Victor Roncea Blog

SFÂNTUL SFINŢITUL MUCENIC POLICARP ŞI PĂRINTELE IOANNIS ROMANIDIS ÎN ROMÂNIA LA HRAMUL SFINTEI CUVIOASE PARASCHEVA

de Înalt Preasfinţitul Hierotheos, Mitropolit de Nafpaktos şi Aghios Vlasios

“M-am emoţionat profund de dragostea oamenilor. Nu suntem vrednici să slujim astfel de oameni binecuvântaţi şi vom da seama în faţa lui Dumnezeu de modul cum abordăm această sete şi dragoste a lor. Nu am cuvinte să-I mulţumesc lui Dumnezeu pentru acest dar şi îmi doresc să răspund acestui mare dar al lui Dumnezeu de a ne fi făcut slujitori ai unui popor atât de binecuvântat.” – IPS Hierotheos despre Romani

La invitaţia ÎPS Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, din cadrul Patriarhiei României, de a aduce sfintele moaşte ale Sfântului Policarp, care se păstrează în Sfânta Mănăstire a Adormirii Născătoarei de Dumnezeu – Ampelakiotissa, la Iaşi în România, cu prilejul marelui praznic local al Sfintei Parascheva din Epivata, mi s-a dat prilejul să vizitez pentru a treia oară această Sfântă Mitropolie şi îndeosebi oraşul Iaşi.
Prima dată a fost în anul 2003, când l-am însoţit pe fericitul întru adormire Arhiepiscop al Atenei şi a toată Elada, Hristodulos, în vizita sa irenică, pe când mitropolit al Moldovei era actualul Patriarh Daniel. A doua oară, anul trecut (2010), când împreună cu un grup de pelerini am vrut să cunosc mănăstirile în care a trăit Cuviosul Paisie Velicikovski, acest mare isihast ucrainean; iar a treia oară a fost anul acesta, la praznicul Sfintei Parascheva din Epivata.
Această vizită mi-a dat posibilitatea să privesc mai mult în inima creştinilor ortodocşi români, să văd dragostea lor faţă de Biserică, faţă de Sfânta Parascheva şi faţă de episcopul lor. Hramul Sfintei Parascheva din Epivata este cel mai mare praznic din România şi mii de pelerini vizitează Iaşii pentru a se închina sfintelor ei moaşte.
Mi s-a confirmat că cca. un milion de creştini sărută sfintele moaşte ale Sfintei Parascheva în perioada manifestărilor cultice. Este vorba despre un praznic care mobilizează întregul oraş. Municipalitatea preia sarcina găzduirii multor pelerini, dar şi creştinii din oraş oferă găzduire altor pelerini sau cel puţin le oferă ajutor, ca să le facă plăcută şederea acestora în oraşul lor. Astfel, se dezvoltă prietenii între pelerini, care ţin ani la rând.
Sfânta Parascheva s-a născut în Epivata Traciei, a fost o mare pustnică, ce a trăit după Predania isihastă în rugăciune şi lacrimi, şi cu o mare dragoste faţă de Dumnezeu şi de oameni. Moaştele ei s-au aflat de-a lungul vremurilor la Târnovo – Bulgaria, la Belgrad -Serbia, în Constantinopol şi în cele din urmă la Iaşi; de aceea se şi zice că e o sfântă care uneşte toţi Balcanii. A adormit la începutul veacului al XI-lea d.Hr., la vârsta de doar 27 de ani şi este prăznuită în fiecare an pe 14 octombrie. În timpul manifestărilor praznicale sunt invitaţi arhierei din toate ţările Balcanilor şi în felul acesta se exprimă unitatea creştinilor ortodocşi din zonă.
În fiecare an, la praznicul Sfintei Parascheva, se aduc pentru a onora acest hram şi moaştele unui alt sfânt. Aşa că anul acesta, în urma invitaţiei ÎPS Teofan, Mitropolitul Moldovei, am adus la Iaşi mâna dreaptă a Sfântului Sfinţit Mucenic Policarp, Episcopul Smirnei, un mare Părinte apostolic din Biserica Primară, care a fost considerat Dascăl a toată Asia şi a devenit martir pentru dragostea lui Hristos. Moaştele mâinii lui drepte se păstrează în Sfânta Mănăstire a Adormirii Născătoarei de Dumnezeu – Ampelakiotissa.
Astfel, însoţit de Egumenul Sfintei Mănăstiri, Părintele Arhimandrit Policarp şi de predicatorul Sfintei Mitropolii, Părintele Arhimandrit Calinic, am vizitat Iaşul – România, în urma unor anume proceduri necesare. Spre informarea cititorilor revistei Sfintei Mitropolii, voi expune câteva impresii personale din vizita mea de trei zile la Iaşi, atrăgând atenţia asupra câtorva staţii.

