Stimate domnule Roncea,
Astazi dimineata i-am dus domnului profesor Dinu C. Giurescu „Scrisoarea Deschisa adresata domnului presedinte“ si m-a rugat sa va transmit sprijinul domniei sale in demersul dvs. Atat dansul cat si eu, Olguta Ionescu, ne alaturam acestui demers pentru stoparea dezmembrarii Arhivelor Nationale.
Noi semnaturi mai jos. Campania continua!
DOMNULUI PREŞEDINTE AL ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU
Domnule Preşedinte,
Opinia publică responsabilă din România, de la cetăţeni simpli la cercetători ştiinţifici, istorici, scriitori, oameni de artă şi de ştiinţă, reprezentanţi ai societăţilor civice şi cultural-patriotice au luat act cu îngrijorare de recentul demers de legiferare a dezmembrării integrităţii instituţiei Arhivelor Naţionale prin votarea în Camera Deputaţilor a Parlamentului României a legii de restituire a arhivelor confesionale către creatorul lor. Este vorba de arhivele luate de la creator în perioada comunistă, încercându-se repararea unei nedreptăţi şi neţinându-se cont că de fapt se face o nedreptate şi mai mai mare faţă de cetăţean şi faţă de viitorul consolidării noastre naţionale.
Stă mărturie, în acest sens, tradiţia arhivistică românească, modul cum s-a format însăşi instituţia Arhivelor Naţionale. Astfel, când la 23 iulie 1864 domnitorul Alexandru Ioan Cuza semna legea pentru concentrarea tuturor actelor “monastirilor pământene”, acte de interes public, în Arhivele Generale ale Statului, se afirma că se face aceasta pentru sigura lor conservare şi pentru folosirea lor practică, măsură deja aplicată prin legiuirea din 1841de a se aduna aceste acte ale mănăstirilor şi care au fost administrate de o “Comisiune documentală”, comisie contopită în 1862 cu Arhivele Generale ale Statului.
Aşadar, generaţia preunionistă şi cea unionistă şi-au asumat responsabilitatea faţă de viitorul şi consolidarea naţiunii lor şi nu se cunoaşte ca mănăstirile respective să fi răspuns cu duşmănie faţă de acest act de accedere a Principatelor româneşti la modernitate. Mai mult chiar, după răsturnarea lui Cuza, guvernele ulterioare, regii cei glorioşi care au realizat Independenţa şi Marea Unire nu s-au gândit să retrocedeze mănăstirilor arhivele şi nici sfintele mănăstiri româneşti nu au dat dovadă de duşmănie faţă de stat ca să le ceară înapoi, locul de depozitare şi importantul lor destin cultural şi ştiinţific era de necontestat.
Când în martie 1865 Adunarea Electivă a României vota legea pentru predarea la Arhivele Statului a arhivelor mănăstirilor aşa-zise brâncoveneşti, 99 de deputaţi au votat pentru, 8 contra şi 2 s-au abţinut. Şi prin Legea pentru organizarea Arhivelor Statului din 1925 se prevedea primirea spre păstrare în Arhivele Statului a actelor civile, bisericeşti şi militare, chiar actele de stare civilă ale Familiei Regale (nimeni nu era mai presus de interesul naţional), acte mai vechi de 30 de ani şi care nu mai erau necesare administraţiei curente a acestor autorităţi – spunea legea. Care ar fi fost, aşadar, destinul cultural şi ştiinţific al României fără aceste documente puse la dispoziţia unori mari oameni de cultură români precum Iorga, Hurmuzaki, Bogdan ş.a. ?
Domnule Preşedinte,
Soluţia dezmembrării unei instituţii de bază a statului român, cu documente de o valoare inestimabilă şi unicate, care urmează să fie dispersate în sute şi sute de centre extrem de nesigure, duce la periclitarea drepturilor cetăţeanului, mai ales că se face o discriminare între cetăţeni prin această cedare pe criterii anume, fapt care încalcă în mod clar Constituţia României.
Situaţia de acum peste o jumătate de secol, de la preluarea lor, este acum alta, sute de parohii care au creat atunci arhive pentru comunitatea lor azi nu mai există, comunităţile aparţin altui cult. Evident că nu se pot priva membrii comunităţilor respective de trecutul strămoşilor lor. Neconstituţional este şi faptul că nu s-au consultat Bisericile româneşti, specialiştii, oamenii de cultură şi întreaga societate, deoarece este vorba de o problemă majoră, de mare interes naţional.
Ne întrebăm atunci care este viitorul României fără memoria ei istorică şi culturală?
De aceea, domnule Preşedinte al României, vă solicităm să nu promulgaţi această lege şi să o returnaţi Parlamentului şi dezbaterii publice româneşti, până nu este prea târziu în declanşarea unui pas care va avea consecinţe ireparabile pentru patrimonial naţional. Constituţia României vă cere să apăraţi acest patrimoniu, care slujeşte şi va sluji mereu cetăţeanul român, fără discriminare etnică şi confesională, cultura şi ştiinţa naţională şi a Europei şi, implicit, prosperitatea şi consolidarea naţională.
