Un şobolan mort în gură
Maiorul Aurel Agache a fost bătut în continuare, deşi era prăbuşit la pământ şi nici măcar nu mai mişca. După ce au constatat că nu mai este în viaţă, agresorii nu s-au mulţumit cu ce „realizaseră” deja, ci i-au profanat trupul în cele mai sălbatice feluri. Într-un ochi i-a fost înfiptă o monedă, în celălalt emblema de la caschetă, iar în gură i-a fost pus un şobolan mort.
Colonelul Gavril Ardeleanu, şeful Inspectoratului de Miliţie Covasna în 1989, susţine că trupul profanat al maiorului Agache a rămas ore în şir întins pe asfalt, ca un trofeu pe care atacatorii ţineau să-l arate tuturor: „Un număr mare de persoane s-a postat în apropierea cadavrului, nepermiţând ridicarea acestuia. În jurul orelor 18.00 a fost organizat un marş în centrul oraşului, iar în timpul trecerii pe lângă cadavru multe persoane l-au scuipat şi lovit cu picioarele. După terminare marşului, când circulaţia pietonală s-a rărit, două persoane au luat cadavrul şi l-au dus la morga spitalului orăşenesc”.
În aceeaşi seară de 22 decembrie 1989, mai multe persoane necunoscute au pătruns în casa maiorului Agache, pe care au devastat-o, iar în final au vrut să o incendieze, dar au fost opriţi de vecinii ale căror case erau puse în pericol. Familia ofiţerului a reuşit să fugă la timp. Aurel Agache era căsătorit cu o femeie de etnie maghiară şi aveau împreună cinci copii.
Incompetenţa Justiţiei şi tupeul lui Ion Iliescu
Cu toate că a fost cel mai sălbatic dintre cele şase cazuri de linşaj înregistrate în zilele Revoluţiei în Harghita şi Covasna, în dosarul Agache s-au făcut cele mai puţine zile de închisoare. Cele cinci persoane identificate ca principali agresori ai ofiţerului Agache au fost trimise în judecată abia în 1997. A trebuit să mai treacă încă patru ani pentru o sentinţă definitivă şi aproape inutilă.
Justiţia din România nu doar că s-a chinuit 11 ani să condamne autorii unei crime odioase, dar n-a făcut prea mari eforturi nici pentru a-i împiedica să plece din ţară. Daniella Filip Orban, condamnată în 2001 la 7 ani de închisoare, n-a ispăşit nici măcar o zi, întrucât fugise, încă din 1992, în Ungaria, unde trăieşte şi astăzi ca profesoară la un liceu din Budapesta. Octavian Paizs, condamnat la 4 ani de închisoare, n-a ispăşit nicio zi întrucât a fugit în Ungaria, unde a şi murit în 2009. Konrad Janos a fost achitat de instanţa de fond şi apoi condamnat definitiv în 2001. El fugise în Ungaria imediat după Revoluţie şi n-a făcut nicio zi de puşcărie.
Anton Reiner şi Dezideriu Hejja sunt singurii care au stat în spatele gratiilor pentru uciderea maiorului Agache. Primul a primit 3 ani de închisoare, din care a executat doar jumătate, fiind eliberat condiţionat după un an şi şase luni. Apogeul nesimţirii cu care statul român a tratat familia Agache este atins în situaţia lui Hejja, condamnat la 4 ani de închisoare. Acesta a ieşit însă din puşcărie după mai puţin de un an, datorită lui Ion Iliescu, care, prin decretul semnat la 13 martie 2002 în calitate de preşedinte al României, l-a graţiat pe singurul criminal de la Târgu Secuiesc care mai era în închisoare.
Criminalii, apăraţi de Gyorgy Frunda
Dionise Agache, fiul maiorului ucis la Târgu Secuiesc, s-a luptat în ultimii 21 de ani cu toate absurdităţile statului român, scrie Adevarul intr-un articol comemorativ , din care citez aici pe larg. A făcut numeroase memorii către Palatul Cotroceni pentru a împiedica decretul de graţiere şi, neobţinând niciun rezultat, într-un final i-a returnat preşedintelui Iliescu diploma şi medalia de erou-martir primite post-mortem de maiorul Agache Aurel. „Ce a făcut Ion Iliescu este un abuz incalificabil. A fost presat de politicieni din UDMR, care s-au implicat trup şi suflet în acest caz. De altfel, cei cinci criminali au fost apăraţi în instanţă de senatorul Gyorgy Frunda, unul dintre liderii UDMR. El şi alţi lideri maghiari au dus o adevărată campanie de denigrare a tatălui meu, transformându-l într-un demon care omora oameni, viola femei şi care, în accepţiunea lor, şi-a meritat soarta. S-au folosit de drama noastră în scopuri politice”, afirmă Dionise Agache.