1. În avion şi în aeroportul din Bucureşti

Televiziunile din România, cea de stat şi cea bisericească, a Patriarhiei, precum şi radiourile, au anunţat sosirea sfintelor moaşte ale Sfântului Policarp, prezentând în acelaşi timp şi viaţa şi mucenicia lui. Acest lucru a contribuit la mediatizarea vizitei noastre din prima clipă, lucru care ne-a pricinuit o surpriză.
În avionul liniilor aeriene române mi-am dat seama de respectul personalului faţă de sfintele moaşte. Pilotul şi stewardezii ne-au rugat să deschidem sfintele moaşte, ca să li se închine. Am intrat în carlingă, pe care am binecuvântat-o cu sfintele moaşte, precum şi pământul românesc deasupra căruia zburam în acel timp. Pilotul şi co-pilotul le-au sărutat cu multă evlavie, au pus pe sfintele moaşte diferite obiecte personale, ca să primească binecuvântare. La fel au făcut şi ceilalţi stewardezi. La aeroportul din Bucureşti unde am făcut o staţionare, ne aştepta o surpriză şi mai mare. În spaţiul aeroportului funcţionează o sfântă biserică ortodoxă, foarte frumos împodobită, unde se săvârşesc Dumnezeieşti Liturghii şi sfinte slujbe de către un preot care este însărcinat cu această lucrare. Ne-a aşteptat deci preotul aeroportului împreună cu un preot al Sfintei Mitropolii din Moldova, care avea să ne însoţească până la Iaşi şi ne-a condus în sfânta biserică. Pe cale, funcţionarii şi muncitorii se închinau cu multă evlavie sfintelor moaşte. În puţinele ore cât am aşteptat acolo, s-au făcut rugăciuni în sfânta biserică şi au venerat sfintele moaşte aproape tot personalul aeroportului, precum şi alţi călători în trecere, care s-au ridicat până la cca. 500, potrivit calculului preotului bisericii. În timpul şederii în aeroport ni s-a dat posibilitatea să prezentăm pelerinilor viaţa şi mucenicia Sfântului Policarp.
Mulţi din cei ce se aflau acolo, pe care i-am cunoscut din alte vizite ale mele în România sau ale lor în Navpaktos, mi-au cerut o întâlnire privată, ca să-mi pună diferite întrebări asupra temelor vieţii duhovniceşti. Lângă aeroport, într-o casă prietenoasă şi primitoare, a avut loc o întâlnire de cca. două ore, în timpul căreia s-au pus diferite întrebări şi s-au dat şi răspunsuri la ele. Oricine şi-ar fi dat seama de dragostea acestor oameni pentru Biserică, pentru sfinţi, dar îndeosebi pentru modul în care am putea păzi învăţătura lui Hristos în viaţa noastră de zi cu zi.

2. “Calea sfinţilor”

Integral la: Ziaristi Online

Foto sus: Cristina Nichitus Roncea

Vedeti si: Foto-Reportaj de la Hramul Sfintei Cuvioase Parascheva la Dan-Mititelu.Ro din toate zilele Sarbatorii: Ziua 1, Ziua 2, Ziua 3, Ziua 4, Ziua 5

Posted in Analize, Colimatorul, Documentare, Editoriale, Top News

Tags: Biserica Ortodoxa Romania biruitoare, credinta la romani, Cristina Nichitus Roncea, Dan Mititelu, IPS Hierotheos, IPS Teofan, Mitropolia Moldovei si Bucovinei, Mitropolit de Nafpaktos si Aghios Vlasios, Ortodoxie, Ortodoxie si Romanism, Sfanta Cuvioasa Parascheva, Sfantul Mucenic Policarp, victor roncea, ziaristi online

Noua paradigmă: către o religie a numărului. Comentarii la Raportul CIA-DARPA “Recunoasterea Biometrica: Provocari si Oportunitati” – “Biometric Recognition: Challenges and Opportunities” (I)

De ce va cadea sistemul cu microcip biometric. Epilog despre noua paradigmă anticreştina: religia numarului (IV)

October 22nd, 2011

4 Comments »

Despre noua paradigmă (IV). Epilog – aplicaţia practică a sistemului cu microcip

De mai bine de sase ani am vorbit despre gnoseologia modernă în raport cu arhitectura gândirii virtuale, la început din prisma eticii artei, apoi din prisma esoterismului uniformizat al secolului acesta, şi de câţiva ani din cea ortodoxă. Ştiu că interesul general este acela practic şi nu cel metafizic, dar mi-am făcut datoria de conştiinţă cum am putut, în condiţiile unei totale lipse de reactii în România. Aşadar închei subiectul cu un foarte scurt rezumat practic.

