De la Tisa: Viktor Orban, tovarasul de drum al lui Basescu, favorizeaza “declinul democratiei”
Politica ta – un portal de informatii la zi de unde mai aflu ce jonglerii face Basescu pe la TV si prin arena de circ de la Cotroceni – noteaza un fapt mai putin observat de media larga din Romania: ca presedintele tuturor ungurenilor a avertizat romanii asupra “semnalului extrem de grav” dat de Hillara Clinton la OSCE uitand insa sa-si apare tovarasul de regionalizare si federalizare a Romaniei, capul Fidesz de la Budapesta, Viktor Orban. In tara orbilor stim cine e imparat.
Mesajul integral si “extrem de grav” al madamei Hillary era nu la adresa Romaniei ci cu referire directa la amicul sau de horinka din “Tinutul Secuiesc” primit cu bratele deschise la Cotroceni, cel cu care a declarat ca are “o relatie speciala” si pentru care a indemnat romanii din Ungaria sa voteze (!), conform propriilor afirmatii. Intrebarea mea este: De ce nu sare Basescu si la jugulara Clintonienei, asa cum a facut cu jurnalistii care i-au critica “relatia speciala” – a se citi de “tradare nationala” – cu extremistul antiroman Viktor Orban, invinuit, iata, fara indoiala pe nedrept, de “nefericite semne de declin democratic”?
Mesaje dulci ca-n Bucuresti, in toata tara nu gasesti
Votul la Bucuresti decurge bine. Daca Cetateanul Tociu – alias Cetateanul Suparat 🙂 cu “Eu cu cine votez” – propune un mesaj catre poporul roman din partea simplului alegator – “Te iubesc!” (foto) – Politica ta ne informeaza ca a urmat apelul lui Basescu dat pe Facebook dintr-o fosta curte a lui Ceausescu si nu a votat cu ARD, ci cu UE si cu SUA. “Comandante, raportez cu mandrie ca am decis sa-ti urmez pretioasele indicatii, asa ca am scris UE si SU(L)A pe buletinul pentru Senat”, scrie tizul presedintelui, Traian de la Politica ta, unde prezinta si o imagine semnificativa a votului acordat.
…Pan’ la Nistru: Basarabia voteaza cu Eugen Tomac
In Basarabia, exceptia care confirma regula se numeste Eugen Tomac. Militantul pentru reunirea nationala Constantin Codreanu ne informeaza de la Chisinau ca Republica Moldova nu poate avea alta optiune decat cea aleasa de tinerii Basarabiei si alte numeroase personalitati basarabene, printre care se numara si eroul de la Tiraspol, Alexandru Lesco, care afirma cu ceva timp in urma: “Eugen e din Basarabia străbună. El simte şi trăieşte pentru toţi basarabenii. A mâncat în cămin pâinea neagră de student la Istorie la Bucureşti alături de toţi tinerii Basarabiei, pentru care a şi înfiinţat Liga Tinerilor Români de Pretutindeni, din care a făcut parte şi primarul nostru, Dorin Chirtoacă. Eugen e de baştina din Buceag, din satul Babele, care a dat un mare om de stat al României: Mareşalul Averescu. Biserica de la Hagi Curda, singura biserica romaneasca din regiune, s-a ridicat numai datorită eforturilor acestui tânăr basarabean, de care avem nevoie în Parlamentul României. Doamne ajută!”. De Ziua Nationala, l-am vazut si pe Grigore Lese sub un steag al Romaniei, alaturi de Eugen Tomac (foto mai sus), sustinut, dupa cum am aratat, si de Alexandru Lesco, fost detinut politic timp de 12 ani in temnitele din Transnistria. Cred ca mesajul sau de azi, spus cu mare modestie, conteaza: Dreptate pentru Basarabia!
