Posts Tagged ‘iugoslavia’

Belgradul in doliu. 15 de ani de la 24 Martie 1999. Inceputul bombardarii unei capitale europene, pentru prima oara dupa incheierea celui de-al doilea razboi mondial. Viziunea lui Eugen Mihaescu. VIDEO

Artistul Eugen Mihaescu si-a lansat un site superb: www.eugenemihaesco.com

Artistul Eugen Mihaescu, membru de onoare al Academiei Romane, si-a lansat propriul site – www.eugenemihaesco.com – , in care pot fi gasite o parte din lucrarile sale, cum ar fi picturi in ulei, coperti ale revistelor New Yorker si Time Magazine, ilustratii din New York Times cat si manifestari artistice civice, cum ar fi cele legate de razboiul din Irak sau Iugoslavia, dintre care cateva colaje pot fi vazute si in selectia de mai jos,  realizata de Ziaristi Online TV:


Eugen Mihaescu: Bombardarea Iugoslaviei. Intre linii de ZiaristiOnlineTV

Despre cartea lui Eugen Mihaescu, “Intre linii”, in care graficianul, politicianul si fostul ambasador al Romaniei la UNESCO dezvaluie secretele politicii romanesti de la cele mai inalte nivele, urmariti o emisiune TV:


Iliescu la pielea goala by Eugen Mihaescu. Intre linii cu Ion Cristoiu de ZiaristiOnlineTV

FULMINANT: Cum il apara Wesley Clark pe George Soros pentru “marile lui realizari” din Europa de Est. VIDEO. Soros a contribuit la campania lui Clark si l-a introdus in International Crises Group, BNK Petroleum si Guvernul Ponta


Cum il apara Wesley Clark pe George Soros de ZiaristiOnlineTV

INFO: O alta fata a generalului Wesley Clark: membru in boardul BNK Petroleum, o companiei manipulata de George Soros 

Surse despre instalarea lui Wesley Clark la Palatul Victoria: Daca Ungureanu ramanea, tot consilier ajungea 🙂

Wesley Clark despre George Soros: “George Soros is sounding the alarm for the American people. Few people in the United States understand better than George Soros the risks to America’s world leadership of this administration’s foreign policy. I am very pleased to stand with him today to support his work.” –  Sursa: www.georgesoros.com

Cititi si:  O dovada circumstantiala ca Ponta s-a intalnit cu Soros in SUA. Dupa “blocarea” proiectului Rosia Montana, nominalizarea ca “Tanar Lider al Lumii”

Alta dovada ca Ponta s-a intalnit cu Soros in SUA. Dupa blocarea proiectului Rosia Montana, seful PSD cere “autonomie pentru Transilvania”

Premierul Victor Ponta “lupta cu Rosia Montana alaturi de simpaticul Mircea Toma de foarte mult timp”. Curtea de Apel Alba Iulia da dreptate Companiei. VIDEO

Despre contributia la campania lui Clark, The New York Sun:

Billionaire Soros Gives Financial Boost to General Clark

A billionaire investor who spent more than $25 million to defeat President Bush in 2004, George Soros, is giving a financial boost to the political fortunes of a former four-star general, Wesley Clark, who ran for the Democratic presidential nomination in 2004 and is poised to mount another bid in 2008.

Mr. Soros gave $75,000 in July to a political group led by General Clark, Wes-Pac, according to a report filed yesterday with the Internal Revenue Service.

It is the largest known gift from Mr. Soros this year to a political organization affiliated with a contender for the presidency in 2008.

Spokesmen for the two men did not return calls last night seeking comment on the donation.

In April, Mr. Soros hosted a fund-raiser for WesPac at his home in Manhattan. General Clark also serves on the board of a nongovernmental organization supported by Mr. Soros, the International Crisis Group.

Last year, Mr. Soros gave the legal maximum of $4,200 to Senator Clinton’s re-election campaign.

