Posts Tagged ‘orniss’

DOCUMENTE CNSAS: Dan Puric, recrutat de Securitate la 17 ani. Marius Oprea, turnator “anti-turnator”. Intermezzo pana la postarea cu Parintele Justin Parvu, Sfintii Inchisorilor, Miscarea Legionara si “holocaustul din Romania”. UPDATE

CNSAS Dan Puric recrutat de Securitate la 17 ani la Liceul Nicolae Tonitza - Ziaristi OnlineApelul la documente:

Cazul Dan Puric

Dan Puric cautat si deconspirat Securitate CNSAS Civic Media Voci Curate“In baza Notei de Constatare DI/I/1305 din data de 10.05.2010, intocmita de Directia de Specialitate din cadrul Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, in care se regasesc urmatoarele elemente: domnul PURIC Liviu Dan este titular al dosarului fond retea nr. R 64665 (cota CNSAS). Domnia sa a fost recrutat “in scopul supravegherii informative a elevilor din cadrul Liceului de Arte Plastice N. Tonitza”; la data de 15.03.1976 a semnat un “Angajament” atribuindu-i-se numele conspirativ “CRISTIAN”. Directia de Specialitate nu a identificat informatii transmise Securitatii de catre domnul PURIC Liviu Dan.” – Adeverinta CNSAS 1520/30.08.2012

La data de 1.10.2010 actorul Dan Puric scurgea in presa scrisa, pentru prima oara, informatia ca ar fi avut o oarecare tangenta cu Securitate. Ulterior si-a perfectat si o scurgere controlata pe canale TV, prin persoane ca Robert Turcescu, colonelul ziarist-pedelici fara o zi de armata. NapocaNews a sesizat CNSAS.

La data de 5.10.2010 scriam urmatoarea postare: BOMBA: Dan Puric, micul securist: informator la 17 ani! Actorul bun la toate a semnat un angajament cu Securitatea inca din clasa a XI-a de liceu, in 1976. Ce-o fi turnat pana in 1989? Dar dupa? UPDATE: Baietii “e” activi. La CNSAS se stie. Vedeti acolo si Video cu “auto-deconspirarea” controlata.

I. Ce trebuie observat: 1. A tacut 20 de ani, facand pe lupul moralist, asa cum o face in continuare, cu acelasi tupeu maximal cu care ne-a obisnuit. 2. A iesit din adormire la 1.10.2010. Nota de Constatare a fost intocmita de CNSAS la 10.05.2010, cu cinci luni inainte, timp in care si-a conceput “scurgerea” de presa, dupa ce si-a dat seama ca nu i se mai poate asigura acoperirea. 3. Nu au fost identificate informatii si pentru ca acestea se gasesc in Dosarele celor turnati. Pana cand acestia nu vor reclama, nici nu vor fi gasite.

II. La 5.10.2010 scriam: “Aflu de la cineva care are stomacul mai tare si s-a uitat ieri seara pana la capat la “noua” emisiune a lui Turcescu cu “noul” Puric, “confesatorul”, ca s-a tratat din fuga, prin aruncare in derizoriu, si aceasta tema (a recrutarii lui de Securitate). Acum e absolut clar: s-a ajuns la Dosarul sau de la CNSAS. Iar “baietii destepti” si-au dat seama ca singura scapare este plasarea subiectului in presa chiar de catre el, prin agenti prestabiliti, pentru a se putea controla nivelul “scurgerii”. Clasic, ca sa zic asa. Ceea ce inseamna ca baietii “e” activi. :) Nu m-ar mira ca Dosarul sa fie ultra-periat…” Am avut dreptate. S-a confirmat dupa doi ani de tinut informatia la conserva (pana pe 30.08.2012).

III. Chestiunea cu “n-a stiut ce face”. De la Dan Puric citire (1.10.2010): “Diferenţa dintre mine şi colegul meu de la Royal Shakespeare Company este una ontologică. În sensul că el n-a fost utecist, n-a fost membru de partid şi nu i s-a propus să fie informator. Eu când eram prin liceu a venit unul la mine, a zis să semnez o hârtie din aia cum că ajut statul. Nu ştiam ce presupune şi am semnat-o. Pesemne că pe la CNSAS, pe la securiştii ăştia, există şi asta – că Dan Puric a fost securist…”

Cum si eu am facut acelasi Liceu de Arte Plastice N. Tonitza, pot sa spun ca securistii se uitau si ei la om. In cazul meu, spre exemplu, a venit unul la mine, cam la aceeasi varsta la care Dan Puric a semnat Angajamentul cu Securitatea si mi-a spus: “Bai, Roncea, uite care-i treaba: tu nu vei fi niciodata UTC-ist!”. Si asa a fost. Singurul “necorespunzator” din anul meu. Asta dupa ce, la intrebarea profesorului de “economie politica” – secretarul de Partid al Liceului, Ionascu – “Ce este demagogia?”, am raspuns imediat: “Ceea ce practica Partidul Comunist”. Cum era sadic, Ionascu a continuat: “Si poti sa dai un exemplu de partid care nu cade in demogogie?”. Am raspuns la fel de repede: “Da: Miscarea Legionara. Ce zicea aia facea!”. Mi-a dat nota 1 si, normal, m-a lasat corigent. Drept represalii i-am pus coarne din ipsos lui Ceausescu la vreo duzina din portretele aflate in clasele scolii. A doua zi a venit Securitatea. Oare Puric ce-ar fi raportat?

Cu un UPDATE pentru un istoric pe care il respect – valabil si pentru foarte multii comentatori de Facebook -, care intreaba cu o oarecare neclaritate: “Pe ce va bazati cand presupuneti ca a turnat ?”. Acelasi istoric remarca si faptul ca aceast articol informativ – o informare pura, bazata pe documente – a produs foarta multa vrajba. Efectul Adevarului asupra indracitilor. Deci:

Draga Daniel Focsa, tocmai pentru ca esti istoric ar trebui sa fii mai atent. In articol se spune clar ca PURIC Liviu Dan “a fost recrutat” de Securitate, practic un citat reprodus din documentul CNSAS. NU ca “a turnat”. De turnat a turnat Oprea, dupa cum apare tot in documentele CNSAS. 1. si 2., in acelasi articol, chiar eu sunt cel care a reprodus citatul urmator, respectiv faptul ca nu au fost gasite note informative. Daca eram de rea credinta, nu faceam acest lucru. Dau si o explicatie. Data viitoare, pentru nevazatori, o sa pun si un fisier audio. Si 3. Nici in cazul lui Sorin Rosca Stanescu, agent recunoscut al Securitatii, nu au fost gasite note informative. Toate cele bune!

Desigur, se mai pune si intrebarea, pe langa cea legata de minciuna prin omisiune timp de 20 de ani, privind depistarea unor eventuale note informative: Cam cati dintre cei care erau elevi atunci isi pot inchipui ca au fost turnati ca sa-si ceara dosarul?!

O ultima precizare la valul de ura “crestineasca” declansat pe net la adresa mea:

Intrebarea nu este de ce am reprodus eu documentul CNSAS, acum, cand a aparut pe site si dupa doi ani in care am preferat sa ignor  prestatiile acestui actor, ci de ce a mintit PURIC Liviu Dan alias “Cristian”, prin omisiune, timp de 20 de ani. O asemenea tacere lunga te face sa crezi, evident, ca este mult mai mult de ascuns si nu doar o semnatura nevinovata pe un Angajament. Faceti un experiment cu Dvs, cei care va exprimati aproape sectar transformandu-l pe Puric intr-un guru intangibil: schimbati numele! V-ar fi deranjat (pe unii) sa aflati ca Basescu a semnat si a tacut 20 de ani? Eu cred ca da. V-ar fi deranjat (pe unii) sa aflati ca Patriarhul Daniel a semnat si a tacut 20 de ani, pana cand au aparut documente de la CNSAS? Eu cred ca da. Repet: problema nu e mea.

UPDATE REALITATEA TV:

Cum a fost recrutat şi abandonat Puric de Securitate

REALITATEA.NET vă oferă astăzi noi informaţii despre legăturile lui Dan Puric cu Securitatea, despre modul în care poliţia politică comunistă l-a contactat şi recrutat, dar şi despre motivele pentru care această legătură a încetat.

