“Fostii oficiali ai Ambasadei care au lucrat cu el l-au etichetat pe Baconschi drept « util » pentru marea majoritate a chestiunilor”. – Telegrama Wikileaks
Spectacolul dezvăluirilor WikiLeaks este extrem de sugestiv în privinţa profilului nostru moral. Şi nu de azi, de ieri, din moment ce după expresia lui Dumitru Drăghicescu („Din psihologia poporului român”), suntem aidoma „copilului orfan încă de la naştere”, căruia „părinţii îi muriseră chiar în ziua în care văzuse lumina zilei” şi bizantinizarea spiritului românesc nu a fost altceva decât un blestem de care nici până azi nu am scăpat. Până la urmă nici nu mai interesează conţinutul şi ansamblarea acestui amalgam de informaţii la Ambasada SUA de la Bucureşti, căci suspectă este fauna care s-a spovedit, de-a lungul timpului, acceptând statutul de sursă ocultă a acestor informaţii şi rapoarte, în căutarea galoanelor de mărire. Nedumerirea este desăvârşită, fiindcă înţelegem, era afluire mare la porţile ambasadei. Greu de înţeles ce căuta, de pildă, Rodica Culcer, directorul Departamentului Ştiri din TVR, în octombrie 2007, cu jalba în băţ la Ambasada SUA, pentru a discredita politica editorială a postului public de televiziune, condus de Alexandru Sassu. Ce putea face Ambasada SUA în această privinţă? Nota citată mai arată că „Alexandru Sassu o numise pe Mădălina Rădulescu în funcţia de director de ştiri la TVR la 16 octombrie 2007”, iar aceasta era descrisă de Rodica Culcer drept ”un fost editor la Antena 1, a lui Dan Voiculescu, care nu a fost niciodată responsabilă pentru transmiterea unui întreg buletin de ştiri”. Această construcţie bizară, la limita suficienţei, o arată pe Rodica Culcer, o delatoare de duzină, care cochetează cu infantilismul. Dar cum putea Monica Macovei, actualmente eurodeputat, să-l toarne pe succesorul său în funcţia de ministru al Justiţiei, Tudor Chiuariu, în virtutea faptului că „era de mult timp în contact cu Ambasada de la Bucureşti”, cum se menţionează în finalul unei telegrame. Admiţând că avea dreptate, dar în noua ei calitate de consilier al premierului muntenegrean, îşi putea reprima orice vanitate. Cu o asemenea vocaţie, numai naivii pot crede că „înainte” atât Rodica Culcer, cât şi Monica Macovei aveau inhibări în raporturile cu Securitatea, atât de hulită de anticomuniştii de dată recentă. Ar fi şi culmea să ne-o imaginăm pe Rodica Culcer, care lucrase înainte de 1990 chiar la Ambasada SUA, ca secretara a consilierului politic, Parley Michael, „uitată” de ofiţerii români de securitate. Mare mister! Avântul eroic al acestor figuri, întâmplător feminime, dornice de spovedanie, sub patrafirul unei ambasade străine şi generoase, nu demonstrază altceva decât înfumurare şi isteţime stearpă.
O propunere de împărţire a României pe regiuni a trecut de una dintre Camere fără să fi avut loc nici un fel de dezbatere şi nici un fel de discuţie în public, fiind totuşi vorba de o chestiune de interes naţional. Despre coincidențe – Regiunile de dezvoltare sau de destrămare?
DOVADA AUDIO: „Legyen Erdély újra, ami volt!/ Óvjuk meg a székelyeket/ a románok rémtetteitől” (“Să fie Ardealul din nou ce-a fost!/ Să-i apărăm pe secui/ De faptele odioase ale românilor” – Wass Albert – poezia Eliberarea Ardealului).
În judeţul Alba, la Abrud, zeci de persoane s-au adunat în faţa Administraţiei finaţelor publice, pentru a-l opri pe Csibi Barna să pătrundă în clădire. Acesta a fost detaşat aici, de la Direcţia Finanţelor Publice Harghita. Oamenii nu văd însă mutarea ca pe o pedeapsă pentru Barna, ci ca pe o ofensă adusă lor.
Bucurestiul isi explica detaliat “pozitia” cand lucrurile sunt neclare si aliatii nu au luat inca o hotarare, dar tace prelungit dupa luarea deciziilor si trecerea la actiune. Cine poate lua in serios un asemenea aliat? Ce credibilitate in lume are o asemenea tara?
