Posts Tagged ‘sri’

Fostul sef al SRI, Radu Timofte, invocat de instanta in Procesul Goma contra Manolescu, Oisteanu, Vianu, Musat si altii

Procesul Goma: deruta magistraţilor? (II)

de Valerian Stan

Să continuăm, dară. Am văzut săptămâna trecută cum, vrînd să justifice atacurile trecute şi viitoare ale clienţilor lor la adresa lui Paul Goma, avocaţii unora dintre pârâţi n-au avut nici cea mai mică problemă să invoce denaturat şi fraudulos nu mai puţin de trei hotărâri ale Curţii de la Strasbourg. Sigur că ştiam şi ştim şi noi că vremurile pe care le trăim nu sunt nici ele prea faste pentru dreptatea care aşteaptă demult să-i fie făcută lui Paul Goma în ţara sa. La fel, ştiam şi ştim demult cât de atent privesc uneori magistraţii la mai marii zilei şi că unii dintre ei sunt atât de independenţi încât singura decizie pe care o pot lua ei înşişi e dacă poartă sau nu pălărie. Şi totuşi, că judecătoarea din acest dosar nu va pune lucrurile la punct măcar în această privinţă îmi era imposibil să mă gândesc. Cum ar putea, îmi spuneam eu, să se facă judecătoarea că nu vede aceste lucruri când înţelege şi ea bine că acest dosar – c-o fi albă, c-o fi neagră – va ajunge mai devreme sau mai târziu şi la judecata istoriei? Biet naiv ce sunt, am îmbătrânit degeaba… Bref: doamna judecătoare nu numai că nu a pus la punct falsurile grosoloane care i-au fost propuse, dar şi le-a mai şi însuşit cu seninătate şi, mai mult şi mai grav, şi-a adus ea însăşi „aportul” la măsluirea motivării unei sentinţe ruşinoase.

Concret, ca să „motiveze” de ce îi refuză scriitorului protecţia care îi era şi îi este garantată prin Constituţia României şi prin Convenţia europeană, magistratul a ales să invoce el însuşi, răstălmăcite, alte trei hotărâri ale Curţii europene. Este vorba de cauzele „Unabhängige Initiative Informationsvielfalt” şi „Oberschlick”, ambele împotriva Austriei, şi „Dalban” împotriva României. Şi în aceste trei cazuri, ca şi în celelalte trei invocate de pârâţi, a fost şi este vorba despre condamnarea de către instanţele naţionale a unor ziarişti (publicaţii) care aduseseră critici nu unui scriitor, ca Paul Goma, ori altor asemenea persoane, ci unor politicieni şi demnitari publici. În cele două cauze  împotriva Austriei, amintite mai sus, fusese vorba despre politicieni din Partidul Libertăţii din Austria şi liderul lor de extremă dreaptă (fost parlamentar şi guvernator al unuia dintre landurile Austriei) Jörg Haider, iar în cauza împotriva României de politicianul şi demnitarul (fost senator PDSR) Radu Timofte.

(more…)

Patriciu il plateste pe Tismaneanu pentru a spala creierele profesorilor cu falsa istorie a comunismului in care “eroul” Brucan are alocat mai mult spatiu decat rezistenta din munti. Si “Vintu Foundation” e la fel de “anticomunista”

Comunicat de presa: Curs de perfecţionare – O istorie a comunismului

“În perioada martie – octombrie 2010, IICCMER organizează cursuri de perfecţionare pentru profesorii de istorie din ciclul secundar de învăţământ pe tema O istorie a comunismului din România. Prin aceste cursuri, IICCMER îşi propune să amelioreze metodologia specifică de predare a istoriei regimurilor totalitare şi, în particular, a istoriei comunismului românesc.

La acest cursuri vor fi invitaţi să participe 120 de profesori de istorie din judeţele Braşov, Ilfov, Sibiu, Prahova, Brăila, Tulcea, Galaţi, Covasna, Harghita şi municipiul Bucureşti. În cadrul formării vor fi discutate: programa cursului opţional O istorie a Comunismului din România, manualul aferent cursului, conţinuturi complementare care pot fi asociate programei şi tehnici de abordare a subiectului.