O alta fata a generalului Wesley Clark: membru in boardul BNK Petroleum, o companiei manipulata de George Soros

Wesley Clark a devenit consilierul lui Victor Ponta. Onorific!, adica fara bani, chipurile. Uau!, mi-am zis, in primul moment. Un american la Palatul Victoria! Apoi, o declaratie de-a lui mi-a atras atentia – cea privind energia – iar un amic de Facebook m-a apostrofat, oarecum: “Victor, acest general este interesat de resursele Romanie, declaratie sustinuta la Antena 3. Daca acesta a fost trocul cu Ponta sutem pierduti! Vom deveni o noua Argentina si Columbia. El reprezinta interesele unei companii de energie care opereaza si in Polonia in extractia de gaz de sist. In aceasta companie mai este actionar si Soros. Restul este o vrajeala ieftina!”

Intr-adevar, Wesley Clark – care a fost implicat si in masacrul de la Waco si in bombardarea Iugoslaviei – apare in board-ul BNK Petroleum, companie manipulata de George Soros. Vezi aici informatia ca Soros detine 20% din BNK si aici ca acum doi ani Soros a bagat 66 de milioane de euro in BNK.

Mai ziceam eu ca Pontica e dus de nas de Sorosica… Pare ca se adevereste.

Dar unde nu e bagat Sorosica? Ca e si pe partea lui Ponta si Crin, cu Remus Cernea si Renate Weber, si pe partea lui Basescu, cu Monica Macovei si restul gastii de “intelectuali rosii”…

Andrei Plesu il spulbera pe Basescu de ziua lui in Click-ul si Adevarul lui Patriciu, minte despre atitudinea sa fata de bombardarea Iugoslaviei de Pasti, se lauda ca Baconschi, omul lui, l-a adus pe Papa in Romania si acuza: Teoctist s-a opus

O captura de imagine trimisa de un cititor fidel ma zguduie putin in veghea placuta de la miezul noptii: dintre decolteurile vulgare ale unor “Sanzi” si “Tonciu”, amorurile Annei Lesko cu “Iri”, nespalaturile pe dinti ale Ioanei Tufar si “fetele de la pagina 3” se iteste si figura din ce in ce mai negricioasa (merge pe urmele ficatilor lui Patriciu?) a bulibasei Plesu cu un titlu care, asociat cu mutra, pare sa spuna, de fapt: “Am dovada existentei extraterestrilor”. Sau: “Si tiganii – pardon, romii – cred in Dumnezeu”. “Interviul-eveniment” din Click-ul educativ al lui Patriciu – care va fi urma de alte doua “dialoguri-fluviu”, “intamplator” tocmai acum, cand instanta va hotari, din nou, dupa 10 ani, cum a colaborat cu Securitatea – este dat in tandem in Adevarul si poarta data de 4 noiembrie si ora 21.30. Dupa ora si continut, s-a vrut a fi un cadou pentru Basescu de ziua lui. Si nu numai.

Iata:

Ce spuneţi despre toate săgeţile acestea pe care preşedintele Băsescu le trimite către Rege?

Deprimante! M-am exprimat public despre asta. Nu se poate să te vizitezi cu Regele Cioabă, să dănţuieşti cu Bercea Mondial, să frecventezi emisiunile lui Dan Diaconescu şi să-l năşeşti pe bietul Paul de Hohenzollern şi, în acelaşi timp, să te răfuieşti, ignar, cu Regele Mihai. E de neînţeles. Preşedintele e liber, fireşte, să aibă ce păreri vrea. Dar funcţia lui nu-i permite să facă din idiosincrasiile proprii o politică de stat. Ca să nu mai spun că tot felul de caraghioşi din PDL s-au simţit obligaţi să danseze, servil şi mediocru, pe muzica lui.

I-aţi fost consilier în primul mandat. De la început nu-l plăcea pe Rege?

