Fiul lui Sorin Ovidiu Vîntu, Ionuț Vîntu, este cel mai mare creditor persoană fizică, cu o creanță de aproximativ 250.000 de euro. Urmează Sorin Freciu, care figurează cu aproape 120.000 de euro de recuperat, potrivit tabelului preliminar al creanțelor companiei aflată în prezent în insolvență.
Opt Cațavenci au si ei de recuperat de la Realitatea Media câte 100.000 de euro.
Cine sunt, în continuare:
Sorin Freciu a explicat pentru paginademedia.ro de unde vin creanțele:
“Aproximativ 120.000 de euro sunt dintr-o finanțare. Restul sunt salarii neplătite.”
Realitatea Media numără, potrivit tabelului preliminar al creanțelor, câteva sute de creditori, de la salariați la furnizori de servicii și la ANAF.
În tabelul creanțelor apar, cu 100.000 de euro:
Cornel Ivanciuc Eugen Istodor Sorin Vulpe Octavian Mardale Ioan T. Morar Doru Bușcu Viorel Moțoc
Mircea Toma apare cu o sumă puțin mai mare, 105.000 euro.
Printre creditorii persoane fizice se mai numără Dragoș Nedelcu (fostul vicepreședinte al Consiliului de Administrație), cu aproape 75.000 de euro.
Firma lui Stelian Tănase – Orient Express Media, are de recuperat de la Realitatea Media aproape 250.000 de euro.
Jurnalistul Adrian Ursu, fost realizator la Realitatea TV, este în tabel cu 6.200 de euro, iar analistul politic Iosif Boda ar trebui să primească 4.000 de euro.
Printre vorbitori se vor număra reprezentanți ai Academiei Romane, ai societatii civile (Remus Cernea si echipa Soros condusa de Mircea Toma – nota Z.O.), specialiști in geologie, arheologie si economie, precum si europarlamentari PSD care activează în Comisia de Mediu a PE (Daciana Sarbu, sotia lui Victor Ponta, sus, in foto, alaturi de anticrestinul Remus Cernea si iubita lui Kelemen Hunor, Carmen Moldovan – Nota Z.O.).
(…)
In numele delegatiei PE a Fidesz, Janos Ader, membru al comisiei de mediu a PE, precum si seful delegatiei Andras Gyurk cer conducerii UDMR sa-si valorifice influenta guvernamentala si politica, sa faca totul pentru impiedicarea proiectului. Cei 14 deputati ai Fidesz au asigurat de sprijinul lor total si de specialitate partidul maghiar din Romania in realizarea acestui scop.
(…)
Laszlo Tokes a adus ca argumente exemple inspaimantatoare pentru interzicerea la nivelul european a mineritului bazat pe cianuri, pe de-o parte imprevizibilitatea nenorocirilor atomice de la Cernobal, a cianurii de pe Tisa si a namolului rosu de la Kolontar , pe de alta parte a propus Comisiei Europene urmarea exemplului interzicerii energiei atomice din Germania nascuta dupa catastrofa centralelor atomice din Japonia. (Dementa curata! – Nota Z.O.)
Soros ar putea sa nici nu existe. Maine-poimane da ortu’ rabinului sau vreunui psiholog de serviciu (se ofera Mircea Toma?). Masinaria va toca mai departe. Soros e doar un nume in spatele caruia se intinde o retea globala, anti-nationala, anti-crestina si, in fond, anti-umana. De mana cu ea vreti sa stati in ca “idiotii utili” ai lui Lenin strigand frenetic “Salvati Rosia Montana!”? De catre cine? Cui prodest? Romaniei sau Ungariei?
UE refuză României intrarea în Spaţiul Schengen. Printr-un precedent neîntâlnit, Spania închide piaţa muncii pentru români. UE taie din fondurile structurale acordate României, în vreme ce o comisie a ONU blochează Bucureştiul pe piaţa tranzacţiilor cu certificate de emisii de carbon (de cel puţin 1,5 mld. euro). De unde vine eşecul?
Suntem de asemenea indignaţi de reacţia europarlamentarului Corneliu Vadim Tudor, care într-o intervenţie televizată la Antena 3, a afirmat textual „Nu ştiu ce competenţă are prefectul Bucureştilor să dea amenzi pentru chestiuni artistice, muzicale şi chiar de simbolistică naţională.”
Insa, cred, problema grava, in opinia mea, este nu doar “cenzura” lui Pavel, ci si faptul ca linia melodica aleasa de interpet te ducea cu gandul, mai degraba, la o manea decat la un imn national.