Ca urmare a implicării sale directe în favoarea extremistilor maghiari si a Ungariei, in scandalul de secesiune a UMF Targu-Mureş generat in scurta lui domnie de 72 de zile, Mihai Razvan Ungureanu este recompensat cu titlul de Doctor Honoris Causa al Universitatii din Pecs, care ii va fi conferit de confratii lui din poporul ungurean pe 13 decembrie, conform unui anunt publicat de presa ungureasca. “A fost o surpriza placuta. Sunt recunoscător Decanului Facultății de Medicină a Universitatea din Pécs si Senatului pentru acest privilegiu”, a declarat Ungureanu pentru agentia maghiara de stiri MTI, citata de Ziarul din Pecs pe 4 septembrie a.c.. ”Mă bucur că este apreciat un gest politic al Guvernului condus de mine care a hotarat sa impuna aceasta Decizie”, mai afirma fostul premier in articolul citat. Decizia antinationala a Guvernului Ungureanu a fost imediat redresata de Cabinetul Ponta, spre bucuria studentilor si profesorilor de la UMF Targu Mures. Scandalul declansat de decizia antiromaneasca a lui Ungureanu a fost relatat pe larg de portalul Ziaristi Online si aduce aminte de prestatia fostului prim-ministru in favoarea aceleiasi Ungarii, din perioada cand era ministru de Externe si milita pentru donarea Averii Gojdu – de peste 3 miliarde de euro! – statului ungar. Probabil tocmai aceasta activitate impotriva statului roman l-a si determinat pe presedintele Basescu sa-l numeasca sef al SIE. In continuarea prezentam un interviu cu candidatul ARD din Arad, realizat de un jurnalist muresean chiar la aflarea vestii, in luna septembrie, si in care raspunsurile tafnosului Ungureanu sunt de-a dreptul halucinante. ”Iată că o Universitate din Ungaria simte nevoia să recunoască public, prin gestul pe care e pe cale să-l facă, normalitatea şi firescul unei astfel de decizii într-o Europă unită”, isi incheie cu aplomb candidatul iesean, acum “os de aradean”, interviul. Intr-un articol de pe site-ul Ziarului din Pecs se consemneaza si faptul umoristic ca prima scrisoare trimisa de Universitate lui Ungureanu pentru a accepta distinctia s-a intors din Romania cu mentiunea „címzett ismeretlen” – “destinatar necunoscut”. Normal, Posta e, inca, Romana! Nu “ungureana”…
Sufletul meu de datornic parcă s-a liniștit puțin. Doar pentru că m-am fâțâit pe la ușa băncii. Brusc m-am simțit mai bine. De aia mi-a venit să glumesc cu cele două doamne, că altfel n-am cum să le spun, de la cortul electoral al Partidului Poporului – Dan Diaconescu.
Extremistul ungur Csibi Barna, cunoscut pentru acţiunile sale scelerate, printre care spanzurarea unei papusi reprezentandu-l pe Avram Iancu, da acum statul roman in judecata la Strasbourg pentru ca a fost amendat in urma acestei demente si pentru ca, chipurile, a fost amenintat de Dan Tănasă, avertizorul public asupra situatiei romanilor din Harghita, Covasna si Mures, care se face vinovat de “instigare la discriminare”. Toate documentele la Ziaristi Online
Pe această cale, Ghimpele cere expres Președintelui României, Traian Băsescu, să ia o poziție fermă cu privire la ambasadorul maghiar care și-a încălcat frecvent fișa postului: a mers în campanie electorală alături de candidați ai UDMR și PCM, a susținut un autor antisemit și antiromân și nu în ultimul rând a sfidat autoritățile țării, refuzând invitația unui ministru român de a discuta probleme ce țin de politică externă.
Ceea ce se ştia de la început s-a împlinit, Vladimir Putin este noul şi vechiul preşedinte al Rusiei, de fapt este conducătorul Rusiei din 2000 încoace, şi şi-a asigurat posibilitatea să fie preşedinte până în 2024 prin modificarea constituţiei care prelungeşte mandatul de la patru la şase ani. Astfel, Vladimir Putin, dacă reuşeşte să-şi ducă mandatul până la capăt, ar fi conducătorul cel mai longeviv al Rusiei, luând în calcul şi Uniunea Sovietică, din ultima sută de ani.
Laszlo Tokes si-a dat demisia din UDMR ca sa se inscrie in USL, ar fi un titlul, echivalent, de editorial, care insa nu este deloc departe de starea de fapt. Adevarul este ca Laszlo Tokes nu are nevoie sa se inscrie in USL sau PSD pentru ca “tanarul lider european” de la Davos, Victor Ponta, il reprezinta deja perfect. Dar mai intai, care sunt motivele demisiei lui Tokes din UDMR, conform propriilor declaratii, pe langa afirmatiile nerusinate privind “lupta cu coruptia”: “Liderii UDMR au sacrificat universitatea noastră de stat maghiară, au preschimbat dezideratul autonomiei în posturi de directori şi prefecţi şi sunt pregătiţi să dea, pe bani mărunţi, comorile naturale ale Ardealului”.