“Aţi aruncat Ardealul orientalilor ălora de valahi; şi nu ni l-aţi lăsat nouă. Nouă, – cui? Desigur, nouă – Ungurilor; cari se ştie doară că suntem occidentali…”
Sotia Ambasadorului BAJTAY ERZSEBET recitand din WASS ALBERT la Targu Mures – 15 Martie 2011
Bajtayi Erzsebet a reprezentat Guvernul si Presedintia Ungariei – PCM – Targu Mures – 15 Martie 2011
Inregistrarile de mai sus dovedesc inca o data faptul ca, desi ministrul de Externe si aparatul MAE, dublat de cele ale SIE si SRI, au avut in posesie declaratiile extremiste ale sotiei ambasadorului Ungariei, Baconschi a preferat sa-si incalce mandatul de reprezentant al Romaniei in repetate randuri: mintind, dezinformand, minimalizand, ridiculizand, amalgamand si luand o pozitie clara de avocat al partii ungare. Chiar daca versurile spuse “din inima” ii apartineau doar sotiei ambasadorului, si nici macar lui Petofi Sandor sau criminalului antisemit Albert Wass, ea a fost la evenimentul din 15 martie de la Targu Mures reprezentantul oficial al Ambasadei, respectiv al Guvernului si Presedintiei Ungariei. Punct. Acest fapt este confirmat pentru Agerpres si de purtătorul de cuvânt al sectiei Mureş a Partidului Civic Maghiar (PCM), Olvedi Zsolt, organizator al evenimentului: “soţia ambasadorului Ungariei în România, Bajtayi Erzsebet, a susţinut discursurile din cadrul manifestărilor organizate la statuia lui Petofi Sandor din Târgu Mureş, din 15 martie, în calitate de reprezentant al Guvernului Ungariei şi al preşedintelui Ungariei”! Asadar, tot ceea ce a spus acolo “din inima” doamna Ambasador, pana la ultima virgula, reprezinta o pozitie oficiala a statului ungar. Punct. Versul din Albert Wass este doar punctul culminant, veriga finala a unor ofense in lant declansate pe pamant de Presedintele Parlamentului Ungariei, Laszlo Kover, prin afirmatia ca “autonomia Tinutului Secuiesc este un drept legal si divin”. Care a fost raspunsul Romaniei? O tacere rusinoasa si tradatoare, de jos, de la ofiterii care trebuie sa apere Constitutia si sa aplice Legea, pana sus, la “reprezentantii” numiti sau alesi ai romanilor. Concluzia:
1. Baconschi trebuie demis. 2. Orice stat normal din lumea aceasta l-ar trimite pe Ambasador la plimbare cu tot cu nevasta, chiar azi, mai ales ca avem in discutie proslavirea oficiala a unui criminal de razboi antisemit si antiroman. Pastrarea in functie a unui ministru mediocru si vesnic nepregatit dar intotdeauna plin de aroganta (vezi gestionarea situatilor de criza, gafele stupide legate de MCV si santajarea UE cu votul pentru Croatia), care s-a dovedit ca reprezinta mai degraba Ungaria decat Romania, este o dezonoare pentru demnitatea nationala.
Nici o ambitie, “europeana”, politica, sau personala, nu poate justifica pastrarea lui Baconschi in functie, in detrimentul interesului national. Ignorarea faptelor, din ambitiile numite mai sus, si certificarea pentru Budapesta ca Bucurestiul poate sa-i fie sluga si pres indiferent ce acte extremiste si provocatoarea ar desfasura, pe teritoriul romanesc, ar insemna inca o victorie majora asupra Romaniei a micului stat revansard de la Apus sprijinit de marele conglomerat neoimperialist de la Rasarit. Numai niste piloti orbi nu ar putea sa vada asta, aruncand in genunchi intreaga Romanie si incalcand cu buna stiinta, deopotriva, atat demnitatea nationala cat si interesul national.
Transcrierea mesajelor:
Erzsebet Bajtai citește mesajele premierului Ungariei Viktor Orban si președintelui Pal Schmitt:
“Fiecare ungur care traieste in tara mama sau oriunde altundeva in lume simte ca, atunci cand vine primavara, trebuie sa ne adunam sa punem cocardele. In acelasi timp, este un eveniment in care putem face un bilant asupra starii natiunii. Avem foarte multe de facut. Suntem in fata unor probleme deosebite. Am avut si avem si acum foarte multe probleme la care nu putem astepta (…) Am decis sa fie Ziua Solidaritati Nationale, am rezolvat primirea cetateniei maghiare a celor care traiesc in afara granitelor Ungariei, cu conditia, sau in primul rand, ca sa nu-si paraseasca pamantul natal. Acum ne indreptam spre noua Constitutie care a fost inaintata Parlamentului, care formuleaza si exprima solidaritatea tuturor ungurilor dar in acelasi timp si responsabilitatea Ungariei pentru toti ungurii indiferent unde traiesc in lume”.
Erzsebet Bajtai, soția ambasadorului Oskar Fuzes continuă:
„Și sufletul meu îmi dictează (Cred că este mesajul lui Orban, spune traducătorul [1]) să vă transmit și eu câteva cuvinte, pentru că și eu am venit din pusta ungară ca și marele poet Petofi. Revoluția a început în 1848 la Budapesta etc. (…) Dar Petofi știa foarte bine că, de fapt, marile bătălii se vor da în Ardeal. (…) Petofi, cand a venit in Ardeal, a știut foarte bine ca forța maghiarilor de atunci o constituie Ardealul, ca ardelenii sunt coloana vertebrala a ungurilor. Petofi a scris ca fiecare picatura de sange a eroilor secui valoreaza aur. De fapt, Ardealul a fost luat de la noi de tarile si puterile care au avut un scop foarte bine definit, de a ațața natiunile si de a desena niste granite pentru ca ei sa fie in continuare puternici si dirijori. Acum lupta se duce prin pace, prin calm si intelegere, ca sa predam stafeta generatiilor viitoare”. Ar fi bine ca ungurimea din Ardeal sa nu dureze doar doua-trei generatii, ci sa se mentina in continuare prin fluctuatiile generatiilor, in mod absolut normal, liber, lucrand pentru comunitate. Sa ne aducem aminte de stapanii Ardealului, de sotiile lor, care au fost un exemplu de toleranta, domnitorii Ardealului care au inteles ca Ardealul trebuie sa fie un pamant de solidaritate. Un lucru este foarte important: sa nu lasam steagul sa cada la pamant, pentru ca daca va cadea, cineva tot trebuie sa-l ridice. Trebuie sa predam generatiilor tinere capacitatea noastra intelectuala, forta noastra, credinta noastra, coloana noastra vertebrala. Este un mesaj de viitor, de speranta. Sa fie Ardealul ceea ce a fost si natiunea ungara ceea ce a fost [2]. Asta va doresc din suflet!