Soros ar putea sa nici nu existe; desi l-am avut sub ochii mei, la aceeasi masa de la faimosul Rainbow Room, la etajul 65 din Rockefeller Center, intr-o seara new-yorkeza, acum vreo doua decenii. Era tipul clasic de comerciant ajuns, o combinatie intre bisnitarii din fata de la Patria si comis-voiajorii care-ti vand pamant pe luna. Bondoc, grasut, agitat si transpirat, cu ochii invartindu-i-se in cap incontinuu – asa cum i-am mai vazut doar pe ai unui actual sef de serviciu secret -, strangand in mana un telefon mobil cat o caramida, cum erau pe vremea aceea – si erau rare! – si tragandu-se de cravata care-l strangula asudandu-l si mai mult, obiect vestimentar obligatoriu in restaurantul exclusivist (eu primisem una la intrare, chiar de la seful de salon 🙂 ). Cu o zi inainte il vazusem la o serata unde mai fusesera invitati Milos Forman si alti artisti din spatiul nostru est-european. Cu totii se stransesera in jurul lui ascultandu-i, chipurile, interesati si cu deferenta, discursul gangav si ignorandu-i turul lasat al pantalonilor. Pe vremea aia mai avea accentul idis de care nu s-a putut dezbara nici Heinz Alfred Kissinger, in ciuda atator ani de America, sau, ca sa dau un exemplu mai neaos, Tatiana Alina Mungiu, cu pronuntia ei de Balti (oras negustoresc basarabean cu o populatie majoritara evreiasca, inainte de razboi, de unde se trage activista). Spre deosebire de multi alti consangeni de-ai sai, Soros nu-si ascundea originea evreiasca. Era mandru de ea. Avea o vorba care mi-a adus aminte atunci de “a nimerit orbul Braila”. Zicea ceva de genul “si-a vazut un evreu din ghetourile Budapestei si London School of Economics”…
Acum, la masa de la Rainbow Room, cu tot New York-ul luminat la picioare, evreul ungur care nu a ezitat sa colaboreze si cu nazistii vanzandu-si coreligionarii, vorbea cu dezinvoltura despre cum va cuceri Europa de Est, Rusia si China cu reteaua sa de fundatii ale “societatii deschise”. Afland ca sunt din Romania nu a ezitat sa-mi povesteasca despre “aventurile” sale post-revolutionare: cum, chiar in ianuarie 1990, a fost intampinat la scara avionului de pe Otopeni de insusi Silviu Brucan si apoi a fost dus la sediul GDS, pentru a “intari democratia” si a constitui Fundatia Soros-Romania cu un fond de “vreun milion de dolari”. Mi-a recomandat sa trec pe-acolo, ca sigur “voi primi ceva”. Nu m-am dus. Eu lucram si pentru “Romania libera” si pentru “Miscarea”, publicatia Miscarii Pentru Romania (asa ca puteam sa ma prezint dupa cum imi poftea inima 🙂 ). In aceeasi perioada, Michael Shafir deja intocmea Rapoarte la RFE despre tinerii Pietei Universitatii si pericolul “intoarcerii radicale”. Nu am cazut in plasa bisnitarului transpirat. Insa, de curiozitate 🙂 , am mai stat prin cercurile ungro-americane ale “acoperitilor” lui Soros, multi ajunsi “mari” acum, pe la Bruxelles sau Washington, Budapesta sau Bucuresti. Tatiana Alina Mungiu, ca sa folosesc acelasi exemplu, isi poate aminti cum am invatat-o sa treaca strada in New York, incercand sa si inteleg ceva din ce-mi ingaima. Vremuri…
Acum, Reteaua Soros a fost data afara si din Rusia si din China. La noi stapaneste tara, prin “societatea civila bolsevica” si toate excrescentele sale din structurile politice si de stat. A legiferat homosexualitatea, a tiganizat romanii si Romania, pe plan intern si international, a vrut si vrea in continuarea sa elimine religia si icoanele copiiilor din scoli, militeaza pentru “independenta” Transilvaniei dupa modelul Kosovo. Iar daca eu stiu ca acest rau absolut se impotriveste de 14 ani – prin toate mijloacele politice, economice, securistice, “civile” si psiho-operationale – Proiectului Rosia Montana, ati vrea sa sustin acelasi lucru? In cazul de fata, desi este actionar minoritar la Newmont, la randul ei o companie actionara minoritara la Rosia Montana Gold Corporation, interesele si ambitiile lui Soros sunt mult-mult mai mari.
Spre edificare – pentru cei care nu au devenit deja zombii lui Soros in campania “Salvati Rosia Montana” – va invit sa vedem ce a facut Soros dupa ce a cumparat Macedonia (nu intamplator loc de zbenguieli “anti-coruptie” pentru Monica Macovei) si dupa ce a sprijinit independenta Kosovo, inclusiv prin sustinerea financiara a organizatiei teroriste separatiste UCK. Ati auzit de Kosovo, nu? E provincia aceea sarbeasca – vatra ortodoxiei sarbe, pentru care si romanii si-au dat viata, pe Campia Mierlei, trimisi de Mircea cel Batran -, pamantul sfant al Serbiei, despre care bietii sarbi spuneau ca nici in veci si doar peste cadavrele lor va deveni republica. Na, ca nu trecu mult timp, si, chiar asa, peste cadavrele lor, steagul Kosovo aproape flutura la ONU, iar in UE provincia separatista are deja 22 de ambasade in capitalele europene ale caror state i-au recunoscut independenta (pe langa China si Rusia, care contesta actualul statut la ONU, tarile din UE care se opun sunt: Spania, Cipru, Grecia, Slovacia, Romania).