Da, de la început. Prin ianuarie 2005 a primit, din partea Regelui, o invitaţie la masă. Mi-a fost imposibil să îl conving să se ducă! E, în alcătuirea lui, o componentă plebee, care îl avantajează în planul sincerităţii, dar îl face, totodată, să fie un campion al bâtei în baltă. În plus, lui Băsescu nu îi place deloc să i se spună că a greşit. Dimpotrivă. Preferă să îngroaşe greşeala până la grotesc.  Dar v-am spus deja prea multe. Vă rog să mă lăsaţi să mă opresc aici. Altfel, îmi sabotaţi memoriile… ”

Dar povestea nu se termina la Basescu atata timp cat Plesu si-a propus sa termine Romania. Pe langa amintirile despre cum l-a instalat pe el Petre Roman la Externe si cum a acceptat ca ii era rusine sa-l refuze si cum nu si-a dat demisia nici dupa ce PD-ul s-a retras de la Guvernare, pentru ca… tocmai refuzase o bursa la Georgetown, etc, etc, etc, ceea ce m-a scarbit cel mai tare este modul nonsalant in care “isi aduce aminte” – in premiera dupa 12 ani! – ca el, de fapt, s-ar fi impotrivit bombardamentului NATO asupra Iugoslaviei chiar de Pasti. Poate chiar a stat pe unul dintre podurile peste Dunare cu un mare semn de “Target” pictat pe burdihan si noi nu ne-am dat seama, cine mai stie!?

Cum in vremea aceea, cu un frate aflat chiar sub bombardamente la Belgrad tocmai ma intorsesem la Bucuresti de la granita cu Iugoslavia dupa ce, de nervi si dezgust fata de noi, sarbii nu mai primeau nici un roman, si ma ocupam exact de Externe, cu surse chiar alaturi de marele ministru cu omleta rece, stiu mai mult decat sigur ca MAE si Plesu personal nu au schitat nici cel mai mic gest crestinesc pentru fratii sarbi. Ba dimpotriva. Iata si extrasele din presa vremii care dovedesc acest lucru.

Deci, la capitolul ticalosie, Plesu sta cam asa (tam-nesam se gandeste ca acum e momentul sa se dea “ortodox”, dupa 12 ani):

“În legătură cu involuţia contemporană a clasei politice, daţi-mi voie să mai spun ceva despre episodul Kosovo, care nu ne priveşte direct pe noi.

Vă rugăm.

Ştiţi că Belgradul a fost bombardat de Paşte. Mi s-a părut potrivit să telefonez doamnei Albright şi să o previn că nu e o idee bună să bombardezi  o ţară ortodoxă de Paşte! Aşa cum nu bombardezi o ţară musulmană de Ramadan.  „Va fi – spuneam – o reacţie negativă şi în România.” Şi atunci, dânsa mi-a pus o întrebare care m-a năucit: „Dar câţi catolici aveţi în România?”. „Vreo 4%” – zic eu, perplex. „Păi, atunci nu e nicio problemă!” Şi am înţeles că doamna ministru nu era informată asupra creştinismului răsăritean (Dar nici el nu s-a obosit sa o informeze, considerand prin absurd ca aceasta conversatie ar fi existat in afara suprarealismului lui Plesu! – nota mea, VR). Ne credea musulmani. Ea fiind născută, totuşi, prin preajmă, în Cehoslovacia! (Nu ştiu dacă ştiţi că tatăl ei a fost ambasadorul Cehoslovaciei la Belgrad în aceeaşi perioadă în care Tudor Vianu a fost ambasadorul nostru tot la Belgrad, încât Ionel Vianu, fiul lui, se va fi jucat cu doamna Albright în curtea ambasadei…)  De altfel, cu acelaşi prilej, am fost contrariat şi de Javier Solana, care e spaniol, catolic şi profesor universitar. L-am sunat şi pe el, cu acelaşi mesaj: „Domnule, bombardamentul de Paşte nu e o idee bună” (Cat de tare era dl Plesu! Auzi, i-a zis lui Solana: “nu e o idee buna”. Dar inainte si dupa Paste este “o idee buna” uciderea de civili nevinovati din marile orase ale Serbiei pentru o vina inventata in Kosovo, nu-i asa, domnule rect or al “Noii Europe”? – Nota mea, VR) Şi el zice: „Între ce ore e Paştele la voi?”. Ca şi cum Paştele e de la 3 la 5! Cam aici suntem… ”