Cu deosebit respect,
Organizatii:
ASTRA – Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român,
Centrul European de Studii Covasna Harghita,
Forumul Civic al Romanilor din Covasna, Harghita si Mures,
Fundatia Nationala pentru Romanii de Pretutindeni,
Asociatia Civic Media,
Ziaristi Online,
Clipa Magazine,
Consiliul Mondial Roman,
Comitetul Roman American pentru Basarabia,
Consiliul Roman American,
Asociația „Societatea de Mâine”,
Asociatia “Noi Romanii”,
Grupul Independent pentru Democratie
Persoane:
Acad Dinu C Giurescu, istoric, Bucuresti
Vasile Lechintan, istoric, Cluj
Prof Gheorghe Buzatu, istoric, Iasi
Prof Nae Georgescu, scriitor, Bucuresti
Prof Theodor Codreanu, scriitor, Husi
Alexandru Moraru,istoric-arhivist si publicist roman, Chisinau
Ilarion Tiu, istoric, asis univ, Bucuresti
Aurel I Rogojan, gen brig (r), Bucuresti
Florin Budea, jurnalist, Oradea
Sorin Sotoc, jurnalist, director Spinul, Oradea
Maria Petrascu, jurnalist, Brasov
Florian Palas, jurnalist, Brasov
Victor Roncea, jurnalist, Bucuresti
Elena Andronache, programator, Bucuresti, fost organizator al protestului-maraton Piata Universitatii – Bucuresti, aprilie – iunie, 1990
Constantin Dobre, fost lider al revoltelor mineresti din Valea Jiului – Lupeni, august 1977
Dr Adrian Boeru, filosof, Bucuresti
Dr Cristian Scaiceanu, istori, Bucuresti
Dr Emilia Corbu, arheolog, Slobozia
Prof Univ Dr Petre Anghel, scriitor, Bucuresti
Mariana Gurza, scriitor, Timisoara
Daniel Focşa, istoric, Bucuresti
Dan Tanasa, roman, Sf Gheorghe – Madrid
Ioan Mugur Topolnitchi, roman, Covasna
Mihai Cantuniari, scriitor, Bucuresti
Cristina Poponete, sociolog, Belgia
Sergiu Petrovici, roman, Basarabia
Daniel Vladescu, IT, Pitesti
Marius-Bogdan Bortas , inginer, Bucuresti
Mihai Isac, jurnalist, Bucuresti
Ion Negoiaş, student, Râmnicu Sărat
Semneaza din SUA:
Dumitru Caranfil, Mihai Stan, Radu Luchian, Nicolae Dima, Valentin Tepordei, Sergiu Anca, Neculai Popa;
Stefan Cristian ARIASU, Washington DC: Ma alatur demersului si fac apel catre Presedintele Basescu sa nu promulge o lege a tradarii intereselor nationale – Legea “restituirii arhivelor confesionale catre creatorul lor”, initiata de UDMR. Ca o observatie, rog Presedintia sa depuna eforturi pentru restituirea de catre Ungaria a arhivelor Transilvaniei conform Tratatului de la Trianon si sa reclame public, neintarziat, acest lucru.
Alaturati-va acestui demers printr-un mesaj la adresa de e-mail [email protected] sau semnati aici, la rubrica de comentarii, dupa modelul de mai sus
Opinia publică responsabilă din România, de la cetăţeni simpli la cercetători ştiinţifici, istorici, scriitori, oameni de artă şi de ştiinţă, reprezentanţi ai societăţilor civice şi cultural-patriotice au luat act cu îngrijorare de recentul demers de legiferare a dezmembrării integrităţii instituţiei Arhivelor Naţionale prin votarea în Camera Deputaţilor a Parlamentului României a legii de restituire a arhivelor confesionale către creatorul lor. Este vorba de arhivele luate de la creator în perioada comunistă, încercându-se repararea unei nedreptăţi şi neţinându-se cont că de fapt se face o nedreptate şi mai mai mare faţă de cetăţean şi faţă de viitorul consolidării noastre naţionale.
Stă mărturie, în acest sens, tradiţia arhivistică românească, modul cum s-a format însăşi instituţia Arhivelor Naţionale. Astfel, când la 23 iulie 1864 domnitorul Alexandru Ioan Cuza semna legea pentru concentrarea tuturor actelor “monastirilor pământene”, acte de interes public, în Arhivele Generale ale Statului, se afirma că se face aceasta pentru sigura lor conservare şi pentru folosirea lor practică, măsură deja aplicată prin legiuirea din 1841de a se aduna aceste acte ale mănăstirilor şi care au fost administrate de o “Comisiune documentală”, comisie contopită în 1862 cu Arhivele Generale ale Statului.
Aşadar, generaţia preunionistă şi cea unionistă şi-au asumat responsabilitatea faţă de viitorul şi consolidarea naţiunii lor şi nu se cunoaşte ca mănăstirile respective să fi răspuns cu duşmănie faţă de acest act de accedere a Principatelor româneşti la modernitate. Mai mult chiar, după răsturnarea lui Cuza, guvernele ulterioare, regii cei glorioşi care au realizat Independenţa şi Marea Unire nu s-au gândit să retrocedeze mănăstirilor arhivele şi nici sfintele mănăstiri româneşti nu au dat dovadă de duşmănie faţă de stat ca să le ceară înapoi, locul de depozitare şi importantul lor destin cultural şi ştiinţific era de necontestat.