Inchei: Soros ar putea sa nici nu existe. Maine-poimane da ortu’ rabinului sau vreunui psiholog de serviciu (se ofera Mircea Toma?). Masinaria va toca mai departe. Soros e doar un nume in spatele caruia se intinde o retea globala, anti-nationala, anti-crestina si, in fond, anti-umana. De mana cu ea vreti sa stati in ca “idiotii utili” ai lui Lenin strigand frenetic “Salvati Rosia Montana!”? De catre cine? Cui prodest? Romaniei sau Ungariei?
Iata un articol-semnal, aparut in luna iulie in revista Capital, care merita toata atentia (pentru cei care pot sa si priceapa ceva, bineinteles). Mai retineti ca in Romania, asa cum a fost inchisa mina de la Rosia Montana, regimul Iliescu-Roman, secondat de regimul Constantinescu-Zoe Petre (cu totii minoritari sau cu tangente in structurile secrete ale fostei URSS), au pus pe butuci si minele de carbune:
O “țară” de lângă România se vinde. Soros vrea s-o cumpere
Proaspăta provincie independentă Kosovo s-a vizitat de mai multe ori pentru a se ajunge la câteva acorduri privind minele de cărbune
Este vorba despre delegaţii ale miliardarului american George Soros, care s-a arătat interesat să cumpere rezervele de cărbune din Kosovo. Acordul s-ar încheia cu deplina colaborare a miliardarului albanez Sahit Muja, care locuiește la ora actuală în America, la New York.
Conform unor informații publicate de Wall Street Journal, Sahit Muja, care este director al companiei Albanian Minerals, are acces la bogățiile minerale ale statului Kosovo care mai cuprind și zăcăminte de zinc, crom, aur, argint și nichel.
Mai mult, valoarea totală a rezervelor de cărbune (15 miliarde de tone) este estimată a fi de 300 de miliarde de euro.
O serie de informații publicate anul trecut de către presa sârbă arată că guvernul din Kosovo ar fi promis administrației Clinton ca acordurile de concesionare a rezervelor să fie făcute cu companii americane.
Coincidenţă sau nu, preşedintele Agenţiei de Privatizare din Kosovo este Dino Asanaj, un personaj al cărui CV este strâns legat de activităţi realizate în Statele Unite (vezi link). Mai mult, Asanaj a fost reprezentant al UCK / KLA (Kosovo Liberation Army) în Statele Unite. Conform unor informaţii publicate într-un comentariu pe blogul Wall Street Journal, KLA (organizatie terorista acuzata de uciderea in masa a sarbilor ortodocsi din Kosovo, inclusiv prin mutilare de membre si decapitare – nota VR) ar fi primit ajutoare financiare de la Fundaţia lui George Soros.
Documentare de la vremea respectiva, valabila si azi:
KOSOVO secuiesc
Un deputat şi un europarlamentar UDMR se afla în capitala kosovarilor, Priştina, pentru a “celebra” momentul în care va fi proclamată independenţa fostei provincii iugoslave. În opinia lor, precedentul Kosovo ar trebui folosit în mod inteligent de către reprezentanţii comunităţii maghiare de acasă pentru promovarea autonomiei Ţinutului Secuiesc. „Este evident că, prin recunoaşterea provinciei Kosovo ca stat independent, se recunosc într-un fel soluţiile violente din această regiune. Din câte se ştie, noi, maghiarii din România, am militat pentru autonomie exclusiv prin mijloace democratice şi considerăm că un sprijin din partea autorităţilor europene şi a SUA ar legitima în Europa rezolvarea unor potenţiale conflicte fără conflicte, deci ar legitima soluţiile nonviolente”, a declarat deputatul UDMR Antal Arpad. La rândul său, europarlamentarul Sogor Csaba susţine că vizita mai are încă un scop: sărbătorirea obţinerii de către sârbii din Kosovo a unor forme de autonomie.