Primele cursuri de formare vor fi organizate la Braşov în perioada 16-17 aprilie şi la Bucureşti în perioada 14-15 mai.

Informaţii privind data şi locul de desfăşurare ale următoarelor cursuri vor fi publicate în prealabil pe site-ul IICCMER.

Acest proiect este organizat cu sprijinul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Fundaţia Dinu Patriciu şi Fundaţia Konrad Adenauer.”

Nota mea: Nu e de mirare. Tismaneanu si ai lui au primit sponsorizari grase si de la… “Vintu Foundation” :). Ambii, Patriciu si Vintu, sunt “oameni de afaceri”, adica capi ai unor grupuri de crima organizata, transfrontaliera, cu legaturi stranse in spatiul ex-sovietic. Nu intreprind nimic fara a scoate un profit, nu cheltuie un ban fara un interes. Intrebarea de bun simt, chiar si pentru SRI si SIE, este: care?

Vezi: O INTREBARE PE ADRESA CIA: Cum a ajuns S.O. Vintu sa o sponsorizeze pe Paula Dobriansky, subsecretar de Stat al SUA, la Woodrow Wilson Center? TIP INC

CARACATITA VINTU, de la Bucuresti si Chisinau la Bruxelles si Washington (de unde nu lipsesc Tismaneanu si Patapievici). O ANCHETA a Centrului Roman pentru Jurnalism de Investigatii (CRJI.org)

Andrei Plesu a colaborat cu Securitatea. Plesu si Liiceanu si-au facut disidenta pe banii comunistilor. Trecutul nu se prescrie. Pe langa SIE si SRI si CNSAS o stie. INTERVIU / DOCS. Scrisorile lui Plesu si Goma catre Ceausescu

O discutie incitanta, din 2006, cu scriitorul Mihai Pelin despre fosta Securitate si „zestrea” pe care ne-a lasat-o aceasta structura. Un subiect care, in ultima vreme, a umplut importante spatii de emisie si pagini intregi de ziare. Cu Mihai Pelin despre disidenti. Despre Andrei Plesu ori Paul Goma, cu detasarea de care toti ar trebui sa dam dovada :). Putem sa vorbim oricat despre disidenti, colaboratorii fostei Securitati, ofiteri, ofiteri acoperiti – mai ales ca subiectul este mai mult decat generos si reprezinta, fara nici un dubiu, un important moment al istoriei noastre contemporane -, dar sa o facem desprinzandu-ne de ticurile comuniste. Deconspirarea informatorilor si a ofiterilor de Securitate sa nu aduca aminte de infierarile proletaro-staliniste de trista amintire, pentru ca atunci nu suntem cu nimic mai buni decat cei care pana in 1989 au dat ordine politiei politice. Mai ales cand santajistii sunt fosti si actuali agenti ai unor puteri straine 🙂

La ce mai lucrati, domnule Pelin?

Acum, lucrez la o comanda ce mi-a fost facuta de o institutie guvernamentala italiana, referitoare la o perioada istorica determinata, si sper ca in martie, anul viitor, sa fie gata (lucrare pentru care a si fost decorat cu Ordinul de Cavaler al Republicii Italia – foto de la ceremonie).

Cu toate astea, ati avut timp sa puneti „tunurile” pe Andrei Plesu. De ce?

Domnule, el este un fel de sef al unor asa-zisi intelectuali de elita care mi-au adus nenumarate afronturi, mai ales dupa momentul in care am intrat in arhivele SRI. Stiau foarte bine ca eu voi da acolo de niste informatii care s-ar putea sa-i lezeze. Mi s-au intamplat niste chestiuni care doar atunci cand le pun pe hartie pot avea credibilitate. Am fost supus unor nenumarate intepaturi, ca sa ma exprim elegant, din partea unor domni si a unor cucoane. In ciuda faptului ca n-am avut in viata mea nici un fel de diferende cu ei si nici macar nu-i cunosc.

Dar ce legatura are Plesu cu acesti oameni?