Dar credeti ca s-a oprit vreo clipa bombardamentul de Paste? Ce gluma! Cam aici suntem, asadar: la un individ care a franat institutii cheie ale statului in toate Guvernele Romaniei si isi permite sa minta cu atata “naturalete” despre prestatia sa lamentabila din toate functiile pe care le-a ocupat. Si iat-o si pe tovarasa Zoe, adevarata “presedinta” a Romaniei, cam ce zicea, in ajun de Pasti:

In sfarsit, iata, probabil, si singurul adevar din interviu. Incercand, de fapt, sa-si laude produsul, pe prepusul din Jacuzzi, si sa “infunde” Biserica, face o prezentare reala a pozitiei Patriarhului Teoctist la venirea Papei, care a fost fortat sa accepte vizita chiar de gasca “neo-europenilor” lui Plesu, “stramba-dreptacii” de azi. Macar atat:

“„BOR a încercat blocarea vizitei Papei”

Cu vizita Papei cum a fost?

Trebuie spus că a contat foarte mult că era ambasador la Vatican Teodor Baconschi (n.r. – actualul ministru de Externe al României). A făcut, cu formaţia sa de teolog, o bună priză cu locul.  Vedeau pentru prima dată venind din Est un tip cu care se putea purta un dialog de substanţă. Rolul lui în pregătirea vizitei a fost important. Preşedintele Constantinescu a susţinut de asemenea, insistent, întregul demers. A contat, cred, şi solidaritatea tactică şi logistică a Ministerului de Externe. Din păcate, BOR n-a fost, într-o primă etapă, cooperantă. Am primit chiar vizita unui reprezentant al Patriarhiei, care avea mandat să descurajeze organizarea vizitei papale.  Îmi amintesc că avea obiecţii pe două fronturi. Mai întâi, îmi comunica dezacordul BOR cu privire la şefia corpului diplomatic din Bucureşti. Să vă explic: Adrian Severin, cât a fost ministru de Externe, a avut buna idee de a reintroduce şi la noi o regulă, curentă în lume, potrivit căreia şeful corpului diplomatic străin este Nunţiul Apostolic, adică trimisul Vaticanului. În România ateismului comunist, această regulă fusese abandonată în 1951. S-a hotărât ca, în locul Nunţiului Apostolic, să fie numit în funcţia respectivă cel mai bătrân dintre ambasadori. Cel mai bătrân era, mai întotdeauna, câte un african, uitat pe aici de statul său, în iureşul schimbărilor politice. Or, reprezentantul Patriarhiei vine şi îmi spune: „Suntem împotriva ideii ca Nunţiul Papal să fie şeful corpului diplomatic!” „Păi, dacă e vreun musulman, vă convine mai mult?” „Da, preferăm turbanul musulman mitrei papale!” A doua obiecţie, foarte apăsată, era legată de vizita Papei. Cu ce argumente? „Va pleda cauza greco-catolicilor.” Ulterior, s-a încercat blocarea vizitei printr-o sumedenie de condiţii, de natură să-l determine pe Suveranul Pontif să renunţe. Ei bine, Papa a acceptat toate condiţiile care i s-au pus!

Ce fel de condiţii?

Să nu iasă din Bucureşti, să nu pună în vedetă Biserica greco-catolică etc. Dar dorinţa lui Ioan Paul al II-lea de a veni a trecut peste toate piedicile. ”

A, stati putin! Ca sa stiti cum sta cu dovada “credintei” lui Plesu, abil speculata in titlul aruncat printre tatele si cururile din Click-ul lui Patriciu:

“Cine v-a impresionat dintre liderii pe care i-aţi întâlnit?

Am mai spus-o: având de a face, de-a lungul a doi ani, cu mai toţi liderii importanţi ai lumii, am ajuns la concluzia că mi se oferă dovada existenţei lui Dumnezeu. Fiindcă arareori anvergura reală a acestor lideri era pe măsura sarcinilor lor. Astfel încât am ajuns să cred că, de vreme ce, cu „administratorii” ei de-acum, lumea pare, totuşi, să funcţioneze, meritul e al Providenţei…”

Asa l-a descoperit Plesu pe Dumnezeu… Alaturi de “liderii importanti ai lumii” care distrugeau si ucideau cu bombardamentele lor o capitala si o tara europeana, pentru prima oara de la incheierea celui de-al doilea razboi mondial… Si cate coarne avea “dumnezeul” lui Plesu: doua sau trei, ca cel al lui Patapievici?