Când în martie 1865 Adunarea Electivă a României vota legea pentru predarea la Arhivele Statului a arhivelor mănăstirilor aşa-zise brâncoveneşti, 99 de deputaţi au votat pentru, 8 contra şi 2 s-au abţinut. Şi prin Legea pentru organizarea Arhivelor Statului din 1925 se prevedea primirea spre păstrare în Arhivele Statului a actelor civile, bisericeşti şi militare, chiar actele de stare civilă ale Familiei Regale (nimeni nu era mai presus de interesul naţional), acte mai vechi de 30 de ani şi care nu mai erau necesare administraţiei curente a acestor autorităţi – spunea legea. Care ar fi fost, aşadar, destinul cultural şi ştiinţific al României fără aceste documente puse la dispoziţia unori mari oameni de cultură români precum Iorga, Hurmuzaki, Bogdan ş.a. ?
Domnule Preşedinte,
Soluţia dezmembrării unei instituţii de bază a statului român, cu documente de o valoare inestimabilă şi unicate, care urmează să fie dispersate în sute şi sute de centre extrem de nesigure, duce la periclitarea drepturilor cetăţeanului, mai ales că se face o discriminare între cetăţeni prin această cedare pe criterii anume, fapt care încalcă în mod clar Constituţia României.
Situaţia de acum peste o jumătate de secol, de la preluarea lor, este acum alta, sute de parohii care au creat atunci arhive pentru comunitatea lor azi nu mai există, comunităţile aparţin altui cult. Evident că nu se pot priva membrii comunităţilor respective de trecutul strămoşilor lor. Neconstituţional este şi faptul că nu s-au consultat Bisericile româneşti, specialiştii, oamenii de cultură şi întreaga societate, deoarece este vorba de o problemă majoră, de mare interes naţional.
Ne întrebăm atunci care este viitorul României fără memoria ei istorică şi culturală?
De aceea, domnule Preşedinte al României, vă solicităm să nu promulgaţi această lege şi să o returnaţi Parlamentului şi dezbaterii publice româneşti, până nu este prea târziu în declanşarea unui pas care va avea consecinţe ireparabile pentru patrimonial naţional. Constituţia României vă cere să apăraţi acest patrimoniu, care slujeşte şi va sluji mereu cetăţeanul român, fără discriminare etnică şi confesională, cultura şi ştiinţa naţională şi a Europei şi, implicit, prosperitatea şi consolidarea naţională.
Cu deosebit respect,
Organizatii:
ASTRA – Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român,
Centrul European de Studii Covasna Harghita,
Forumul Civic al Romanilor din Covasna, Harghita si Mures,
Fundatia Nationala pentru Romanii de Pretutindeni,
Asociatia Civic Media,
Ziaristi Online,
Clipa Magazine,
Consiliul Mondial Roman,
Comitetul Roman American pentru Basarabia,
Consiliul Roman American
Persoane:
Vasile Lechintan, istoric, Cluj
Prof Gheorghe Buzatu, istoric, Iasi
Prof Nae Georgescu, scriitor, Bucuresti
Prof Theodor Codreanu, scriitor, Husi
Alexandru Moraru,istoric-arhivist si publicist roman, Chisinau
Ilarion Tiu, istoric, asis univ, Bucuresti
Aurel I Rogojan, gen brig (r), Bucuresti
Florin Budea, jurnalist, Oradea
Sorin Sotoc, jurnalist, director Spinul, Oradea
Maria Petrascu, jurnalist, Brasov
Florian Palas, jurnalist, Brasov
Victor Roncea, jurnalist, Bucuresti
Alaturati-va acestui demers printr-un mesaj la adresa de e-mail [email protected] sau semnati aici, la rubrica de comentarii, dupa modelul de mai sus
Dacă într-o formă artistică Adevărul şi Frumosul sînt nedespărţite, acea artă este teologică, fiindcă exprimă o cunoaştere a unui mod al unităţii lor ca chip al Unităţii din care s-au născut, făcînd audibil cum clipa strigă după eliberarea ei de secrete şi îmbrăcarea ei în Taină. Arta teologică ne aminteşte că Dumnezeu este mai aproape de noi decît noi de înşine.
“Corpul profesional al arhiviştilor români solicită Camerei Deputaţilor să retrimită proiectul Comisiei de specialitate, cu recomandarea ca problemea restituirii arhivelor bisericeşti să fie supusă unei dezbateri publice ample, pe măsura implicaţiei sale asupra întregii societăţi, şi să ţină cont de opiniile specialiştilor în domeniu şi de interesul public general.”
Nu s-a ţinut cont că acest comunism a apărut la Londra, unde Marx studia şi scria, pe banii lui Engels, la British Museum, că principiile de organizare sunt aceleaşi, cum am văzut, mai puţin lupta de clasă, supralicitată din motive ideologice şi de putere de către Lenin şi Stalin.