Raportul Consiliului Europei despre traficul de organe – catre ce tari? – si crimele din Kosovo impotriva sarbilor, realizate sub comanda democrat-teroristului Hashim Thaci, ar fi trebuit sa scandalizeze pana acum intreaga lume. Prezentat de elvetianul Dick Marty la sfarsitul anului trecut, Raportul demasca, in sfarsit, dupa 11 ani de la bombardamentele NATO asupra Iugoslaviei acum faramitate, fata odioasa, “horror”, a republicii autonome mafiote Kosovo, asa cum o stie orice jurnalist de investigatii din Balcani. Linistea asurzitoare instaurata dupa difuzarea Raportului senatorului elvetian in tabara celor care militeaza pentru recunoasterea “independentei” provinciei sarbe Kosovo, a fost sparta, intr-un final, de publicarea unor informatii secrete ale NATO, livrate zilele trecute cotidianului The Guardian. Iata, aceasta este o dovada ca exista si oameni onesti in serviciile secrete ale NATO, care nu mai pot tolera ipocriza si cinismul marilor mahari ai lumii, care invart afaceri planetare sangeroase din lojele lor cu nume ridicole, travestiti in sortulete penibile de bucatarie. Perdeaua de minciuna, lasata la nivel mondial ca o ceata groasa, a fost crapata, putin, de informatia seaca publicata in presa britanica.
Documentele certifica ceea ce, repet, orice simplu jurnalist afla, daca se deplasa la fata locului: ca NATO stia despre mafia UCK. Cum putea sa nu stie cand crima organizata se intindea chiar sub ochii Aliantei? Am avut ocazia sa discut in Kosovo cu seful informatiilor zonale, un profesionist anglo-saxon de prima mana, decedat in conditiile normale ale vietii sale: dubioase. Omul prefera intotdeauna sa ne intalnim in sectorul sarb. Ii ura pe albanezi. Prostitutie, crime, trafic de organe, totul se stia. Tone de droguri erau interceptate zilnic. Multe erau obligati sa le lase sa treaca. Erau plata pentru porcaria ocupatiei. Cine, deci, nu stia ce se intampla in Kosovo, “tanarul stat democratic” intins de SUA pe tava ONU?!
Ne-am fi asteptat ca, macar acum, PR-istii statului-mafiot sa-si faca mea culpa, sa-si puna putina cenusa in cap, sa-si recunoasca greseala, sa renunte la vehementa impunerii unei ilegalitati internationale monstruoase. Nici vorba. M-as fi asteptat ca macar presa romana, aflata aici, la doi pasi de crimele savarsite sub umbrela NATO, si cu un alt Kosovo emergent, in inima tarii, sa reactioneze pe masura. Cu exceptia unui singur articol, din Evenimentul Zilei, care citeaza dezvaluirile cotidianului britanic The Guardian, nimic. Mucles! “Ciocul mic”, ca sa citez un distins parlamentar al patriei. Unde sunt deontologii nostri cu staif, zombie cei aprigi ai “presei libere”, mai ales atunci cand musca de fund inca un mort si inca un mort, intr-o feerie a profanarii publice ritualice? Unde sunt apologetii crimei de ieri, intelectualii natiunii, Plesu, Liiceanu, madam Zoe Petre, sustinatorii “dreptului” NATO de a masacra civilii unei capitale europene in numele salvarii “albanezelor violate in masa”, “live” la CNN, de “satrapii sarbi”? Tot… “mucles”?!
Sa punem putin pe reluare filmul realitatii: atat Raportul Marty cat si documentele secrete ale NATO certifica faptul ca trupele UCK si, personal, actualul premier al Kosovo, reales “democratic”, sunt, de fapt, elemente ale unui lant armat de crima organizata care, in lagarele de sarbi detinuti in Kosovo si Albania (alt stat recunoscut de ONU), in baza unor comenzi internationale – venite din ce tari? – ucideau prizonierii si apoi livrau “marfa” obtinuta – rinichi, inimi, si alte organe – clientilor din strainatate. Atunci cand nu erau “montate” la fata locului. Ati inteles? Credeti ca si Emil Constantinescu si ideoloaga cabinetului sau, “doamna colonel” Zoe Petre or fi inteles? Dar Javier Solana si celebrul port-gurist NATO Jamie Shea? Oare Tony Blair si Bill Clinton in cap cu corespondenta madamei Zoe, Madeline Albright, presupusa amanta de ocazie a lui Hashim Thaci, or fi savurat stirea asta?
Si totusi, linistea e ca si pana acum: tot mormantala. Doar inimile smulse din pieptul sarbilor eviscerati in lagarele kosovare, ajunse acum intre suncile vreunor stabi cu ghiul de pe Wall Street, mai zvacnesc, saracele, cu gandul la stapanii lor ucisi. Dovezile palpabile ale crimei. Desigur, dupa ce vor sfarsi aceasta viata plina de placeri, marii “democrati luminati” ai lumii si slugile lor, de aici, de colea, vor avea parte de ceva mai putina liniste: fiecaruia dupa inima lui. O consolarea prea mica; pentru familiile sarbilor care-si cauta si acum parintii disparuti, pentru o oroarea anti-umana atat de mare. Blestemul sarbilor ucisi ii va urma din neam in neam.