No (more) Comment!

Sorin Bogdan si George Roncea despre ingenuncherea Iugoslaviei: In Serbia pacea a luat sfarsit inainte de a incepe

Sorin Bogdan continua publicarea in serial a jurnalului sau de razboi din timpul atacului NATO asupra Iugoslaviei, pe care vrea sa le reuneasca intr-o carte in memoria colegului si prietenului nostru Mile Carpenisan. Cum intamplator am descoperit si corespondenta fratelui meu, George Roncea, din aceeasi zi de iunie 1999, am extras un pasaj de la Sorin si public integral mai jos materialultrimis de George la Cotidianul dupa ce-si daduse demisa de la Ziua.

Jul 20th, 2010 by sorinbogdan

5 iunie 1999

“Sumarul zilnic al operatiilor aviatiei, difuzat la Cartierul general al NATO in aceasta dimineata, arata ca in ultimele 24 de ore, au fost efectuate, in total, 536 de zboruri si ca au fost lovite 30 de pozitii de artilerie, 21 de transportoare blindate, 9 tancuri si mai multe concentrari de vehicule militare. De asemenea, a fost lovit un depozit de produse petroliere (langa orasul Uzice), un post de comanda (la Pristina) si depozite de munitii la Gnjilane, Urosevac si Rudnik. (…)

In sfarsit, la ora 12:00, in cafeneaua “Europa” din localitatea Blace, de pe granita dintre Iugoslavia si Macedonia, a inceput intalnirea cu usile inchise dintre delegatiile militare ale NATO si Armatei iugoslave. Cele 3 ore de intarziere s-au datorat, in realitate, incercarilor sarbilor de a schimba locul intalnirii, din ratiuni de securitate, considerand ca se afla prea aproape de tabara de refugiati albanezi de la Stenkovac. Intalnirea mi-a inspirat un titlu pentru un articol pe care l-am trimis “Evenimentului zilei“: “Dupa doua luni si jumatate de rezistenta indarjita, razboiul din Iugoslavia s-a sfarsit in cafeneaua unui albanez, la discutii cu generalul Michael Jackson“. Totul parea desprins dintr-un film suprarealist.”

Integral la target: generalul michael jackson negociaza pacea cu militarii sarbi intr-o cafenea albaneza

Corespondenta din Belgrad de la George Roncea: In Serbia pacea a luat sfarsit inainte de a incepe