Prof Dinu C. Giurescu: „Eu cred ca nu isi dau seama oamenii de catastrofa pe care o pregatesc Romaniei. Daca legea este adoptata si de Camera Deputatilor inseamna stergerea memoriei, odata ce arhivele dispar din centru, din Arhivele Nationale (…) Daca le-as propune in SUA sa intoarca arhivele de la Arhivele Nationale Centrale din Washington DC la diferitii emitenti din SUA, eu cred ca ar spune ca este un act de tradare nationala, de destramare a unitatii Statelor Unite”
EXCLUSIV Ziaristi Online: Documentul integral intitulat Însemnări din celulă, semnat de ex-mareşalul Ion Antonescu în seara de 23 august 1944, la câteva ore după lovitura de stat de la Palatul Regal din Bucureşti
Profesorul Mihai Ungheanu despre executia publica a lui Marin Preda din pricina lui Antonescu si a romanului Delirul. Cum a fost atacat la baioneta Marin Preda de reteaua Cominternului, intinsa din laboratoarele de la Moscova si Washington pana in studiourile “Europei Libere” de la Munchen si cabinetele cenzurii de la Bucuresti.
“Rămân la această convingere, fiindcă noi, mai curând ca alţii, mai total ca alţii, vom fi zdrobiţi: pentru că suntem punte între slavi şi zăgazul care le stă de secole în calea expansiunii lor, către vestul şi sud-vestul Europei; pentru că avem bogăţiile pe care le avem; şi pentru că vom fi trambulina salturilor lor viitoare.“
IPS Hierotheos despre Romani: M-am emoţionat profund de dragostea oamenilor. Nu suntem vrednici să slujim astfel de oameni binecuvântaţi şi vom da seama în faţa lui Dumnezeu de modul cum abordăm această sete şi dragoste a lor. Nu am cuvinte să-I mulţumesc lui Dumnezeu pentru acest dar şi îmi doresc să răspund acestui mare dar al lui Dumnezeu de a ne fi făcut slujitori ai unui popor atât de binecuvântat.
Poziţie pe ordinea de zi: VF-12 Subiect vot: Vot final PL 200/2009 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.207/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr.248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate Rezultat: Total PD-L PSD+PC PNL UDMR Minoritati Indep. – prezenţi: 232 / 87 74 40 16 14 1 – voturi pentru (DA): 206 / 83 72 34 4 12 1 – voturi împotrivă (NU): 13 / 4 1 3 3 2 – – abţineri: 13 – 1 3 9 – – – nu au votat: 0 – – – – – –
Nr. Crt. Nume şi prenume Grup Vot 1. Adomniţei Cristian Mihai PNL DA 2. Albu Gheorghe PD-L DA 3. Alecu Valeriu PD-L DA 4. Almăjanu Marin PNL DA 5. Amet Aledin Minoritati DA 6. Anastase Roberta Alma PD-L DA 7. Andon Sergiu PSD+PC Abţinere 8. Andronache Gabriel PD-L DA 9. Antal István UDMR DA 10. Antochi Gheorghe PSD+PC DA 11. Apostolache Mihai Cristian PSD+PC DA 12. Ardeleanu Sanda-Maria PD-L DA 13. Arion Viorel PD-L DA 14. Atanasiu Teodor PNL DA 15. Avram Marian PD-L DA 16. Axenie Carmen PD-L NU 17. Balan Ioan PD-L DA 18. Balcan Viorel PSD+PC DA 19. Barbu Sulfina PD-L DA 20. Barna Maria Eugenia PSD+PC DA 21. Bădălan Eugen PD-L DA 22. Bănicioiu Nicolae PSD+PC DA 23. Bărbulescu Daniel-Ionuţ PD-L DA 24. Bejinariu Eugen PSD+PC DA 25. Berci Vasile PNL DA 26. Béres Ştefan Vasile UDMR Abţinere 27. Boabeş Dumitru PSD+PC DA 28. Bode Lucian Nicolae PD-L DA 29. Boldea Mihail PD-L NU 30. Borbély László UDMR DA 31. Bordeianu Dan PNL DA 32. Brătianu Matei Radu PSD+PC NU 33. Brînză William Gabriel PD-L DA 34. Buciuta Ştefan Minoritati DA 35. Bud Nicolae PD-L DA 36. Buda Daniel PD-L DA 37. Buda Viorel-Vasile PNL DA 38. Budurescu Daniel-Stamate PNL Abţinere 39. Buhăianu-Obuf Cătălin