[1] Se presupune ca incepe mesajul soției ambasadorului, plin de afirmații extremiste și iredentiste și care se termină cu versurile lui Albert Wass, criminal de razboi antisemit si antiroman.
[2] „Legyen Erdély újra, ami volt!/ Óvjuk meg a székelyeket/ a románok rémtetteitől” (“Să fie Ardealul din nou ce-a fost!/ Să-i apărăm pe secui/ De faptele odioase ale românilor” – Wass Albert – poezia Eliberarea Ardealului). Ambasadorul Ungariei la Bucureşti, Oszkar Fuzes, a declarat, vineri 18 martie, pentru MEDIAFAX, că soţia lui nu a rostit niciodată versuri din vreun poem al lui Albert Wass.
Ambasadorul Ungariei la Bucureşti, Oszkar Fuzes a declarat azi la Parlament, întrebat în legătură cu mesajul premierului Viktor Orban, că nu are nimic de care să se delimiteze, deoarece nimeni din partea Ungariei nu a spus nimic în legătură cu autonomia sau cu Ardealul, transmite Mediafax.
“Nu am fost acolo, dar cred că s-a făcut o confuzie între mesajul oficial al lui Viktor Orban, cu poemul lui Petofi Sandor şi cu discursul soţiei mele”, a declarat Oskar Fuzes.
“Nu mă delimitez. Nu am nimic de care să mă delimitez. Nimeni din partea Ungariei nu a spus nimic, deloc, absolut nimic în legătură cu autonomia, în legătură cu Ardealul şi aşa mai departe. În toate mesajele a fost numai că noi ne luptăm pentru păstrarea identităţii şi culturii maghiare”, a spus Oszkar Fuzes, citat de Mediafax.
Ca avem guvernanti cretini si tradatori, care s-au pus in patru labe si cu gura deschisa la prohabul slugilor lui Viktor Orban, cum e seful M.A.E. Baconsky, stim deja. Dar ca toti parlamentarii si jurnalistii prezenti la fata locului, si toti SRI-isti, SIE-istii si sineguristii care-i canta-n ureche lui Basescu sunt la fel, nu-mi inchipuiam.
Sunt gata sa admit ca sotia ambasadorului Oszkar Fuzes, Bajtai Erzsebet, care a reprezentat, autorizat, Ungaria, la Miercurea Ciuc sau la Targu Mures (alta confuzie introdusa si perpetuata deliberat de ambasadorul Ungariei), recitand discursul lui Viktor Orban, luata de vreo dusca de palinka, si-a adus aminte, “neautorizat”, de versurile extremiste ale poetului maghiar Petofi Sandor si a bagat de la ea citatul “să fie Ardealul cum a fost şi naţiunea ungară cum a fost, asta vă doresc din suflet”. Sunt gata sa admit, crucindu-ma, ca Ministerul “roman” al Afacerilor Externe furnizeaza presei, pe post de gurist al MAE ungar, o traducere “neautorizata” – in alte locuri trecuta ca “neoficiala” – a discursului lui Viktor Orban (Un Minister este autorizat sa ofere texte “neautorizate”?!).
Dar ca Parlamentul Romaniei, recte toata “clasa politica”, sarbatoreste ziua maghiarimii – uciderea a peste 40.000 de romani ardeleni – cot la cot cu UDMR-isti care lupta pentru autonomie, si ca un ambasador minte in fata Romania, fara ca nimeni dintre oficialii tarii sa nu ia nici o masura, nu poate fi tolerat.
Nu ma interezeaza discursurile premierului Viktor Orban sau ale sotilor Erzsebet si Fuzes (acum “disparute”, cenzurat pe Agerpres, odata cu fraza “Să fie Ardealul cum a fost şi naţiunea ungară cum a fost. Ardealul a fost luat de la noi de puterile şi ţările care au avut un scop bine definit, de a aţâţa naţiunile şi a desena graniţe la care ei să fie în continuare dirijori”. Ultima parte tot versuri de Petofi Sandor sunt?). La acestea Guvernul si MAE sunt cele care trebuiau sa reactioneze iar reprezentantii acestora, s-a stabilit, nu prea au cum sa guite in patru labe si cu gura plina. Insa ma intereseaza ca Parlamentul meu, al nostru, forul reprezentativ al poporului roman, ales, nu numit, sa ia masuri, cat de urgent, fata de declaratiile reprezentantului oficial al forului omolog de la Budapesta, respectiv presedintele Parlamentului ungar, Laszlo Kover (i.e. Vasile Grasu), facute pe teritoriul Romaniei. Pentru acestea trebuie cerut socoteala, nu pentru balbaielile “neautorizatei” sotii a ambasadorului Ungariei si gargariselile purtatorului ei de cuvant, neautorizatul de catre poporul roman sef al M.A.E. Baconsky.
Aceste declaratii dovedesc inca o data, daca mai era cazul dupa episodul cu insultele vopsite de unguri pe gardul propriei Ambasade, ca ambasadorul Oszkar Fuzes, afirmand ca “nimeni din partea Ungariei nu a spus nimic, deloc, absolut nimic în legătură cu autonomia, în legătură cu Ardealul şi aşa mai departe” este un mincinos ordinar.