Ideea că s-ar putea vreodată încropi o “bază de date completă” este utopie, fiindcă subiecţii, fiinţele umane, au o infinitate de moduri de a fi şi a exprima aceasta. Suma unicităţilor şi a infinităţilor tuturor oamenilor este întregul manifestărilor potenţialului existenţial al formei umane. Acest lucru este realizabil numai în Dumnezeu, adică într-o dimensiune întru totul îndumnezeită, dimensiunea aceasta fiind neîncăpătoare unei asemenea desfăşurări plenare. Faptul este cunoscut şi se demonstrează şi de ştiinţele exacte, de filosofie, de ştiinţele naturale, de arte şi de religie. Este aşadar de neînţeles de ce paradigma tehnologică insistă să facă un nou experiment dacă are deja certitudinea failibilităţii.

Care este suma suficientă a datelor despre un subiect cu potenţial infinit, astfel ca să se poată recunoaşte şi eticheta acesta în funcţie de un sistem fix? Orice sumă va fi insuficientă şi orice etichetă, eronată. Practic, pentru fiecare individ şi fiecare acţiune, maşina colectoare de date va emite o sumă de probabilităţi de etichetare şi de recunoaştere a individului şi a acţiunii faţă de sistem, din care probabilitatea ca eticheta corectă să fie inclusă în posibilităţile de alegere este din start 0, iar probabilitatea de a alege corect când nu ai din ce, este minus 0.

Fiindcă sunt investiţi foarte mulţi bani în această ruletă la care nu se poate aparent câştiga, neapărat că există un scop rentabil din punct de vedere economic şi politic, care nu poate fi decât cel exprimat de chiar creatorii sistemului: 1. diminuarea drastică a populaţiei pentru a spori confortul unui mic procent perfect adaptat noului sistem, şi 2. creşterea siguranţei sociale prin reducerea populaţiei (pe principiul “cine nu există nu-mi poate face rău”). Lumea se va împărţi în două mari clase, (ca şi până acum, doar că fără clase intermediare), aleşi de sistem în funcţie de definiţia pe care o vor da noţiunii de viaţă.

Religiosul înţelege viaţa ca suma dintre Transcendent, duh, idee, formă şi manifestare.

Artistul, suma dintre duh, idee, formă şi manifestare.

Omul politic (filosoful), ca suma dintre idee, formă şi manifestare.

Omul de ştiinţă, ca formă şi manifestare.

Materialistul, ca manifestare.

Maşina, ca informaţia despre manifestare.

Sistemul numeric cu microcip, ca informaţia despre informaţie.

Dumnezeu Atotţiitorul, Cel în Treime Sfântă slăvit şi închinat, Iubitorul de oameni şi Dătătorul de viaţă, în Puterea Căruia sunt toate, să ne ocrotească şi să ne miluiască! Amin!

Maica Neonila

Cititi:

Către o religie a numărului. Noua paradigmă anticreştină. Biometria (II)

DESPRE CIPURI, FRICA SI IUBIRE. Noua paradigma: către o religie a numărului (III)

Video:

Parintele Justin Parvu, Duhovnicul Neamului, despre batalia sfarsitului lumii, cipurile biometrice, lupta diavolului cu adevarul, smintire si dezbinare, agentii, puricii si cartitele ortodoxiei. VIDEO

Posted in Analize, Colimatorul, Documentare, Editoriale, Top News

Tags: anti-cip, biometrie, campania anti-cip, carduri cu cip, carti de identitate electronice, cip biometric, Cipul controlului total, Civic Media, conferinta anti-cip, Dictatura Biometrica, Duhovnicul Neamului, era tehnotronica, ICT, ilie badescu, Maica Neonila, manastirea petru voda, Neonila, nicolae purcarea, noua paradigma, parintele filotheu, parintele ioan sismanian, Parintele Iustin Parvu, Parintele Justin Parvu, Petru Voda, prof dr ilie badescu, Prof Radu Ciuceanu, Rasafora Neonila, rfid, Societatea Tehnologică de Informaţie, Valentina Elefteriu Gafencu, Valeriu Gafencu, victor roncea

4 Comments »

Marea Tradare a Regelui Mihai. Testamentul catre Istorie al Maresalului Antonescu, din noaptea de 23 august 1944: “Ruşii vor ţine Ţara ocupată nedefinit. O robie pentru vecie! Numai un nebun ar putea accepta o astfel de condiţie”. FACSIMIL

October 22nd, 2011

“Astăzi, 23 august 1944. Am venit în audienţă la Rege la ora 15,30 pentru a-I face o expunere asupra situaţiei frontului şi a acţiunii întreprinsă pentru a scoate Ţara din greul impas în care se găseşte.

Timp de aproape 2 ceasuri Regele a ascultat expunerea, păstrând ca de obicei o atitudine foarte rezervată, aproape indiferentă.

La expunerea mea a asistat la audienţă Dl Mihai Antonescu.