„În ziua de 9 martie a.c. a fost contactat în vederea cunoaşterii personale numitul Puric Dan, elev în anul II la Liceul de arte plastice „N.Tonitza”. Din discuţiile purtate cu această ocazie a rezultat că este un tânăr sociabil, modest, comunicativ. A lăsat impresia unei persoane serioase, inteligente, cu o bogată cultură generală. Analizând activitatea şcolară, relaţiile cu colegii, a rezultat că este un nemulţumit de atitudinea delăsătoare a unora care învaţă slab, chiulesc de la ore, au alte preocupări. Se află în relaţii apropiate cu majoritatea colegilor cu care participă la diverse activităţi. Din cele discutate a rezultat că sus-numitul dispune de posibilităţi şi calităţi informative necesare într-o viitoare muncă informativă”, scria Securitatea.

Pe 15 martie 1976, Securitatea întocmea un raport cu propuneri de recrutare a lui Dan Puric. Iată planul:

„Pentru realizarea supravegherii informative în rândul elevilor din anul II la Liceul de arte plastice N.Tonitza au fost luaţi în studiu mai mulţi elevi pentru care şi numirul Puric Dan. Recrutarea va fi efectuată într-un birou la Şcoala de muzică şi arte plastice nr.3 care asigură condiţii de conspirativitate. Întâlnirea şi locul recrutării vor fi stabilite telefonic, înţelegându-ne în acest sens la contactarea anterioară. În procesul recrutării se vor purta discuţii legate de procesul de învăţământ, munca patriotică, pregătirea elevilor pentru apărarea patriei. În funcţie de aspectele pe care le va sesiza candidatul, vom orienta discuţiile spre modul de prevenire a unor infracţiuni, rolul organelor de securitate în acest sens, sprijinul pe care îl acordă oamenii cinstiţi acestor organe. Dacă se va situa pe o poziţie favorabilă îi vom propune colaborarea cu organele noastre şi va fi instruit asupra problemelor ce trebuie să le aibă în intenţie.

În cazul în care candidatul nu se pretează la recrutare ne vom retrage sub pretextul că am vrut să ne cunoaştem o serie de aspecte legate de procesul de învăţământ. Faţă de cele de mai sus, propunem a se aproba recrutarea în calitate dec colaborator a numitului Puric Dan”, nota Securitatea.

Cum a decurs recrutarea lui Dan Puric

„Conform aprobării conducerii serviciului, numitul Puric Dan a fost contactat în vederea recrutării în calitate de colaborator al organelor noastre.  Discuţiile purtate în procesul recrutării au urmărit planul stabilit în raportul cu propuneri de recrutare, cel contactat a avut o atitudine favorabilă scopului urmărit. Convingându-ne că este pretabil la recrutare, i s-a făcut propunerea de a sprijini organele de securitate, lucru cu care a fost deplin de acord. În această situaţie i s-a luat angajament scris şi notă de relaţii trecându-se apoi la instruirea lui cu sarcini privind supravegherea informativă, precum şi modul de comportare în viitor, atât în societate, cât şi în familie… De comun acord s-a stabilit numele conspirativ „Cristian”. Faţă de cele mai sus, propunem a se aproba înregistrarea numitului Puric Dan în calitate de colaborator al organelor de Securitate.

Într-o notă din 20 martie 1976, Puric primea şi o parolă cu care era abordat de Securitate: „Prietenul tău Cristian îţi transmite salutări şi te roagă să-l ajuţi cu problema unor schiţe”.

La sfârşitul anului 1997, documentele Securităţii susţin că „în cursul anului 1977 a cules informaţii referitoare la starea de spirit din rândul elevilor, precum şi despre anumiţi elevi care întreţin relaţii cu cetăţenii străini ori vizitează bibliotecile ambasadelor străine concretizate în două note informative”. Totodată, organele de Securitate notează şi carenţe ale tânărului Puric: „manifestă totuşi reţinere în semnalarea din proprie iniţiativă, anumite aspecte legate atitudine a colegilor (sic!).

În octombrie 1978, Securitate decide încetarea relaţiei cu colaboratorul „Cristian” subliniind încă o dată că acesta a manifestat „reţineri” în ceea ce priveşte concretizarea informaţiilor în note informative”.  „Deoarece sus-numitul a absolvit cursurile liceului, situaţie în care nu ne mai este util în munca informativă”, Securitatea propunea încetarea legăturii cu acesta.

Cum a recunoscut Puric că a semnat un angajament

Dan Puric a vorbit despre legătura sa cu Securitatea la aproape mai bine de 20 de ani de la Revoluţie, în 2010, într-o emisiune a lui Robert Turcescu.

“Max Reinhardt a avut o expresie extraordinară: „artistul îşi ia rucsacul copilăriei în spate şi porneşte la drum”. Diferenţa dintre mine şi colegul meu de la Royal Shakespeare Company este una ontologică. În sensul că el n-a fost utecist, n-a fost membru de partid şi nu i s-a propus să fie informator. Eu când eram prin liceu a venit unul la mine, a zis să semnez o hârtie din aia cum că ajut statul. Nu ştiam ce presupune şi am semnat-o. Pesemne că pe la CNSAS, pe la securiştii ăştia, există şi asta – că Dan Puric a fost securist… M-au şi turnat. Pentru că eu, la 17 ani, îl imitam pe Ceauşescu. Strângeam două clase într-una şi dădeam decoraţii. Ei bine, colegul meu de la Royal Shakespeare Company sau de la Comedia Franceză nu a cunoscut lucrurile astea”, spunea atunci Puric.

Ulterior, a revenit pe tema asta, în acelaşi decor. “Eu când aveam 17 ani a venit ăla să-i scriu acolo şi eu am semnat acolo că nici nu ştiam ce semnez, dar în clipa în care mi-a cerut să-mi vând colegii “cine face politică?” am spus: “Dan Puric”, pentru că imitam pe Ceauşescu. Şi ăla a plecat. M-au apărat îngerii, dar pesemne că pe la CNSAS…. Problema este alta, vezi cum încercau să te toace”.

Dan Puric nu a putut fi contactat pentru a comenta articolul lui Mircea Dinescu şi informaţiile legate de recrutarea sa.

Citeste mai mult pe REALITATEA.NET: https://www.realitatea.net/dan-puric_1176892.html#ixzz31johMZRx

Cazul Marius Oprea

Marius Oprea cautat si deconspirat Securitate IICCMER CNSAS Civic Media Voci CurateBufonul Marius Oprea e cel mai mic dintre piticii sovietici ai lui A. Plesu, rectorianul NEC cu sotie agenta DIE. Nu vreau sa intru in prea multe detalii despre viata si familia sa sub comunism sau dupa. Orice rezervist MAI de prin Brasov poate sa spuna destule, daca e intrebat, despre perioada de dinainte de ’89 si gradele tatalui sau si orice ofiter de contraspionaj activ cat de cat pe spatiul ruso-german poate sa adauge la fel de multe pentru perioada de dupa. De notat: desi a indeplinit calitati oficiale, de “consilier pe probleme de securitate al primului ministru”, nu a primit niciodata Certificat ORNISS (Oficiul Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat), respectiv ACCES LA INFORMAŢII CLASIFICATE ALE ORGANIZAŢIEI TRATATULUI ATLANTICULUI DE NORD.