Pai, de la el pleaca totul. Cand am publicat eu cartea in care se arata cum i-a urmarit Securitatea pe scriitori (Cartea Alba a Securitatii – Istorii literare si artistice 1969-1989, Editura Presa Romaneasca, 1996 – n.n.), Plesu a scris un editorial in „Dilema” in care a spus ca ar fi foarte curios sa vada dosarul meu de Securitate. A stat sase ani in Colegiul CNSAS si nu a reusit sa gaseasca dosarul meu. Ce mai vrea? Insa remarca lui a reprezentat un semnal. In afara de asta, ei au liste cu oameni care trebuie laudati si cu oameni care trebuie atacati.

Este stiut faptul ca ati stat cativa ani buni in arhivele Securitatii si ca, evident, ati studiat foarte multe dosare. Ce-a fost Andrei Plesu: un disident sau un om care a colaborat cu Securitatea? Despre el se vorbeste elogios, dar sunt voci, si nu putine, care-l acuza de oarece colaborare cu Securitatea. Un exemplu in acest sens este Gabriel Andreescu, o voce bine conturata a societatii civile romanesti.

Domnule, nu pot sa spun ca a fost informator al Securitatii, pentru ca, impotriva tuturor normelor morale, el, Dinescu si ceilalti din CNSAS nu vor sa deconspire propriile lor dosare. Cu asta trebuia inceput. Insa din ce se cunoaste, Plesu a fost un disident autodeclarat, iar disidenta lui a fost facuta pe banii comunistilor. Plesu a fost angajat la Institutul de Istorie a Artei si Institutul de Arte Platice mai mult de 15 ani, iar Liiceanu 15 ani in cap la Institutul de Istorie a Artei, ca de lucrat n-au lucrat nimic. Nu au miscat nici un pai din loc. Si totusi leafa le mergea. Nu le cerea nimeni nimic. Nu le cerea nimeni sa-l laude pe Ceausescu.

Ce legatura a existat intre Plesu si ofiterul de Securitate Vasile Malureanu?

Din propriile declaratii ale lui Plesu rezulta ca a furnizat acestuia date despre ce s-a intamplat in anii ’80, la Meditatia Transcendentala. Acum, trebuie vazute rapoartele lui Malureanu, care precis se afla in dosarul lui Plesu, pentru ca, dupa fiecare intalnire, ofiterul facea un raport. Ramane de vazut daca spusele lui Plesu privitoare la Meditatia Transcendentala erau impotriva celor care au aderat la aceasta miscare sau in favoarea acestora. Totusi, in ’81, daca nu ma insel, Plesu a fost dat afara din Partidul Comunist pentru ca a participat la sedinte de meditatie transcendentala. Nu era o sanctiune usoara in epoca. Din contra. Intr-adevar, nu era o sanctiune usoara. Acesta a fost motivul pentru care a ajuns sa-i scrie lui Ceausescu si sa-i ceara, cu palaria in mana si cu lacrimile in ochi, sa-l ierte. Sa nu-l dea afara din partidul in care intrase la 19 anisori, ca-i distruge viitorul. Ce este important de retinut: Meditatia Transcendentala functiona legal. Avea aprobarile Ministerului Invatamantului si ale altor institutii. Insa, la un moment dat, cineva s-a dus la Elena Ceausescu si i-a spus ca acolo se intampla lucruri necurate. Ceauseasca a dat ordin sa nu se mai ocupe de aceasta afacere Securitatea, care, in opinia ei, dormea in cizme – de fapt, o monitoriza molcom -, ci partidul. Totodata, a ordonat ca adeptii Miscarii sa fie dati afara din Partidul Comunist. Chiar daca Plesu se afla in relatie cu Vasile Malureanu, Securitatea n-a putut sa-l salveze, pentru ca ordinul era ordin.

Cum ati ajuns la aceasta concluzie, ati vazut documente in acest sens?