I-am arătat Regelui că de aproape 2 ani Dl Mihai Antonescu a căutat să obţină de la Anglo-Americani asigurări pentru viitorul Ţării şi i-am afirmat cu această ocazie că, dacă aş fi găsit înţelegere, şi aş fi putut găsi înţelegere pentru asigurarea vieţii, libertăţilor şi continuităţii istorice a acestui nenorocit popor, nu aş fi ezitat să ies din război, nu acum, ci chiar de la începutul conflictului mondial, când Germania era tare. (…)

Ţara, prin câte 3 milioane de voturi (Referendumul national – nm), mi-a dat dezlegare şi a aprobat tot ce eu făcusem.

În consecinţă, a accepta astăzi propunerile Molotov însemnează:

a. – a face un act politic de renunţare şi pierdere a Basarabiei şi Bucovinei, act pe care România nu l-a făcut până acum niciodată de la 1812 şi până la ultimatumul Molotov.

I-am adăugat că după părerea mea, făcând acest act, putem pierde beneficiul Chartei Atlanticului, în care Roosevelt şi Churchill s-au angajat printre altele “să nu recunoască nici o modificare de frontieră, care nu a fost liber consimţită”.

b. – să bag Ţara pentru vecie în robie, fiindcă propunerile de armistiţiu conţin şi clauza despăgubirilor de război neprecizate, care, bineînţeles, constituie marele pericol, fiindcă, drept gaj al plăţii lor, Ruşii vor ţine Ţara ocupată nedefinit. Cine, am spus Dlui Mihalache, îşi poate lua răspunderea acceptării acestei porţi deschise, care poate duce la robia neamului? (…)

d. – a patra condiţie cerută de Molotov şi de Anglo-Americani este să dau ordin soldaţilor să se predea Ruşilor şi să depună armele, care ne vor fi puse la dispoziţie pentru ca, împreună cu Ruşii, să alungăm pe Nemţi din Ţară.

Care om cu judecata întreagă şi cu simţul răspunderii ar putea să dea soldaţilor Ţării un astfel de ordin care, odată enunţat, ar produce cel mai mare haos şi ar lăsa Ţara la discreţia totală a Ruşilor şi Germanilor?

Numai un nebun ar putea accepta o astfel de condiţie şi ar fi pus-o în practică.

Vecinătatea Rusiei, reaua ei credinţă faţă de Finlanda, Ţările Baltice şi Polonia, experienţa tragică făcută de alţii, care au căzut sub jugul Rusiei, crezându-i pe cuvânt, mă dispensează să mai insist.

Notez că, atunci [când] ni s-au propus acestea, situaţia militară a Germaniei, deşi slăbită, era totuşi încă tare.

e. – În sfârşit, propunerile Molotov mai conţineau şi clauza care ne impunea să lăsăm Rusiei dreptul de a pătrunde pe teritoriul României oriunde va fi necesar, pentru a izgoni pe Nemţi din Ţară. Adică, sub altă formă, prezenta ocupaţiunea Rusească cu toate consecinţele ei. (…)

I-am răspuns Dlui Mihalache că, într-o astfel de situaţie, este de preferat ca un popor pe care-l aşteaptă, dacă are siguranţa că îl aşteaptă o asemenea soartă, să moară eroic, decât să-şi semneze singur sentinţa de moarte. (…)

Cum Regele spunea ca aceste tratative să înceapă imediat, Dl Mihai Antonescu i-a spus că aşteaptă răspunsul de la Ankara şi Berna pentru a obţine consimţământul Angliei şi Americii de a trata cu Ruşii. Aceasta, fiindcă Churchill, în ultimul său discurs, a spus, vorbind despre România, că “această Ţară va fi curând la discreţia totală a Rusiei”, ceea ce era un avertisment că vom fi atacaţi în forţă şi că vom fi total la discreţia lor şi că va trebui să tratăm mai întâi cu Ruşii.

Acest “mai întâi”, legat şi de alte indicaţii pe care le-am avut pe căi serioase, a determinat pe Dl M. Antonescu să arate Regelui că este o necesitate să mai aştepte 24 de ore, să primească răspunsurile pe care le aşteaptă şi după aceea să continue cu tratativele.

Eu am confirmat că sunt de acord cu aceste condiţii, chiar cu plecarea Dlui M. Antonescu la Ankara şi Cairo pentru a duce tratative directe.

În acest moment, Regele a ieşit din cameră, scuzându-se faţă de mine, şi discuţia a continuat câtva timp cu generalul Sănătescu, revenind cu afirmaţia că va aduce el adeziunea scrisă a Dlor Maniu, Brătianu şi Titel Petrescu.