Iata dovada minciunii ambasadorului Fuzes:
Vicepremierul Ungariei, Semjen Zsolt, a declarat marţi, 15 martie, la Miercurea Ciuc, la manifestările organizate cu ocazia “Zilei Maghiarilor de Pretutindeni”, că Budapesta sprijină obţinerea autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc (declaratie filmata si transmisa de televiziunile de stiri fara sa o vada, auda sau comenteze nici Baconschi, nici Boc, nici Basescu)
Presedintele Parlamentului Ungariei, Kover Laszlo, a declarat, sambata seara, pe 12 martie a.c., la Targu Mures, unde a primit premiul “Gabor Aron”, din partea CNS, ca statul ungar sprijina dorinta de autonomie, iar ceea ce vrea Consiliul National Secuiesc (CNS) este “legal, corect si modern”, este “viitorul natiei si porunca lui Dumnezeu”.
Presedintele Parlamentului Ungariei a spus ca dorinta de obtinere a autonomiei este intemeiata si din punct de vedere moral, “corespunde vointei Creatorului si vointei oamenilor”, iar maghiarii trebuie sa aiba incredere in “succesul politicii nationale”.
“Avem incredere in forta noastra, cerem doar drepturile care ni se cuvin in mod firesc”, a mai spus Kover, subliniind ca premiul primit nu il considera o recunoastere a meritelor sale, ci o “indicatie pentru viitor”.
“Voi face tot ce pot in anii ce vin ca sa nu va insel sperantele”, a incheiat presedintele Parlamentului Ungariei. (sursa: Mediafax)
In cadrul aceleiasi manifestari, presedintele Consiliului National Secuiesc, Izsak Balazs, a declarat ca, asa cum Kover Laszlo, cu ocazia organizarii la Budapesta a sedintei Consiliului National Secuiesc, a declarat: “Fratilor secui, ati ajuns acasa!”, intrucat drapelul Tinutului Secuiesc era arborat pe cladirea Parlamentului budapestan, tot asa, si secuii au inaltat pe cladirea Palatului Culturii din Targu-Mures drapelul Ungariei. Acesta a precizat ca maghiarii din Transilvania considera ca acest drapel trebuie sa fluture pe cladirile oficiale nu doar la ocazii speciale, ci permanent. “Odata si odata trebuie sa cream conditii legale ca toti maghiarii din Transilvania sa isi poata folosi simbolurile oriunde si oricand doresc”, a aratat Izsak. (sursa: Agerpres, necenzurat inca)
Dealtfel, aceste declaratii ale fostului sef al serviciilor secrete maghiare, ignorate de seful MAE, de seful lui si de seful sefului lui, au fost sanctionate chiar a doua zi printr-un Comunicat, de catre Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, care a solicitat statului actual si institutiilor lui abilitate – de la SRI la Presedintie – sa redevina romane.
Credeti ca s-a primit un raspuns, in afara minciunilor ambasadorului Ungariei in Romania, Oszkar Fuzes?
COMUNICAT
Consiliul Director al Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, în numele celor 400 000 de români trăitori în judeţele respective, condamnă declaraţiile făcute de preşedintele Parlamanentului Ungar, Laszlo Kover, la 12 martie 2011, la Târgu-Mureș, menite să inducă ideea legitimității autonomiei teritoriale pe bază etnică, a “Ţinutului secuiesc” nu numai ca un drept legal, ci ca pe unul divin!
Apreciem că o asemenea declaraţie reprezintă o imixtiune brutală în viaţa politică a României, practică care contravine uzanţelor diplomatice şi relaţiilor dintre două ţări vecine, membre ale NATO şi a Uniunii Europene.
Ne exprimăm surprinderea faţă de lipsa de reacţie a clasei politice româneşti faţă de această nouă incitare, prin manipulare, a radicalilor din Consiliile Naționale Secuiești şi nu numai, pentru obținerea autonomiei pe criterii teritoriale a unei zone din inima României.
Considerăm că acest episod regretabil are o legătură nemijlocită cu activitatea de fost șef al serviciilor secrete maghiare a domnului Laszlo Kover, recunoscut pentru practicile sale de incitarea și intoxicare a minorităților maghiare din țările vecine Ungariei.
Solicităm instituţiilor abilitate ale Statului Român să ia măsurile ce se impun pentru respectarea Constituţiei României şi combaterea tuturor manifestărilor neorevizioniste, menite a genera acţiuni destabilizatoare cu consecinţe grave, pe termen mediu şi de perspectivă, asupra populaţiei judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş, deopotrivă a românilor, maghiarilor, secuilor şi rromilor şi asupra păcii din această parte a Europei.
Calitatea ţării noastre de membra a NATO şi a Uniunii Europeane este de natură să confere României un plus de stabilitate doar în măsura în care clasa politică românească va înţelege că aceia care au conceput fluturarea autonomiei etnice ca pe o sursă cronică de frustrare şi tensiuni trebuie, în fine, contracaraţi cu promtitudine, fermitate şi eficienţă.
Pana unde va decadea demnitatea nationala in fata UDMR si a intereselor Ungariei asupra Romaniei?
