentru noi”

Ca in fiecare an in preajma sarbatorii nationale a Nasterii Maicii Domnului, Sfanta Maria, la Maia, unde se află rămășițele pământești ale primului prim-ministru al României moderne, Barbu Catargiu, s-a desfășurat, timp de doua zile, ( 7 și 8 septembrie), la Așezământul de Artă și Cultură Maia-Catargiu, o noua ediție a sesiunilor de comunicări științifice initiate de energicul istoric prof univ dr Rotaru Jipa, Comandor în retragere, fost director al Muzeului Militar Central si al Muzeului Marinei de la Constanta si actual secretar al Consiliului parohial al Bisericii din Maia, unde se afla ingropat marele roman Barbu Catargiu (foto dreapta). Cea de a VIII-a editie a manifestarii a fost organizată anul acesta de Primăria Maia, secțiunea de istorie și arheologie a Academiei Oamenilor de Stiinta din Romania și Institutul de Istorie Naţională Maia Catargiu si a avut ca tema “1812-2012; 200 de ani de la răpirea Basarabiei de către Imperiul Țarist”. De asemenea s-au comemorat 205 ani de la naștere și 150 de ani de la asasinarea politicianului conservator Barbu Catargiu, autorul devizei ”Totul pentru Ţară, nimic pentru noi”. Cunoscutul comentator si analist militar Ion Petrescu noteaza ca tenacele istoric Jipa Rotaru adună, în fiecare an cel putin 40 de istorici, ziaristi, experti militari si de informatii sub mentoratul distinsului profesor Gheorghe Buzatu. Tot Ion Petrescu a facut si cronica manifestarii de anul trecut: 1941-2011 – 70 de ani de la intrarea României în războiul de reîntregire naţională. Acum, de Sfanta Maria, au fost lansate la Maia-Catargiu volumele XI, XII si XIII din lucrarea publicata de Editura Tipo Moldova cu sprijinul CNSAS si al Civic Media, Documente din Arhiva Corneliu Zelea Codreanu, editata sub coordonarea profesorului univ dr Gheorghe Buzatu, membru AOSR si fondator al Centrului de Istorie si Civilizatie Europeana – Iasi. Primele 10 volume au intrat recent si in Biblioteca Manastirii Petru Voda, gratie profesorului Gheorge Buzatu care semneaza si prefata de mai jos, a volumului XI, privind “Procesul” urmat de asasinarea Capitanului Miscarii Legionare, de la a carui nastere se implinesc anul acesta 113 ani. Asociatia Noua Dreapta anunta o dezbatere pe tema personalitatii lui Corneliu Zelea Codreanu pentru joi, 13 septembrie 2012, la Clubul CFR Iasi.

DOCUMENTE

DIN ARHIVA

CORNELIU ZELEA CODREANU

–    XI –

EDITATE

DE

VICTOR RONCEA

PENTRU

 CIVIC MEDIA

ÎN COLABORARE CU

GH. BUZATU

*

IAŞI

TIPO MOLDOVA

2012

„Procesul”

 În diverse volume anterioare am inclus probe – cele mai multe disparate – privind procesele antilegionare, inclusiv, ori mai cu seamă, „procesul” faimos al lui C. Z. Codreanu din 1938, pe care l-am încadrat, nu numaidecât noi, în seria marilor înscenări şi erori judiciare din România, aşa precum şi în cazul Mareşalului Ion Antonescu şi al colaboratorilor lui (1946), al PNŢ-ului (1947) ori al soţilor Ceauşescu (1989)[1].

Preocupaţi fiind să realizăm o ediţie anastatică integrală a Documentelor din arhiva C. Z. Codreanu, am renunţat dintru început la orice criterii de sistematizare tematică ori cronologică a materialelor. Am preferat ordinea pe care a stabilit-o organizatorul fondului[2], evitând riscul de a neglija vreun document ori operând cumva o „selecţie” care să nu fi fost a noastră, deci, subiectivă. Ceea ce nu înseamnă să fi rămas la … discreţia organizatorului fondului; dimpotrivă, am admis că acesta a avut motive să cuprindă un document în mai multe dosare, totuşi rânduite sistematic sau cronologic, după cum pe altele le-a neglijat. În context, aşa după cum s-a relevat în volumele anterioare (I-X), „procesul” lui C. Z. Codreanu din 1938 a revenit cel mai adesea în materialele editate (vezi, mai ales, vol. V). Este motivul pentru care socotim necesar să apelăm la consideraţiile expuse în tomul respectiv (pp. 3-4):

„ […] Dacă revenim asupra faptelor din 1938 este pentru a reţine unele personalităţi de excepţie care au compărut ca martori ai „Căpitanului” şi calitatea  depoziţiilor acestora[3] – profesorii Traian Brăileanu, M. Manoilescu, Nichifor Crainic, Sextil Puşcariu, dr. I. Cantacuzino, generalii C. Petrovicescu şi M. Racoviţă, dar, mai cu seamă, Iuliu Maniu[4] şi general Ion Antonescu[5].

În ceea ce-l priveşte pe Iuliu Maniu, acesta, pentru a nu rămâne la discreţia stenografului de şedinţă, a depus la Tribunalul Militar al Corpului de Armată II un text final al depoziţiei sale. Liderul PNŢ-ului a apreciat fără reticenţă Garda de Fier drept o formaţie „totalitară, în contra democraţiei, [care] este pentru un fel de dictatură”[6], ceea ce nu era cazul propriului partid; totodată, Maniu a respins deschis „ideologia şi metoda” celui acuzat, pentru martor „hotărâtoare” fiind în adoptarea marilor decizii voinţa naţiunii, el neadmiţând ca „guvernele să fie impuse ţării în contra voinţei naţionale”[7].