De amintit: La Petitia in apararea lui Valeriu Gafencu, Sfantul Inchisorilor, considerat de IPS Bartolomeu (Valeriu) Anania „un martir care a suferit, traind pe cele mai inalte culmi ale spiritualitatii crestine, stilp al rezistentei spirituale romanesti din timpul opresiunii comuniste”, la pagina de discutii, Marius Oprea a comentat:

“Marius Oprea (3 Februarie 2013, 17:41)

Precizare

Există un semnatar al petiţiei, în varianta Microsoft Excel, la nr. 51, omonim. Doresc să fac precizarea că este altă persoană decât Marius Oprea, Directorul Departamentului de Investigaţii Speciale din cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc.
Atunci când am un punct de vedere asupra unui eveniment sau în legătură cu o personalitate mă exprim în articole şi studii asumându-mi poziţia.
Cu stimă,
Marius Oprea
IICCMER”

Piticul fonfait Marius Oprea, in prezent inlocuitor al lui Volodea Tismaneanu la jocul de-a alba-neagra de la IICCMER, este, dupa clasicul model invocat, al comunistului “anti-comunist”, un… turnator “anti-turnator”. “Vanatorul de securisti” si degropatorul de morminte care se lauda cu nesimtire si mitomanie crasa ca “a gasit el” osemintele lui Mircea Vulcanescu si Valeriu Gafencu, este un impostor cu acte in regula. Iata de ce:CNSAS Marius Oprea  - Informator al Securitatii - Opinie Separata 1 Ziaristi OnlineCNSAS Marius Oprea  - Informatoir al Securitatii - Opinie Separata 2 Ziaristi Online

Sursa: Arhiva CNSAS si Scribd.com. Pont: Cine cauta gaseste

Vedeti si Sfintii Inchisorilor si Nicolae Purcarea, blasfemiati de agentii mafiei homosexuale de la Muzeul Taranului Roman. Legatura dintre Puric, Codrescu si Lavric si Securitate, Plesu si Liiceanu. Eleonora Cioran il deconspira pe “filosoful banului”. VIDEO

O ipoteza extrem de valabila: George Cristian Maior, prim ministru! Analistul Razvan Belciuganu pentru Q Magazine despre sansele ca seful SRI sa reintre in politica si legaturile tanarului Victor Ponta cu agenti KGB si GRU la “revolutie”

Sunt absolut incantat sa semnalez aceasta analiza intesata cu dezvaluiri grave si ipoteze perfect valabile, semnata de specialistul in servicii secrete Razvan Belciuganu si publicata de Q Magazine, desi nu impartasesc in totalitate asertiunile sale despre importanta benefica a Comisiei Trilaterale, un organism mondialist cu valente totalitariste care, conform informatiilor mele, a fost implicat direct in eliminarea sangeroasa a primului presedinte al Romaniei, Nicolae Ceausescu, urmata de degringolada din ultimii 22 de ani. Cu toate acestea, Jos palaria! pentru expunerea solida, bine argumentata, a ideii interesante si inovatoare din acest material ce poarta titlul “George Maior, viitorul premier al României?”. Nu este, de altfel, singurul articol de inalt calibru care poarta semnatura jurnalistului profesionist in cel mai proaspat numar al revistei bilunare conduse de celebra ziarista si rafinata scriitoare Floriana Jucan. Semnalez asadar si Afacerea Monica Macovei a presat un procuror pentru rezolvarea cazului morții unui om. Cat priveste ideea revenirii ambasadorului George Cristian Maior in politica mare o consider extrem de salutara. Dupa cum scria si istoricul american prof dr Larry Watts intr-o recenta cronica publicata de CIA (varianta PDF aici -Watts Review Mind War) a cartii coordonata  George Cristian Maior si aparuta la Editura RAO, “Un razboi al mintii“, in ce priveste trecutul sau si pozitia acestuia actuala, de sef al SRI, “din fericire, Maior este unul din putinii intelectuali din domeniul apararii si securitatii, calificat, intr-adevar, pentru o astfel de pozitie, avand in vedere ca a ocupat functia de adjunct al ministrului apararii, insarcinat cu integrarea euro-atlantica si reforma in Armata in perioada aderarii Romaniei la NATO. El este, de asemenea, un diplomat cu experienta si fost insarcinat cu afaceri in Irlanda.” Experienta acumulata in ultimii ani de George Maior – fiul cunoscutului istoric ardelean Liviu Maior, ale carui merite au fost evidentiate si prin conferirea titlului de cetatean de onoare al municipiului Cluj Napoca – este considerata de Larry Watts ca valoroasa pentru “rafinarea dezbaterii publice privind serviciile romanesti de informatii, mai ales in legatura cu evolutiile post-comunism si post 9/11 si discutiile privind transformarile in domeniul intelligence”. “Un Razboi al Mintii – scrie istoricul american dr Watts, publicat in Revista CIA Studies in Intelligence, Vol. 55 – refecta campania pe care Maior o desfasoara in ultimii 5 ani pentru promovarea rolului educativ si atitudinii proactive deja impresionante ale Serviciului pe care il conduce”. “Un important element de substrat este faptul ca numirea fara precendent a lui Maior in functia de director, in 2006, din partea unui important partid de opozitie, a fost partial determinata de temerile exprimate in mod repetat de societatea civila, potrivit carora administratiile prezidentiale si partidele aflate la guvernare au folosit in mod regulat serviciile de informatii in scopuri politice partizane.”, mai consemneaza autorul aclamatului volum care releva istoria reala si secreta a Romaniei, “Fereste-ma, Doamne, de prieteni. Razboiul clandestin al blocului sovietic cu Romania“, la a carui lansare a fost prezent si directorul Serviciului Roman de Informatii, dr George Cristian Maior. Fara alte comentarii, prezint integral materialul de exceptie al colegului nostru Razvan Belciuganu, la randul sau subiect fara sa vrea al unui recent scandal media dar si eliminat din presa de mare tiraj pentru articolele sale de dezvaluiri printr-un “MO” folosit si in cazul subsemantului. No (more) comments! 🙂

George Maior, viitorul premier al României?

de Răzvan Belciuganu

Stânga politică românească este într-o mare criză. Proiectul „Victor Ponta” eşuează cu fiecare zi. Între timp, dreapta politică se reinventează prin promovarea agresivă a unor personalităţi noi, cărora chiar evenimentele din această vară, ce au culminat cu suspendarea lui Traian Băsescu, le-au oferit motivul de afirmare. Apoi, familia socialistă europeană fuge de Bucureşti. În acest moment, stânga are nevoie de o personalitate necompromisă, credibilă internaţional şi care poate dilua, prin orice mijloace, orgoliile din interiorul PSD. George Maior, actualul director al SRI şi fost senator PSD, întruneşte toate condiţiile. Va fi acesta soluţia-surpriză pentru funcţia de premier?

Tumultuoasa viaţă politică din România erodează orice apariţie publică, mai ales că vara aceasta criza declanşată de forţarea USL de a-l debarca grăbit pe şeful statului a oferit ocazii multiple pentru gafe politice. A pierdut Victor Ponta cel mai mult, iar ieşirile sale i-au făcut pe mulţi să-l privească galeş, ca pe un puşti dornic de afirmare. Însă lucrurile sunt mult mai complicate.

CUNOŞTINŢE VECHI, DE LA REVOLUŢIE
Victor Ponta era, în zilele fierbinţi ale lui decembrie ’89, un tânăr revoluţionar animat de dorinţa de a lupta cu dictatura lui Nicolae Ceauşescu. Potenţialul său a fost observat, cel mai devreme, de generalul Ştefan Kostyal, un trădător al României şi agent sovietic dovedit, membru al Grupului „Militaru”. Acesta l-a luat pe Victor Ponta sub aripa sa protectoare în acel sângeros decembrie, când cu maşina agentului GRU s-au deplasat într-un punct deosebit de important al apărării naţionale, Comandamentul Apărării Antiaeriene a Teritoriului, să sprijine Revoluţia. Acest lucru l-a dezvăluit jurnalistului Toma Roman jr însuşi Ştefan Kostyal de pe patul de spital, bolnav fiind de o maladie necruţătoare, în urmă cu câţiva ani. Aşadar, tânărul baschetbalist din ’89 de la clubul „Steaua” al Ministerului Apărării Naţionale a văzut pe viu cum se activează în momente importante o „conservă” sovietică.
Cunoştinţele revoluţionare ale lui Victor Ponta de atunci sperăm noi să fi fost valorificate de ofiţerii patrioţi, care găseau în adolescenţii de la Steaua pepiniera unor viitoare „nestemate”. Totuşi, vremurile erau tulburi, iar agenţii sovietici, în frunte cu generalul Nicolae Militaru, îşi făceau de cap. Ulterior, acesta a dispărut din prim-plan, iar lucrurile s-au mai relaxat, dar „urmele” sale pesemne că au rămas. Când Victor Ponta s-a apucat de Facultatea de Drept, instituţie de elită bine observată, Adrian Năstase, cel care este considerat public descoperitorul „micului Titulescu”, era deja ministru de Externe. Nu la mult timp, un fost aghiotant al generalului Militaru, generalul Dumitru Cioflină, devenea şeful Statului Major General al Armatei Române, în vremurile când titularul acestei funcţii era atotputernic. Peste ani, tânărul procuror Victor Ponta, coleg cu alt tânăr procuror, Cristian Panait, avea să lase magistratura pentru o carieră politică. Membru în Cabinetul Năstase, s-a întâlnit pe holurile Palatului Victoria cu generalul Dumitru Cioflină, consilierul pe probleme de securitate naţională al premierului, dar şi cu prietenul acestuia, Viorel Hrebenciuc, un pilon al PSD-ului de ieri.