Refuzăm farsa istoriei care se repetă si complicitatea morala la crima
Luni, 21 martie ac, se decide la Curtea de Apel Craiova, dupa cinci ani de procese, daca autorul etnocidului românilor transilvăneni de la 1848 va avea o stradă în Târgu-Mureș, cu numele lui, blestemat din neam in neam de urmasii victimelor: Lajos Kossuth. Pe 14 martie a.c., la peste cinci ani de la declansarea acestei batjocoriri oficiale a demnitatii nationale, un angajat al statului roman, extremistul Csibi Barna, continua „opera” lui Lajos Kossuth, si il ucide in efigie pe Avram Iancu, in piata publica, cu mesajul “Aşa păţesc toţi care greşesc împotriva naţiunii maghiare şi a secuilor”. La Bucuresti, timp de doua zile, Parlamentul Romaniei sarbatoreste alaturi de extremistii maghiari un 15 martie care a dus la uciderea a peste 40.000 de romani. In timpul manifestarilor dedicate “maghiarilor de pretutindeni” oficiali ai statului vecin incalca pe teriotoriul tari si cu buna stiinta Constitutia Romaniei incitand minoritatea maghiara la obtinerea “dreptului divin” – apud presedintele Parlamentului ungar, Laszlo Kover – autonomia “Tinutului Secuiesc”. Ulterior, ambasadorul Ungariei, Oszkar Fuzes, de mana cu ministrul de Externe, Teodor Baconschi, mint in fata Parlamentul, poporul si presa romana ca astfel de declaratii nu au avut loc. Mai mult, sotia sa, Bajtai Erzsebet, a recitat la Miercurea Ciuc din versurile criminalului de razboi antisemit si antiroman Wass Albert: “Să fie Ardealul din nou ce-a fost!/ Să-i apărăm pe secui/ De faptele odioase ale românilor”.
Mai multi jurnalisti si scriitori i-au adresat aceasta Scrisoare Deschisa premierului Emil Boc pentru a-l avertiza asupra nivelului de batjocorire a demnitatii nationale la care au ajuns partenerii de Guvernare ai PDL, organizatia etnica UDMR.Aceasta Scrisoare deschisă a fost adresata intai dlui dr. Dorin Florea, primarul municipiului Tîrgu-Mureş, presedinte al Filialei Judetene a Partidului Democrat Liberal (PDL), privind procesul de luni, 21 martie. Ramasa, pana acum, fara raspuns, o remitem sefului acestuia, dl Emil Boc, premier al Guvernului Romaniei si presedinte al PDL, mai ales ca, intre timp, chestiunea maghiara risca sa destabilizeze intreaga tara, sub ochii neputinciosi, nepasatori sau chiar complici ai serviciilor secrete si responsabililor politici de la cel mai inalt nivel.
Scrisoarea va fi depusa luni, 21 martie ac, la secretariatul Guvernului Romaniei, de unde vom lua numar de inregistrare si vom solicita raspuns scris. Va rugam sa semnati cu numele intreg si sa adaugati si profesia dvs. Doamne ajuta!
Motto din Lajos Kossuth: Romanii, o «hoardă mai josnică decât vita» – (Liviu Maior, 1848 – 1849, Românii şi ungurii în revoluţie, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1998, p. 378)
Domnule Emil Boc,
Istoria, constata marele filosof Hegel, tinde să se repete. Prima oară ca tragedie, apoi ca farsă…
În urmă cu 163 de ani, cu prilejul Revoluţiei Ungare din 1848, în Transilvania a avut loc împotriva românilor un masacru sângeros. Peste 230 de sate locuite de români au fost incendiate, bărbaţi, femei, bătrâni şi copii, aproape 40.000 de suflete, au fost împuşcaţi, spintecaţi, spânzuraţi. Principalul autor moral al acestei tragedii a fost Lajos Kossuth, prim-ministrul guvernului revoluţionar ungar.
Peste nici un secol, în toamna lui 1940, în acea parte de Transilvanie care fusese făcută cadou Ungariei de către Germania nazistă şi Italia fascistă prin Dictatul de la Viena, tragedia s-a repetat: peste 1100 de români fără apărare din Ip, Tresnea, Mureşenii de Câmpie, Sucutard, Nuşfalău, Marca, Cosnicu, Cămar, Zalău, Beiuş, Hida, Dragu, Ciumarna, Cerasa şi din alte localităţi au fost ucişi de armata ungară horthystă în primele două săptămâni după ocupaţie. Alte orori au avut loc câţiva ani mai târziu, în toamna lui 1944, la Moisei şi Sărmaş.
În urmă cu un deceniu, pe vremea primarului de tristă amintire, Imre Fodor, exact ca în aforismul lui Hegel, istoria s-a repetat ca farsă: prin contribuţia unor consilieri locali – unii de rea-credinţă şi cinici, alţii doar oportunişti sau ignoranţi -, două străzi ale municipiului Tîrgu-Mureş au fost rebotezate Kós Károly şi Dieta de la Turda. O acţiune care nu putem s-o denumim decât perversă, având în vedere că un personaj precum Kós, altfel un arhitect şi grafician remarcabil, dar ale cărui antiromânism şi antisemitism sunt notorii, a fost decorat de însuşi Horthy cu cea mai înaltă distincţie ungară, Nemzetvédelmi Kereszt (Crucea Apărării Naţionale). Aşa cum scria ziarul Ellenzék din Cluj la 16 iun. 1941, motivul era că Kós Károly: „a luptat cu credinţă – şi cu riscul vieţii – în teritoriile smulse (Ungariei Mari, n.n.) împotriva forţelor străine (…)”. Adică împotriva României!
Andrei Plesu, la etatea sa, dupa ce a trecut cu bine de Omagiul pe care l-a primit din partea detasamentului de pionieri si utecisti de la Colegiul Noua Europa, este mai ceva ca Ceausescu inainte de Congresul XIV. Zici ca merge pe urmele lui Iliescu, modelul Viagra al politicii dambovitene. Iliescu are o ambitie: sa iasa din politica cu picioarele inainte. Dar Plesu, ce ambitie are? Sa intre in politica cu picioarele inainte? Pentru ca, totusi, pare sa se consume cam mult pentru starea sa de sanatate, specifica persoanelor bolnave de obezitate. Raspunsul poate sta in faptul ca Plesu nu face nimic gratuit. Si nici gratis. Ci pe bani; bani grei am putea spune, daca ne gandim la milionul de marci primit de la o Fundatie germana chiar in timp ce era Ministru de Externe al Romaniei.