Pentru generalul Ion Antonescu implicaţiile prezenţei sale în calitate de martor al apărării la „procesul” lui C. Z. Codreanu au fost de asemenea ample, având în vedere statutul său de militar[8] şi poziţia tranşantă exprimată în sprijinul celui judecat şi, drept consecinţă, zvonurile care au circulat în privinţa participării sale la un … „complot” al legionarilor. Aceste elemente se desprind din documentele secrete descoperite de noi în Arhivele C.N.S.A.S.-ului şi editate de noi[9]. Astfel, dispunând de un extras din dosarul Tribunalului Militar al Corpului de Armată II, Secţia I, aflăm (vol. I, nr. 759 privitor pe CORNELIU Z. CODREANU, pag. 341), următorul extras dintr-un proces-verbal:

„ […] În şedinţa publică de azi, 24 mai 1938, martorul Ion Antonescu, general, 56 ani, de profesiune ofiţer activ, domiciliat în Bucureşti, str. Paharnicului, nr. 23, propus de apărare în procesul ce face obiectul dosarului nr. 759/1938, după ce a depus jurământul conform art. 191 din Codul Justiţiei Militare, îndeplinindu-se în privinţa lui şi formalităţile prevăzute de art. 194 din C.J.M., declară:

Din conversaţiile avute cu Dl. Codreanu am constatat că nu era preocupat de venirea la putere ci de treburile Ţării şi mi-a afirmat că nu este încă pregătit pentru guvernare. Convorbirea a avut loc în timpul alegerilor şi, cum mie îmi era frică de un război civil, am discutat cu Dl. Codreanu această problemă şi îmi aduc aminte că acuzatul mi-a declarat că se retrage din propagandă, iar D-lui Goga i-a declarat că se retrage din alegeri. Dacă eu observam ceva suspect la acuzat în felul că ar avea intenţie de o răscoală, nu stăm de vorbă. În chestia armelor am spus acuzatului să le predea autorităţilor militare. Acuzatul a avut o foarte frumoasă atitudine în legătură cu sentimentele naţionale. Nu pot aprecia nici în bine, nici în rău Partidul Totul pentru Ţară, fiind încă militar. Din elementele ce le-am avut nu pot crede că acuzatul ar putea fi capabil de trădare”[10] (Arhiva C.N.S.A.S., vol. 3, f. 96).

[…] „Procesul” din 1938 al lui C. Z. Codreanu, şi nu numai, oferă în continuare suficiente materiale noi de studiu şi atâtea motive de reflecţie cercetătorilor trecutului,  îngăduindu-le concluzii indiscutabile privind cauzele, manifestările şi consecinţele ERORILOR ÎN ISTORIE!”

Cel de al XI-lea volum din serie cuprinde exclusiv documente referitoare la „procesul” din 1938: lista martorilor şi corespondenţilor români sau străini, iar, în mod special, stenogramele dezbaterilor, mai precis:

– şedinţa din 23 mai 1938 (f. 10 şi urm.);

– şedinţa din 24 mai 1938, cu depoziţiile unor dintre martori (I. Frollo, preotul Ion Moţa, profesorii Traian Brăileanu, M. Manoilescu, Nichifor Crainic, Sextil Puşcariu, generalii C. Petrovicescu, Ion Antonescu, M. Racoviţă ş.a.) (f. 161 şi urm.);

– şedinţa din 25 mai 1938 (f. 275 şi urm.), cu depoziţiilor altor martori (dr. I. Cantacuzino, Iuliu Maniu – f. 285 şi urm.);

– şedinţa din 26 mai 1938 (f. 310 şi urm.), cuprinzând Rechizitoriul maiorului magistrat Radu Ionescu, intervenţiile apărării şi sentinţa de condamnare a lui C. Z. Codreanu la 10 ani muncă silnică, o amendă de 5 000 lei şi cheltuieli de judecată de 2 000 lei[11].

În temeiul apariţiei prezentului volum din arhiva C. Z. Codreanu o documentare completă a cititorului impune necondiţionat şi cercetarea acestei surse, confruntarea ei critică cu materialele deja valorificate, în speţă „Procesul” lui C. Z. Codreanu, editat de noi în colaborare cu  Kurt W Treptow, în temeiul textului apărut iniţial în paginile faimosului cotidian bucureştean „Universul” şi, parţial, în lucrarea clandestină publicată de legionari în august 1938: Adevărul în Procesul C. Z. Codreanu[12].

Gh. Buzatu

 

 Iaşi, 21 august 2012

Notă

 

Din motive lesne de înţeles, credem că se impune a fi puse la dispoziţia cititorului următoarele date privind situaţia fondurilor de documente C. Z. Codreanu de la Arhiva C.N.S.A.S. din Bucureşti:

 

  Cota              Dosarul      Volumul            Total file

013207            111041            1*                    770

,,                      ,,                      2*                    580

,,                      ,,                      3*                    501

,,                      ,,                      4*                    497

,,                      ,,                      5*                    311

11784              110237            l**                   532

,,                      ,,                      2***                267

,,                      ,,                      3***                242

,,                      ,,                      4****              325

,,                      ,,                      5*****            523

,,                      ,,                      6******          386

,,                      ,,                      7                      307

,,                      ,,                      8                      508

,,                      ,,                      9                      399

,,                      ,,                      10                    339

,,                      ,,                      11                    313

,,                      ,,                      12                    288

,,                      ,,                      13                    422

12784              110237            14                    509

,,                      ,,                      15                    271

 ,,                      ,,                      16                    536

,,                      ,,                      17                      71

,,                      ,,                      18                    305

,,                      ,,                      19                    231

,,                      ,,                      20                    200

,,                      ,,                      21                      91

I – 234980       83490       vol. nr. (fără)          147

* Volumele I-V din serie, publicate.