Când eram în curs de discuţiuni şi mă plictiseam aşteptând revenirea Regelui pentru a pleca, Regele intră în cameră şi în spatele lui apare un maior din garda Palatului cu 6-7 soldaţi cu pistoale în mână.

Regele a trecut în spatele meu, urmat de soldaţi, unul din soldaţi m-a prins de braţe pe la spate şi generalul Sănătescu mi-a spus: “D-le Mareşal, sunteţi arestat pentru că nu aţi vrut să faceţi imediat armistiţiu”. (…)

Iată cum a ajuns un om care a muncit 40 de ani ca un martir pentru Ţara lui, care a salvat-o de 2-3 ori de la prăpastie, care a scăpat de la o teribilă răzbunare pe membrii Dinastiei, care a luat jurământul tânărului Rege în strigătele mulţimii, care îmi cerea să dau pe toţi din Palat pentru a fi linşaţi şi care a servit timp de 4 ani, cu un devotament şi cu o muncă de mucenic, Armata înfrântă, Ţara şi pe Regele ei.

Istoria să judece.

Mă rog lui Dumnezeu să ferească Ţara de consecinţele unui act cu atât mai necugetat cu cât niciodată eu nu m-am cramponat de putere. (…)”

Integral, inclusiv 12 pagini ale documentului, in facsimil, la Ziaristi Online

Posted in Analize, Colimatorul, Documentare, Editoriale, Top News

Ziaristi Online: Profesorul Ilie Badescu despre demagogie şi şovinism vs iubirea creştină şi textul patriotic. Profesorul Dinu C Giurescu despre “elite” si regionalizare. Radio Romania Cultural: Aurel I Rogojan despre Fereastra Serviciilor Secrete

October 21st, 2011

Profesorul Ilie Badescu despre demagogie, şovinism şi iubirea creştină: „Elitele” şi textul patriotic

După decembrie 1989, s-au înmulţit demagogii neamului şi deodată cu ei cei ce-şi fac o meserie din înjurătura de neam, din blestemul neamului, căutători de multiple şi polimorfe defecte etnice, blestemând poporul pentru propria lor nulitate, ca şi cum poporul s-ar fi îndatorat prin vremuri pentru stârpiturile de acum. Sufletul acestui monstru bicefal este treierat de ură şi minciună chiar fără s-o ştie şi cel mai neînsemnat moment îl trădează, îl face să-şi dea arama pe faţă.

Profesorul Dinu C Giurescu despre “elite” si regionalizare: Nu poti sa te joci cu harta României

Te întrebi dacă onor’ senatorii care au acceptat aşa ceva erau în deplinătatea facultăţilor mintale. Când te joci cu harta României, nu ai nici un fel de scuză. Din neştiintă sau din interese meschine de partid, te expui la nişte lucruri pe care nu le mai poţi controla.

Fereastra Serviciilor Secrete se deschide la Universitatea din Oradea. Generalul Aurel I Rogojan la Radio Romania Cultural, sambata, ora 12.00

Generalul de brigada (r) Aurel I Rogojan, autorul lucrarii “Fereastra Serviciilor Secrete. România în jocul strategiilor globale”, aparuta la Editura Compania, va fi prezent sambata, 22 octombrie, la Radio Romania Cultural, intre orele 12.00-12.55, la emisiunea “Intalniri memorabile”.

Posted in Analize, Colimatorul, Documentare, Editoriale, Top News

Tags: Aurel Rogojan, Dinu Giurescu, Fereastra Serviciilor Secrete, ilie badescu, Radio Romania Cultural, Romania, sri

INEDIT: Cum a intrat Ceausescu in posesia testamentului maresalului Antonescu din 23 august 1944. Cei doi conducatori ai Romaniei prezentati de profesorul Gh. Buzatu si de artistul Eugen Al Pann pe Ziaristi Online si Roncea.Ro

October 20th, 2011

Memoriul lui Gh. Teodorescu, general-maior (r),

adresat lui N. Ceauşescu, în problema unui document

semnat de ex-mareşalul Ion Antonescu

Cancelaria C.C. al P.C.R.

Nr. 2 734/2.VII.1980

ARHIVA

Comitetului Politic Executiv

al C.C. al P.C.R.

Nr. 3 697/31.XII/1980

MULT STIMATE TOVARĂŞE NICOLAE CEAUŞESCU,

Secretar General al Partidului Comunist Român,

Preşedinte al Republicii Socialiste România,

Comandant Suprem al Forţelor Armate,

Vă prezint alăturat, în copie, însemnările făcute de mareşalul Ion Antonescu, la 3 ore după ce a fost arestat la Palatul Regal, în după-amiaza zilei de 23 august 1944. Ion Antonescu, presupunând că va fi omorât chiar în acea noapte, a scris aceste însemnări, ca ultimele lui gânduri, considerând că ele vor fi găsite şi cunoscute cândva.