Belgradul nu vrea sa joace pe melodia cantata de NATO

Ieri asa-zisele convorbiri de pace s-au blocat. Adjunctul Sefului de Stat Major al Armatei iugoslave, generalul Zvetozar Marianovici, s-a ridicat de la masa tratativelor, informandu-l pe Michael Jackson ca nu-i place nici dansul, nici melodia pe care vrea sa-i puna pe sarbi sa joace. Michael, starul britanic al NATO a iesit din cortul sau de la Kumanovo si cu o expresie razbunatoare intiparita pe figura, a anuntat ca avioanele Aliantei vor ataca Iugoslavia si mai salbatic decat pana acum. Discutiile s-au intrerupt, pe termen nedeterminat, si aviatia a atacat la scurta vreme. Putin dupa miezul noptii, la ora 1.20, vuietul prelung al alarmei ne-a facut sa tasnim pe acoperisul hotelului Toplice, foisorul nostru preferat. Obosita de atata uz, sirena a ragusit, spre final, auzindu-se ca un fel de gajait sinistru. Impreuna cu ceilalti doi ziaristi romani aflati la Belgrad de atata vreme, Mile Carpenisan si Sorin Bogdan, tocmai ne faceam planuri de plecare catre Kosovo, convinsi ca totul s-a terminat si ca de-acum incepe tragedia Serbiei, infranta si umilita de propria clasa politica. Ultimele trei zile au fost un cosmar pentru noi, ca si pentru marea majoritate a poporului sarb, deoarece a trebuit sa asistam la spectacolul greu de inghitit si de descris al ingenunchierii Serbiei. In primele doua zile in care s-au purtat discutiile de “pace” dintre ofiterii sarbi si cei ai Aliantei, bombardamentele NATO au continuat. Au fost aruncate ca de obicei sute de rachete si bombe cu fragmentatie la Prizren, la Pristina, la Decane, Drenita, Sremska Mitrovita, Sabaci, Frusca Gora, Bogatici, Djakovita, Belgrad, Varset, localitate romaneasca lovita pentru a doua oara in ultima saptamana, iar la Gornji Milanovac s-a tras asupra centrului orasului. Au fost tintite drumuri, tunele, relee ale RTS, Tv Pink, TVPolitica, un tractor, un taran aflat la munca campului, o cazarma parasita, cateva case, o livada, un pod, o statie de autobuz, Parcul national din Belgrad. Pe langa aviatia NATO, si-au itit capul si teroristii UCK, care au ucis la Prizren cu lovituri de mortier o femeie si patru muncitori de la centrul medical din localitate. Culmea este ca cei cinci oameni omorati de UCK tocmai pregateau plecarea unei ambulante catre Planeja, o asezare locuita exclusiv de etnici albanezi. Profitand de convorbirile de pace teroristii UCK au iesit din borte si reincep atacurile asupra sarbilor, aidoma cainilor care se reped sa muste sarind din spatele piciorului stapanului.

Discutii de “pace” la crama

Asa-zisele discutii cu privire la implementarea pacii au reprezentat o ocazie nesperata pentru ofiterii NATO de a-i umili pe militarii sarbi. Sambata, prima intalnire s-a desfasurat intr-o crasma albaneza de la frontiera cu Macedonia, iar membrii delegatiei sarbe erau cat pe-aci sa nu mai vina, cand au aflat in ce loc sunt chemati. Au venit dupa ce i-au lasat pe americani sa astepte trei ore in soare. In timp ce oficialii armatei sarbe nu purtau nici un fel de arma, reprezentantii NATO erau inarmati pana in dinti, iar la intalnirea de duminica, de la Kumanovo, au facut exces de tehnica militara, imbulzind elicoptere, tancuri si trupe in jurul hangarului in care urmau sa inmaneze delegatiei sarbe dictatul NATO, de parca sarbii ar fi putut avea asupra lor vreo bomba atomica ascunsa intr-o tabachera.

Dupa ce s-au acoperit de ridicol, incasand-o ca niciodata in istoria Aliantei, impopotonatii soldati ai Aliantei pozeaza acum, plini de ifose, in fata camerelor de luat vederi, doar-doar vor reusi sa convinga publicul de acasa ca ei au adus victoria Occidentului.

Efectele cumplite ale planului occidental

(more…)

Sorin Bogdan si Eugen Mihaescu despre “pagubele colaterale” din Belgradul de sub bombe: 37 de morti si 100 de raniti in 40 de ore

by sorinbogdan

31 mai 1999

In timp ce ma aflam la Media Center, Eugen Mihaescu m-a rugat sa-i transmit pentru “Cotidianul” inca un mic eseu scris la Belgrad. Se numea “Totul e paradoxal” si il scrisese pe cateva bucatele de hartie:

“Incredibil, NATO ne-a taiat inghetata, noua, jurnalistilor romani. Nu-i curent… Nu se poate transmite aceasta senzatie de pace, de viata normala care-si continua ritmul. Zile linistite, dupa nopti de razboi. Nopti fara dragoste, dar nedormite. Aseara luam masa cu doi prieteni. Parca eram la mare, dupa o zi de plaja. Eram in vacanta. Mici, bere, lautarii cantau “Dunarea albastra“, o echipa a RTL-ului filma lautarii. Deodata, urletul sirenelor a taiat ritmul. Nimeni nu se misca, totul continua. Ceva mai tarziu, pe acoperisul hotelului, asistam la o noapte ce parea de Revelion. In care focurile de artificii brazdau cerul, iar lumea la geamuri participa la distractie. Era prima zi a anului 2000. Nu-i adevarat, chiar acum trece un avion foarte jos. E liniste. Pasarile zboara la sol innebunite. Un copil tipa vesel, jucand sotron. Ei bine, de necrezut, nici o bubuitura si iata ca a sosit pe tava inghetata topita de caldura, inghetata cu multe capsuni. Nici un roman nu si-ar crede ochilor sa vada cum se petrec lucrurile aici. Caci e mai orb decat orbul cel ce nu vrea sa vada, zice un proverb chinez. Cineva imi povestea cum, in timpul bombardarii Ministerului Apararii al Republicii Federative Iugoslavia, atasatul nostru militar si unul dintre secretarii Ambasadei Romaniei se bateau pentru locul de sub birou, sa se adaposteasca, bineinteles. Sa fie oare adevarat ? De necrezut. E drept ca rachetele cadeau vizavi. Totul e paradoxal. In ultimele 24 de ore, in Iugoslavia au fost omorati de agresiunea criminala a NATO 37 de oameni nevinovati si peste 100 au fost raniti. Si ei, nevinovati. Eugen Mihaescu, Belgrad, 31 mai 1999.”

Integral la target: 37 de morti si 100 de raniti in 40 de ore, “pagube colaterale” ale nato

Tragedia Iugoslaviei, prin ochii unui jurnalist si ai unui artist. Sorin Bogdan despre Eugen Mihaescu la Belgrad, sub bombele NATO

Sorin Bogdan: Asa am ajuns sa-l cunosc pe unul dintre cei mai fascinanti oameni pe care i-am intalnit vreodata.

Stateam ca pe ace asteptand momentul intalnirii. Numele imi era foarte cunoscut si incercam sa-mi dau seama de unde. Deodata, mi-am amintit: era unul din cei mai mari artisti plastici romani, membru de onoare al Academiei Romane. Plecat din tara de 30 de ani, in perioada 1971-1996, a fost colaborator la paginile editoriale ale prestigiosului cotidian american “New York Times“. Din 1972 pana in 1996, a creat copertile revistei “The New Yorker“, iar din 1978 pana in 1998, a realizat zeci de coperti pentru revista “Time“. La fel ca multi alti romani plecati din tara, era mai celebru in strainatate decat in Romania.(…)

Domnul Mihaescu tocmai isi cumparase o insigna cu simbolul “Target”, pe care a ales-o indelung, cautand ca tinta sa fie bine centrata. Ne-am oprit apoi langa o taraba unde erau expuse vederi cu podurile distruse de la Novi Sad. Am fost uimit vazandu-l ca alege dintre toate pe cele care aveau defecte de tipar, cu nuantele culorilor virate in cenusiu, cafeniu sau chiar rosu. Nu a cumparat nici una corect imprimata. Mi-a explicat frumusetea lor si, intr-adevar, aveau personalitate si nu mai erau simple fotografii. Singur, in camera de hotel, le-a modificat, desenand pe ele siluetele unor oameni si ale unor avioane care lansau bombe si le-a transformat in mici opere de arta moderna. A trimis cateva prietenilor sai din SUA si Franta si am glumit inchipuindu-ne mutrele pe care le vor face, atat postasii sarbi, cat si cei occidentali, cand le vor vedea.

Eugen Mihaescu era foarte pornit impotriva americanilor, din cauza acestui razboi. Mi-a marturisit ca s-a decis sa vina la Belgrad si ar fi vrut sa plece si in Kosovo, sa vada cu ochii lui aceasta tragedie balcanica. Era bun prieten cu Strobe Talbott, pentru ca, in cei 20 de ani in care acesta a fost corespondentul revistei “Time” la Moscova, el ii ilustrase toate reportajele. S-au inteles atat de bine si se mira cat de mult s-a schimbat. Imi spunea ca este – pur si simplu – alt om. Era indignat de ipocrizia jurnalistilor americani si mi-a spus ca, atata vreme cat a fost in SUA, nu a vazut nici macar o imagine pe posturile de televiziune cu distrugerile produse de aviatia NATO in Iugoslavia sau cu “pagubele colaterale” (…) “In rest, ce obiectivitate si profesionalism puteai sa astepti de la Christiana Amanpour, cand aceasta este sotia lui James Rubin, purtatorul de cuvant al Departamentului de stat american ?” exclama Eugen Mihaescu.