(more…)

BOMBA. Avocatul Niturad acuza MISA de presiuni. “Gurul” “Grig” Bivolaru a fost achitat prin trafic de influenta si mita? Filmul secret al evenimentelor premergatoare verdictului de la Sibiu. O replica refuzata de Yoga Esoteric

Catre YogaEsoteric.net

Subsemnatul Niturad Dumitru, avocat in cadrul Baroului Bucuresti, urmarea articolului „Avocatul Niturad a incercat sa intervina in dosarul de la Sibiu” semnat de Catalin Dobrescu, datat 23.04.2010 si postat pe site-ul dvs la 23.04.2010, pentru restabilirea adevarului in cauza si pentru o corecta informare a cititorilor dvs, va remit alaturat un drept la replica pe care am respectuoasa rugaminte sa-l postati pe acelasi site in termen de 24 de ore, in aceleasi conditii grafice si de vizibilitate pe pe pagina principala a site-ului d-voastra, ca si articolul sus mentionat. Fac precizarea ca il consider direct raspunzator de neadevarurile publicate in articol pe autorul lui – Catalin Dobrescu si pe cele 3 persoane aratate in dreptul la replica. Am cunostinta de faptul ca site-ul Yogaesoteric reprezinta opinia oficiala a MISA, a lui Gregorian Bivolaru personal si a conducerii scolii de yoga asa incat – in ipoteza neverosimila din punctul meu de vedere – in care nu veti publica alaturatul drept la replica o sa fiu nevoit sa actionez in judecata toate persoanele -fizice si juridice reprezentate de site-ul oficial Yoga esoteric.

Cu respect,

DREPT LA REPLICA

Fata de afirmatiile neadevarate publicate in articolul „Avocatul Niturad a incercat sa intervina in dosarul de la Sibiu” sub semnatura lui Catalin Dobrescu.

  1. Nu am avut si nu am vreo relatie de colaborare cu SRI si nici cu alte institutii opresive. Dimpotriva! Referirea autorului articolului la actiuni mizerabile „magarii si mizerii” sunt in opinia mea caracteristici personale ale autorului articolului, conform dovezilor pe care le voi prezenta mai jos.
  2. M-am bucurat de achitarea lui G.B., iar solutia data face dovada lipsei vreunei presiuni sau influente din partea mea.
  3. Nu am escrocat pe nimeni, cu atat mai putin pe GB si MISA ori Fundatia TARA. Cu GB , MISA si TARA am incheiat contracte de asistenta juridica achitate partial, dupa cum urmeaza :

(more…)

SRI si FBI cu ochii pe RNS. Hackerii de la Romanian National Security (Securitatea Nationala Romana) sunt aplaudati pe internet de romani din toate colturile lumii. Daily Cotcodac contra-ataca simpatic cu “Salutul frantuzesc”. VIDEO

Reusita apararii onoarei romanesti, macar pe internet, de catre hackerii de la Romanian National Security care au spart si Daily Telegraph si Le Monde, le-a adus acestora laude de la ziaristi si de la romani din intreaga lume dar a suscitat si interesul cadrelor specializate, inclusiv a SRI si FBI, serviciul de contraspionaj american, care are la noi o celula anti-hackeri condusa de agentul Michael Eubanks si actioneaza in Romania ca la el acasa. Desi specializarea lui Eubanks este pe frauda financiara (dupa cum ii spune si numele, desi poate mai corect ar fi fost Usbanks 😀 ), succesul baietilor de la RNS a atras atentia specialistilor de la cele doua institutii de securitate si contrainformatii, conform unor surse care au dorit sa-si pastreze anonimatul (parca asa se zice, nu? 😀 ). Cum si hackerii nostri par cel putin la fel de avizati ca si baietii lui Eubanks, nu ne ramane decat se le uram succes in toate operatiunile lor viitoare.

Redau mai jos, dupa acest video simpatic de la Daily Cotcodac, o parte dintre mesajele de sustinere a grupului de hackeri ai Securitatii Nationale Romane (iar Securitatea?! 😀 ), numai vreo cateva sute, de pe HackersBlog, Curentul si Roncea.ro. Vox populi:

O producţie Daily Cotcodac, 220.ro şi cristealizari.com.