Victor Roncea
lasata la nivel mondial, ca o perdea groasa de ceata,
Report identifies Hashim Thaci as ‘big fish’ in organised crime. Kosovo’s prime minister accused of criminal connections in secret Nato documents leaked to the Guardian
These acts had been committed by members of the “Kosovo Liberation Army” (KLA/UCK) militia against Serbian nationals who had remained in Kosovo at the end of the armed conflict and been taken prisoner
Apropos, parcă știam că are lift instalat acasă, în strada Roma (corect Paris – nn), iar dormitorul lui este la parter. Tot la parter sunt biroul, livingul și bucătăria. Cu alte cuvinte nu prea îmi explic de ce a luat-o pe scări!? Ca să cadă ca toanta…
Am decis să îl sunăm pe Preşedinte şi să îi recomandăm să nu mai vină, mai ales că ieri, la ora 22.00, era încă la Cotroceni. Nici nu a vrut să audă, dar ne-a recomamdat nouă să nu participăm!
Rusia nu mai e, pentru Washington, inamicul redutabil de pana mai ieri, e acum un partener, chiar daca nu chiar ca altii. De aici, si dezinteresul, mai nou, al Americii pentru Europa de Est, dar si pentru Europa in general.
Bulgaria l-a eliberat ieri seara pe criminalul de razboi Agim Ceku, fost premier al provinciei separatiste Kosovo si “general” UCK, in urma presiunilor SUA. Ceku a fost retinut marti, in timp ce intra in Bulgaria din Macedonia, in baza unui mandat international emis de Interpol la cererea Serbiei, care a solicitat imediat extradarea fostului comandant al trupelor teroriste albaneze UCK pentru a fi judecat pentru crime de razboi. Ceku a explicat in fata Curtii de la Sofia ca Tribunalul de la Haga a investigat deja crimele din regiune si a identificat persoanele responsabile, iar el nu se afla printre acestea. Avocatii lui au prezentat o scrisoare din partea actualului premier, tot fost sef UCK, Hashim Thaci, prin care se confirma ca Ceku este “membru al comunitatii diplomatice” si o alta din partea Natiunilor Unite in care se afirma ca retinutul se afla “sub jurisdictia administratiei interimare a ONU in Kosovo” – UNMIK. Totodata, fostul ministru de externe al Bulgariei, Solomon Passy, a declarat ca el l-a invitat oficial la Sofia pe Ceku. Statele Unite au cerut Bulgariei sa ignore cererea de extradare a Serbiei si mandatul Interpol. Ce mizerie!
Războiul civil care a avut ca scop autoproclamarea statului independent Kosovo se încadrează în tipologia “noilor războaie”, în care cel puţin o parte beligerantă nu se angajează vizibil şi explicit în conflict. Amorsarea tensiunilor a fost regizată şi realizată în etape, prin mijloacele secrete ale spionajului şi subversiunii. Într-o primă fază, au fost realizate şi dezvoltate, sub un aşa-zis control rezonabil, conexiunile clanurilor mafiote albaneze la reţelele internaţionale ale criminalitaţii organizate, prin a căror logistică subterană s-au asigurat resursele şi condiţiile necesare războiului: banii, propaganda, contextul local, pretextele, armele şi combatanţii. Animozităţile istorice dintre albanezi şi sârbi au fost “privatizate” de către clanurile mafioto-teroriste. Acestea au pus stăpânire pe regiune şi au făcut legea în Kosovo. Secretarul de Stat al S.U.A., Madleine Albricht şi alţi oficiali ai Administraţiei de la Washington au calificat, fără rezerve, “Armata de Eliberare din Kosovo” (U.C.K.) drept organizaţie teroristă, ale cărei acte criminale, violente şi dezordini nu pot fi tolerate. Ulterior, însă, această luare de poziţie avea să fie uitată, iar între secretarul de stat şi Hasim Thaci (foto), “comandantul înalt şi deşirat, în vârstă de douăzeci şi nouă de ani”1 al teroriştilor U.C.K. s-au stabilit relaţii speciale, care în anumite privinţe nu au scăpat comentariilor ironice vehiculate în mediile diplomatice. În a doua etapa, crima organizată, comunităţile albaneze de pretutindeni, reţele ale Jihadului Islamic, state arabe fundamentaliste şi servicii secrete şi-au dat mâna pentru a crea din U.C.K. o forţă aptă să riposteze armatei regulate şi politiei sârbe. În a treia etapa, cca. 10.000 de „voluntari” cu experienţă în Războiul Sfânt Islamic („Jihad”) din Orientul Mijlociu, Afganisatn, Iran şi Libia, precum şi foşti combatanţi musulmani din Bosnia şi Herţegovina au fost puşi sub comanda instructorilor militari recrutaţi din rândul ofiţerilor de naţionalitate albaneză ori religie musulmană excluşi din armata iugoslavă. Cea de-a patra etapă, a fost cea a războiului civil. În a cincea etapă, după marginalizarea moderatului Ibrahim Rugova şi alegerea de către reprezentanţii albanezi la Conferinţa de la Rambouillet a lui Hasim Thaci ca lider al delegaţiei, S.U.A. vor credita U.C.K.