Daca povestea cu universitatea sta exact invers – ungurii au obtinut o Universitate, Sapienta, exclusiv in limba maghiara, finantata si de Budapesta si de romanul cu salarii si pensii taiate si, pe deasupra, se pregateste si sciziunea UMF Targu Mures pentru crearea unei sectii exclusiv in maghiara – la cea cu “autonomia Transilvaniei” si “comorile naturale ale Ardealului” (nu ale Romaniei!) Tokes se asociaza pana la simbioza cu Ponta si noile lui deziderate de dupa vizita sa misterioasa in Statele Unite. “Mai multă autonomie, mai multă libertate, mai multă iniţiativă pentru Transilvania este în favoarea Transilvaniei şi a României”, a declarat Ponta, chiar vinerea trecuta, la Cluj, in “capitala Ardealului”, dupa aterizarea din avionul penticostal care l-a plimbat prin America. Notati si nuanta: “in favoarea Transilvaniei si a Romaniei”. Ati auzit pe cineva pana acum sa spuna ca “mai multa libertate in Caracal este in favoarea Olteniei si a Romaniei?”. Adica ar fi vorba de o regiune oarecum in afara Romaniei, o entitate separata, nu-i asa?
Revenind la starea de fapt, demisia lui Tokes era previzibila si face parte, oricum, din jocul strategic al fortelor maghiare din ultimii 20 de ani, concretizat prin banala manevra de-a politistul bun si politistul rau. De ce-ar fi Romania insa arestata Ungariei, ca sa acceptam implicit acest joc murdar?
Sa o luam pe rand: demisia era previzibila dupa ce, la ultima sedinta a Consiliului Reprezentantilor Unionali, “miniparlamentul” UDMR, desfasurata pe 25 februarie la Targu Mures, i s-a spus pe sleau sa coboare din “masina darapanata” a Uniunii si sa se urce in noul “bolid” pus la dispozitie de Viktor Orban, respectiv Partidul Popular Maghiar din Ardeal – Erdélyi Magyar Néppárt (tradus si ca “Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania”), al carui prim congres avea loc chiar in aceeasi zi, la Miercurea Ciuc. Nu putea sa conduca doua partide, chiar si onorific, n-asa (vorba lui Brucan)?
Pe de alta parte este de observat ca acest divort apare numai dupa ce Tokes si-a incheiat mandatul de vicepresedinte al Parlamentului European, pe spezele UDMR, in ciuda faptului ca si anterior gestului sau existau pe tapet toate pseudo-divergentele reclamate de Tokes Uniunii Maghiarilor, in fapt o formatiune la fel de extremista in fondul ei ca si Partidul Maghiarilor, atata timp cat are inscris in chiar actul ei fondator dezideratul autonomiei Ardealului. Cat a fost la presedintia Parlamentului European, desi a criticat abitir UDMR-ul din aceasta pozitie, Tokes a fost bun pentru “ungurime”. Nu l-a deranjat nimeni cu retragerea calitatii de membru UDMR ceea ce ar fi dus la anularea mandatului sau de vice-presedinte.
UPDATE: Iata si o recunoastre oficiala a situatiei evidentiate mai sus: “De ce ar trebui sa fie afectata UDMR de demisia unui om care nu a facut altceva, de ani si ani de zile, decat sa critice UDMR in niste termeni uneori chiar dincolo de hotarul si al bunei cuviinte si al limbajului politic acceptabil, un om care a facut in permanenta, din interior, o critica maximalista? Nu stiu de unde provine pozitia sau competenta de a emite asemenea judecati morale”, a declarat europarlamentarul Iuliu Winkler pentru Ziare.com.