82 Responses to “Planete-plus-intelligente.lemonde.fr defaced by R.N.S.”

(more…)

Ghici ghicitoarea Realitatea TV: Daca noi suntem cetatenii, pe cine reprezinta Emil Hurezeanu in dialogul cu seful SRI, George Maior? FOTO INFO “No Comment”

Cazul Toni Tecuceanu. Streinu Cercel frizeaza dementa: numai mortul poate sa-si vada dosarul medical! Tot sistemul s-a coalizat impotriva familiei artistului si a adevarului. DOCS

Iulian Urban, care a preluat cazul Toni Tecuceanu la cererea familiei artistului, informeaza cum Streinu Cercel si Institutul Matei Bals ascund moartea lui Toni Tecuceanu in spatele “codului deontologic”, frizand chiar dementa. Secretarul de stat care, intr-un stat normal, ar fi trebuit arestat pentru crearea isteriei gripei porcine – atentat la siguranta nationala -, sustine ca numai pacientul, acum mort, are dreptul sa-si ceara si sa-si vada dosarul.

Asa cum puteti constata din raspunsul primit de la Institutul Matei Bals, moartea lui Toni Tecuceanu – rapus de o bacterie ucigasa chiar in spitalul lui Streinu Cercel -, ca si modul ordinar in care a fost mediatizata, sunt acum ascunse cu grija in spatele “normelor deontologice” . Adica exact acelea care ar fi trebuit sa-i faca pe acesti indivizi fara scrupule sa se abtina de la ceea ce au facut. “Nu ne vom lasa si vom ataca in Justitie aceste raspunsuri aberante”, afirma Iulian Urban si Paul Tecuceanu pentru Roncea.ro.

Minciunile trupei lui Streinu Cercel merg mai departe:

(more…)

O analiza ingrijoratoare. Noul KGB planuieste crearea unui miscari nationalist-crestine in Basarabia care sa preia inclusiv energii din Romania si BOR. La Chisinau se-aprinde scanteia

În ultimul timp este mediatizată tot mai intens chestiunea predării religiei în şcoală (la fel si dincoace de Prut – nota mea). Chestiunea este veche şi răspunde unei necesităţi reale. Ceea ce a surprins o parte a opiniei publice este faptul că pentru a promova ideea sau pentru a propti imaginea structurii locale a Patriarhiei Ruse de la Moscova au ieşit subit la rampă mai multe personaje care nu au arătat înainte  un interes  constant pentru Ortodoxie şi nici nu au excelat în virtuţile creştine: doi foşti capi ai serviciilor secrete, Valeriu Pasat şi Anatol Plugaru, Valeriu Pleşca, Victor Josu, Vladimir Filat. Capul de listă este bineînţeles Valeriu Pasat, omul care este ceva mai mult decât un prieten intim al mitropolitului Vladimir. Fostul securist nr. 1 şi angajat al gigantului energetic rusesc „RAO EES” al lui Anatoli Ciubais a devenit brusc un mare atlet al Ortodoxiei.

Potrivit unui comunicat de presă al Mitropoliei Chişinăului şi a „întregii Moldove” (Patriarhia Moscovei), la 15 martie 2010, mitropolitul Vladimir Cantarean, a convocat de urgenţă toţi preoţii din câteva protopopiate ale eparhiei sale pentru a alinia Biserica „iniţiativei domnului Valeriu Pasat cu privire la studierea Bazelor Ortodoxiei în instituţiile preuniversitare de învăţământ”. Preoţii din trei protopopiate (Ialoveni, Rezina şi Şoldăneşti), veniţi cu tema bine pregătită de acasă, i-au prezentat mitropolitului Vladimir un soi de memoriu, din care vom cere cititorilor îngăduinţa să spicuim câteva pasaje. Aşadar, „Având în vedere iniţiativa domnului Valeriu Pasat cu privire la includerea în curriculumul naţional a Bazelor Ortodoxiei ca obiect de studiu obligatoriu pentru instituţiile preuniversitare de învăţământ, clerul Mitropoliei Chişinăului şi a Întregii Moldove nu poate decât să-şi manifeste susţinerea pentru această propunere sănătoasă şi necesară atât din punct de vedere moral, cât şi social (…) În acelaşi timp suntem bucuroşi de faptul că asemenea gen de iniţiative vin şi din partea laicatului, în persoana domnului Valeriu Pasat, care vine cu propunerea către Legislativul Republicii Moldova de organizare a unui referendum naţional în cadrul căruia cetăţenii ţării noastre să-şi poată exprima opţiunea referitor la introducerea în programele învăţământului preuniversitar a obiectului „Bazele Ortodoxiei”. (…) De notat că domnul V. Pasat vine către deputaţii Parlamentului cu o serie de argumente indubitabile, acestea fiind de ordin moral, istorico-identitar, didactic-educaţional, constituţional-legislativ şi politic”.