-ul şi-i va arăta calea de urmat pentru a se transforma în mişcare politică. Delegaţia albanezilor din Kosovo era „un grup pestriţ”, “nici unul dintre ei nu mai participase la o negociere complexă, cu siguranţă nu la una pe scena mondială, şi existau încă multe dezacorduri (…)”1 Pentru a face faţă situatiei, Hasim Thaci, ”lipsit de experienţă, încăpăţânat, dar şi dornic de a fi pe plac”, a acceptat “o mică echipă de consilieri din exterior, inclusiv fostul ambasador American Morton Abramowitz”, prieten de o viaţă al doamnei secretar de stat. Madleine Albright s-a întâlnit cu Thaci şi în particular “într-o cameră de la subsol în care era curent. (subsolul castelului din Rambouillet)”.2 Hasim Thaci a fost persoana cea mai dificilă pe tot parcursul negocierilor. Nu era capabil să abordeze problemele punctuale. El nu putea să decidă nimic independent. Era permanent conexat într-o reţea de convorbiri telefonice internaţionale, cu tot felul de „figuri enigmatice din exterior…”, notează Madleine Albright. Acordul de la Rambouillet a putut fi încheiat doar în condiţiile în care s-a recurs la o stratagemă de a-l scoate pe Thaci din sală în momentul redactării finale. Toţi ceilalţi membri ai delegaţiei au ajuns la un consens, iar declaraţia a fost trimisă miniştrilor de externe ai Grupului de Contact şi dată publicităţtii sub semnătura lui Veton Surroi. În etapa a şasea, a avut loc războiul N.A.T.O. împotriva Serbiei, al doilea, după cel din Bosnia, din istoria de o jumătate de secol a Alianţei. Mecanismele militare şi de informaţii de sub comanda supremă a generalului american Wesley Clark au funcţionat depăşite de realităţi. Fără influenţa ruşilor asupra lui Milošević, aventura N.A.T.O. în Balcanii Adriatici se transforma într-un eşec lamentabil. În etapa a şaptea, forţele militare internaţionale de sub autoritatea O.N.U., favorizează anularea „de facto” a frontierei dintre Albania şi provincia Kosovo, izolând, în schimb, Kosovo de Serbia. Sub supravegherea pasivă a forţelor internaţionale, albanezii kosovari extremişti continuă distrugerea vestigiilor din patrimoniul cultural-religios ale sârbilor. În etapa a opta, în Kosovo se construieşste şi amplasează cea mai mare bază militară americană externă, după războiul din Vietnam. În etapa a noua, urmând consilierea doamnei secretar de stat, Hasim Thaci a reuşit metamorfozarea organizaţiei paramilitare teroriste U.C.K. în partid politic democrat . În a zecea etapă, se edifică instituţiile viitorului stat Kosovo, care se autoproclamă independent împotriva principiilor dreptului international.
Extras din: * TRAIAN VALENTIN PONCEA AUREL I. ROGOJAN * ISTORIE GEOPOLITICĂ ŞI SPIONAJ ÎN BALCANII DE VEST * ORIGINILE, EVOLUŢIA ŞI ACTIVITATEA STRUCTURILOR SECRETE DE INFORMAŢII ÎN SPAŢIUL ETNICO-GEOGRAFIC AL SLAVILOR MERIDIONALI * IUGOSLAVIA VERSUS ROMÂNIA ÎN RĂZBOIUL DIN UMBRĂ * EDITURA PROEMA * SUMAR: CUVÂNT ÎNAINTE 9 CAPITOLUL I 11 CADRUL ISTORIC, GEOPOLITIC ŞI GEOSTRATEGIC. PRIMELE STRUCTURI INFORMATIVE 11 I.1. Date generale privind Peninsula Balcanică. Localizare geografică şi originea numelui 11 I.2. Coordonate istorice. Crearea primelor formaţiuni politice sud-slave în Balcanii de Vest 13 I.2.1. Slovenia 16 I.2.2. Serbia 17 I.2.3. Croaţia (Hrvatska) 20 I.2.4. Bosnia şi Herţegovina 21 I.2.5. Macedonia 23 I.2.6. Albania 25 I.3. Romanitatea sud-dunăreană 27 I.4. Cucerirea otomană şi consecinţele ei pentru popoarele din Balcani 29 I.5. Evoluţia teritoriilor