UPDATE 2: Inca o re-confirmare: Laszlo Borbely la Digi TV: “Este o decizie vie, pentru că domnul Tokes de când a intrat în Parlamentul European a făcut tot posibilul pentru a denigra UDMR şi pentru a ne diviza şi a înfiinţa un nou partid care să ne scadă şansele de intrare în Parlament şi în autorităţile locale. El acum ar trebui să îşi dea demisia din Parlamentul European pentru că nu mai e reprezentantul acelei formaţiuni politice pe baza căruia a intrat în Parlamentul European.”
Si iata si dovada jocului de-a durul si pasarica: la congresul de fondare a Partidului lui Tokes – la care s-a exprimat pentru “autonomia Ardealului” si alt pontist bilingv, recte Mircea Toma– s-a prezentat energic tema crearii unei “ţări-mamă” a maghiarilor în interiorul graniţelor României – adica asa-zisul “Tinut Secuiesc”. “Dacă sarcina noastră este să obţinem autonomia Ţinutului Secuiesc, la fel avem sarcina să facem o ţară mamă internă pentru maghiarii din România“, a spus preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), Izsak Balazs, imediat dupa “autonomistul” Mircea Toma. Proiectul apartine Budapestei, cea care coordoneaza si politistul bun si pe cel rau, si a fost enuntat prima oara de Nemeth Zsolt, responsabilul serviciilor speciale ungare cu “independenta” Transilvaniei, fiind implementat de UDMR inca din 2010 (!), din bani de la bugetul Romaniei, sub denumirea de “Proiectul Diaspora”.
Potrivit proiectului UDMR “Diaspora”, “Tinutul Secuiesc” este identificat cu calitatea de „ţară mamă interioară” pentru maghiarii din „diasporă” (adică cetăţenii români de etnie maghiară din celelalte judeţe ale Transilvaniei). Iar maghiarii din„Ţinutului Secuiesc” (Harghita, Covasna si Mures) au datoria sprijinirii „menţinerii identităţii maghiarilor” din aceste judeţe, se arata in Proiectul UDMR “Diaspora”. Astfel, pe parcursul anului 2010, conform liderului UDMR si presedinte al Consiliului Judetean Covasna Tamas Sandor, in cadrul Proiectului “Diaspora” au fost organizate “77 de spectacole, la care au participat peste 5.000 de persoane, şi a reprezentat colaborarea dintre 23 de organizaţii din “Trei Scaune” şi 27 din judeţul Hunedoara”. Bugetul alocat derulării acestui program a fost, din partea CJ Covasna, de 100.000 de lei. “Ţinutul Secuiesc trebuie să contribuie, în calitate de ţară-mamă interioară, la menţinerea conştiinţei identităţii maghiarimii din diasporă” – a declarat Demeter Laszlo, director al Muzeului Secuiesc din Sfantu Gheorghe acum activ si in Universitatea Sapienta, considerat de presa maghiara “unul din pilonii Programului Diaspora care se derulează între Trei Scaune şi judeţul Hunedoara”. In urma succesului deosebit repurtat de UDMR din banii cetatenilor Romaniei, “Consiliul Judeţean Covasna a hotărât extinderea finanţării pentru sprijinirea comunităţilor maghiare din judeţele Alba şi Sibiu si in 2011”. Detalii, publicate inca din mai 2011, aici: “Ţinutul Secuiesc – ţară-mamă interioară”. Proiectul UDMR “Diaspora”. In atentia SRI si a CSAT
Asadar, despre ce vorbim? UDMR, aflat intr-o repozitionare pe piata politica face pentru prosti pe “polistul bun” – in timp ce deruleaza masiv programe anti-Romania – si transfera PPMT (sau PPMA) rolul asumat in trecut de PCM (Partidul Civic Maghiar), de “politist rau”. Iar la alegeri ii vom vedea pe toti cum se vor grupa rapid pentru “unitatea maghiarimii” din “tara-mama” si “diaspora” si pentru “autonomia Transilvaniei”.