Subsemnatul, sunt general maior în rezervă Teodorescu Gheorghe, care am servit în forţele armate timp de aproape 45 de ani, până în ianuarie 1976.

La 23 august 1944 aveam gradul de căpitan şi comandam subunitatea de gardă a Palatului Regal, participând direct împreună cu unii din subalternii mei la arestarea lui Ion şi Mihai Antonescu şi a principalilor lor colaboratori.

Unul din militarii care făcea paza lui Ion Antonescu la etajul Casei Regelui unde era închis, mi-a raportat a doua zi că în seara de 23 august în jurul orei 21,00 I. Antonescu i-a cerut la un moment dat un creion şi că pe când se credea neobservat a luat la întâmplare un caiet cu coperte vişinii de pe un raft din camera în care se afla închis şi că a scris foarte mult în acel caiet, după care l-a pus la loc.

În ziua de 24 august 1944, casa regelui unde fusese reţinut Antonescu a fost lovită cumplit de câteva bombe în timpul raidurilor aviaţiei hitleriste şi transformată în ruine.

Între două bombardamente, împreună cu militarul care-l văzuse pe Antonescu scriind, am găsit printre dărâmături o agendă pe anul 1930 a fostului rege Carol al II-lea, în care I. Antonescu făcuse aceste însemnări, de fapt testamentul său politic.

Continuarea la: Ziaristi Online

Ilustratie: lucrari de Eugene Al Pann

Cititi via Ziaristi Online si Biserica in fata unei prese “spulberate” la cap. Razvan Mateescu: Icoana cu mouse… »

Posted in Analize, Colimatorul, Documentare, Editoriale, Top News

Tags: 23 august 1944, Antonescu, Buzatu, Ceausescu, Document Inedit, Eugene All Pann, Gheorghe Buzatu, Gheorghe Teodorescu, Marea Tradare, Maresal Ion Antonescu, Nicolae Ceausescu, regele mihai, Testamentul lui Ion Antonescu, ziaristi online

Nicolae Ceausescu si Maresalul Ion Antonescu. Preambul la o exclusivitate online: Testamentul lui Antonescu din noaptea de 23 august 1944 in facsimil

October 19th, 2011

N. CEAUŞESCU ŞI MAREŞALUL ION ANTONESCU

de Prof Univ Dr Gheorghe Buzatu

Dacă n-ar fi fost în esenţa lor tragică, faptele relatate ar fi pline de farmec … Şi cum să nu fie astfel, când luăm cunoştinţă de destinul într-adevăr fericit al unui document fundamental dintre cele purtând semnătura unui personaj istoric, l-am numit pe Mareşalul Ion Antonescu, desemnat categoric de opinia publică naţională în urmă cu vreo cinci ani pe prima poziţie în topul MARILOR ROMÂNI din toate timpurile, iar integrarea documentului în desfăşurările istorice îl plasează într-un moment decisiv al participării României la cel de-al doilea război mondial – lovitura de stat de la 23 august 1944. Nu revenim asupra evenimentului, studiat în profunzime şi larg comentat de istoricii români şi străini, dar nu numai de ei[1], desfăşurările fiind de-acum binecunoscute în globalitate – premise, declanşare, desfăşurare şi consecinţe, imediate ori îndepărtate, suportate şi în prezent[2]. Este motivul pentru care nu revenim cu detalii în privinţa faptelor survenite, limitându-ne a preciza că, în seara de 23 august 1944, la câteva ore după ce au fost arestaţi în faimosul „Salon galben” al Casei Albe din spatele Palatului Regal din Bucureşti, Mareşalul Antonescu şi Mihai Antonescu, aflaţi închişi sub pază în safe-ul de la etaj al clădirii, au reuşit să-şi facă unele însemnări, cu acordul militarilor de gardă. Toate notele olografe ale prizonierilor au ajuns, fără dificultate, se înţelege, în mâinile puciştilor. Cu o singură excepţie, remarcabilă: ex-mareşalul a avut inspiraţia de a aşterne pe hârtie împrejurările şi consideraţiile pe marginea celor survenite, în orele imediat precedente, în „Salonul galben”.