Acesta este la fel de scârbit şi de felul în care justiţia română a tratat cazul uciderii tatălui său. „Procesul a durat nepermis de mult. Am apelat la CEDO, care a obligat statul român să ne plătească 25.000 de euro daune morale. În 2007 am forţat statul român să emită mandate europene de arestare pentru cei doi condamnaţi care trăiesc în Ungaria, iar statul maghiar a solicitat o copie certificată după întregul dosar. Românii noştri n-au fost capabili într-un an şi jumătate să facă o copie după un dosar. Nu au făcut nimic pentru a-i supune pedepsei pe cei doi condamnaţi aflaţi în Ungaria”, mai spune Agache, care si azi cauta dreptatea, singur, la Budapesta, fara absolut nici un ajutor din partea Ministerului de resort (MAI), al veteranilor din “structuri”, a “statului roman”.
Dumnezeu sa-l odihneasca in pace pe colonelul post-mortem Aurel Agache, martir roman in “Tinutul Secuiesc”!
DIRECŢIA SANITARĂ JUD. COVASNA
LABORATORUL DE MEDICINĂ LEGALĂ
SF.GHEORGHE Str. Stadionului nr. l.
Nr. 265/E din 28 decembrie 1989
RAPORT DE CONSTATARE MEDICO-LEGALĂ
(AUTOPSIE)
Subsemnatul, dr. Creţu Adrian, medic legist la Laboratorul de Medicină Legală al judeţului Covasna, având în vedere adresa nr. 185/P/27 decembrie 1989 a Procuraturii Judeţene Covasna, am autopsiat azi 28.12.1989 cadavrul numitului AGACHE AUREL de 43 ani, domiciliat în oraşul Tg. Secuiesc, str. Păcii nr. 22, născut la data de 14 august 1946, decedat la data de 22 decembrie 1989 ora 12, şi am constatat următoarele :
CAUZELE MORŢII:
a) Cauza directă: ŞOC TRAUMATIC ŞI HEMORAGIC.
b) Cauza intermediară: HEMOPERITONEU.
c) Cauza iniţială: TRAUMATISM CRANIO-CEREBRAL ŞI ABDOMINAL
I. ISTORIC. Din datele de anchetă reiese că numitul a fost bătut şi traumatizat în oraşul Tg. Secuiesc, pe stradă, până a decedat pe loc.
II. CONSTATĂRI LA AUTOPSIE.
A. EXAMEN EXTERN.
Cadavrul unei persoane de sex masculin, în vârstă de 43 ani, cu talia de 170 cm, ţesut musculo-adipos bine reprezentat
1. Semnele morţii reale: lividităţi de culoare violacee, dispuse pe părţile dorsale ale corpului şi membrelor, stadiul de imbibiţie, rigiditate generalizată, putrefacţie nu prezintă.
2. Semne de violenţă:
– pe pielea capului temporal dreapta: două plăgi contuze cu dimensiuni de 3,5 şi 4,5 cm;
– pe frunte: – deasupra arcadei sprâncenoase stângi zonă excoriată de 4/3 cm;
– deasupra arcadei sprâncenoase drepte zonă excoriată de 7/6 cm;
– tumefiere şi echimoză violacee a orbitei drepte;
– pe piramida nazală: plaga contuză în, formă de „Y”, cu fracturi ale oaselor nasului;
– pe obrazul stâng şi bărbie: multiple plăgi contuze superficiale cu dimensiuni maxime de 4/2 cm;
– în regiunea pectorală stângă: se constată o zonă galbenă brună cu pielea întărită de cca. l2/l0 cm ceea ce reprezintă o arsură superficială post mortală;
– pe peretele anterior al abdomenului para-ombilical stânga: plagă contuză nepenetrantă verticală de 4/1 cm;
– pe peretele anterior al abdomenului, în cadranul inferior şi stânga: zona excoriată neomogenă ce acoperă tot acest cadran;
– pe faţa anterioară a gambei stângi: 4 plăgi superficiale-neregulate cu dimensiuni maxime de 3/2 cm;
– pe faţa anterioară a gambei drepte: multiple plăgi superficiale neomogene cu dimensiuni maxime de 3/3 cm;
– la nivelul genunchiului drept: 4 plăgi superficiale dimensiuni maxime de 4/1 cm;
– pe faţa externă a mâinii drepte: multiple excoriaţii cu dimensiuni maxime de 2/1 cm;
– pe faţa dorsală a toracelui în regiunea omoplaţilor până la linia orizontală ce marchează marginea superioară a sacrului: se constată 7 zone echimotice violaceu-brune cu dimensiuni maxime de l0/3 cm
– pe fesa stângă: două echimoze violaceu, negricioase de 6/4 şi 5/2 cm;
– pe fesa dreaptă: zonă excoriată neomogenă de 20/12 cm;
– pe faţa dorsală a coapsei drepte intern: trei zone excoriate cu dimensiuni maxime de 4/3 cm şi o plagă nepenetrantă semicirculară de 5/1,5 cm;
– pe faţa dorsală a gambei stângi median: zonă excoriată de 6/3 cm;
– pe faţa anterioara a ambelor coapse superior: două zone brun-gălbui cu pielea îngroşată întărită, aspect de arsuri post mortale;