PROIECTUL „VICTOR PONTA”
După perioada petrecută în Guvernul Năstase, Victor Ponta căpătase deja o experienţă remarcabilă, având cunoştinţă despre atâtea şi atâtea secrete guvernamentale, că doar condusese Corpul de Control. L-a văzut în acţiune pe mentorul său, Adrian Năstase, cum şi-a expus viziunea de privatizare a economiei şi a schimbat impresii revoluţionare, şi nu numai, cu tatăl socru, Ilie Sârbu. Din 2004, după căderea în dizgraţie a lui Adrian Năstase, care a fost salvat totuşi într-un post de parlamentar, în urma alegerii în colegiul Mizil (oraş care depinde cu totul de Uzina de transportoare militare), Victor Ponta a părut o vreme în derivă. Înţelepciunea politică a lui Ilie Sârbu şi a altor vechi observatori ai lui Ponta l-a transformat într-un „cocoş“ veritabil în lupta pentru preşedinţia PSD împotriva lui Mircea Geoană. Numai că toată această construcţie făcută cu migală a deraiat vara aceasta. Ambiţia de a lua faţa lui Traian Băsescu la Consiliul European a fost prima şicană pe care şi-a făcut-o singur. Scandalul plagiatului şi modul agresiv de a se apăra cu tot felul de comitete şi comiţii a fost semnalul că, uneori, mai ales când grăbeşti „coacerea”, sunt inevitabile greşelile. Apoi disperarea de a-l răsturna pe Traian Băsescu, prin joaca de-a ordonanţele de urgenţă şi referendumul, cărora li s-a suprapus brambureala cu numirea miniştrilor pentru anumite portofolii, l-a afectat continuu pe Victor Ponta. Prea prins de exemplele sale revoluţionare din anii 90, nu a înţeles deloc că timpurile şi metodele s-au schimbat, iar cearta cu aliaţii României, care sunt pe bună dreptate îngrijoraţi de ce se întâmplă la Bucureşti şi dacă angajamentele României mai sunt valabile, în condiţiile unor mesaje ale USL tot mai favorabile Moscovei, nu-i aduce nimic bun. A putut să vadă că nici măcar familia politică europeană nu-l sprijină necondiţionat şi nu mai vrea să îşi ţină congresul la Bucureşti. Dar Victor Ponta este tânăr şi se poate salva politic pentru viitor, dacă va face pasul înapoi înainte de a-l mânca de viu colegii de partid, dacă îşi va pune cenuşă în cap referitor la plagiat şi-şi va cere scuze profesorului coordonator (sic!), Facultăţii de Drept, etc şi dacă va ispăşi penitenţa de rigoare, gândindu-se îndelung şi la opoziţia libiană. Aceasta înseamnă şi să nu se mai repeadă la telefon imediat ce îl sună Viorel Hrebenciuc.

VARIANTĂ PENTRU UN PSD CU SUFLU NOU
Pentru ca stânga să îşi domolească picajul şi să îşi refacă forţele, PSD are nevoie de altceva în acest moment. Dacă Victor Ponta nu mai este o soluţie, cu atât mai puţin sunt baronii încurcaţi în dosare DNA sau plini de exotism, precum Radu Mazăre, Marian Oprişan, Marean Vanghelie, Liviu Dragnea ş.a.m.d. Mai mult ca niciodată PSD are nevoie de credibilitate internaţională, politic vorbind dinspre zona aliată euroatlantică şi mai puţin dinspre cea moscovită. Echilibrul poate fi adus de către George Cristian Maior, actualul director al SRI şi fost senator PSD. Când George Maior era, ca însărcinat cu afaceri în Irlanda, un tânăr diplomat român cu studii masterale la Washington şi tată fost ministru, un politician de frunte şi fost procuror general de la Dublin, Peter Sutherland, deja era implicat de decenii, cu tot sufletul, în construcţia spaţiului euroatlantic. A fi în raza de acţiune şi a împărtăşi din ideile lui Peter Sutherland reprezintă un lucru extraordinar de important pentru oricine, deoarece irlandezul a fost o perioadă lungă şeful secţiunii europene a influentei organizaţii globale, Comisia Trilaterală, iar astăzi este preşedinte non-executiv la Goldman Sachs International. Eforturile de promovare a euroatlantismului făcute de George Maior în perioada ce a urmat mandatului din Irlanda, şi anume celei de secretar de stat la Ministerul Apărării Naţionale, dar şi celei de director al Serviciului Român de Informaţii (SRI), sunt foarte bine cuantificate la nivel internaţional. Să nu uităm că nu de mult Comisia Trilaterală şi-a susţinut o întâlnire anuală la Bucureşti.

RETRAGEREA STRATEGICĂ A LUI PONTA
Atuul pe plan intern al lui George Maior este poziţia de director al SRI, din care cunoaşte, în amănunt, realităţile româneşti, iar acest lucru îl avantajează inclusiv în interiorul PSD. „Baronii” nu-i pot reproşa în acest moment că a fost pro-băsist, fiindcă în timpul crizei politice a stat deoparte şi a părut, din exterior, a înclina balanţa spre USL. Apoi, pe George Maior îl leagă o prietenie şi o relaţie de rudenie cu Victor Ponta, iar preşedintele interimar Crin Antonescu a arătat că are încredere în el. De asemenea, în prima ieşire publică după suspendare a preşedintelui Traian Băsescu, acesta nu a criticat serviciul de informaţii, ci a apreciat neutralitatea lui. George Maior mai are avantajul că numele său nu a fost vehiculat în afaceri de corupţie şi că, mai mult, a sprijinit justiţia ca director al SRI. Pe de altă parte, George Maior are de gestionat o scurgere de informaţii din interiorul serviciului, apărută public în timpul directoratului său şi care vizează documente anterioare preluării mandatului dintr-o acţiune a SRI de urmărire a activităţii editoriale și dezvăluire a unor afaceri ale unor oficiali ai serviciului făcute chiar asupra subsemnatului. Această scurgere este de natură a pune la îndoială capacitatea autorităţii naţionale în domeniul protecţiei informaţiilor secrete de stat, cât şi a intereselor operative ale SRI, lucru cumplit acum, când în Siria şi Iran temperatura de fierbere a atins cote alarmante pentru ONU, UE şi NATO.
În acelaşi timp, o problemă gravă neelucidată este moartea violentă în Penitenciarul Coldea a lui Sorin Crivăţ, fost funcţionar ministerial şi despre care există serioase supoziţii (*), din rapoartele sale devenite publice, că a fost ofiţer acoperit al SRI.
Odată depăşite aceste obstacole, George Maior poate fi varianta-surpriză a lui Traian Băsescu pentru funcţia de premier. Astfel, preşedintele Traian Băsescu poate demonstra că, în perioada pe care o mai are de mandat, va opta pentru soluţia naţională care oferă garanţii aliaţilor, predictibilitate şi stabilitate internă şi va reconsidera SRI-ul după momentul de cumpănă anterior de alegere ca premier a directorului SIE, Mihai Răzvan Ungureanu. Paşii de urmat ar fi o retragere a lui Victor Ponta din funcţia de prim-ministru şi rămânerea sa ca şef al partidului, care se va ocupa cu atenţie de pregătirea alegerilor. George Maior este cel care poate revitaliza PSD-ul şi opri scăderea partidului în sondaje, iar acest lucru îi va face bine lui Ponta însuşi. Varianta Ioan Rus este posibilă, dar n-are anvergura celei a alegerii lui George Maior şi ar fi controversată în partid. După aceea, ca prim-ministru, George Maior are tot aparatul guvernamental la îndemână să îl facă vizibil.