Această reuniune era de prisos, din moment ce cu aproximativ o lună înainte, mai exact la 18 februarie 2010, mitropolia Chişinăului emisese un alt comunicat oficial, intitulat „Mitropolia Moldovei susţine demersul dlui Valeriu Pasat privind introducerea Bazelor Ortodoxiei în instituţiile preuniversitare”, comunicat care ne oferă o rarisimă mostră de servilism şi complicitate politică şi pe care îl vom cita aici integral, respectând originalul:

(more…)

Dupa 20 de ani. Post scriptum la o manipulare. Dorin Suciu prezinta noi dovezi de la Targu Mures. Ungurii incearca sa blocheze pe YouTube documentarul despre ororile din 1990

Post scriptum la o manipulare

de Dorin Suciu

La 20 de ani de la acel dramatic 19-20 martie 1990 de la Tîrgu-Mureș, săptămâna premergătoare comemorării s-a transformat într-un prilej ratat de a se abține să-și dea cu presupusul pentru diverși nechemați ai „societății civile”, vorbitori de serviciu pe la diverse televiziuni, sau, ceea ce e mai rău, de continuare a unui șir de mizerabile manipulări, interne și internaționale, care au urmărit constant culpabilizarea exclusivă a românilor pentru ce s-a petrecut atunci atunci.

Din păcate, abia vineri, 19 martie am intrat în posesia unui document care, coroborat cu declarațiile unor martori, aduce încă un argument în favoarea ideii că ceea ce s-a petrecut în urmă cu două decenii la Tîrgu-Mureș a fost minuțios premeditat. Drama ciocnirii interetnice între români și maghiari a fost gândită ca un prilej de lansare a unui război de imagine împotriva României având ca finalitate provocarea unei crize gen Nagorno – Karabah care să ducă la schimbarea statutului Transilvaniei.

Câteodată, rolul întâmplării se poate dovedi mai important decât perseverența. Ani de zile am încercat fără succes să aflu identitatea acelui „reporter irlandez” care a înregistrat video scenele atroce ale ciocnirilor interetnice de la 20 martie 1990. În urmă cu câteva zile hazardul a făcut să mă reîntâlnesc cu dna Rodica Sabău-Pop care, la vremea aceea, era recepționeră la „Grand” – hotelul în fața căruia au avut violențele ale căror imagini au făcut înconjurul globului. În contextul comemorării care urma să aibă loc, doamna respectivă mi-a povestit că la data de 19 martie 1990, cu o zi înainte de „evenimente”, era de serviciu, când, pe la orele 14-15, a sosit la hotel un bărbat cu pașaport irlandez care a cerut să fie cazat pentru o zi într-o cameră cu vedere la stradă, la ultimul etaj, și a dorit să plătească în avans. Cum nu erau camere libere la acel etaj, a fost cazat la etajul 7. Dna Sabău-Pop și-a amintit perfect de aceste amănunte pentru că irlandezul, al cărui nume nu l-a reținut, a plătit echivalentul în lei al tarifului cu mărci vest-germane, iar ea s-a enervat pentru că nu avea să-i dea restul în valută și a trebuit să apeleze la bișnițarii care își făceau veacul în fața hotelului.
După ce și-a dus bagajele în cameră, irlandezul a coborât la recepție și a cerut cheia ușii de la terasa de la etajul 11 al hotelului, explicându-i că el este reporter de televiziune. Faptul a surprins-o oarecum, dar i-a dat cheia după ce a consemnat acest fapt în registrul hotelului. Toate aceste lucruri se petreceau în după-amiaza zilei de 19 martie, cu exact 24 de ore înainte de ciocnirile violente care urmau să aibă loc în fața hotelului a doua zi.