Acum, nu trece o zi fara ca lautarul din Tescani sa nu danseze ca hipopotamul Disney pe vreo scena nationala sau sa se lateasca in ecranul cutiilor de spalat creiere, alaturi de mai tanarul sau partener de viata Siegfried (pentru intimi Marcello). Daca nu e in Dilema lui Patriciu e in Adevarul (aceluiasi Patriciu) sau, in varianta sa electronica, ca cap de pagina in Hotnews-ul lui Soros, racorit cu evantaiul de pene de soimul patriei sovietice, micul Tabalaga. Daca nu e pe TVR 1, lansat intre “Danutz SRL” si “Lozul cel Mare”, il gasiti in reluare, dimineata, la pachet, intre “Pur si simplu delicios” si “Povesti cu lipici pentru cei mici”, sau pe TVR Cultural, cu marele Patapievici la picioare. Daca nu-i la Ateneu, pe banii ICR, adica ai nostri, atunci Pataplesu ii face culcus la loc, in Aleea Alexandru, de unde Ion Iliescu i-a facut cadou, de la bugetul statului, primele miliarde cu care a rulat Dilema. Aici, mai nou, Hopa Mitica al tuturor regimurilor, “Tulceanu”, colegul lui “Lulu” Filosofeanu, care si-a irosit cei mai frumosi ani de creatie tocindu-si coatele in Guvernele FSN, CDR, PNL, PDL, UDMR si murdarindu-si buricele degetelor la triat Note Strict Secrete din Dosarele Securitatii, emite, de pe podiumul sau de “rezistent prin mancare” in regimul comunist, noile directive ale Partidului Civililor din Romania (PCdR). Nu-i vorba, o face cu sarm si inteligenta… diabolica, dupa cum ar spune unii.
Daca as fi scientolog, sa spunem, o alta secta plina de “intelectuali”, mi-as dori sa-l vad pe Plesu ca Guru, dansand nud in Golful Neamtului de la Costinesti, dar numai cu o partenera de plaja ca “tovarasa colonel” Zoe. Zoe Petre, cea cu care a aprobat si aplaudat bombardamentele asupra locuitorilor capitalei Serbiei, Belgrad: copii, batrani, intelectuali, oameni, intr-un cuvant. Am inteles ca domnul Plesu se oripileaza in fata violentei Miscarii Legionare, care, prin unii membri ai ei inzestrati cu o gaura in plus, vorba lui Tutea, cea de la pistol, gaureau responsabili guvernamentali, la randul lor criminali, ca Armand Calinescu, pentru a se preda apoi si a fi executati in piata publica. Reprobabil, nimic de zis. Dar oare nu se gandeste Andrei Plesu, apologetul crimei in masa, cum il vor privi ochii copiilor ucisi, ochii miilor de cadavre sarbesti facute de un atac blestemat, chiar si de Sfintele sarbatori de Pasti, in timp ce-l va cuprinde frigul si intunericul?
Tot de la inaltimea lui, de filosof-sef al natiunii, dl Plesu a dezavuat atoatestiuitor, in aceeasi conferinta, apartenenta lui Eliade, Noica, Cioran, Nae Ionescu la Miscarea Legionara si si-a permis sa-l ridiculizeze pe geniul romanesc Mircea Vulcanescu pentru ca venise la Antonescu cu 14 solutii la o problema (am observat, de altfel, inceputul unei campanii impotriva “criminalului de razboi” Mircea Vulcanescu, careia, iata, ii da glas insusi luptatorul cu comunismul “crenvurşti ardeleneşti făcuţi din carne de capră“). E grav ca unii ca Vulcanescu puteau gasi mai multe solutii la o problema in timp ce distinsul Plesu, cat a fost ministru de Externe, nu a reusit sa obtina o omleta calda de la cantina MAE. Observ si eu, nu dau cu parul.
Cum nu sunt intelectolog ci doar un biet pacatos ortodox nu imi permit sa acced la oaza maro a cercului stramt si doar observ, de la distanta. Observ ca de la inaltimea sa de tovaras al procurorului bolsevic, pardon, mensevic al natiunii, din sferele heideggeriene si pariso-heidelbergiene, se coboara pana in tarana ortodoxie noastre si il scarmana problema cipurilor. Ce treaba are filosofia plimbata curmanos de pe strada Paris pe Tirana si apoi la Centrala din Aleea Alexandru cu cipuiala? Ne spune Hopa Mitica: “Cand a aparut scandalul cu cipurile, au fost reprezentanti ai clerului care au spus: “E 666, mana diavolului, nu va lasati, mai bine sa ne aruncam cu pieptul in sabii!” Brusc, dupa ce s-au purtat musulmani un timp, acum erau kamikaze.” Nu inainte de a critica, ca orice om de bine, la modul general, ca “din punctul meu de vedere, martiriul nu este o practica autohtona. Nu cunosc mari teologi care sa fi acceptat chiar martiraje minore cand s-au daramat biserici, adica macar sa declari ca nu e in regula si sa suporti consecintele (care nu puteau fi fatale, insemnau o trimitere la munca de jos, intr-o manastire de granita)”.