** Vol. VI din serie, publicat.

*** Vols. VII-VIII, publicate.

**** Vol. IX, publicat.

***** Vol. X, publicat.

****** Vol. XI din serie.

Este necesar să reţinem că în fondul investigat predomină documentele relativ la Procesul lui C. Z. Codreanu (vols. 1-2/11784; îndeosebi vol. 6/11784; vols. 15-17/12784), dar şi celelalte procese, diverse dosare penale şi note informative, legăturile cu persoanele proeminente ale ML sau cu aderenţii, un dosar de presă, corespondenţa cu A. C. Cuza, acte privind perioada începuturilor (1923-1924) etc. Fotografiile reproduse cuprind în genere imagini cunoscute, după cum şi unele inedite. A se vedea şi www.ziaristionline.ro/2011/09/13/corneliu-zelea-codreanu-pentru-legionari-cu-un-avertisment-de-gheorghe-buzatu-exclusiv-ziaristi-online/.

Menţionăm că, în fiece caz, coperţile dosarelor anastatice indică precis cotele şi volumele de referinţă, precum şi organizatorul şi posesorul fondului – Direcţiunea Generală a Poliţiei (Siguranţa).


[2] Despre organizarea, funcţionarea şi rolul Direcţiunii Poliţiei şi Siguranţei Generale după 1919 vezi Alin Spânu,Istoria Serviciilor de Informaţii/Contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945, Iaşi, Demiurg, 2010, passim.

[3] Vezi Kurt W. Treptow, Gh. Buzatu, eds., „Procesul” lui C. Z. Codreanu (Mai, 1938), ediţia a II-a anastatică, Iaşi, Editura Tipo Moldova, 2010, p. 83 şi urm.

[4] Ibidem, pp. 108-111, 247-251.

[5] Ibidem, pp. 98-100.

[6] Ibidem, p. 247-248.

[7] Ibidem, p. 251.

[8] În luna noiembrie 1938, I. Antonescu a deţinut comanda Corpului Armată III Chişinău şi care, la 1 decembrie 1938, i-a fost retrasă, pentru a rămâne „la dispoziţia” Ministerului Apărării Naţionale (cf. Mareşalii României, Bucureşti, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, 1999, p. 169).

[9] Apud Gh. Buzatu, Hitler, Stalin, Antonescu, I, Ploieşti, Mileniul III, 2005, pp. 385-389 (doc. nos. 9-17) (PDF) Descarcă.

[10] Relativ la depoziţia generalului Ion Antonescu în cursul „procesului” lui Corneliu Zelea  Codreanu, la şedinţa din 24 mai 1938, vezi şi textul editat – Kurt W. Treptow, Gh. Buzatu, eds., „Procesul” lui C. Z. Codreanu …, pp. 98-100. Opinia generalului exprimată în finalul depoziţiei sale: „Din elementele pe care le-am avut şi le am, pot spune că nu poate fi acuzat [C. Z. Codreanu] de trădare. Generalul Antonescu nu stă de vorbă cu trădătorii” (ibidem, p. 100). Mai jos, sursele materialelor din „Archives” – https://vouloir.hautetfort.com/archive/2010/05/19/codreanu.html, iar de pe Internet – https://ro.wikipedia.org/wiki/Corneliu_Zelea_Codreanu.

[11] Ulterior, prin Decizia din 30 noiembrie 1940 a Înaltei Curţi de Casaţie,  C. Z. Codreanu a fost reabilitat iar sentinţa anulată (cf. vol. IV, f. 36 şi urm.; www.codreanu.ro/procesul.htm – 46k).

[12] Reeditată ulterior – Miami Beach, Colecţia „Omul Nou”, 1980, 250 p. Vezi, de asemenea, Duiliu Sfinţescu, ed., Din luptele tineretului român. 1919-1939, ediţia a III-a, Bucureşti, Editura Fundaţiei Buna Vestire, 1993, pp. 273-409; Radu-Dan Vlad, ed., Procesele lui C. Z. Codreanu, II, Bucureşti, Editura Majadahonda, 1999.

Unde sunt cei ce nu mai sunt? Inmormantarea lui Nichifor Crainic in Buletinul Informativ Strict Secret al Securitatii de acum 40 de ani

Nichifor Crainic s-a nascut pe 22 decembrie 1889 (!) si a murit pe 21 august 1972 (!). Iata cum informa Securitatea despre inmormantarea marelui ganditor crestin-ortodox:

Sursa: Cartea Alba a Securitatii, Vol II.  Editor coordonator: Mihai Pelin

Rugăciunea din amurg

Mă rog si pentru viii si pentru mortii mei.
Tot una-mi sunt acuma partasii si dusmanii,
Cu ei deopotriva mi-am sfaramat eu anii,
Si dragostea si vrajba le-am impartit cu ei.

Pe morti în rugaciunea de seara mi-i culeg.
Acestia sunt, Doamne, iar eu printre morminte.
Au fost în ei avanturi si-au fost si pogoraminte.
Putin în fiecare, în toti am fost intreg.

De viforele vietii ei sunt acum deserti,
Dar dragostea, dar vrajba, din toate ce ramane?
Zdrobita rugaciune la mila ta, Stapane,
Sunt si eu printre mortii rugandu-mă să-i ierti.

Si adunandu-mi viii, la mila ta recurg,
Când crugul alb al zilei pamantul incununa:
Tu da-le, Doamne, da-le cu toata mana buna
Tarzia-ntelepciune din tristul meu amurg.

Unde sunt cei care nu mai sunt?

Intrebat-am vantul, zburatorul
Bidiviu pe care-alearga norul
Catre-albastre margini de pământ:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?

Zis-a vantul: Aripile lor
Mă doboara nevazute-n zbor.

Intrebat-am luminata ciocarlie,
Candela ce legana-n tarie
Untdelemnul cantecului sfant:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?