Ovidiu PD-L DA 40. Burcău Doina PSD+PC DA 41. Burlacu Cristian-Ion PNL DA 42. Buta Sorin Gheorghe PD-L DA 43. Calimente Mihăiţă PNL DA 44. Canacheu Costică PD-L DA 45. Călian Petru PD-L DA 46. Călin Ion PSD+PC DA 47. Cărare Viorel PD-L DA 48. Cherecheş Cătălin PSD+PC DA 49. Chircu Doiniţa-Mariana PD-L DA 50. Chirilă Constantin PD-L DA 51. Chiriţă Dumitru PSD+PC DA 52. Chisăliţă Ioan Narcis PSD+PC DA 53. Chiţoiu Daniel PNL DA 54. Cindrea Ioan PSD+PC DA 55. Ciobanu Gheorghe PD-L DA 56. Cionca-Arghir Iustin-Marinel PD-L DA 57. Ciucă Liviu-Bogdan PSD+PC DA 58. Ciuhodaru Tudor PSD+PC DA 59. Coclici Radu Eugeniu PSD+PC DA 60. Coroamă Gheorghe PNL Abţinere 61. Covaci Dorel PSD+PC DA 62. Cristea Victor PSD+PC DA 63. Cristian Horia PNL DA 64. Croitoru Cătălin PD-L NU 65. Damian Ioan PSD+PC DA 66. Dascălu Constantin PD-L DA 67. Derzsi Ákos UDMR Abţinere 68. Dobre Ciprian Minodor PNL DA 69. Dobre Victor Paul PNL DA 70. Dolineaschi Andrei PSD+PC DA 71. Donţu Mihai-Aurel PNL DA 72. Dragomir Gheorghe PNL DA 73. Drăghici Mircea-Gheorghe PSD+PC DA 74. Drăghici Sonia-Maria PSD+PC DA 75. Drăgulescu Iosif Ştefan PD-L DA 76. Dugulescu Marius Cristinel PD-L NU 77. Dumitrache Ileana Cristina PSD+PC DA 78. Dumitrescu Cristian-Sorin PSD+PC DA 79. Dumitrescu Liana Minoritati DA 80. Dumitrică George Ionuţ PNL DA 81. Dumitru Georgică PD-L DA 82. Edler András György UDMR NU 83. Erdei Dolóczki István UDMR Abţinere 84. Farago Petru UDMR Abţinere 85. Farkas Anna-Lili UDMR NU 86. Florea Damian PSD+PC DA 87. Florescu Adrian PD-L DA 88. Fuia Stelian PD-L DA 89. Gabor Gheorghe PNL NU 90. Ganţ Ovidiu Victor Minoritati DA 91. Gavrilescu Graţiela Leocadia PNL DA 92. Geantă Florian Daniel PD-L DA 93. Gerea Andrei Dominic PNL DA 94. Gherasim Vasile PD-L DA 95. Ghiţă Cornel PD-L DA 96. Ghiţă-Eftemie Stelian PD-L DA 97. Ghiveciu Marian PSD+PC DA 98. Giurgiu Mircia PD-L DA 99. Göndör Marius-Sorin PD-L DA 100. Gorghiu Alina-Ştefania PNL DA 101. Gospodaru Gabriel-Dan PD-L DA 102. Grama Horia PSD+PC DA 103. Grosaru Mircea Minoritati DA 104. Gurzău Adrian PD-L DA 105. Gust Băloşin Florentin PSD+PC DA 106. Hogea Gheorghe PD-L DA 107. Holban Titi PNL DA 108. Holdiş Ioan PD-L DA 109. Hrebenciuc Viorel PSD+PC DA 110. Iacob Ridzi Monica Maria PD-L DA 111. Iacob Strugaru Stelică PD-L DA 112. Iancu Iulian PSD+PC DA 113. Ibram Iusein Minoritati DA 114. Iftime Dragoş-Adrian PD-L DA 115. Ionescu George PD-L DA 116. Iorguş Zanfir PD-L DA 117. Irimescu Mircea PNL NU 118. Itu Cornel PSD+PC DA 119. Kelemen Hunor UDMR DA 120. Kerekes Károly UDMR Abţinere 121. Lakatos Petru UDMR DA 122. Leşe Doru Braşoan PD-L DA 123. Longher Ghervazen Minoritati DA 124. Luca Ciprian-Florin PSD+PC DA 125. Macaleţi Costică PSD+PC DA 126. Manolescu Oana Minoritati DA 127. Marian Dan Mihai PD-L DA 128. Marinescu Antonella PSD+PC DA 129. Martin Eduard-Stelian PSD+PC DA 130. Márton Árpád-Francisc UDMR Abţinere 131. Máté András-Levente UDMR NU 132. Mazilu Constantin PSD+PC DA 133. Merka Adrian-Miroslav Minoritati NU 134. Militaru Constantin Severus PD-L DA 135. Mitrea Manuela PSD+PC DA 136. Mocanu Adrian PSD+PC DA 137. Mocanu Vasile PSD+PC DA 138. Mocioalcă Ion PSD+PC DA 139. Motreanu Dan-Ştefan PNL DA 140. Munteanu Ioan PSD+PC DA 141. Nassar Rodica PSD+PC DA 142. Neacşu Marian PSD+PC DA 143. Nechifor Cătălin-Ioan PSD+PC DA 144. Neculai Marius PD-L DA 145. Negruţ Clement PD-L DA 146. Nica Nicolae-Ciprian PSD+PC DA 147. Nicolăescu Gheorghe-Eugen