In rest, ce interesant, dl Ponta pare sa impartaseasca aceleasi opinii cu dna (?) Macovei si pastorul (?) Tokes (sau invers?), nu numai in ce priveste “autonomia Ardealului” dar si in ce a Rosiei Montane, despre care s-a pronuntat ca, daca ajunge premier, o inchide definitiv. Evident, pana cand Transilvania isi obtine, nu-i asa?, autonomia, si atunci Bucurestiul nu se va mai putea implica cu decizii “samavolnice” de la centru impotriva “ardelenilor”. Daca vreun naiv mai avea vreo indoiala pentru ce toate organizatiile eco-societatii in civil stipendiate de mogulul international George Soros se opun proiectului Rosia Montana, iata raspunsul, din gura lui Tokes: aurul nu e al romanilor, ci face parte din “comorile naturale ale Ardealului.” Ale “Ardealului liber”, pentru care militeaza, cot la cot, Victor Ponta si Laszlo Tokes cu Monica Macovei pe post de bacanta “populara”. Impreuna pentru autonomie! Együtt az autonomiaert!, conform devizei UDMR! Pentru Transilvania! Hiszünk Erdelyben! dupa cum sta scris indemnul PPMT din spatele lui Mircea Toma de la Congresul pentru Autonomia Transilvaniei.
UPDATE: Premierul Mihai-Răzvan Ungureanu a negat informaţia prezentată în media potrivit căreia ar fi cerut ca icoanele să fie scoase din birourile instituţiilor guvernamentale, informează Agerpres.
Povestea e ori, ori. Adica: daca stirea a fost creata de vreun “spin-doctor” de la Palatul Victoria, e buna. De-acum incolo, oricand va aparea ceva controversat va fi data ca exemplu “gogonata cu icoanele”.
Daca nu, fum fara foc nu prea iese. Sa vedem de unde a iesit fumul:
Mihai Răzvan Ungureanu face “curăţenie” în birourile Palatului Victoria. Premierul le-a cerut subordonaţilor săi ca toate icoanele, tablourile, diplomele sau calendarele să fie înlăturate de pe pereţii cabinetelor, transmite Antena 3.
Dispoziţia lui Mihai Răzvan Ungureanu a fost dată la începutul acestei săptămâni, iar unii angajaţi s-au conformat deja. Premierul le-a mai transmis angajaţilor Palatului Victoria că va verifica personal dacă cerinţa sa a fost îndeplinită.
Măsura lui Mihai Răzvan Ungureanu de a fi înlăturate iconele de pe pereţi încalcă articolul 9 din Convenţia Europeană pentru apărarea drepturilor omului.
Mai exact, “libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerile constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru siguranţa publică, protecţia ordinii, a sănătăţii sau a moralei publice ori pentru protejarea drepturilor şi libertăţilor altora.”
[1] “Am fost întotdeauna, prin funcţiile ocupate, de la catedră şi până la cele mai înalte demnităţi ale statului român, loial interesului public şi loial în primul rând intereselor noastre naţionale. Guvernul pe care îl voi forma are nevoie de sprijin parlamentar ferm, are nevoie de încrederea cetăţenilor României, are nevoie de o direcţie care nu poate veni decât dintr-o viziune politică. Cetăţean român, om politic, profesor – opţiunile mele ideologice au fost întotdeauna de dreapta.” – Mihai Razvan Ungureanu, Cotroceni, 6 februarie 2012
Aşadar, preşedintele României, Traian Băsescu, n-a mai fost, în acest an 2011, prezent la cea de-a XXII-a ediţie a Universităţii de Vară de la Băile-Tuşnad (Tusvanyos, după botezul autonomist de azi). Cum, oare, ar putea fi interpretată această absenţă prezidenţială? Să nu fi fost el invitat de vicepreşedintele Parlamentului European, Tokes Laszlo, pe care şeful statului l-a decorat cu cea mai înaltă distincţie – „Steaua României în grad de Cavaler”, pentru „meritele” acestui fost episcop de Piatra Craiului (acum rămas şi fără soţie, care a divorţat, sătulă de aventurile lui amoroase şi de comportamentul lui tiranic) de a arunca, de fiecare dată, din belşug, cu noroi pe ţara în care s-a născut, a cărei pâine a mâncat-o, mocicolind un întreg popor blând şi tolerant? Pentru că asta o face el, cel înainte de 1989 cu servicii făcute şi fostei Securităţi, din 1990 încoace. N-am crede, oricum am lua lucrurile, mai ales că UDMR se află la guvernare, cu pâinea şi cuţitul Puterii ameţitoare, să nu i se fi trimis invitaţia de care se bucura Traian Băsescu în ultimii ani. Se vorbeşte că „marele absent” „se păstrează pentru vizita oficială de la Budapesta”. Deci, chestiune de agendă!