Zis-a ciocarlia: S-au ascuns
In lumina celui nepatruns.

Intrebat-am bufnita cu ochiul sferic,
Oarba care vede-n intuneric
Tainele necuprinse de cuvant:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?

Zis-a bufnita: Când va cadea
Marele-ntuneric, vei vedea.

Au aparut volumele VII, VIII si IX ale lucrarii Documente din Arhiva Corneliu Zelea Codreanu, realizata de Civic Media in urma cercetarilor din Arhivele Nationale si ale CNSAS. Cuvintele Inainte scrise de Profesorul Gheorghe Buzatu

Ziaristi Online:

Au aparut volumele VII, VIII si IX ale lucrarii Documente din Arhiva Corneliu Zelea Codreanu. Cuvintele Inainte ale Profesorului Gheorghe Buzatu »

Dacă vor intra trupele ruseşti la noi şi vor ieşi învingătoare, în numele Diavolului, cine poate să creadă, unde este mintea ce poate să susţină că ele vor pleca de la noi înainte de a ne sataniza, adică bolşeviza. Consecinţele? Inutil să le mai discutăm!

Lucrarea „Documente din Arhiva Corneliu Zelea Codreanu” prezentata la Simpozionul “Constantin Noica” de la Campulung Muscel. Prof. Univ. Dr. Gheorghe Buzatu: “…Şi eu am fost în Arcadia!”

Manifestarea “Zilele Municipiului Câmpulung” a ajuns la cea de-a XIV-a ediţie. Desfasurata pe parcursul intregii saptamani 16 – 22 iulie, programul manifestarii a cuprins lansări de carte, expoziţii, întreceri şi demonstraţii sportive, seară de teatru si mai multe concerte. In cadrul evenimentului „Împreună pentru Câmpulung” a fost organizat si Târgul Naţional de Carte, ediţia a III-a, unde a fost organizata si o expoziţie de carte cu operele scriitorilor musceleni şi fotocopii ale manuscriselor lor.

Ziua a doua a debutat cu simpozionul de filosofie „Constantin Noica” a cărui deschidere a avut loc în sala mare a Primăriei Municipiului Câmpulung începând cu ora 11.00. Simpozionul a fost organizat de Asociaţia Literară “Mihai Eminescu” – Bucureşti, Societatea Culturală “Negru Vodă” – Câmpulung Muscel, Muzeul Municipal Câmpulung.

“În anii ’50, sub poale de Carpaţi, la Câmpulung Muscel, Noica îşi meditează deschiderea lucrării fundamentale a sistemului filosofic, scrie lucrarea introductivă, îşi aproprie pe Goethe şi se desparte de nefilosoficul din genialul german, proiectează câteva studii sau îi trimite lui Emil Cioran, aflat la Paris, o scrisoare personală de răspuns la scrisoarea publică a acestuia, apărută în „Nouvelle Revue Française” (1957); şi, desigur, se străduieşte să supravieţuiască în timpul rotitor, în imediatul domiciliului obligatoriu de la Câmpulung Muscel”, se aminteste in Studii de Istorie a Filosofiei Romanesti (vol VII), lucrare editata de Institutul de Filosofie si Psihologie al Academiei Romane condus de profesorul academician Alexandru Surdu. Filosoful a avut stabilit domiciliu obligatoriu in Campulung Muscel, pe str I. C. Frimu nr. 6, incepand cu 1949, pentru aproape 10 ani, pana in 1958, cand a fost arestat pentru apartenenta la Miscarea Legionara si eliberat apoi in 1964, ca urmare a decretului de aministiere a tuturor detinutilor politic semnat de Ghe Gheorghiu Dej.

Acţiunile de omagiere a marelui filosof s-au desfăşurat la Muzeul Municipal Câmpulung unde s-au derulat lucrările simpozionului şi unde au fost organizate şi două expoziţii:“Viaţa şi activitatea filosofului C. Noica” organizată de Asociaţia Literară “Mihai Eminescu” – Bucureşti, Societatea Culturală “Negru Vodă” – Câmpulung Muscel, Muzeul Municipal Câmpulung şi expoziţia Aspecte ale dezvoltării învăţământului în Câmpulung – Figuri de dascăli”, organizatori: Muzeul Municipal Câmpulung şi Primăria Municipiului Câmpulung.

Simpozionul, care a beneficiat de coordonarea discipolului lui Noica, filosoful Constanin Barbu, s-a desfăşurat pe parcursul a două zile, in care au fost susţinute mai multe conferinţe pe teme dedicate filosofului C. Noica, cum ar fi: „Noica şi rostirea filosofică românească”, „Modelul Noica”, „Interpretările lui Noica din Aristotel”, „Publicistica lui Noica”, „Documente din Arhiva Corneliu Zelea Codreanu” etc. Profesorul Univ Dr Gh Buzatu, coordonator al lucrarii de documente din si despre viata Capitanului Miscarii Legionare, in care sunt transpuse copii dupa actele originale aflate in dosarele Sigurantei si Securitatii provenite in principal din Arhiva CNSAS, a transmis un cuvant participantilor la simpozionul “Constantin Noica”:

Prof Univ Dr Gheorghe Buzatu: “… Şi eu am fost în Arcadia!

… Şi eu am fost în Arcadia! Desigur, la Păltiniş, de mai multe ori, deşi după trecerea lui C. Noica în “lumea umbrelor”. La Iaşi, prin 1975, am avut şansa, graţie lui Alexandru Zub, să-i fiu prezentat filosofului. Era la  lansarea volumului său Eminescu sau gânduri despre omul deplin al culturii româneşti, la Librăria “Junimea”. Nu pot pretinde că am studiat opera lui C. Noica, deşi – preocupat fiind de editarea scrierilor politico-istorice ale lui Eminescu şi, îndeosebi, de investigarea evoluţiei Dreptei româneşti în epoca interbelică – l-am “întâlnit” cu obligativitate pe C. Noica. Avantajele pentru mine au fost – cum se putea altfel? – binefăcătoare. După cum şi azi, când, împreună cu colaboratori preţuiţi, cu D-l Roncea în primul rând, sunt   preocupat de editarea Arhivei lui C. Z. Codreanu din care, în ediţie anastatică au apărut deja în condiţii excelente 8 volume masive, prin grija Editurii Tipo Moldova din Iaşi.