PNL DA 148. Niculescu-Mizil Ştefănescu Tohme Oana PSD+PC DA 149. Nistor Laurenţiu PSD+PC DA 150. Niţu Adrian Henorel PD-L DA 151. Nosa Iuliu PSD+PC DA 152. Novac Cornelia Brînduşa PD-L DA 153. Oajdea Daniel Vasile PD-L DA 154. Olteanu Bogdan PNL DA 155. Oprea Gabriel – DA 156. Oprişcan Mihai Doru PD-L DA 157. Palăr Ionel PNL DA 158. Paleologu Theodor PD-L DA 159. Pálfi Mózes Zoltán UDMR Abţinere 160. Pandele Sorin Andi PD-L DA 161. Pardău Dumitru PD-L DA 162. Păduraru Nicuşor PD-L DA 163. Păun Nicolae Minoritati DA 164. Pâslaru Florin-Costin PSD+PC DA 165. Petö Csilla-Mária UDMR Abţinere 166. Petrescu Cristian PD-L DA 167. Pirpiliu Ştefan Daniel PD-L DA 168. Pocora Cristina-Ancuţa PNL Abţinere 169. Pop Virgil PNL DA 170. Popa Octavian-Marius PNL NU 171. Popeangă Vasile PSD+PC DA 172. Popescu Adrian PD-L DA 173. Popescu Cosmin Mihai PD-L DA 174. Popescu Dan-Mircea PSD+PC DA 175. Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton PNL DA 176. Popov Duşan Minoritati NU 177. Popoviciu Alin Augustin Florin PD-L DA 178. Potor Călin PD-L DA 179. Preda Cezar-Florin PD-L DA 180. Radan Mihai Minoritati DA 181. Resmeriţă Cornel-Cristian PSD+PC DA 182. Riviş-Tipei Lucian PD-L DA 183. Rizea Cristian PSD+PC DA 184. Rogin Marius PD-L DA 185. Roman Gheorghe PD-L DA 186. Roman Ioan Sorin PSD+PC DA 187. Roşca Lucreţia PSD+PC DA 188. Rusu Valentin PD-L DA 189. Săftoiu Ana Adriana PNL DA 190. Săniuţă Marian-Florian PSD+PC DA 191. Săpunaru Nini PNL DA 192. Scutaru Adrian George PNL DA 193. Seremi Ştefan PD-L DA 194. Seres Dénes UDMR Abţinere 195. Solomon Adrian PSD+PC DA 196. Soporan Vasile Filip PSD+PC DA 197. Spînu Teodor-Marius PD-L DA 198. Stan Ioan PSD+PC DA 199. Stan Nicolae PD-L DA 200. Stanciu Anghel PSD+PC DA 201. Steriu Valeriu-Andrei PSD+PC DA 202. Stroe Ionuţ-Marian PNL DA 203. Stroe Mihai PD-L DA 204. Surdu-Soreanu Raul-Victor PSD+PC DA 205. Surpăţeanu Mihai PD-L DA 206. Surupăceanu Mugurel PSD+PC DA 207. Şandru Mihaela Ioana PD-L DA 208. Ştirbeţ Cornel PD-L DA 209. Ştirbu Gigel-Sorinel PNL DA 210. Tabugan Ion PNL DA 211. Taloş Gheorghe-Mirel PNL DA 212. Tărâţă Culiţă PSD+PC DA 213. Teodorescu Horia PSD+PC DA 214. Tiţa-Nicolescu Gabriel PSD+PC DA 215. Tîlvăr Angel PSD+PC DA 216. Trăşculescu Alin Silviu PD-L DA 217. Tudose Mihai PSD+PC DA 218. Turcan Raluca PD-L DA 219. Ţurea Răzvan PSD+PC DA 220. Uioreanu Horea-Dorin PNL DA 221. Uricec Eugen Constantin PD-L DA 222. Vainer Aurel Minoritati DA 223. Vasile Aurelia PSD+PC DA 224. Vasilică Radu Costin PSD+PC DA 225. Vişan Gelu PD-L DA 226. Vladu Iulian PD-L DA 227. Vlădoiu Aurel PSD+PC DA 228. Voicu Mihai Alexandru PNL DA 229. Voinescu-Cotoi Sever PD-L DA 230. Vreme Valerian PD-L DA 231. Zătreanu Dan-Radu PD-L DA 232. Zisopol Dragoş Gabriel Minoritati DA
OU privind paşapoartele biometrice, adoptată pe articole, în timp ce lângă Parlament era un protest anti-RFID
BUCUREŞTI (MEDIAFAX) – Deputaţii au adoptat, marţi, pe articole, fără obiecţii, Ordonanţa de Urgenţă emisă de Guvernul Tăriceanu, care prevede introducerea paşapoartelor biometrice, în timp ce în faţa Palatului Parlamentului un grup de persoane manifestau împotriva acestor paşapoarte.
Camera Deputaţilor urma să dea şi votul final asupra acestei ordonanţe, însă acest lucru nu a mai fost posibil după ce deputaţii PSD, PNL şi ai UDMR au părăsit lucrările Camerei, în timpul dezbaterii privind începerea urmăririi penale a deputatului PSD Adrian Năstase.