George Maior are avantajul că numele său nu a fost vehiculat în afaceri de corupție și că a sprijinit justiția ca director al SRI.

Sursa: Q Magazine

(*) Document Lumea Justitiei

MARIUS OPREA, SPURCATORUL lui Traian Basescu, fost consilier fara ORNISS pe "securitate" al lui Tariceanu, ii cerseste lui Boc scaunul de secretar de stat la IICCR. DOCUMENT SRI

In facsimil se afla cererea transpartinica a subordonatilor lui Marius Oprea catre premierul Emil Boc, pentru numirea sinecuristului PNL in aceeasi functie, chit ca acum s-a cam schimbat Guvernul (Pag 1 – original si Pag 2 – my original, bazat pe scrierile “istoricului”).
Intrebare: de ce nici un detinut politic sau luptator anticomunist, din 1947 pana in 1987, nu detine vreo functie publica, nici la acest IICCR de papat banul vaduvei si nici la CNSAS?!
Vezi aici un studiu pertinent al istoricului dr George Enache despre modus operandi de falsificat istoria reala si imprastiat otrava neokominternista in cazul Manualului GDS “O istorie a comunismului din Romania” elaborat de asa-zisul Institut de Investigare a Crimelor Comunismului în România coordonat de ciocofonistul fara ORNISS Marius Oprea, sluga umila a lui Tariceanu, Patriciu si Plesu. 
Dar, in primul rand,
Un raspuns al SRI la intrebarea cine este Marius Oprea.
Image
ROMANIA
SERVICIUL ROMAN DE INFORMATII
Biroul de Relatii cu Publicul
Nr. 84.414 din 16.10.2007
Asociatiei Civic Media
Urmare petitiei dumneavoastra inregistrata la Biroul deRelatii cu Publicul sub nr. PE 53062 din 17.09.2007, va informam cainstitutia noastra nu poate confirma sau infirma situatia de fapt lacare se refera intrebarea dumneavoastra, deoarece, potrivit art.17 lit.f) din Legea nr.182/2002, aceasta constituie informatie clasificata.
Informatiile de aceasta natura pot fi puse numai la dispozitiabeneficiarilor prevazuti expres si limitativ de art.11 din Legeanr.51/1991.
Cu stima,
Seful Biroului
***
Art. 11. al Legii privind siguranta nationala a Romaniei prevede:
“Informatii din domeniul sigurantei nationale pot fi comunicate:
a) presedintelui Senatului, presedintelui Adunarii Deputatilor,precum si comisiilor permanente pentru aparare si asigurarea ordiniipublice ale celor doua camere ale Parlamentului;
b) ministrilor si sefilor departamentelor din ministere, cindinformatiile privesc probleme ce au legatura cu domeniile de activitatepe care le coordoneaza sau de care raspund;
c) prefectilor, primarului general al Capitalei, precum siconducatorilor consiliilor judetene, respectiv al municipiuluiBucuresti, pentru probleme ce vizeaza competenta organelor respective;
d) organelor de urmarire penala, cind informatiile privesc savirsirea unei infractiuni.
Comunicarea informatiilor se aproba de catre conducatorii organelor cu atributii in domeniul sigurantei nationale.
Prevederile art. 10 privitoare la apararea secretului de statse aplica in mod corespunzator tuturor persoanelor prevazute la alin. 1lit. a) – d).”

Faptul ca Dosarul Oprea intra in aceasta categorie poate ducela concluzia ca este intradevar un caz “activ”. Sigur, punctul d)permite totusi intrarea intr-un circuit al legalitatii publice aacestor informatii…
Redau mai jos SESIZAREA inregistrata la SRI, SIE si CSAT in ce priveste “cazul Oprea”
Catre: Serviciul Roman de Informatii
Serviciul de Informatii Externe
Consiliul Suprem de Aparare al Tarii
SESIZARE
Prin prezenta sesizare va rugam sa cercetati in ce masuraconsilierul personal pentru probleme de securitate al premieruluiRomaniei, director al Institutului guvernamental de Investigare aCrimelor Comunismului in Romania, membru al Grupului pentru DialogSocial, membru al Comisiei Tismaneanu I, fost membru al ConsiliuluiNational al Fundatiei pentru o Societate Deschisa (parte a ReteleiDeschise Soros si a Retelei Fundatiilor Soros) Marius-Gheorghe Oprea,nascut la 22 mai 1964 in Targoviste, aflat pe lista “Voci Curate”transmisa CNSAS de catre Asociatia Civic Media inca din iulie 2006,este sau nu agent de influenta al unor puteri straine.
Facem aceasta solicitare in contextul dezvaluirilor cuprinse ininvestigatia de presa cu titlul “Agentul Victoria” publicata in ultimasaptamana intr-un cotidian central – pe care o atasam mai jos – si incare se arata ca, incepand de la relatia sa, de dinainte de 1989, cuofiterul de contraspionaj al Departamentului Securitatii Statului,colonel Nicolae Salajan, din Brasov, si pana astazi, Marius Oprea s-aaflat in contact permanent cu agenti si ofiteri de informatii care aulucrat de multe ori sub steag strain si in contra intereselor nationaleale Romaniei. Faptul ca in prezent ocupa o pozitie din careinfluenteaza decizii ce tin de securitatea nationala a Romaniei, desinici macar nu a intrunit cerintele pentru a beneficia de cerificat dinpartea Oficiul Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat,va obliga sa dispuneti o investigatie de urgenta pentru a clarificaaspectele sensibile enumerate si exemplificate punctual mai jos.
Va rugam sa tineti cont de faptul ca majoritatea persoanelor cucetatenie romana sau straina cu care s-a aflat si se afla in contact dela momentul racolarii sale de care un serviciu secret strain inainte de1989 au fost monitorizate de catre Unitatea Speciala a DSS UM 0110,insarcinata cu supravegherea agentilor serviciilor de informatii aleURSS si ale altor tari comuniste din fostul bloc sovietic. DestramareaRetelei consolidate dupa 1989 de catre acesti agenti tradatori sau/side influenta, dezvoltata in prezent in societatea civila si structurilestatului– dupa cum se vede, pana la cele mai inalte nivele -, arconstitui cea mai buna dovada de sinceritate si profesionalism acomunitatii de informatii romanesti in contextul armonizarii acesteiacu cele similare ale SUA si statelor aliate din NATO si UE.
Asteptam cu incredere, in interesul Romaniei, rezultatele analizei si investigatiei dvs.
Victor Roncea
Coordonator
Asociatia Civic Media
17.09.2007

Sursa: www.civicmedia.ro

DAN BADEA il baga in insectarul penalilor onirici pe Marius Oprea si-i da un plici in cap si teologului emisiunii "Un show pacatos" Padre Sectarios

Dan Badea: Marius Oprea îşi continuă delirul oniric

Victor Roncea, printr-un gest suprem de milostenie, îl readuce în atenţia opiniei publice pe Marius Oprea, personaj din categoria celor care, în universul lor oniric, au convingerea că diavolii de securişti le-au pus cip în măsele.

Oripilaţi de propriile vise, cei din specia Oprea se vaită în gura mare, cui stă să-i asculte, că sunt persecutaţi de securişti. Asta le-a adus bani, hrană, onoruri şi carnet de partid din partea celor interesaţi de manipularea bizonului credul. E o chestie exclusiv profitabilă.

Despre trecutul şi interesele unora dintre reprezentanţii sau/şi “patronii” acestei specii am mai scris în câteva materiale grupate sub genericul “Agentul Victoria“, publicate în urmă cu doi ani în “Interesul Public” şi preluate pe acest site. Oprea s-a plâns atunci, culmea, la un dubios colaborator al securităţii, un individ din aceeaşi specie şi cu numele conspirativ de Octavian Cotescu (vezi aici, aici, aici şi aici).