balcanice la sfârşitul evului mediu şi în epoca modernă 32 I.5.1.Migrări şi emigrări în Balcani 33 I.5.2. Lupta de emancipare naţională în Balcanii de Vest. «Chestiunea orientală», mişcarea ilirică şi iugoslavismul 34 I.5.3. Croaţia (Hrvatska). Evoluţia spre modernitate a Croaţiei 38 I.5.4. Rezistenţa antiotomană şi evoluţia Muntenegrului 39 I.5.5. Lupta de eliberare a Bosniei. „Colonizarea“ şi islamizarea provinciei 42 I.5.6. Kosovo – „Vechea Serbie“ 43 I.5.7.Evoluţia Albaniei 44 I.5.8. Crearea Serbiei moderne 49 I.6. Primele structuri informative sârbeşti 51 I.6.1. Dregătoriile secrete ale ţarului Ştefan Dušan 51 I.6.2. Structurile informative secrete sârbe în perioada luptei de eliberare antiotomană 52 I.6.3.„Liktors“- Poliţia informaţiilor secrete 52 I.6.4. Departamentul pentru Activitatea de Poliţie Confidenţială 54 I.7. Structurilor informative în perioada Regatului Sârb modern 54 I.7.1. Serviciul de Informaţii al Armatei Sârbe 55 I.7.2. Conspiraţia anti-Obrenović. Implicarea Serviciului Secret al Armatei în comploturi şi acţiuni naţionaliste 56 I.7.3 .Serbia, serviciile de informaţii şi „criza balcanică“ din anii 1912-1913 58 I.7.4. Atentatul de la Sarajevo – pretext al Primului Război Mondial 61 CAPITOLUL II 67 EVOLUŢIA POLITICĂ ŞI PRIMELE STRUCTURI DE INFORMAŢII DIN IUGOSLAVIA MODERNĂ 67 II. 1. Evoluţia politică a spaţiului iugoslav după primul război mondial. Constituirea Regatului Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor. Iugoslavia interbelică 67 II. 2. Mica Înţelegere şi Pactul Înţelegerii Balcanice – acorduri de securitate colectivă antirevizioniste 70 II. 3. Criza internă din Iugoslavia interbelică. 72 II.3.1.Lovitura de stat a regelui Alexandru – „actul de naştere“ al Iugoslaviei 73 II.3.2. Asasinarea regelui Alexandru al Iugoslaviei 74 II.3.3. Aderarea (de o zi) Iugoslaviei la Pactul Tripartit. Lovitura de stat a generalului Mirković. Agresiunea Germaniei. Rezistenţa antifascistă 77 II. 4. Structurile informative iugoslave în perioada interbelică 81 II.4.1. Direcţia Securităţii Statului era structurată pe trei departamente şi mai multe secţii, după cum urmează: 82 II.4.2. Direcţia Securităţii Publice (Departamentul Administrativ), cu: 84 II. 5. Structurile de informaţii iugoslave după disoluţia sângeroasă a Regatului Iugoslaviei, în timpul celui de-al II-lea Război Mondial şi în primii ani postbelici 85 II.5.1. Structurile informative iugoslave în timpul celui de-al doilea război mondial şi în primii ani postbelici 85 CAPITOLUL III 93 STUCTURILE INFORMATIVE ALE IUGOSLAVIEI ÎN PERIOADA RĂZBOIULUI RECE 93 III. 1. Serviciul securităţii statului 93 III. 1. 1. Crearea Serviciului de Securitate a Statului („Uprava Državna Bezbednosti“-„U.D.B.“). Principalele sale direcţii de acţiune 93 III.2. Evoluţia sistemului informativ represiv al securităţii Iugoslaviei. Structură, organizare şi direcţii de acţiune 96 III.2.1. Serviciul de Securitate a Statului (U.D.B.) 97 III.2.2. Serviciul de Informaţii al Armatei (O.U.) 99 III.2.3.Restructuările serviciilor de informaţii iugoslave din anii ’60. Crearea S.D.B.-ului 100 III.3. Operaţiuni executive externe ale S.D.B. în timpul Războiului Rece 101 CAPITOLUL IV 106 DISOLUŢIA STATALĂ A FEDERAŢIEI IUGOSLAVE 106 IV.1. Premisele destrămării federaţiei iugoslave 106 IV.2. Contextul geopolitic al disoluţiei Iugoslaviei 109 IV.2.1 Secesiunea Sloveniei şi Croaţiei 110 IV.2.2 Războaiele civile din Croaţia, Bosnia şi Herţegovina 112 IV.2.3 Actori externi ai dezmembrării Iugoslaviei 113 IV.2.4. Internaţionalzarea conflictelor din spaţiul ex-iugoslav 120 IV.2.5. Islamism versus ortodoxism 127 IV.2.6. Pacea iluzorie a acordurilor de la Dayton şi Paris 130 IV.2.7 Kosovo – Scenarii vechi pentru evenimente noi 131 IV.2.8 Intervenţia internaţională în Kosovo – al II-lea război al N.A.T.O. din istoria de cincizeci de ani ai Alianţei 133 IV.2.9. Spionaj american la Belgrad – trădarea generalului Momčilo Perišić 138 IV.2.10 Parlamentul european acordă provinciei Kosovo independenţă supravegheată 142 IV.2.11 Statul