Inima a început să-mi galopeze. Am rugat-o pe dna Sabău-Pop să facă rost de registrul hotelului din luna martie 1990. S-a uitat la mine cu mirare, oarecum cu milă, și mi-a explicat că, după atâta timp, foarte probabil acel registru nu mai există. Am insistat și, după ce a scotocit două zile prin arhiva hotelului, m-a anunțat că l-a găsit.


Când m-am uitat la pagina cu date de 19 martie am avut un șoc: la camera 709 figura scris cu pix roșu  numele Honeyford Gary Lawon din Irlanda! În colțul din stânga jos al paginii registrului am găsit și nota făcută de recepționeră: Cheia pentru 709, de la terasa XI (Marcel). În urmă cu două decenii, Marcel Mija era recepționerul-șef de la „Grand”…

Am căutat imediat pe Google și am găsit că Gary Honeyford a fost reporter tv pentru postul Sky News, corespondentul acestuia pentru Irlanda de Nord. Una dintre fotografiile de pe Internet îl arată transmițând de la Belfast, localitate de tragică reputație pentru conflictul etnic care o macină.


Faptul că ceruse o cameră cât mai sus, cu vedere spre centru, că plătise în avans pentru o singură zi (am găsit și numărul chitanței, 594), că inspectase terasa de sus a hotelui impune de la sine o concluzie: reporterul de la Sky News venise la un „pont”. Cel care i-l „vânduse” știa precis că în preajma hotelului, situat vis-a-vis actuala Prefectură, urma să se petreacă ceva. Ceea ce avea să întâmple a doua zi arată clar că cel ce îi furnizase pontul nu era român și nici prieten al României, din simplul motiv că înregistratrea video a reporterului de la Sky News numai favorabile imaginii României nu erau!

Pe data de 20 martie, pe la ora 18 au avut loc „evenimentele din Tîrgu-Mureș”! Eu care eram reporterul TVRL am filmat pe peliculă de 16 mm, suit pe pervazul camerei 504, atât confruntarea cât și maltratarea acelui nefericit în pulover verde. Irlandezul a înregistrat drama de pe terasa de sus a hotelului. Acele scene atroce, în care „ungurul” Mihăilă Cofar a fost pur și simplu linșat, au făcut înconjurul lumii și au fost copios folosite împotriva României pentru a o eticheta ca țară locuită de niște barbari sîngeroși care la 20 martie 1990 au dezlănțuit un „pogrom” antimaghiar.

Degeaba am demonstrat indubitabil peste două zile într-un reportaj-anchetă adevărata identitate a lui Mihăilă Cofar, nefericitul țăran de pe valea Gurghiului, venit aiurea la Tîrgu-Mureș, răul fusese făcut.

(more…)

Martie 1990, a doua incercare de rupere a Ardealului dupa decembrie 1989. Urmeaza a treia? Complicitati sub paravanul “Revolutiei”. UDMR si GDS, creatii ale FSN

“Să ne amintim cu bucuria libertăţii cucerite în 1989, să putem continua schimbarea de regim democratică! … Comemorarea noastră comună în credinţă şi adevăr să ne conducă din acel Martie Negru al revoluţiei noastre furate, într-un promiţător viitor mai bun.” Laszlo Tokes despre chemarea la manifestatia extremista de pe 19 si 20 martie 2010

“Şi aceea a fost o luptă pentru libertate, e timpul să o spunem, în sfârşit, clar… Această luptă pentru libertate a culminat în ziua de 20 martie… Ne-am dobândit numeroase drepturi, şi ceea ce n-am reuşit încă, vom dobândi de acum înainte.”Marko Bela multumind public pe 15 martie 2010 maghiarilor care au ucis in martie 1990 la Targu Mures