Turnătorul Cotescu, cunoscut şi sub numele de Doru Braia, a devenit apoi, mulţi ani mai încolo, un jurnalist de doi bani (lipsit, adică, de minimele cunoştinţe şi deprinderi profesionale – un fel de calomniator şi acuzator public stalinist) la o televiziune cu acelaşi preţ.Revenind la Oprea, Marius Oprea, reamintesc faptul că individul, ajuns mare funcţionar guvernamental în gaşca lui Tăriceanu (tovarăşul de afaceri al spionului Rudas Erno), n-a reuşit să primească certificat ORNISS, dovadă că are grave probleme de credibilitate sau comportament.

Motivele interdicţiei sunt necunoscute, dar sunt mai multe posibile variante demne de luat în calcul: fie bea de nu mai ştie de el şi devine vulnerabil contrainformativ, fie fură documentele şi le vinde cui dă mai mult, fie intră în arhive, ia anumite documente solicitate (despre, sa zicem, reţele informative din rândul saşilor, sau al unor români emigraţi cu sau fără misiune externă, trecutul unor saşi refugiaţi în Germania, informaţii despre proprietăţile anumitor evrei din Moldova etc etc.) si le duce comanditarului din Germania, Israel sau Anglia.

Există totuşi şi varianta ca interdicţia să aibă la bază elemente ce ţin de modul în care Oprea a folosit în interes personal sau politic documente sustrase pe vreme în care era consilierul lui Emil Constantinescu la Cotroceni, documente folosite în scopul de a aduce prejudicii de imagine propriei ţări (vezi cazul cu aşa-zisul trafic de armament, sau cu alimentarea reţelei Al-Qaida etc). Motivul real al interdicţiei însă doar el şi cei care l-au verificat trebuie să-l ştie.

Oprea a scos din nou căpşorul, luna trecută, la Simpozionului Internaţional „Sfârşitul regimurilor comuniste. Cauze, desfăşurare şi consecinţe“ desfăşurat la Mănăstirea „Brâncoveanu“-Sâmbăta de Sus.

Cel care a descris, cu bun simţ, un aspect al intervenţiei lui Oprea în cadrul simpozionuluieste istoricul şi jurnalistul Ilarion Ţiu. După declaraţia mitropolitului Streza, care, reamintind morala creştină, a făcut apel la iertarea greşelilor trecutului, Marius Oprea a declarat că el nu-şi iartă duşmanul.

“Marius Oprea l-a combătut pe Înalt Prea Sfinţit, susţinând că el nu-i poate ierta pe comunişti şi securişti. Mai ales că-i prigonesc familia, la 20 de ani după „Revoluţie“ fiind nevoit s-o exileze în Germania şi să-i schimbe domiciliul la două luni”. “Oare cei din SRI/SIE, continuă Ilarion Ţiu, de ce nu iau atitudine când un demnitar al statului (în calitate de preşedinte al IICCR, structură a Guvernului) afirmă că familia îi este în pericol? În sfârşit! A mai avut câteva ieşiri în afara meseriei de istoric Marius Oprea, dar nu mai zic nimic. Nu-i frumos, am fost oaspete al IICCR, co-organizator al evenimentului” (vezi aici). Oprea nu s-a dezis, aşadar, nici de data asta.

Oricum, Ilarion Ţiu are perfectă dreptate. Cum e posibil ca securiştii de ieri şi de azi să-i prigonească “agentului Victoria” nevasta , tocmai prin Germania, mai rău decât l-au prigonit pe însuşi trădătorul Pacepa? Zic mai rău pentru că nici chiar CIA nu cred că a avut bani să-i susţină trădătorului costurile necesare schimbării de şase ori pe an a domiciliului. Şi când zic de CIA, ştiu ce vorbesc, că şi eu am avut plantat, cu vreo zece ani în urmă, un cip în măsea. L-am descoperit însă anul ăsta, după ce mi-am pus nişte implanturi.

PS: Văzându-l pe Oprea printre popi mi-am adus aminte de Preotul (aka “Padre”), un fel de popă care slujeşte de ani mulţi prin redacţii şi care ştie că eu ştiu ce credea el că nu ştiu. Aştept momentul în care va deveni important sau toxic şi o să-l fac şi pe ăsta celebru.

Dan Badea BLOG

Emil Hurezeanu trebuie sa lamureasca scandalul provocat de Marius Oprea privind informatorii homosexuali de la Europa Libera

Am tot vrut sa-l felicit pe Emil Hurezeanu pentru numirea sa in locul lui Sergiu Toader. Am inteles ca la Realitatea TV le cam tzatzaie scaunele mai multora de pe-acolo. In acelasi timp mi-am amintit de scandalul creat de Marius Oprea “vanatorul de rate securiste” privind persoana distinsului jurnalist. Cred ca acum, dintr-o astfel de pozitie, domnul Hurezeanu trebuie sa puna la punct calomniile lui Oprea.

In urma cu cativa ani, consilierul fara ORNISS al actualului prim-ministru l-a facut pe ex-consilierul fostului prim-ministru in mai multe feluri, incalificabile. Discutia in cauza, purtata pe telefon cu un jurnalist din Germania, Liviu Valenas, a fost inregistrata pentru a fi transformata in interviu. Ulterior, Oprea a contestat veridicitatea interviului acuzandu-l pe Valenas ca a inventat totul si afirmand transant ca il va da negresit in judecata. Chestionat de mine, Valenas mi-a spus: “Domnule Roncea, in 12 ore veti avea caseta pe birou insotita de o declaratie notariala pe propria raspundere privind autenticitatea convorbirii si a casetei, care, de altfel, poate fi verificata tehnic”.
Intr-adevar, asa a si fost. Caseta e si acum la mine (e, drept, am facut mai multe copii cadou). Iar, ciudat, Marius Oprea nu l-a mai dat niciodata in judecata pe Liviu Valenas. Deci, unde e adevarul? Datele mai jos:
Soc la “Europa Libera”

Bulgarele de zapada pornit la vale odata cu declansarea operatiunii “Voci curate” tinde sa se transforme intr-o adevarata avalansa, in ultima perioada fiind scoase la lumina nume sonore – ale unor gazetari sau politicieni – care au colaborat cu fosta Securitate. Ca urmare a unui articol aparut ieri in cotidianul “Adevarul” care relata despre faptul ca doi cunoscuti redactori la “Europa Libera” Emil Hurezeanu si Neculai Constantin Munteanu, ar fi colaborat cu Securitatea, am incercat sa aflam in ce au constat relatiile acestora cu fosta politie politica, daca, intr-adevar, a fost vorba de asa ceva. Articolul din “Adevarul” a preluat un extras dintr-un interviu realizat de Liviu Valenas, ziarist stabilit in Germania, cu istoricul Marius Oprea, aparut in ianuarie pe site-ul revistei Agero a Asociatiei Germano-Romane. ZIUA reia pasaje din interviu, redand cu preponderenta declaratiile lui Marius Oprea, personaj care a avut acces la dosarele Securitatii, consilier al primului-ministru, fost consilier prezidential al lui Emil Constantinescu. Potrivit celor publicate de “Adevarul” ca fiind declaratiile lui Oprea din interviul respectiv, Emil Hurezeanu si Neculai Constantin Munteanu ar fi colaborat cu Securitatea. Mai mult, Oprea sustinea ca “Hurezeanu a lucrat pentru Securitate, dar apoi a fost intors de americani”. Contactati de ziarul ZIUA, cei doi comentatori politici au negat orice fel de legatura cu Securitatea. Totusi, daca Emil Hurezeanu a apreciat presupusele declaratii ale lui Marius Oprea drept “aberatie” si “marsavie”, Neculai Constantin Munteanu a refuzat sa faca orice fel de comentarii. Contactat de ZIUA, istoricul Marius Oprea, consilier al premierului pe probleme de securitate si sef al Institutului insarcinat cu demascarea comunismului, acesta a prezentat o alta varianta, negand faptul ca ar fi discutat, vreodata, in timpul unui interviu, despre NC Munteanu si Emil Hurezeanu. Oprea admite ca a avut o convorbire telefonica cu ziaristul Valenas, insa nu pe aceasta tema si a amenintat ca il va da in judecata pe gazetar, pe care il considera o unealta a fostelor si actualelor servicii de informatii. Contactat telefonic, Valenas, surprins de contestarea lui Oprea, il contrazice istoric, declarandu-ne ca are inregistrat pe banda interviul mentionat si ca ne poate pune in posesia acestui material. Valenas ne-a facut, de altfel, proba inregistrarii la telefon. Marturisind ca nu il intelege pe Marius Oprea, Liviu Valenas a afirmat ca nu se poate juca cu astfel de declaratii. “Am toate detaliile Dosarului Hurezeanu, pentru ca am fost trimis, la inceputul anilor ’90, sa negociez cu SRI obtinerea dosarului Securitatii”, a sustinut Valenas. Ziarul ZIUA isi exprima rezervele fata de aceste pozitii contradictorii, dar le publica, avand in vedere notorietatea persoanelor. Prezentam mai jos declaratiile partilor implicate in acest scandal ciudat cu iz de servicii secrete.