Pentru toţi iubitorii de istorie, pentru prietenii şi cunoscuţii din Câmpulung Muscel manifestările consacrate lui C. Noica constituie o dovadă a preţuirii permanente şi extraordinare a filosofului şi, nu mai puţin, o provocare. În sensul că trebuie să se meargă mai departe, trebuie făcut mai mult în memoria sa.

Se înţeleg, prin urmare, admiraţia şi preţuirea mea pentru organizatorii Simpozionului de azi. Cărora le transmit, pe această cale, felicitări, dimpreună cu gândurile mele cele mai sincere de noi şi remarcabile succese!

Gh. Buzatu

Iaşi, 17 iulie 2012″

Sursa principala: Primaria Municipiului Campulung

Cititi si: Ziaristi Online: Celebrul ziarist nationalist Pamfil Seicaru, gratiat de Ceausescu, a venit in secret la Bucuresti escortat de Securitate. DOCUMENTE »

Un an fara Parintele Arsenie Papacioc, Invingatorul. Drumul spre mantuire

“Dragii mei, adevărul este că, scara pe care trebuie să mergem noi este cu picioarele în apă urât mirositoare şi ajunge până la cer.” – Parintele Arsenie Papacioc

Cititi interviul cu Parintele Arsenie la Doxologia

Fotografii cu Parintele la Cristina Nichitus Roncea

Marturii si video inedite la Sfintii Inchisorilor Info

“Nu vă cer nimic decât să staţi în picioare. – O să stăm drepţi, cât putem. – Putem. Marea greşeală e că nu vrei, nu că nu poţi. Strigă la Hristos! Te aşteaptă! Iar Maica Domnului e foarte supărată pe cei care nu-i cer nimic. Să ştiţi să muriţi, să ştiţi să înviaţi în fiecare zi! Ultimul meu cuvânt.”

Ziaristi Online:

Ultimul cuvânt al Părintelui Arsenie: “Strigă la Hristos! Te aşteaptă! Să ştiţi să muriţi, să ştiţi să înviaţi în fiecare zi!” INTERVIU

Anghel Papacioc, de la instructorul si primarul legionar la detinutul politic din zarca, 14 ani, si calugarul Arsenie, Duhovnicul Ortodoxiei de la Marea Neagra

Marele Duhovnic Justin Pârvu despre Marele Duhovnic Arsenie Papacioc: “Zid de apărare împotriva tuturor opresorilor neamului românesc şi ai credinţei ortodoxe”

Parintele Arsenie, Invingatorul

Parintele Arsenie Papacioc

13 August 1914 – 19 iulie 2011

Dumnezeu sa-l aiba de-a dreapta Sa!

Sâmbătă, 14 iulie, începând cu ora 8.45, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va săvârși la mănăstirea „Sfânta Maria” din Techirghiol Sfânta Liturghie iar de la ora 11.00 va oficia slujba parastasului de un an de la mutarea la Domnul a Părintelui Arsenie Papacioc.

Foto: Sfintii-Inchisorilor. Info

Info: Un Sfant al Inchisorilor: Parintele Arsenie Papacioc – Arsenalul si planul de foc al luptei duhovnicesti cu diavolul – VIDEO

Părintele Arsenie: “Nu există înfrângere! Dar trebuie întâi să ştii să mori.” VIDEO INEDIT

Parintele Arsenie despre unguri si rolul Romaniei in istoria Pamantului. VIDEO INEDIT

DE CE N-AI IUBIT? – Interviu cu Parintele Arsenie Papacioc

Mainile Parintelui Arsenie la inmormantare- FOTO

Inmormantarea Parintelui Arsenie Papacioc in imagini – FOTOGRAFII

Vijelia si slujba de la inmormantarea Parintelui Arsenie Papacioc – VIDEO

100 de ani de la nasterea Parintelui Ilie Cleopa. O fotografie cu Parintele Ioanichie Balan, Parintele Ilie Cleopa si Parintele Arsenie Papacioc, duhovnicii din Ceruri ai neamului romanesc

Incongruentele loviturii de stat “neo-interbelice” din capul istoricului Mihai Razvan Ungureanu. Daca Basescu e Carol al II-lea, Antonescu e Antonescu si PDL e Miscarea Legionara? Sau invers? Si Mihaita cine e? Ponta sau MRU? :)

Sariti, e “lovitura de stat”, striga din gura de sarpe gasca in civil din PDL, de la sorosista MM la soricarul MRU. În opinia lui Mihai Razvan Ungureanu, citata de Mediafax si presa monocolora, ceea ce se întâmplă azi îi aduce aminte, ca istoric, de “momentele negre din perioada interbelică“.