Din câte cunoaştem, relatarea lui Ion Antonescu, surprinzând episodul decisiv al loviturii de stat, declanşarea şi arestarea celor doi actori principali, liderii regimului doborât, nu numai că sub raport cronologic conţinea primele impresii asupra celor petrecute (care ulterior nu mai aveau cum şi de ce să fie modificate), dar excela – funcţionând primatul incontestabil al poziţiei şi calităţii „sursei”! – la capitolul probitate. Valoarea remarcabilă a „sursei”, în mod sigur, va înfrunta cu succes scurgerea nemiloasă a timpului …

Ceea ce ne oferă un nou şi temeinic argument pentru situarea Mareşalului Antonescu nu atât între actorii de primă mărime ai Istoriei, ci deopotrivă între observatorii ei exemplari! Şi care, în privinţa faptelor la care au participat ori le-a provocat, au ştiut să „vadă” şi să „transmită”!…

Un document descoperit in chip miraculos si ajuns in mainile lui Ceausescu

Aşa după cum se poate constata, textul Mareşalului Antonescu era adresat Istoriei, chemată „să judece”, fiind semnat, datat – 23 august 1944 şi localizat – scris în celulă. Ţinând seama de consecinţele interne catastrofale ale actului din 1944, prăbuşirea ţării şi ocupaţia militară barbară a Armatei Roşii, considerăm că dispariţia documentului original, în condiţiile specifice momentelor din august 1944, a reprezentat implicit, în chip cu totul curios, condiţia sine qua non a salvării sale PENTRU ISTORIE. Iar aceasta în condiţiile în care, în ziua următoare compunerii lor, Însemnările din celulă s-au pierdut în urma bombardamentului aerian german asupra Palatului Regal din Bucureşti, în contextul represiunilor ordonate de Adolf Hitler drept răspuns la destituirea regimului antonescian pro-german şi la schimbarea poziţiei României în Războiul Mondial din 1939-1945. Numai în chip miraculos, tot atunci, deci la 24 august 1944, documentul dispărut printre dărâmături a fost descoperit de căpitanul Gheorghe Teodorescu, din corpul de gardă al Palatului Regal, iar acesta, după mai mult de 35 de ani, mai precis la 20 mai 1980, l-a prezentat lui N. Ceauşescu, chemat să aprecieze „asupra valorii politice şi istorice”.

Integral la Ziaristi Online

Posted in Analize, Colimatorul, Documentare, Editoriale, Top News

Tags: Antonescu, Buzatu, Ceausescu, Maresalul, Roncea, ziaristi online

Ziaristi Online: Putin e „dracul pe care-l stii”. Eugen Tomac: “Nu putem accepta ca românii să fie dispreţuiţi în Transnistria”. Profesorul Florin Constantiniu despre Săptămâna patimilor romanilor si lichidarea Romaniei Mari

October 18th, 2011

ASPECTE. Putin e „dracul pe care-l stii”

Top News Ziaristi Online:

O vorba populara la rusi e ca daca tot trebuie sa ai de-a face cu dracul, macar sa fie un drac pe care-l stii. „Dracul pe care-l stii” e si un titlul aparut in publicatia moscovita „Russia Profile” despre iminenta revenire a lui Putin la Kremlin. Ideea comentatoriilor rusi, dar si a unora din afara Rusiei, e ca pe Putin il cam stim cu totii. Il stim, dar cel putin in doua ipostaze.

Eugen Tomac, un oficial curajos: “Nu putem accepta ca românii să fie dispreţuiţi în Transnistria”. Exclusiv EvZ

Secretarul de stat pentru românii de pretutindeni, Eugen Tomac, spune, într-un interviu pentru EVZ, realizat de Luciana Pop, că este nevoie de mai mult curaj pentru apărarea intereselor conaţionalilor noştri.

Profesorul Florin Constantiniu despre Săptămâna patimilor (23-28 iunie 1940). Cedarea Basarabiei şi a nordului Bucovinei

Dictatul de la Moscova (căci în capitala sovietică a avut loc un dictat similar celui care avea să se desfăşoare în Viena la 30 august 1940) a smuls României Basarabia, nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa. S-a consumat astfel prima fază a lichidării României Mari.

Posted in Analize, Colimatorul, Documentare, Editoriale, Top News

Tags: Basarabia, Bucovina, Corneliu Vlad, DRP, eugen tomac, florin constantiniu, Herta, Mihai Pelin, Moscova, Putin, Romania Mare, Saptamana Patimilor, Transnsitria, ziaristi online

Doua crime izbitoare prin asemanare: uciderea colegului nostru de la Ziua, Pompiliu Ianculescu, de catre bancherul Dan Pascariu, si accidentul provocat de Serban Huidu. Dan Pascariu, ex-BRCE: dubla omucidere – un an cu suspendare!

October 18th, 2011

Cazul bancherului Pascariu, un accident care seamănă izbitor cu cel provocat de Șerban Huidu

Autor: Roxana Bălan

Tot în județul Brașov, a avut loc un accident aproape la fel de grav ca cel provocat de Șerban Huidu. Este vorba tot de un nume răsunător la acea vreme: bancherul Dan Corneliu Pascariu (personaj afiliat DIE ca fost vicepreşedinte pentru operaţiuni internationale la BRCE – foto sus de Robert David), pe atunci președinte la HVB Țiriac. După un proces interminabil, bancherul a scăpat basma curată. Ce se va întâmpla cu Șerban Huidu?