Intrebarile ZIUA
1. Credeti ca Securitatea infiltra oameni in randul echipei de ziaristi de la “Europa Libera”?
2. Au fost depistati colaboratori ai Securitatii in cadrul “Europei Libere” inainte de 1989?
3. Intr-un articol aparut azi in ziarul “Adevarul” (n.r -ieri) este preluat un pasaj dintr-un interviu acrodat ziaristului Liviu Valenas de istoricul Marius Oprea, in care acesta din urma afirma ca ati fost colaboratori ai Securitatii. Ati colaborat cu Securitatea iniainte sau dupa ’89?
4. Ce nume de ziaristi sau politicieni care au fost colaboratori ai Securitatii credeti ca vor fi facute publice in urmatoarea perioada?

Emil Hurezeanu: “Nu am fost omul Securitatii”
1. Nu stiu. Eu nu am fost infiltrat de Securitate la Europa Libera. Cred ca a avut, de-a lungul anilor, informatii din interiorul redactiie, pentru ca altfel nu-mi explic cum stiau cam tot ce se intampla acolo, si am aflat asta din scrisorile de amenintare pe care le trimiteau si care tradau o cunoastere buna a relatiilor dintre angajati, dintre oameni, locuintele lor, felul in care isi petreceau vacantele.
2. Nu am cunostinta despre asa ceva.
3. In 1975, am fost convocat la o ancheta a Securitatii in cazul unui scriitor geman originar din Sibiu si mi s-a confiscat corespondenta pe care o aveam cu el. Asta a fost tot. In 1982, inainte de pleca in Austria cu bursa Herder, a trebuit sa fac o lista cu persoanele pe care le cunosc, stabilite in strainatate, si pe care le cunosteam din Sibiu. Asta a fost tot. Repet, in 1975 am fost convocat la o ancheta. Ceea ce sustine dl Oprea este o marsavie. Nu am fost niciodata racolat de americani, nu am lucrat niciodata cu Securitatea. Repet: nu am fost omul Securitatii la Europa Libera. In Romania, ca student la Cluj, si inainte de a parasi Romania, cand am plecat cu o bursa in 1982, am avut de-a face cu Securitatea in imprejurarile pe care vi le-am relatat. Europa Libera nu m-a folosit, nu mi-a cerut. Nu uitati ca eu, din 1983 pana in 1989 am scris impotriva Securitatii si a lui Ceausescu, si asta i s-a intamplat si lui Neculai Constantin Munteanu. Probabil, dintre angajatii Europei Libere am fost dintre cei care am scris cel mai mult impotriva lor. Afirmatia ca as fi avut de-a face cu ei dupa 1982, dupa plecarea mea din tara, este o marsavie. Aici sunt ecourile indepartate ale luptelor de putere care au avut loc la Europa Libera dupa 1992, in conditiile in care mai multe dosare ale angajatilor au fost livrate catre conducerea SRI de atunci. S-a mai pus problema asta in trecut. Ceea ce va spun acum am afirmat si in ’92 si in ’97, in interviuri la Europa Libera, preluate apoi de presa din tara. Nu am fost racolat nici de Securitate, nici de serviciile americane. Este o aberatie.
4. Nu stiu. In ce ma priveste, doresc publicarea dosarului meu, doresc sa il vad. Am fost la CNSAS in urma cu doi ani, unde am vazut dosarul de “Obiectiv” al Europei Libere, unde sunt toate informatiile legate de mine, in ceea ce priveste munca mea la Europa Libera, felul in care parintii mei au fost intimidati si supravegheati, felul in care Securitate organiza scenarii de compromitere a mea si in Romania, de persecutare a parintilor mei. Ceea ce stiu este ca am primit, din 1983 pana in 1989, amenintari cu moartea. In dosarul de Obiectiv e o imagine a ceea ce facea Securitatea mea. Alte dosare nu am vazut, le-am cerut si astept sa le vad si eu.