Stati oleaca asa. Nu miscati! Sa o luam metodic. “Momentele negre din perioada interbelica”… Probabil istoricul medievist din el sigur nu s-a gandit la “evul mediu intunecat” ci chiar la perioada interbelica…. Pai, atunci am avut asa: una bucata print, viitorul rege Carol al II-lea, ramas dupa amanta lui, Elena Lupescu, in strainataturi, prin 1925, si revenit apoi in tara, pentru a fi incoronat, la 8 iunie 1930. Dupa ascensiunea legionara de netagaduit, ca urmare a uriasei sustineri populare a Miscarii lui Corneliu Zelea Codreanu, intrata in Legislativ pe cale democratica, ca a treia forta a Romaniei, la 10 februarie 1938, Carol al II-lea dizolva Parlamentul si instituie dictatura regala. Regimul politic din Romania este clonat dupa Germania lui Hitler. Urmeaza asasinate sangeroase, uciderea brutala a lui Corneliu Zelea Codreanu si zeci de crime in masa din randurile legionarilor, fara procese si cu victime lasate sa putrezeasca in piata publica. Politica scelerata a lui Carol al-II-lea duce la abdicarea lui si proclamarea Statului National Legionar cu Mihaita la Palat si Antonescu la Putere. Ianuarie 1941, urmeaza asa-zisa “rebeliune legionara” dovedita peste 60 de ani ca fiind pusa in scena de NKVD, cu acordul SS-ului. Un fel de 13-15 iunie 1990, cand rusii s-au calcat pe picioare cu “occidentalii”. Mai departe cred ca stim cu totii ce s-a intamplat. Antonescu ordona trecerea Prutului si declansarea Razboiul Sfant pentru redobandirea provinciilor romanesti furate de Stalin, ceea ce sustine si Basescu ca ar face astazi. Urmarea tragica este cunoscuta: pe mana cu comunistii sovietici si dezorientatii anti-Antonescu, Regele Mihai tradeaza Romania Rusiei si il da pe Maresal pe mana bolsevicilor. Au urmat 50 de ani de comunism.

Acestea ar fi, foarte pe scurt, dar ceva mai lung decat s-a exprimat, eliptic, PNL-istul Ungureanu, “momentele negre din perioada interbelică”. Si-acum, spuneti-mi Dvs la ce “momente negre” credeti ca s-au referit istoricul si politicianul din el? La momentul dizolvarii Parlamentului de catre Carol al II-lea, la Statul National Legionar sau la lovitura de stat din 23 august 1944?

Bun. Deci: 1) Daca Basescu e Carol al II-lea (si atunci e cam dictator in mintea lui Ungureanu) inseamna ca USL-eul – comunistii vopsiti ai lui Iliescu – reprezinta Miscarea Legionara care il da jos pe Carol/Basescu si instaureaza Statul National Legionar??? Pai nu Iliescu striga in ’90 cu Plesu cu tot in Guvern ca se da “o lovitura de stat legionara” contracarata cu o brava mineriada stradala? Va rugam, nu plagiati bunicuta alintata “carpa kaghebista”!!!

Alta varianta: 2) Daca “momentele negre” sunt perioada “rebeliunii legionare”, atunci Antonescu e Antonescu (Crin) si PDL-eu’ e Miscarea Legionara prigonita de Armata si SS??? Tz tz tz… Asta nu suna prea bine pentru… Mark Gututenstein.

Deci, nu-i asta varianta. Mai ramane 23 august ’44. Adica: 3). Basescu e Maresalul Antonescu (a si spus-o chiar el, de au sarit cu curu’n sus chiar papitoii ‘telectuali care se ascund azi dupa turul panatalonilor lui), la putere e USL-ul, din strada vin opozantii PDL, recte comunistii, care, cu sprijinul Moscovei, organizeaza lovitura de stat impotriva Guvernului si a lui Antonescu/Basescu, mascata in “eliberarea Romaniei”, il aresteaza pe Basescu impreuna cu USL-istii din Guvern si instaureaza dictatura bolsevica. La inceput, se credea rege al “poporului muncitor” chiar Mihaita. Mihaita Razvan Ungureanu? Cu Monica Macovei pe post de Ana Pauker, Cristi Preda ca doctor Petru Groza si cu Patapievici si Tismaneanu, juniorii de azi, in rolurile lui Patapievici si Tismaneanu, taticutii lor? Sau Mihaita e Victoras Ponta?

Nu mai inteleg nimic! In tot cazul, “momente negre”!

Sa vina noii salvatori ai Romaniei! Avem nevoie de “frontul unit” de salvare a Romaniei!

PS: Ca sa fie clar si pentru tampitii care, din greseala sau dinadins, se ratacesc pe-aici: am aceeasi scarba fata de USL ca si fata de PDL. Si aici este, probabil, singurul punct unde ma intalnesc cu sturlubaticul pensionar MApN Mircea Toma: PDL si USL, aceeasi mizerie! Dar cel mai scarba mi-e de curvele pretutindenare care se dau domnisoare patrioate! 🙂

Ziaristi Online: 85 de ani de la infiintarea Legiunii Arhanghelul Mihail. Noi Documente Inedite din Arhiva Corneliu Zelea Codreanu – Vol VI. Profesorul Gh Buzatu despre Barbaria Anti-Legionara. EXCLUSIV FOTO/DOC

Profesorul Univ Dr Gheorghe Buzatu si istoricul dr Corneliu Ciucanu vor conferentia azi, la Iasi, despre “Miscarea Legionara Origini, Atitudini, Semnificatii“. Manifestarea, organizata de Totul Pentru Tara si Noua Dreapta, are loc la 85 de ani de la infiintarea Legiunii Arhanghelului Mihail – 24 iunie 1927, Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul – si se desfasoara la Clubul CFR Iasi (Rapa Galbena), incepand cu orele 14.00. Ziaristi Online prezinta in exclusivitate Argumentul Prof Gh Buzatu la recent aparutul Vol VI al lucrarii Documente din Arhiva Corneliu Zelea Codreanu, realizata pe baza Dosarelor Sigurantei si Securitatii din Arhiva CNSAS si publicata de Editura TipoMoldova – Iasi, cat si cateva foto-documente inedite:

“(…) Fapt cu totul semnificativ, în tot cursul „erei” comuniste, principalele obiective şi victime ale teroarei politice le-au constituit Mişcarea Legionară, foştii colaboratori ori succesorii lui C. Z. Codreanu, deşi, activitatea acestora a fost interzisă, iar majoritatea lor copleşitoare au umplut lagărele şi închisorile, cel puţin până prin 1963-1964[9]. Potrivit datelor comunicate de istoricul Ilarion Ţiu [10], în 1968 cei mai mulţi dintre cetăţenii români cercetaţi de Securitate pentru „delicte politice”, mai precis 27% = 117 000 din peste 414 000 de persoane, erau … legionari.