Totuşi… Nu cumva Traian Băsescu şi-a dat seama de gafa aceea, enormă, cu consecinţe umilitoare, de anul trecut, când, aşezat precum Hristos între tâlhari, avându-i, în stânga, pe Tokes Laszlo şi, în dreapta, pe Viktor Orban – actualul premier ungar, asculta umilit, cu căştile la urechi, traducerea din limba maghiară a elucubraţiilor unui cetăţean român de etnie maghiară care refuza, pur şi simplu, să vorbească limba oficială a statului – româna? Un adevărat român, darămite un şef de stat, şi-ar fi dezbrăcat, urgent, laibărul ăla secuiesc, i l-ar fi aruncat în cap insului nesimţit şi ar fi plecat. Aşa trebuia să facă. El n-a făcut- o. Păcat! Absenţa domniei sale s-ar putea să aibă şi altă explicaţie: n-a dorit să-i mai supere pe autonomişti. În 2009, la ediţia a XX-a a Universităţii de Vară de la Tuşnad, le-a aruncat în capul demolatorilor, care mereu dau cu târnăcopul la temelia statului naţional, unitar român, articolul 1 din Constituţie, Legea fundamentală a ţării: „România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil”. O Românie „a cărei suveranitate nu poate fi afectată” – a completat el. A fost huiduit şi fluierat copios. Atunci, arătându-le obrazul, printre fluierăturile celor fără cei şapte ani de acasă, atacatorilor la statalitatea României, le spunea: „Aceeaşi autonomie la Odorheiu-Secuiesc, precum şi la Tulcea!”. Să-şi fi uitat, oare, şeful Statului Român, replicile? N-am crede!
Supărat-foc pentru că, de data aceasta, n-a mai avut prilejul să-l întâmpine pe şeful statului cu pancarta: „Paşaportul, domnule preşedinte!”, considerându-l pe Traian Băsescu, preşedintele României, un străin în ţara pe care o conduce, neghiobul de Csibi Barna, care- i cerea paşaportul în aşa-zisul ţinut secuiesc, cel care-şi permitea, în martie, obrăznicia, de neiertat, să-l „spânzure” pe eroul naţional Avram Iancu, simbol al luptei pentru drepturile noastre la 1848-1849, a lansat, din nou, un răget autonomist, scriind pe o altă pancartă: „Ţinutul Secuiesc nu-i România!”.
I.A.:Cu ce sentimente priviţi în urmă, Înalt Prea Sfinţia Voastră?
ÎPS IOAN: Noi, românii din această zonă suntem grăniceri ai naţiei române, astăzi, aici, la izvoarele Mureşului şi ale Oltului. În 1994 s-a înfiinţat Episcopia Ortodoxă Română a Covasnei şi Harghitei din raţiuni pastoral-misionare, dar şi pentru păstrarea identităţii româneşti în această zonă. După ‘90, la reacţia dură a populaţiei maghiare, foarte mulţi intelectuali români din zonă au fost, efectiv, alungaţi. Apăruseră inscripţii peste tot: „Românii să plece!”. Şcolile mixte care contribuiseră mult la apropierea celor două etnii s-au separat. Înainte, în clasele paralele de români şi de maghiari, în pauze, copiii se întâlneau şi se împrieteneau, vorbeau între ei şi româneşte şi ungureşte, legau prietenii care sprijineau stabilitatea şi menţinerea unui echilibru etnic aici, în zonă. Au fost despărţiţi dascălii şi profesorii care predau în aceleaşi şcoli într-o atmosferă de înfrăţire. A venit momentul învrăjbirii de după ‘89 care a bulversat societatea. Au fost perioade când autoritatea statului român din zonă aproape că nu mai exista, când erau câte doi prefecţi, unul român şi unul maghiar. La instalarea, după ‘90, a prefectului român, în faţa Prefecturii a fost plasat un sicriu negru. Pe fondul acesta tensionat al relaţiilor interetnice, au fost alungaţi profesori şi preoţi români. Se ajunsese, în anii ‘90, să se repete anumite situaţii din anii ‘40, au fost şi pierderi de vieţi omeneşti şi, în situaţia aceasta incertă, autorităţile statului român pierduseră efectiv controlul asupra situaţiei din zonă. Astfel, românii şi-au pus încă o dată nădejdea în Dumnezeu şi în Biserică. Într-o localitate unde trăiesc şi români şi maghiari e foarte greu să fie ales un primar român deoarece ai noştri votează candidaţii mai multor partide iar maghiarii votează un sigur partid. Iată de ce a trebuit să mă implic pentru a mai estompa anumite orgolii politice. De multe ori am făcut apel la oamenii politici pentru ca să avem un deputat, un senator pentru judeţele acestea, pentru că au fost perioade când nu am avut reprezentanţi în Parlament. Presiunea a fost atât de mare încât în prezent nu avem prefect român în nici unul din cele două judeţe.