3. Semne de tratament medical: nu prezintă.
4. Semne diverse: nu prezintă.
B. EXAMEN INTERN
1. CAPUL. Ţesuturile moi pericraniene: prezintă infiltrat hemoragic mare în regiunea frontală şi fronto-temporală dreaptă şi alt infiltrat hemoragic în regiunea inter-parieto-occipitală, cât o palmă de adult.
Oasele craniului: integre cu o grosime de 0,4 – 0,9 cm pe linia de ferăstruire a calotei. .
Dura mater: albă sidefie integră.
Leptomeningele: lucios, neted transparent.
Vasele de la baza creierului: cu pereţii elastici.
Suprafaţa creierului: cu circumvoluţiunile aplatizate, şanţurile conţin sânge lichid .
Creier: pe secţiune cortexul cenuşiu-violaceu, substanţa albă, cu numeroase puncte roşii ce nu dispar la spălare.
Lichidul cefalorahidian: este roşu, aspect de sânge lichid.
Ochii: integrii.
Buzele: tumefiate, excoriate, vinete, limba cu mucoasa albicioasă.
2. GÂTUL. Părţile moi ale gâtului integre,
Esofagul: cu pereţii integrii, gol.
Căile respiratorii superioare: cu pereţii integrii, mucoasa sidefie.
3. TORACELE: Peretele osos şi muscular, prezintă fractura coastelor 6-l0 stânga pe linia medio-claviculară.
Cavităţi pleurale: fără conţinut patologic lichidian.
Pleurele: netede transparente cu numeroase pete brun-violaceu de 2-3 mm diametru.
Plămânii: cenuşiu – violaceu, crepitaţii prezente, pe secţiune se scurge sânge negricios,
Pericardul: neted transparent.
Cordul: de dimensiunea pumnului cadavrului, cavităţile cordului conţin sânge coagulat.
Endocardul: neted transparent.
Miocardul: pe secţiune brun-violaceu, omogen.
Vasele mari: cu intima galbenă, netedă.
Coronarele: cu pereţii elastici.
4. ABDOMENUL. Peritoneu: neted transparent.
Cavitatea peritoneală: conţine puţin sânge lichid.
Mezenterul: prezintă două zone rupte cu diametrul de cca. 6 cm cu marginile infiltrate cu sânge.
Stomacul: cu pereţii integrii, conţine resturi alimentare parţial digerate.
Intestinele: cu pereţii integrii pe alocuri cu zone violaceu-negricioase.
Ficatul: mai mare, cenuşiu-galben, pe secţiune acelaşi aspect friabil, cu desenul lobular şters.
Pancreasul: galben lobulat.
Splina: violacee mică.
Suprarenalele: cu corticala galbenă, medulara lizată.
Rinichii: se decapsulează uşor, suprafaţa netedă, pe secţiune cenuşiu-bruni, neomogeni.
Vezica urinară: goală.
5. SCHELETUL: integru.
III. DIAGNOSTIC ANATOMO-PATOLOGIC MACROSCOPIC
– Echimoze, excoriaţii, plăgi contuze.
– Infiltrat hemoragic epicranian
– LCR (lichid cefalorahidian) roşu
– Contuzii cerebrale
– Fracturi costale
– Hemoperitoneu
– Rupturi de mezenter
– Distrofie hepatică
– Arsuri post mortale
IV. EXAMENE COMPLEMENTARE SOLICITATE
Din Buletin de analiză toxicologică-alcoolemie nr. 381/A din 23 decembrie 1989 efectuat la Laboratorul de toxicologie al judeţului Covasna, rezultă că numitul nu avea alcool în sânge.
V. CONCLUZII
1. Moartea numitului AGACHE AUREL a fost violentă,
2. Ea s-a datorat şocului traumatic şi hemoragic ca urmare a unui politraumatism craneo-cerebral şi abdominal.
3. Leziunile descrise au putut fi produse prin loviri multiple repetate, cu corp contondent.
MEDIC LEGIST
CREŢU ADRIAN
Sursa: Agache.org
Dumnezeu sa-l odihneasca in pace si sa faca dreptate!
citind asemenea lurcuri, doreste cineva sa-mi spuna mie in fata ca ungurii sunt ceva mai cilivizati decat hoardele din care provin? bai, cand intram in voi intr-o zi, si sanii mamele voastre le veti plange… incercati INCA ODATA din astea… numai, se n-o patiti voi intai!