Tot pe atunci, în cursul anchetării „cazului” Lucreţiu Pătrăşcanu a fostului ministru al Internelor Al. Drăghici, în aprilie-iunie 1968, acesta din urmă a declarat în şedinţa din 20 mai 1968 a „Comisiei Centrale” a PCR cum că: „… Dacă a distrus cineva spinarea Gărzii de Fier, eu am făcut acest lucru. Organizaţiile ilegale care se creaseră peste tot au fost distruse, eu am făcut acest lucru. A fost o luptă pe viaţă şi pe moarte. Dacă nu luam măsuri, apoi gaia venea peste noi”[11]. Reuniunea următoare a „Comisiei Centrale”, din 3 iunie 1968, a surprins – potrivit stenogramei – o pagină antologică a dezbaterilor în momentul în care Gh. Stoica, membru al Comisiei, s-a adresat lui Al. Drăghici:

 Facsimil: Ultima scrisoare cunoscuta

Tov. Gh. Stoica: Dumneata ai spus că ai introdus legalitatea, partinitatea, omenia…

Al. Drăghici: Nu omenia …

Tov. Gh. Stoica: DA, NU OMENIA, BARBARIA AI INTRODUS-O … (subl. ns.)”[12].

În felul acesta, fără intenţie, delegatul PCR a dezvăluit, „captivat” de Al. Drăghici, unul din grozavele secrete ale bolşevicilor lui V. I. Lenin şi I. V. Stalin în acţiunile lor criminale pentru nimicirea opoziţiei după Revoluţia din Octombrie 1917 şi ale regimului de la Bucureşti pe care-l reprezenta – TEROAREA. Care, aşa după cum evenimentele au atestat, nu reprezenta culmea. De vreme ce comuniştii de la Bucureşti, mai originali şi mai decişi în lupta pentru a-şi exercita şi impune puterea deplină, lichidând în context Mişcarea Legionară, celelalte grupări politice, şi-au depăşit cât-de-acolo „dascălii” de la Kremlin, dovedind  inventivitate, pragmatism şi lipsă de orice scrupule ori morală, ei recurgând pur şi simplu la PLUS-TEROARE, altfel, mai pe româneşte spus, numaidecât:

BARBARIA!

Gh. Buzatu

Iaşi, 10 iunie 2012″

Ziaristi Online /24 iunie 2012

Integral la:  85 de ani de la infiintarea Legiunii Arhanghelului Mihail. Noi Documente Inedite din Arhiva Corneliu Zelea Codreanu – Vol VI. Profesorul Gh Buzatu despre Barbaria Anti-Legionara

Cititi si: In Memoriam Constantin Iulian. Legionarii au fost spaima comunistilor. Si au ramas. Video de la Eugenia Voda si Documente din Istoria lui Ilarion Tiu

Miscarea Legionara, la 85 de ani. CODREANU – Dérives, enseignements et jugements sur le mouvement légionnaire de Cornéliu Zéléa Codréanu

De Sfintii Romani la Poarta Alba cu Parintele Iustin Parvu, profesorul Radu Ciuceanu si IPS Teodosie, in memoria martirilor de la Canal. Corneliu Ciucanu a lansat lucrarea CORNELIU ZELEA CODREANU – SCRIERI. DOCUMENTE. ÎNSEMNĂRI. Ziaristi Online prezinta Argumentul istoricului

Ziaristi Online:

Corneliu Ciucanu a lansat lucrarea CORNELIU ZELEA CODREANU – SCRIERI. DOCUMENTE. ÎNSEMNĂRI. Ziaristi Online prezinta Argumentul istoricului

Corneliu Zelea Codreanu - Scrieri. Documente. Insemnari - Corneliu Ciucanu - TipoMoldova - 2012 - Ziaristi Online

Volumul Scrieri, documente, însemnări vizează şi completează – dar nu epuizează – acest proiect de excepţie gândit şi coordonat de Profesorul Gh. Buzatu pentru reevaluarea Trecutului, primenirea Prezentului şi întru revelarea Adevărului istoric. De asemenea, credem că demersul nostru întăreşte pe deplin observaţia lansată de Vintilă Horia cu privire la cercetarea şi înţelegerea profundă a fenomenului legionar, în sensul că „nici un istoric serios care se va ocupa cu istoria secolului XX românesc, nu va putea ocoli sau ignora această extraordinară aventuară spirituală pornită din străfundurile ethosului românesc”.

Monahul Filotheu Balan, din Bucuresti la Petru Voda, dupa lansarea lucrarii “Din Tibet în Sfantul Munte”

Parintele-Filotheu-pregatiri-pentru-expozitia-de-fotografie-Precum-in-cer-a-fotografului-Cristina-Nichitus-Roncea-Precum-in-cer-ro

Monahul Filotheu Balan de la Manastirea Petru Voda a participat joi, la Libraria Sophia din Capitala, la lansarea lucrarii lui Ioannis Kotzabasis, “Din Tibet în Sfantul Munte, la Bătranul Paisie. Povestea adevărată a tanărului Gheorgaki, aflat într-o evlavioasă călătorie în grădina Maicii Domnului”.