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 207/2008 care vizează introducerea paşapoartelor biometrice modifică Legea 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate. Punerea în circulaţie a paşaportului cu date biometrice constituie o obligaţie asumată de România în baza calităţii de stat membru al U.E., se arăta în expunerea de motive a ordonanţei. Această ordonanţă a stârnit controverse în timpul dezbaterilor din comisiile parlamentare, unii deputaţi spunând că România trebuie să-şi onoreze promisiunile faţă de U.E., în timp ce alţii s-au pronunţat împotriva existenţei pe paşapoarte a unui cip cu datele personale.
În şedinţa de marţi a Camerei Deputaţilor, niciun deputat nu a luat cuvântul la dezbaterile pe tema ordonanţei, articolele fiind adoptate fără obiecţii.
În timp ce ordonanţa era adoptată pe articole, pe holurile Parlamentului se auzeau strigătele de protest ale manifestanţilor aflaţi la intrarea în parcul Izvor, vis-a-vis de clădirea Palatului Parlamentului.
Ordonanţa a fost adoptată deja de Senat, iar Camera Deputaţilor, care este for decizional, urmează să dea votul final. Emma Toader, [email protected]
Ordonanta ramane pe agenda pana la viitorul vot in plen.
Maine, Comisiile pentru Aparare si Politica Externa din Camera Deputatilor, unde de obicei intra sau sunt bagati “smecherii” vor incerca sa convinga deputatii din Comisia pentru Drepturile Omului sa dea aviz pozitiv pentru Legea Pasapoartelor Biometrice (trecuta ilegal prin Senat). Cele doua comisii ticsite de “baietii destepti” ai serviciilor vroiau sa bage, repede-repede, la gramada, si alte norme pentru acte biometrice, in acelasi pachet. Sursele mele, care sunt mai destepete decat sursele lor, mi-au transmis ca sedinta de maine va fi un bluf. Din motive intemeiate nu se va reuni cvorumul, asa ca nu se va putea obtine vreun aviz. De ochii lumii, au fost invitati – doar ca observatori, ca sa asiste ca niste papagali adica – si niste organizatii neguvernamentale, mai mult sau mai putin ale societatii civile. Atrag atentia public unora care isi depasesc conditia sa nu isi permita sa vorbeasca in numele altcuiva sau despre proiecte pe care nu le stapanesc si nu sunt indreptatiti sa le dezvolte.
Asa ca, daca v-am spus ce se intampla maine, sa nu va puneti mari sperante (si sa dati o bere :).
In schimb, baietii din reala societate civila, vor fi, ca de obicei, (si) in strada: MITING LA IZVOR
Miercuri 29 aprilie 2009, orele 10-14, vis-a-vis de intrarea Camera Deputatilor, Parcul Izvor va avea loc un miting al societatii civile organizat de APADAR. Mitingul va avea ca tema protestul impotriva adoptarii O.G. 207/2008 privind pasapoartele electronice cu cipuri. Protestul se va desfasura simultan cu sedinta reunita a celor 3 comisii ale Camerei Deputatilor, care vor dezbate aceasta Ordonanta de Guvern in vederea avizarii sau respingerii ei.
Precizam ca grupul nostru a organizat miting si inainte de sarbatoarea Sfintelor Pasti, cand cele 3 Comisii nu si-au tinut lucrarile – desi pe ordinea de zi figura sedinta respectiva. Din surse din interiorul uneia dintre Comisii, am aflat ca adunarea respectiva a fost anulata in ultima clipa intrucat persoanele interesate de promovarea acestei ordonante si-au dat seama ca exista o opozitie puternica in randul membrilor comisiilor (datorita informarii si a lobby-ului creat de ONG-urile reunite in Coalitia Impotriva Statului Politienesc) si “riscau” sa se petreaca ceea ce s-a petrecut la Comisia Juridica, si anume ca Ordonanta sa fie respinsa (sa primeasca aviz negativ). Este posibil ca acest scenariu sa se repete si miercuri, nefiind inca fixata ora de intrunire a comisiilor.
Toate aceste aspecte ne indreptatesc sa perseveram in actiunile de protest, in eforturile de informare a cetatenilor precum si a factorilor de decizie (deputati si senatori). Invitati sunt toti cetatenii, ONG-urile si reprezentati ai cultelorpentru a protesta impotriva introducerii pasapoartelor electronice/biometrice si a solicita dreptul de optiune si organizare de referendum.