(…)
I.A.:Cum a fost la început?
ÎPS IOAN: Am trăit situaţii foarte delicate. Îmi aduc aminte că într-o seară nu era nimeni la poartă. Am întrebat maicile unde este paznicul. „Iertaţi-ne, dar l-am trimis în pod să ne prindă nişte porumbei ca să avem ce să mâncăm mâine.” Asta a fost situaţia. Însă astăzi, prin muncă şi prin strădanie, nu este om care să treacă pragul Episcopiei noastre şi al bisericilor pe care noi le-am zidit în această parte de ţară şi să nu primească un blid de mâncare. Înfiinţarea Episcopiei noastre n-a fost văzută cu ochi buni de către autorităţile locale maghiare dar activitatea noastră s-a desfăşurat în spiritul păcii, noi întotdeauna considerând că suntem acasă, în ţara noastră şi că trebuie să facem să fie mai bine. Am încercat şi am recuperat o bună parte din credincioşii noştri ortodocşi maghiarizaţi, care au revenit la biserica noastră. Pe atunci, cale de 100 km de la Miercurea Ciuc, nu găseai un preot român. Bisericile româneşti au fost distruse în perioada horthystă. La Herculian rămăsese doar o ruină, cu molozul până la ferestre, biserica fiind transformată în depozitul de gunoi al localităţii. (…)
În biserica aceasta au vrut să mă bată anumite persoane de etnie maghiară. Eu n-am avut sfinţenia lui Hristos să las să mă lovească cu pumnul în faţă şi m-am tras la o parte. Cu câteva momente înainte, preotul maghiar din zonă fusese anunţat că cineva se accidentase la câmp, un maghiar, şi eu am oferit imediat maşina cu care venisem, să-l ducă de urgenţă la spital. Aşa am răspuns gestului aceluia agresiv. Într-o zi, o creştină româncă măritată cu un maghiar, mi-a arătat, cu ochii în lacrimi, o fotografie pe care o păstra ea în Biblia de grai românesc, o fotografie cu panorama satului, după care am putut reconstitui forma acoperişului bisericii. La Herculian, lucrarea era gata şi mai trebuia să se pună uşa bisericii. Singurul român din sat ne vizita adesea în timpul lucrării şi, după ce au montat uşa bisericii, muncitorii s-au dus să îi dea lui cheia de la biserică, dar omul murise de trei zile. N-au avut cui să o lase…
I.A.:Şi de la Herculian?