Neculai Constantin Munteanu: “Nu ma intereseaza ce se scrie”
1. Nu am nimic de comentat. Nu cunosc acest lucru.
2. Nu cunosc.
3. Nu ma intereseaza ce se scrie despre mine si despre Securitate.
4. Nu stiu. Nu ma pot pronunta. Nu am datele necesare si nici nu sunt masura sa fac asemenea declaratii.
Liviu Valenas: “Detin inregistrarea discutiei”
“Detin inregistrarea pe banda a discutiei purtate cu Marius Oprea si v-o pot trimite. De altfel, am trimis aceasta caseta si presedintelui Traian Basescu, in luna martie, cu ocazia unui semniar organizat de Radu Portocala, la Institutul Cultural Roman. Nu il inteleg pe Marius Oprea. Daca interviul a fost publicat inca din luna ianuarie, nu inteleg de ce vine sa il conteste tocmai acum. Eu nu ma pot juca cu astfel de declaratii. Nu mi-am permis sa modific nici o secunda fondul discutiei. Detin toate detaliile Dosarului Hurezeanu pentru ca am fost trimis, la inceputul anilor ’90, sa negociez cu SRI obtinerea dosarului Securitatii. “
Marius Oprea: “Nu am afirmat asa ceva”
“Dl Valenas nu mi-a luat niciodata vreun interviu. Am avut doar o discutie la telefon. Niciodata nu am facut o astfel de afirmatie, cum ca Emil Hurezeanu si N.C. Munteanu ar fi fost colaboratori ai Securitatii. Am avut o conversatie telefonica cu Valenas despre firmele sub acoperire ale Securitatii, pentru ca el facuse un interviu cu un fost ofiter DIE. Despre asta a fost acea discutie, iar eu nu am afirmat niciodata asa ceva despre N.C Munteanu si Emil Hurezeanu. Nu-mi pot permite sa fac asa ceva pentru ca amandoi sunt prieteni ai mei. Nu am dat nici un interviu dlui Velenas. Nu a fost vorba de un interviu, una la mana, iar la doi la mana discutia a fost cu totul alta.
Problema este insa urmatoarea: Liviu Valenas insusi a fost agent al Securitatii. A colaborat la Europa Libera, dar nu a putut fi angajat pentru ca au probat faptul ca Liviu Valenas a fost colaborator al Securitatii si nu a primit aviz spre a fi angajat si a fost indepartat din orice fel de colaborare cu Europa Libera. Din cauza asta are mari resentimente fata de angajatii de la Europa Libera si presupun ca este folosit, in continuare, ca agent de influenta, de catre serviciile de informatii din Romania.
Il dau in judecata
Vad acum ca Liviu Valenas ma citeaza pe mine. Il dau in judecata. Ceea ce a facut Valenas mi se pare unul dintre cele mai mari tromboane. Si cred ca se intampla asta pentru ca serviciile de informatii din Romania sunt foarte deranjate de stituatia actuala, pentru ca, din nefericire pentru ei, eu ma ocup de pachetul de legi care le reglementeaza activitatea. Si incearca sa ma compromita prin orice fel de mijloace. Asta este unul din ele. Iar acest lucru imi confirma ceea ce stiam: ca Liviu Valenas a fost informator al Securitatii. Dar nu aveam nici o certitudine ca Valenas a ramas in activitate. Acum o am. Am confirmarea ca si acum lucreaza pentru baietii cu ochi albastri.
Mai mult, Richard Cummings, fost sef al Contraspionajului la CIA la Europa libera mi-a declarat ca nu exista nici un fel de dovezi privind colaborarea cu Securitatea a celor doi, atata timp cat au lucrat la Europa Libera. Dimpotriva, ei s-au aflat chiar, la finele anilor ’90, sub amenintarea Securitatii.
Cred ca operatiunea “Voci curate” este absolut necesara. Dar se pune o foarte mare miza pe o zona mai putin maligna. Pentru ca mult mai periculosi sunt ofiterii de Securitate care au recrutat si au folosit, si inainte de ’89 si dupa, ziaristi si lideri de opinie. De ce nu ne indreptam atentia asupra acelor ofiteri? Sa ne spuna in ce conditii, cine, ce, cum a facut. Nu sunt impotriva operatiunii “Voci curate”, dar trebuie sa deplasam accentul asupra ofiterilor.
Extras din dialogul Valenas-Oprea din 27 ianuarie 2006
“Marius Oprea: Urmeaza sa ma deplasez la sfarsitul lunii februarie a.c. in Germania Federala, impreuna cu procurorul Dan Voinea si sa ma intalnesc cu colonelul Richard Cummings, care a fost seful contraspionajului CIA la Radio “Europa Libera”. Nu ne intalnim cu domnia sa pentru discutii informale, ci pentru a ne da o marturie oficiala privind atentatul de la “Europa Libera” din 1981, unde a fost implicat direct Nicolae Plesita. Ne vom intalni cu el probabil la Düsseldorf. D-le Liviu Valenas, noi vrem sa-l trimitem cat mai repede pe Plesita la puscarie, nu putem sa ne permitem sa debutam printr-un esec!
Liviu Valenas: Interesant. Eu m-am intalnit inca in 1993 cu Richard Cummings (in prezenta lui Nicolae Stroescu- Stinisoara), iar colonelul Cummings mi-a declarat atunci ca CIA a reusit sa descopere cinci agenti infiltrati de Securitate la radio “Europa Libera”. Mi-a dat si numele lor: Nestor Rates, Emil Hurezeanu, Liviu Tofan, Ioana Magura-Bernard si Neculai Constantin Munteanu. Am fost rugat ca sa-l ajut, pentru ca CIA dorea doar sa-i dea afara pe toti cinci de la radio “Europa Libera”, insa era constienta ca acestia vor contraataca in instanta, cu Legea Muncii a Germaniei Federale, iar nemtii vor solicita americanilor dovezi-beton in privinta lor. Eu am ramas consternat la cele auzite, sigur, nu era in puterea mea sa cotrobai prin dosarele Securitatii (poate decat foarte, foarte partial, gratie unor colaboratori de ai mei, cum a fost de pilda Didi Secrieru, la care ati facut referire deja, sau colonelul Ioan Salagean). Cummings si Stroescu-Stinisoara se bazau mai mult pe concursul lui Virgil Magureanu, care de altfel a promis tot sprijinul sau CIA. Insa Magureanu, in realitate, nu urmarea decat sa castige timp. A urmat apoi intempestiva mutare a postului de radio la Praga, in 1995 si chestiunea a cazut de la sine. Cu toate acestea, cu exceptia lui Rates, toate persoanele nominalizate mai sus s-au evaporat singure de la RFE si relativ rapid. Poate ar fi mai interesant sa va ocupati de ele, nu de un ramolit senil, de peste 80 de ani, ca Nicolae Plesita, asta, desigur, ca parere personala…
M.O.: – Probabil ca in discutiile cu colonelul Cummings ne vom ocupa si de persoanele nominalizate de dvs. Cunosc si eu lista, insa trebuie sa va spun ca Liviu Tofan a fost exonerat in final.
L.V.: – ?!
M.O.: – Mi-a povestit de acest lucru chiar Cummings, personal. A fost o intoxicare facuta de Virgil Magureanu, pentru ca Tofan a facut biroul redactiei de la Bucuresti a “Europei Libere”, iar acest lucru nu convenea lui Magureanu, ii deranja tare acest birou pe oficialii de la Bucuresti la inceputul anilor 1990…
L.V.: – Atunci de ce a parasit, peste noapte, in 1993, Liviu Tofan Germania si s-a stabilit in Romania? Daca era nevinovat, trebuia sa ramana pe loc si sa-si clameze clar nevinovatia. Magureanu a dorit, nespus de mult, sa ma elimine si pe mine de la RFE, inscenand in 1992 o mascarada (cu ajutorul lui C.V. Tudor), ca as fi fost informator (?!) de Securitate. Eu insa nu m-am repliat, am ramas pe loc si mi-am demonstrat totala nevinovatie. Aveam de altfel sa mai lucrez inca trei ani, ca free lancer, la RFE. Atunci?
M.O.: Nu stiu de ce a procedat cum a procedat Liviu Tofan, insa, va repet, a fost doar o intoxicare din partea SRI-ului. De altfel acum Richard Cummings si Liviu Tofan sunt in cele mai bune relatii… Deci Tofan nu, in cazul celorlalti, foarte posibil, mai ales in ceea ce-l priveste pe Nestor Rates.
L.V.: – Iar Hurezeanu?
M.O.: – Aici lucrurile se bat cap in cap. Dupa parerea mea, la inceput Hurezeanu a lucrat pentru Securitate, dar apoi a fost intors de americani.
L.V.:
– Curios, atunci de ce tot ce a facut el dupa 1990 au fost diversiuni comandate de Virgil Magureanu?
M.O.: – Posibil sa fi fost santajat cu fostul sau dosar de informator si apoi mai era santajat si cu dosarul lui de homosexual.
L.V.: – Va referiti la Hurezeanu?
M.O.: – Da.
L.V.: – Cu dosar de homosexual notoriu, dar şi de fost informator, a fost şantajat continuu şi Neculai Constantin Munteanu, a trebuit sã-şi retragã în final candidatura la postul de director al TVR…
M.O.: – Da, aşa este şi de aceea s-au repliat în România, atât Hurezeanu cât şi Neculai Constantin Munteanu. Ultimul însã s-a reîntors în Germania.
L.V.:
– Compromis definitiv în România, ce sã facã? Nemţii sunt mai înţelegãtori cu homosexualii decât românii şi apoi, pentru a-şi lua o pensie de la statul german, altã soluţie nu exista… Şi Neculai Constantin Munteanu nu e decât un biet om, probabil s-a scârbit definitiv de stãrile de lucruri din România…
M.O.: – Lui Neculai Constantin Munteanu toate lucrurile i-au ieşit pe dos în România. S-a bãgat în afaceri (exact ca şi Liviu Tofan) şi a pierdut toţi banii. La fel a pãţit şi Tofan…
L.V.:
– Îmi închipui ce nenorocit a putut sã fie Neculai Constantin Munteanu, la “Europa Liberã” era proverbial prin zgârcenia sa, nu a plãtit nimãnui nici mãcar o cafea…

Paris-Nürnberg, prin telefon, 27 ianuarie 2006″

Anneli Ute Gabanyi : “Am fost spionata de un coleg santajat de Securitate din cauza ca era homosexual”
Anneli Ute Gabanyi, actualul expert pentru Romania al Institutului German de Afaceri Externe (SWP) a acordat recent un interviu ziarului “Romania libera” pe tema deconspirarii agentilor politiei politice. Originara din Romania, ea a lucrat incepand din 1969 pana in 1987 la biroul din München al postului de radio finantat de Agentia Centrala de Informatii Radio Free Europe (Radio Europa Libera), ajungand sa ocupe pozitia de sef al Sectiei de Cercetari a postului. Referindu-se cel mai probabil la aceasta perioada, Gabanyi a mentionat pentru ŃRomania libera”: “Si eu am fost spionata de un coleg, care fusese santajat de Securitate din cauza ca era homosexual. Era foarte greu sa te opui si foarte periculos”. (D.E.)
Powered by WordPress

toateBlogurile.ro

customizable counter
Blog din Moldova