Ambele accidente au avut loc în județul Brașov. “Ei” conduceau jeep-uri de lux, victimele într-un Tico și o Dacie

Dan Corneliu Pascariu a fost cercetat penal sub acuzatiile de ucidere si vatamare grava din culpa, in urma unui accident rutier grav provocat în 2001, pe 30 decembrie, pe DN 73 A, între Predeal și Pârâul Rece. Aflat la volanul unui jeep BMW (B-3405/04/12), Bancherul nu a adaptat viteza la condițiile grele de drum – carosabil acoperit cu zăpadă și gheață -, a pierdut controlul direcției și a intrat pe contrasens, urcându-se, literalmente, pe un Tico (B-27-LXF) care circula regulamentar din sens opus.

Şerban Huidu a produs ieri un accident, la ieşirea din localitatea braşoveană Timişul de Sus. Vedeta de televiziune se afla la volanul unui SUV marca Mercedes şi nu a adaptat viteza la condiţiile de drum. Vedeta venea de la Bucureşti şi se îndrepta spre Braşov. Într-o curbă la dreapta a pierdut controlul volanului, a intrat pe contrasens, unde a izbit în plin un autoturism Dacia Logan, care mergea spre Bucureşti. În Logan se aflau trei braşoveni.

Potrivit surselor din spital, Şerban Huidu se apară și spune că n-ar fi vorba despre vreo depăşire în curbă ci, că adevărata cauză a accidentului ar fi un derapaj al maşinii sale din cauza carosabilului udat de lapoviţă. Vedeta TV susţine că nu şi-a mai putut controla Mercedesul şi aşa a ajuns pe contrasens izbind frontal Loganul, care circula regulamentar.

“Ei” au scăpat teferi și nevătămăți, ceilalți și-au pierdut viața sau au ajuns în stare gravă la spital

În accidentul provocat de bancherul Dan Corneliu Pascariu (aflat intr-o relatie cu fosta jurnalista Gilda Lazar), soferita Tico-ului, Georgescu Maria, 31 de ani, din Ploiesti, a decedat pe loc, soarta pe care a avut-o, cateva ore mai tarziu, la spital, si Ianculescu Pompiliu, de 26 de ani, jurist la ziarul Ziua.

Integral la Ziaristi Online

Posted in Analize, Colimatorul, Documentare, Editoriale, Top News

Tags: accidente, Bancorex, BMW, BRCE, criminali, Dacia Logan, die, Dinu Pascariu, Gilda Lazar, Mercedes, Pompiliu Ianculescu, Securitatea, Serban Huidu, Tico, ziarul Ziua, ziua

Cine i-a ridicat pe bilderbergeri de la scara avionului. FOTO GALERIE Ziaristi Online si INFO Zvon News

October 17th, 2011

Boss-ul Bilderberg, Etienne Davignon, intampinat la Bucuresti de Mihai Craiu – patron Media Consulta – si Adrian Thiess – consultant international -, in ziua de 14.10 la ora 14.40.

Ziaristi Online informeaza: Fotografi Online cu zoom-ul pe bilderbergi: Craiu, Thiess si Davignon la scara avionului. GALERIE FOTO

Totodata, potrivit Zvon News, vizita sefului in exercitiu al Grupului Bilderberg, Etienne Davignon, şi a preşedintelui Council on Foreign Relations (Consiliul pentru Relatii Externe), Richard N. Haass – editorul revistei anticrestine Foreign Policy, a carei editie de Romania este condusa de miliarudarul Dinu Patriciu si amploaiatul sau vesel, Andrei Plesu -, se estimeaza ca ar fi costat 500.000 de euro, ceea ce include plata ambilor invitati. Zvon News sustine ca banii ar fi fost virati dintr-un fond special al Bancii Nationale a Romaniei – condusa de catre membrul Bilderberg, Clubului de la Roma si al Trilateralei, Mugur Isarescu -, catre Media Consulta, compania lui Craiu, doar pentru a nu se da un caracter oficial vizitei. Scopul vizitei tocmai consumate se spune ca este legat de viitorul presedinte al Romaniei, in viziunea Grupului in cauza, dupa ce acesta va preda stafeta sa actuala viitorului presedinte “ales” al BNR, tot in viziunea aceluiasi Grup. Conform acelorasi surse, la sfarsitul lunii urmatoare va mai avea loc o vizita, de acelasi nivel si cu scopuri similare…

Posted in Analize, Colimatorul, Documentare, Editoriale, Top News

Tags: Adevarul, Adrian Thiess, andrei plesu, cfr, Dan Voiculescu, dinu patriciu, Etienne Davignon, Foreign Policy, Fotografi Online, Grupul Bilderberg, Media Consulta, Mihai Craiu, mugur isarescu, Partidul Conservator, Thiess, trilaterala, ziaristi online, Zvon News