ÎPS IOAN: Am restaurat, apoi, biserica de la Doboşeni, cu o istorie foarte interesantă şi dureroasă. Din ea rămăseseră numai zidurile care adăposteau rugi de mure. Iar în altar crescuse un frasin. Şi, la apusul soarelui, am pus să se taie frasinul din altar. Copacul cădea într-o parte, soarele cădea după munţi. Am sărutat acel frasin pentru că, timp de 60 de ani, el a slujit în acea biserică. Preotul acelei biserici a fost frasinul. Oamenii alungaseră preotul român şi atunci Dumnezeu îmbrăcase în veşmânt verde, în veşmântul vieţii, un frasin care slujea acolo o sfântă liturghie împreună cu păsările care îşi făceau şi ele cuib în ramurile lui. Iată cum Dumnezeu a purtat de grijă şi acelei biserici şi neamului nostru românesc. Am refăcut acoperişul bisericii şi într-o zi a trecut pe lângă mine un cetăţean care vorbea destul de precar româneşte: „Părinte, ştiţi care este istoria acestei biserici?” Eu am crezut că este maghiar şi am zis: „Dumnezeu să ne păzească ţara şi lumea aceasta de războaie.” El era însă român asimilat. Mi-a spus: „După 30 august ‘40, la câteva zile, un colonel de armată maghiar a venit cu trupele în sat şi a convocat toţi bărbaţii români la primărie cu unelte de lucru… Ei au crezut că îi duce să repare drumuri, să repare poduri. Şi după ce s-au adunat toţi, le-a dat următorul ordin: „Acum vă îndreptaţi spre biserica voastră şi o dărâmaţi.” Nu şi-ar fi putut nimeni închipui aşa ceva. Toată lumea a amuţit. Atunci soldaţii au tras focuri de armă în aer şi au ameninţat că îi împuşcă. Şi, cu mare durere în suflet, sub foc de armă, s-au dus să-şi dărâme biserica. Foarte încet. La urmă, trupele maghiare au plecat, pereţii bisericii au rămas, dar au fost demolate turlele, acoperişul. Acolo m-a aşteptat tot Dumnezeu cu mure dulci şi am lucrat cu studenţii şi am restaurat biserica. Astăzi preotul de la Baraolt îi vizitează şi pe românii din Doboşeni care au revenit la biserica ortodoxă.
I.A.:Câte biserici româneşti au fost distruse de horthyşti? Care este starea de spirit a românilor maghiarizaţi?
ÎPS IOAN: În perioada horthystă au fost demolate în jur de 20 de biserici, unele au fost chiar dinamitate şi n-am găsit decât temelia. Aşa s-a întâmplat la Tulgheş şi la Căpeni unde am pus, pe locul fostelor biserici, câte o cruce şi o inscripţie comemorativă. La Bixad au fost peste 400 de familii de români, erau două biserici româneşti în localitatea aceasta şi chiar în ‘89, câţiva credincioşi au dormit în biserică pentru că maghiarii voiau să-i dea foc. În anii ‘90 au avut loc manifestări violente antiromâneşti… Ne îndreptăm spre Micfalău. Într-un recensământ făcut de maghiari în 1902, în localitatea aceasta trăiau 1818 români. Azi sunt mai puţin de 150 de suflete. Într-o zi, la slujbă, i-am întrebat: „Ce s-a întâmplat cu voi de aţi rămas doar 150 ?” Restul fuseseră trecuţi cu forţa la altă confesiune, la limba maghiară, şi mi-au spus: „Părinte, noi suntem fiii vitregi ai acestei ţări.” Sunt nişte oameni necăjiţi, care trăiesc o viaţă tristă. Ceea ce este important, chiar dacă mulţi dintre ei şi-au pierdut graiul şi limba românească, totuşi ei cu Dumnezeu doresc să vorbească în limba română, să se roage româneşte aşa cum s-au rugat moşii şi strămoşii lor. Ei îşi doresc preot român şi slujbă românească.
I.A.:Cum sunt sprijiniţi de autorităţi?
ÎPS IOAN: S-ar putea face un studiu să se vadă dacă sub conducere românească vreun maghiar şi-a pierdut limba, dacă a fost forţat să o părăsească, pentru că şi în perioada comunistă au avut şcoli în limba maternă. Dar acum autorităţile judeţene fac uz doar de limba maghiară, deşi limba oficială a statului român este limba română. Bietul român, trebuie să apeleze la traducător pentru a comunica cu autorităţile locale. Acesta este respectul lor faţă de România.
December 9th, 2012 
VR 
De la Tisa: Viktor Orban, tovarasul de drum al lui Basescu, favorizeaza “declinul democratiei”
Mesajul integral si “extrem de grav” al madamei Hillary era nu la adresa Romaniei ci cu referire directa la amicul sau de horinka din “Tinutul Secuiesc” primit cu bratele deschise la Cotroceni, cel cu care a declarat ca are “o relatie speciala” si pentru care a indemnat romanii din Ungaria sa voteze (!), conform propriilor afirmatii. Intrebarea mea este: De ce nu sare Basescu si la jugulara Clintonienei, asa cum a facut cu jurnalistii care i-au critica “relatia speciala” – a se citi de “tradare nationala” – cu extremistul antiroman Viktor Orban, invinuit, iata, fara indoiala pe nedrept, de “nefericite semne de declin democratic”?
Posted in 
Tags: 