Kosovo – un scenariu „made in USA” 146 CAPITOLUL V 149 DE LA SECURITATEA FEDERŢIEI IUGOSLAVE LA SERVICIILE DE INFORMAŢII ALE STATELOR SUCCESOARE 149 V.1.Structurile de informaţii unionale 149 V.2 Serviciile de informaţii şi securitate ale Republicii Serbia 150 V.3. Sistemul de securitate al „Micii Iugoslavii“ 151 V.4. Reforma sistemului de securitate al „Micii Iugoslavii“ după „deceniul Milošević“ 152 V.5. Reforma instituţional-juridică a serviciilor de securitate 155 V.6. Serviciile de informaţii ale Uniunii Serbia şi Muntenegru 159 V.7. Ultima reorganizare a serviciilor de informaţii şi securitate înainte de dizolvarea Uniunii Serbia şi Muntenegru 163 V.8 Serviciile secrete paralele din Kosovo 164 V.9. Sistemul securităţii naţionale al Serbiei 165 V.10. Serviciile de Informaţii ale Macedoniei 167 V.11. Serviciile de informaţii ale Croaţiei 171 V.12. Serviciile de informaţii ale Sloveniei 177 V.13. Serviciile de informaţii ale Bosniei-Herţegovinei 180 V.14. Constituţia Kosovo si sistemul de securitate 183 CAPITOLUL VI 184 IUGOSLAVIA VERSUS ROMÂNIA ÎN RĂZBOIUL DIN UMBRĂ 184 VI. 1. Scurt istoric al sârbilor din România 184 VI.2. Primele acţiuni informativ-contrainformative semnificative ale Serbiei pe spaţiul românesc (1878-1918) 185 VI.3. Acţiuni ale serviciilor de informaţii iugoslave pe spaţiul românesc în perioada interbelică şi în timpul războiului. Atragerea minorităţii sârbo-croate la acţiuni antistatale 187 VI.4. Acţiuni în România ale structurilor informative secrete ale rezistenţei iugoslave 195 VI.5. România – ţintă inamică a spionajului iugoslav în perioada 1945-1960 204 VI.6. Evoluţii ale acţiunilor spionajului iugoslav în România în perioada 1960-1989 222 VI.6.1. Raporturile româno-iugoslave în intervalul 1960-1989 222 VI.6.2. Reluarea ofensivei spionajului iugoslav în România după moartea lui Tito 228 VI.6.3. Implicarea serviciilor de informaţii iugoslave în evenimentele de la Timişoara şi Bucureşti din decembrie 1989 233 VI.7. Acţiuni de spionaj iugoslave pe spaţiul românesc după evenimentele din decembrie 1989 236 VI. 8. Acţiuni acoperite ale serviciilor de informaţii sârbeşti 237 VI.8.1. Acţiuni de influenţă, propagandă şi climat 237 VI.8.2. Monitorizarea şi orientarea comunităţilor conaţionalilor din România 238 VI.8.3 Controlul comunităţilor româneşti din spaţiul ex-iugoslav 239 CONCLUZII: 248 ANEXE 253 Slovenia – Aşezare geografică, suprafaţa şi populaţia 253 Serbia – Aşezare geografică, suprafaţa şi populaţia 255 Muntenegru – Aşezare geografică, suprafaţa şi populaţia 258 Croaţia – Aşezare geografică, suprafaţa şi populaţia 259 Bosnia şi Herţegovina – Aşezare geografică, suprafaţa şi populaţia 260 Macedonia – Aşezare geografică, suprafaţa şi populaţia 262 Iosip Broz Tito – Repere ale biografiei 264 Cronica operaţiunilor executive externe realizate de U.D.B. (U.D.B.A.) care au avut va scop eliminarea fizică a „ţintelor“ 268 Planul serviciilor secrete elene pentru macedoneni 271 „Umbrela” comunităţii de informaţii a N.A.T.O. şi logistica Al Queda – piloni ai secesiunii republicilor ex – iugoslave 274 Manipularea informaţională specializată şi genocidul de la Srebeniţa 276 Operaţiuni executive speciale ale serviciilor secrete britanice 281 Lideri ai U.C.K. şi traficul cu organe prelevate de la prizonierii sârbi 286 Agenţia de Securitate şi Informaţii (B.I.A.) 288 Românitatea sud-dunăreană – comunităţile româneşti din Balcani: trecut, prezent, viitor 289 Provincia istorică Banat. Banatul românesc. 301 Banatul sârbesc şi Provincia autonomă Vojvodina 301 Date şi informaţii privind pregătirea intervenţiei Tratatului de la Varşovia în Cehoslovacia, România, Iugoslavia şi Austria 309 Cronologia vizitelor lui Iosip Broz Tito în România 319 Întâlnirea de la Vîrşeţ din august 1968 dintre Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito 321 -Stenograma discuţiilor- 321 Origine şi evoluţia istorică a „conflictelor îngheţate” din Balcani 327 Probleme litigioase, riscuri şi vulnerabilităţi de securitate în spaţiul balcanic 337 BIBLIOGRAFIE: 354