De Sfintii Romani la Poarta Alba cu Parintele Iustin Parvu, profesorul Radu Ciuceanu si IPS Teodosie, in memoria martirilor de la Canal

Parintele Justin Parvu si IPS Teodosie la Galesul - Canal - Ziaristi Online

Duminică, 17 iunie, de sărbătoarea Sfinților Români, la Poarta Albă – Galeșul, IPS Teodosie și Părintele Iustin Pârvu au oficiat Sfânta Liturghie pe locul unde se va ridica mănăstirea închinată martirilor de la Canal, ne informeaza Arhipescopia Tomisului. La eveniment a participat ca invitat de onoare si profesorul Radu Ciuceanu, presedinte al Institutului National pentru Studiul Totalitarismului si fost detinut politic timp de 15 ani.

AUDIO/VIDEO UPDATE de la Poarta Alba la Ziaristi Online

Eroul anticomunist Gheorghe Jijie a plecat la Ceruri, dupa camaradul sau de suferinta si biruinta, Constantin Iulian

A plecat la Ceruri eroul anticomunist Gheorghe Jijie. S-a dus la doar doua zile dupa ce implinise 93 de ani. S-a dus dupa prietenul sau, legionarul Constantin Iulian, presedinte al Federatiei Romane a Fostilor Detinuti Politic Luptatori Anticomunisti, care se alaturase de patru zile camarazilor sai din inchisori si de pe frontul apararii nationale, acum aflati in randurile Dreptilor, in cetele Arhanghelilor. Cei doi au reprezentat autentice repere ale luptei de zi cu zi cu necuratul, sanctionand intotdeauna cu maxima rapiditate orice atac la adresa fiintei nationale si a indrumatorilor nostri din Sfanta Biserica. Prin frig si ploaie, domnul Gheorghe Jijie, tanar si verde, la cei 90 de ani ai sai, in lodenul sau kaki, venea pe jos la redactia Ziua din Campineanu 4, si, apoi, la Curentul, sa ma informeze la cald despre activitatea fostilor detinuti politic dar, mai ales, a dusmanilor Romaniei. Ochii sai albastri, scrutatori si scaparatori, nu scapau nici un atac antiromanesc. Il conduceam apoi, cu drag, la sediul Federatiei din Piata Rosetti, al carei vicepresedinte era, sorbind pe drum fiecare cuvant al experimentatului luptator. L-am admirat enorm pe batranul legionar inimos si sfatos, cu toate ca nu rezonam la sperantele sale puse intr-o vedeta acum la moda pe scenele nationalismului de bon-ton. Am lucrat impreuna pentru a dezvalui, in Curentul, fata ascunsa a impostorului implantat de Magureanu printre detinutii politic, pentru a distruge polul legionar, vrednicul de mila Constantin “Ticu” Dumitrescu. Ultima oara l-am intalnit la Academia Romana, la lansarea primei Enciclopedii a regimului comunist din Romania, lucrare muncita de colectivul bunului sau prieten, fostul detinut politic Radu Ciuceanu, presedintele Institutului National pentru Studiul Totalitarismului. Trupul neinsufletit al eroului anticomunist Gheorghe Jijie va fi depus la biserica Sf. Ilie Gorgani iar slujba inmormantarii va avea loc joi, 14 iunie, la ora 12, informeaza Fundatia Ghe Manu. Nimeni dintre palidele umbre ale “dreptacilor” de azi nu se poate compara si nici nu se va putea masura vreodata cu acesti vajnici mucenici neinfricati ai neamului romanesc.

Dumnezeu sa il odihneasca alaturi de Martirii Sai!

Cateva randuri din biografia sa legendara:

În ciuda vârstei şi a celor 13 ani de puşcărie executaţi după 1948, dl Gheorghe Jijie era o prezenţă pe cât de agreabilă, pe atât de energică. Zilnic putea fi găsit la lucru, în biroul său din sediul Federaţiei, unde depunea voluntar o riguroasă activitate. Nu putea uita pierderea fratelui său, Nelu Jijie, lider al grupului de rezistenţă anticomunistă din Muntii Fagaras si Arnota, ucis în închisoare de Securitatea bolsevica, la doar 39 de ani, un episod de care nu era strain singurul fost detinut politic cu Ordinul Muncii Clasa a III-a oferit de Nicolae Ceausescu, Constantin Ticu Dumitrescu – care a pierdut si un proces pe aceasta tema cu Gheorghe Jijie. De la zarca, la minus 15 grade, numai Dumnezeu si Rugaciunea Inimii l-au scapat pe detinutul condamnat la temnita grea pentru vina de a-si iubi patria.

Membru de seama al miscarii de rezistenta, traitor si marturisitor al atrocitatilor din temnitele comuniste, Gheorghe Jijie, unul dintre eroii anticomunisti ai Romaniei, de o modestie extrema, era “motorul” Federatiei fostilor detinuti politici.
Nascut la 10 iunie 1919 in orasul Botosani, absolvent al Facultatii de Constructii Hidrotehnice, sef de lucrari la aceeasi facultate, Gheorghe Jijie este arestat la 28 de ani impreuna cu parintii sai in mai 1948, in lotul Stefan Iacobescu, Septimiu Pop, Dumitru Cumpata si Nicolae Luca. Este condamnat la zece ani ani de inchisoare pentru “uneltiri contra statului” si sta inchis, alaturi de marile personalitati ale elitei interbelice, la Jilava, Aiud si Gherla, ca si in coloniile de munca de la Periprava si Noua Culme, perioada in care fratele sau, Nelu Jijie, fost comandant legionar, este asasinat in temnita. Pentru ca refuza colaborarea cu Securitatea, i se prelungeste pedeapsa cu inca trei ani. Gheorghe Jijie este autorul monografiei “George Manu”, despre universitarul anticomunist cazut la Aiud, aparuta sub egida Fundatiei George Manu. (V.R)

Credincioşi idealurilor nationale
(more…)

Powered by WordPress

toateBlogurile.ro

customizable counter
Blog din Moldova