“Diversitatea culturala, religioasa si de traditii care a facut specificul Transilvaniei sa fie prezervata. Dreptul la o reprezentare politica autonoma si la autonomie culturala a fiecarei natiuni trebuie garantat”Declaratia de la Budapesta din iunie 1989

Complicitati sub paravanul “Revolutiei”

Decembrie 1989, cu evenimentele lui, surprinzatoare doar pentru romanii dezinformati, care erau, insa, majoritatea, se inscrie intr-o directa relatie si continuitate cu toate cele expuse si insumate pana aici. Este cazul sa discutam despre 1989 si situatia Romaniei in spiritul adevarului si nu al unei propagande obstinate si perverse. Imaginea si teza “revolutiei spontane” se izbesc de fapte solide. La Timisoara, in 1989, au aparut diversionisti pregatiti in Ungaria, in tabere speciale. Au fost atacate unitati militare, iar in Harghita si Covasna asa-zisele “miscari revolutionare” au vizat institutiile statului si pe reprezentantii acestuia in uniforma, (cazul Agache), torturati si ucisi sau macelariti, pe fondul sonor al unor sloganuri iredentiste, care mai fusesera exhibate in aceste locuri si in cei patru ani ai ocupatiei unguresti (1940-1944). Expresiv este ca, prima formatie de aspect politic care a aparut la Bucuresti, actionand organizat, a fost a minoritatii maghiare: UDMR. La sfarsitul lui decembrie 1989 au aparut: GDS, UDMR si PNT, doar primele doua beneficiind si de publicitate la televiziune.

In orasele din Transilvania s-a declansat, in 1990, o brutala separare a elevilor unguri de cei romani, in scoli separate. Aceasta era revolutia? Pe 15 martie 1990 s-a declansat la Targu Mures, in prezenta a zeci de ziaristi straini, un conflict interetnic, care ar fi dus, in caz de reusita ungureasca, la proclamarea unei noi Regiuni autonome maghiare. Incercarea n-a reusit, dar cameramani de la mai multe televiziuni europene – anuntati de cine? – au filmat evenimentul, transmis apoi in tot Occidentul prin favorizarea partii ungare. Spre exemplu, prezentandu-l (prin repetarea parca a scenariului din 1946, de la Cluj), pe romanul Mihai Cofar, macelarit “in direct”, drept … ungur.

Intrarea UDMR in Parlamentul Romaniei, prin complicitatea politica a FSN-ului, a fost urmata de refuzul acestei uniuni minoritare de a vota, in 1990, Constitutia, adica de a recunoaste, practic, statul roman. Aparitia asociatiei culturale Vatra Romaneasca, tot in 1990, a mai temperat anume agresiuni si ofensive pe tema Transilvaniei.

Pe postul roman de televiziune, asa zisul erou al “revolutiei” romane, Laszlo Tokes, infatisase, la inceputul lui 1990, coroana Ungariei, simbol al Ungariei Mari (…) fiind deconspirat, mai tarziu, ca agent al Budapestei, cu misiuni iredentiste.

O revista (Maghiarimea ardeleana), scrisa in ungureste, editata de Laszlo Tokes, a proclamat deschis necesitatea ca Transilvania sa devina ungureasca. Ion Lancranjan, autorul volumului Cuvant despre Transilvania (1982) a avut, in aceste imprejurari, un brutal atac de cord (1991), moartea lui fiind apaludata trimfator in presa din Ungaria, ca o victorie. Ca din intamplare, apoi, o biserica de lemn din vremea lui Mihai Viteazul, aflata in asa-zisul teritoriu “secuiesc”, a luat foc si s-a facut scrum! In 1992, epurarea romanilor din judetele Harghita si Covasna, a devenit o problema parlamentara. Comisia speciala destinata cercetarii ei a confirmat, in raportul prezentat Parlamentului, epurarea etnica. Intr-un crescendo bine orchestrat, s-au nascut apoi proiectele de autonomie ale judetelor Harghita si Covasna, sustinute de lideri locali ai “societatii civile”, la inceput in numele “maghiarimii”, ulterior in numele “secuimii”.

Argument

(more…)

Powered by WordPress

toateBlogurile.ro

customizable counter
Blog din Moldova