Domnul Iosif Veniamin Blaga: Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia politică se intitulează “Libertatea persoanei, libertatea de conştiinţă pentru generaţiile viitoare, pusă sub semnul întrebării”. La începutul acestui an, viaţa societăţii româneşti a fost tulburată de ştirea introducerii actelor de identitate biometrice. Siguranţa acestor acte cu cip încorporat este doar un mit, lucru afirmat şi demonstrat. Odată stocate informaţiile personale în cipuri, mai devreme sau mai târziu, se vor găsi persoane care vor putea şi vor frauda documentele de identitate. Cine ne garantează că nu vor putea fi scoase şi introduse date din şi în cipurile personale, fără ştirea noastră şi în ce scop? Devine posibilă schimbarea caracteristicilor persoanei, clonarea persoanei legal sau ilegal, folosind aceste fapte împotriva noastră. Prin amprentarea tuturor, cu toţii suntem consideraţi suspecţi de activitate infracţională. Întregul sistem de supraveghere electronică va reprezenta o invadare a vieţii private, lucru neîntâlnit în istorie. Noile legi ce se vor a fi promulgate, reprezintă începutul unui proces de restrângere a libertăţilor individuale şi de intruziune în viaţa privată şi contravin art.8 şi 10 din Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene, precum şi art.23,25,26,27, 29 şi 31 din Constituţia României. Începând cu 1 ianuarie 2011, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.148/2008 vor fi introduse cărţile de identitate cu cip. Apoi, se va ajunge la concluzia că pentru buna funcţionare a societăţii umane este strict necesar ca toţi oamenii să aibă implantate aceste cipuri pe frunte, posibil pe mâna dreaptă. Nu este pentru prima dată când, în numele unor intenţii bune, ţări întregi păşesc în ceea ce se va dovedi, posibil, o tragedie. Consider noile perspective şi prevederi legale abuzive şi cer cu fermitate respectarea dreptului fiecărui cetăţean de a accepta sau respinge asemenea măsuri şi acte de identitate, bazate pe cipuri care contravin libertăţii convingerilor laice şi religioase. Trăim cu speranţa că societatea civilă, prin organismele ei, Parlamentul României vor deschide o dezbatere publică la nivel naţional pe această temă pentru ca societatea, în ansamblul ei, să conştientizeze implicaţiile documentelor electronice. Este important ca parlamentarii să suspende aplicarea actelor normative privind introducerea documentelor electronice sau să dea posibilitatea populaţiei în a-şi exprima libertatea de conştiinţă prin a alege. Nu mă opun progresului ştiinţific, dorinţei de siguranţă, nu neg structurile de conducere, dar doresc să apăr acum şi în viitor cetăţenii noştri de posibila ameninţare a pierderii libertăţilor cu greu câştigate. Stimaţi colegi, Să ne unim în jurul Adevărului care este Hristos, să facem ca “binele” obţinut prin restrângerea libertăţii şi prin control să eşueze. Ţări ca Grecia în 1997, Serbia în 2008 au reuşit să respingă introducerea actelor biometrice prin unitatea cu care poporul a acţionat. Dumnezeu să-i binecuvânteze pe toţi cei care se vor angaja în această luptă şi poporul român. Vă mulţumesc.
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 17 martie 2009 25.Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.184/2008 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 69/2002 privind regimul juridic al cărţii electronice de identitate. “Cine este pentru?
174 de voturi pentru.
Voturi împotrivă?
Nu sunt.
Abţineri?
Nu sunt. “
consultă fişa PL nr. 103/2009 Domnul Ioan Oltean: ………………………………………… Poziţia 24 din ordinea de zi, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.184/2008 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.69/2002 privind regimul juridic al cărţii electronice de identitate. Avem procedură de urgenţă. Rog iniţiatorul să ia cuvântul. Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul. Domnul Radu Stancu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Îndeplinirea obiectivelor stabilite de Ordonanţa de urgenţă nr.69/2002, cu modificările şi completările ulterioare, care constituie cadrul normativ privind implementarea cărţii electronice de identitate, este condiţionată de alocarea resurselor de finanţare aferente. Lipsa acestor surse a dus la întârzierea parcurgerii etapelor premergătoare, cum sunt: modernizarea sistemului naţional informatic de evidenţă a populaţiei în raport cu nevoile de implementare a proiectului; constituirea unei platforme pilot destinată testării funcţiilor şi identificării eventualelor disfuncţii ale noului act de identitate; personalizarea la nivel naţional a cărţii electronice de identitate şi achiziţionarea elementelor care vor forma conţinutul electronic de date ale actului de identitate. Îndeplinirea acestor etape a impus schimbarea termenelor prevăzute pentru asigurarea echipamentelor şi programelor informatice, realizarea platformei pilot pentru constituirea sistemului informatic şi pentru introducerea cărţii electronice de identitate. În aceste condiţii, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.184/2008 s-au adoptat măsuri pentru prorogarea termenului pentru punerea în circulaţie a cărţilor electronice de identitate, a termenelor stabilite pentru asigurarea cu echipamente şi programe informatice a autorităţilor şi instituţiilor publice implicate în procesul de eliberare a cărţilor electronice de identitate, precum şi pentru realizarea, începând cu data de 1 iulie 2010, a unei platforme pilot pentru construirea sistemului informatic de emitere a cărţilor electronice de identitate. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Vă rog să adoptaţi proiectul Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.184/2008. Vă mulţumesc. Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc, domnule ministru. Doamnelor şi domnilor colegi, Raportul comisiei sesizate în fond nu cuprinde amendamente nici admise, nici respinse. Este forma adoptată de Senat. În această situaţie, propun ca proiectul de lege să urmeze votul final.
(Votat cu 174 voturi “pentru”)
23.03.2009 – depunere la Secretarul general pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constitutionalitatii legii
November 18th, 2011 
VR 
Posted in 
Tags: 