Am auzit placa asta de mii de ori din partea “intelectualilor de bine”. Cu totii ignora, ca sa dau un singur exemplu, martirajul Parintelui Gheorghe Calciu, care chiar de pe scarile bisericii, cu glas tare, predica impotriva ateismului comunist, pentru a fi re si re-arestat, savarsind doua decenii de inchisoare, exact in perioda in care Plesu si Liiceanu isi plimbau dosurile pe la Paris, Viena si Berlin. Desigur, dl Plesu nu a avut timp sa-i cunoasca pe martirii din inchisori, fiind mai degraba ocupat cu deservirea ofiterilor de Securitate in timpul transei sale transcendentale sau la orele de estetica predate pentru Securitatea Municipiului Bucuresti (SMB). Nu asta ar fi problema. Dar, inainte de a-i arata pe altii cu degetul – in special clerul ortodox, normal – se pune intrebarea de bun simt “Unde ai fost tu?”. Unde ai fost Andrei Plesu cand se daramau bisericile, rand pe rand? Unde a fost glasul moralist al intelectualului cocotat acum pe scena Ateneului? Unde a fost trupul tau, cu care, nu ma indoiesc, puteai cu usurinta opri cel putin un escavator pe treptele Bisericii Sfanta Vineri? Ah, am uitat! Erai la Heidelberg, persecutat de Securitate, pentru a doua oara!
Poate aceasta sa fie diferenta intre cei doi titani ai disidentei romane, Plesu si Liiceanu, si insignifiantii Michnik si Muller; ca cei din urma au facut, totusi, inchisoare si au fost anchetati si brutalizati de Securitate in timp ce cei dintai “rezistau prin mancare”! Un alt martir uitat de marele Andrei Plesu (la propriu nu la figurat), Parintele Nicolae de la Rohia, observandu-i cu atentia anilor de detentie, i-a definit pe cei gardieni ai lui Noica drept “Catarii de la Paltinis” (secta nu animalul). Ce inseamna darul unui Parinte convertit la dreapta credinta…
Bine zicea Parintele Justin Parvu, bunul duhovnic luat in bascalie cu cipurile de intelectualul tuturor regimurilor, Andrei Plesu: “Este o realitate tristă – intelectualii noștri au fost şi rămân cei mai slabi în atitudine, fricoși, cedează uşor, să îşi menţină posturile. Am observat asta şi în închisoare – mult mai uşor mărturiseau oamenii simpli decât intelectualii; intelectuali erau câţiva, dar omul simplu pătrundea mai repede cu inima realitatea lucrurilor. Intelectualul nu are exerciţiul luptei, al greului, el s-a obișnuit cu un salariu, cu o stare bună materială şi s-a retras astfel din orice acţiune. Ei s-au aliniat partidelor politice în primul rând ca să-şi apere averile”. (Parintele Justin Parvu da primul interviu dupa ce a fost acuzat de legionarism: “Important e să nu cedezi! Să nu cazi pradă răului!”»)
Dar sa ne intoarcem la chestiunea zilei: domnul Andrei Plesu e activ. De ce?, asta-i intrebarea. Gasim raspunsul in expozeul sau ICR-ist: “Lumea noastra arata ca un stadion fara arbitri”. Dl Plesu vrea sa fie arbitrul acestei lumi. Cum stim ca, de cele mai multe ori, arbitrul fura pentru un jucator, la inceput asa, cu ciupeli, in asteptarea finalei, cand se joaca meciul hotarator, nu ne ramane decat sa-l observam cum incepe sa-i faca loc pe scena, cu toata armata sa de soimi ai patriei sovietice, pionieri si utecisti, si omnigrandoprezenta sa, unui “ales” al Grupului. Grupul pentru Dialog Social, centrala PCdR-ului, copilul cu doua moase, Brucan in decembrie 1989, si Soros din ianuarie 1990. Desigur, asta ne arata cat de slab este, de fapt, “alesul” Grupului, daca s-a conceput o atare strategie agresiva pentru el, cu o asemenea perioada inainte de alegeri. Este vorba, desigur, de “fiul unui revolutionar”, ce sa-i faci? tot… bolsevic (sau mensevic?), “el insusi un revolutionar”… Pana atunci, la momentul “finalei”, sa ne obisnuim, asadar, sa-i vedem pe cei doi hipopotami de aur dansand pe toate mesele “lumii noastre”, un Pat si-un Patason (alias Siegfried, aka Marcello) imbatraniti in rele, un cuplul Stan si Bran de plans, doua jucarii stricate, ce merg tinandu-se de mana numai pe strazi intunecate si adanc-adanc infundate…
Micul scrib de la gazeta de perete electronica a PCdR, Danutz SRL Tapalaga, deranjat ca editorul sau humanistoid Liiceanu-Liicheanu-Liigheanu a fost stampilat pe viata de Adam Michnik drept bolsevic si mensevic, se supara ca prostul satului pe Dinu Patriciu, ca cica intra cu bocancii (eu am observat ca are pantofi destul de fini, de doar vreo 1000 de euro bucata) la Ateneu si lipeste bancnote pe fruntea violonistului cand “toata lumea stie”, dupa cum a spus si tovarasul ayatollah Tismaneanu, ca “mensevicii sunt anti-bolsevici”. Sa te crucesti, ce-ti ramane de facut?! Dar si sa te amuzi, de ridicolul situatiei: gura pacatosului adevar graieste. In cazul de fata, singurul violonist cu dar lautaresc este chiar rapsodul Plesu, caruia Patriciu chiar ii lipeste pe frunte (tot la propriu), lunar, cate o bancnota-doua din cele oferite ca dar de Federatia Rusa dupa devalizarea Rompetrol-ului romanesc.
Documente probatorii depuse la Tribunal care dovedesc, prin continutul lor de necontestat, motivele pentru care solicit statului roman daune pentru suferintele indurate in timpul detentiei.