Integral la target: eugen mihaescu ajunge la belgrad

Jul 9th, 2010 by sorinbogdan / 29 mai 1999

Bobby Fisher va fi exhumat in Islanda. Cum a ajuns sa moara in exil cel mai mare sahist al tuturor timpurilor dupa ce a boicotat embargoul SUA asupra Iugoslaviei si a fost fugar timp de 12 ani


Fostul campion mondial de sah Bobby Fischer va fi exhumat intr-un proces de paternitate, la doi ani de la moartea sa, informeaza BBC. Genialul sahist a murit in 2008 in Islanda, tara care l-a adoptat in 2005, dupa mai bine de 12 de fuga, inchisoare si tortura. Motivul: in 1992, în faţa camerelor de luat vederi, Bobby Fischer a scuipat pe ordinul Departamentului de Stat al SUA, semnat de Madeleine Albright, prin care i se interzicea să participe la un Campionat de şah la Belgrad, invocandu-se embargoul american impus asupra Iugoslaviei. Fischer s-a dus oricum, câştigând campionatul şi peste 3,5 milioane de dolari. A urmat o viata de om liber, dar si de chinuri si resentimente, care au explodat dupa tragedia caderii turnurilor gemene de la New York, cand Bobby Fischer a afirmat intr-un interviu socant ca Statele Unite au primit ce meritau, “dupa fapta si rasplata”.

Vedeti mai jos si o filmare inedita cu Bobby Fischer, in avionul care il transporta din Japonia in Islanda, dupa ce a fost inchis ilegal timp de noua luni, exprimandu-se despre Noua Ordine Mondiala:

Target: Viata la Belgrad in timpul bombardamentelor. Pro Tv nu mai vrea corespondente “despre bombe si nenorociri”

Jun 17th, 2010 by sorinbogdan

“15 mai 1999

(…) Dupa pranz, m-a sunat Corina Hadarean, de la Departamentul Externe al Stirilor ProTV. M-a anuntat ca Misu Predescu, redactorul sef si producatorul general al emisiunii de dimineata, a hotarat sa nu mai preia corespondentele mele. Sustinea ca oamenii s-au saturat sa auda, in fiecare dimineata, despre bombe si nenorociri. Asa ca, in afara unor situatii deosebite, puteam sa dorm linistit. Corina mi-a spus ca, de pe agentiile de presa, a adunat foarte multe imagini din Iugoslavia si ii parea rau sa nu le folosim cumva. M-a rugat sa inregistram, periodic, corespondente de atmosfera, pe diferite teme, in functie de imaginile pe care le arhivase.

Mi-a placut ideea si i-am pregatit o corespondenta despre viata in timpul bombardamentelor in capitala iugoslava. Am si inregistrat-o astazi. I-am povestit cat de usor s-au adaptat sarbii la viata de razboi, astfel incat, daca vreun strain ar fi ajuns la Belgrad, fara sa stie ce se intampla, n-ar fi sesizat nimic deosebit fata de orice alta capitala europeana. Poate ca s-ar mira ca numarul automobilelor de pe strazi este cam mic si, din cand in cand, se aud urletele lungi ale unor sirene. Pe care, insa, daca s-ar uita in jur si ar vedea ca nimeni nu le baga in seama, ar crede ca fac parte din vreo traditie locala, la fel ca melopeele muezinilor din tarile islamice, cand ii cheama pe credinciosi la rugaciune. (…)”

Integral la target: viata la belgrad in timpul bombardamentelor

Vezi si target: lacrimi de crocodil pentru “pagubele colaterale”

Powered by WordPress

toateBlogurile.ro

customizable counter
Blog din Moldova