Apropo de: Solidarizare cu jurnalistul Dan Badea. Finul lui Magureanu, Razvan Petrovici, vrea sa-i inchida blogul de investigatii si “De ce mor, unul după altul, administratorii lui Răzvan Petrovici”. Un articol vizat pentru eliminare de finul lui Magureanu
În mod suspect însă, administratorii folosiţi în firmele Univers’All Trading şi Tichet Plus Services SRL, legate ombilical una de alta, au început să moară în accidente stupide. Numărul lor a ajuns, saptămâna trecută, la patru
Unul dintre cei mai controversaţi oameni de afaceri români, speriat de dezvăluirile şi conexiunile făcute pe acest blog, a decis că e cazul să-mi închidă gura. Răzvan Petrovici, finul lui Virgil Măgureanu, a cerut în instanţă închiderea acestui blog…
Dupa decembrie 1989, prima mentiune oficiala referitoare la o structura informativa externa a aparut în Decretul CFSN nr. 111 din 8 februarie 1990, când a fost reorganizat Centrul de Informatii Externe
Cred că cele 50 de minute de la TVR 1 ar putea fi înviorate în următoarele ediţii cu câte o votcă pentru Pleşu şi Liiceanu. Altfel, emisiunea riscă să se transforme într-o sinecură pentru cei doi intelectuali.
Intr-o discutie cu nu stiu cine, a carui inregistrare transcrisa a ajuns in exclusivitate (!) la Realitatea, dupa cum chiar ei se laudau, Pasat se referea la mine si la alti lideri PDL, afirmand sau sugerand ca avem o relatie mai mult decat colegiala, una prin care ar fi putut sa obtina sprijin preferential de la mine pentru nu stiu ce proiect in domeniul agrementului
Dupa ce Parlamentul Romaniei a adoptat saptamana trecuta un proiect legislativ, initiat de senatorul PDL Silviu Prigoana, care viza schimbarea denumirii de rom in tigan, Parlamentul European a anuntat astazi ca este pregatit la randul sau sa aprobe schimbarea unei denumiri, de data aceasta din “români” in “tigani”, pentru a indeparta orice posibila confuzie la nivel european.
Europarlamentarul italian Silvio Persecuzione, principalul sustinator al proiectului explica: “Termenul de “român” se aseamana extraordinar de mult cu termenul de “roman”, adica de locuitor al Romei si stramos al poporului italian. Poporul roman a construit un imperiu, a cladit cetati, arene, teatre, temple, drumuri si apeducte. Poporul român nu a construit nimic si in plus a mai si daramat ce au gasit de la stramosii mei. Nici macar sosele nu au. E inadmisibil ca românii sa fie confundati in continuare cu romanii. E o rusine! De aceea cred ca singura solutie este schimbarea denumirii lor in “ţigani” si modificarea numelui tarii in “Ţigania Oricum asa ii stie toata lumea prin Europa, drept tigani.”
Agreata in majoritatea tarilor occidentale, schimbarea denumirii nu este la fel de bine vazuta si la Bucuresti unde probabil cele mai mari nemultumiri le au chiar romii care la ultimul recensamant s-au declarat romani pentru a schimba de apelitivul “tigan”. “Pai e corect, ne-am zbatut o viata intreaga si vine FMI-ul si ne face iar tigani?”, crede Eusebia Rogojina, de profesie vanzatoare de flori.
Contactati telefonic de reporterii nostri, reprezentanti din Ministerul de Exterior au precizat ca zvonurile sunt adevarate si exista o sansa reala ca romanii sa fie cunoscuti de-acum inainte drept tigani in Europa. “In momentul de fata, votul ne este favorabil insa totul sta in mainile europarlamentarilor unguri. De ei depinde cum ni se va spune de acum inainte”.
Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, a prezentat astăzi, 9 februarie 2011, în cadrul unei conferinţe de presă, bilanţul privind primul an de la preluarea mandatului ministerial, informeaza MAE (nu si ultimul? –nm). „România a fost, în 2010, activă internaţional şi angajată în continuarea construcţiei europene. 2011 nu va face decât să confirme şi să intensifice eforturile anului trecut. Voi promova în anul 2011 o diplomaţie inteligentă, echilibrată, activă, demnă şi, de ce nu?, îndrăzneaţă. Eforturile noastre de concepţie şi acţiune trebuie să devină mai vizibile. Diplomaţia reactivă trebuie să fie înlocuită de o atitudine activă, atât în cadrul Uniunii Europene, cât şi în plan internaţional”, a declarat ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, conform aparatului MAE. Parca am fi pe vremea celor doua ore ale TVR de propaganda comunista – “angajata in continuarea constructiei societatii socialiste multilateral dezvoltate” – plus imi plac si chestiile astea cu “voi promova”, “de ce nu?”. “eforturile noastre trebuie sa”, “diplomatia trebuie sa”... pai “de ce nu” ai facut asta pana acum ca sa nu ramanem “incremeniti in proiectul” “trebuie sa”? Ca si in ce priveste relatia cu Federatia Rusa, despre care Baconschi afirma: “Voi acorda o prioritate specială acestui spaţiu. Pentru moment nu vă pot oferi detalii (mmm – putin mister, o capa o spada, poate si o vulpe… 🙂 – nm), dar sper ca în acest an să asistăm la progrese reale şi pe această linie”. Dupa un an de mandat bilantul consta in “voi face”… Dincolo de bla-bla-ul oficial m-am gandit ca e mai haios sa stiti si cu ce a ramas “seful diplomatiei”, oficial, de pe urma acestui an. 🙂
March 30th, 2011 
VR 
“Fostii oficiali ai Ambasadei care au lucrat cu el l-au etichetat pe Baconschi drept « util » pentru marea majoritate a chestiunilor”. – Telegrama Wikileaks
Posted in 
Tags: 
