Ziarul BURSA a reusit printr-o serie de articole foarte bine documentate sa prezinte Cazul Oltchim si repercusiunile lui pe piata economica, politica si de securitate nationala in toata complexitatea lui. Prezint aici cateva dintre link-uri si va recomand sa le analizati si Dvs:
PLUS: Alexander Michael Dokychuk de la DIP SOVGroup LLC Moscova a fost combinat cu Eugen Anca pentru “recuperarea tezaurului de la rusi”, care Eugen Anca s-a combinat si Radu Golban pentru “recuperarea datoriei Germaniei” catre Romania
Azi am redescoperit cum Romania sta in loc de cel putin cinci ani. Altfel spus, politicienii ne-au mancat anii astia din viata fara sa reuseasca sa ni-i rascumpere in vreun fel. Ne-au furat pana si timpul. Cititi editorialul de mai jos – scris in 2007! – si inlocuiti doar numele lui Calin Popescu Tariceanu cu actualul premier, Victor Ponta. Nu s-a schimbat nimic. Totul este extrem de actual, pe puncte. Si concluzia, prezenta in titlu, asemenea:
Cine mai reprezinta Romania?
Disputa dintre grupurile de interese din jurul celor doi Tom si Jerry ai natiunii a atins nivelul maxim de suportabilitate. In detrimentul imaginii Romaniei in lume si al intereselor nationale.
In timp ce presedintele Romaniei, Traian Basescu, isi canalizeaza toate energiile pentru decapitarea premierului Calin Popescu Tariceanu Victor Ponta, romanii scuipa-n san, cu scarba deja, si merg inainte. In Europa. Tot acolo planuieste si Tariceanu Ponta sa-i scurteze vizitele lui Basescu, in calitate de reprezentat al Romaniei la Consiliul European.
Trebuie sa recunoastem ca planul are o natura profesionista in contextul super-confruntarii dintre Palate si interese. La ora actuala, nici romanii nici strainii nu stiu, de fapt, cine reprezinta Romania la Uniunea Europeana: presedintele, premierul, ministrul de Externe lipsa, toti deodata, sau pe rand, sau, de fapt, nici unul, nici altul.
Disputa dintre grupurile de interese din jurul celor doi Tom si Jerry ai natiunii a atins nivelul maxim de suportabilitate. In detrimentul imaginii Romaniei in lume si al intereselor nationale. Acuzatiile curg lant, laturile s-au scurs chiar si in Parlamentul European si, mai nou, inclusiv in media occidentala. Sa-l crezi pe unul sau pe altul ar fi o dovada doar de naivitate.
Picanteriile televizate sau radiodifuzate folosesc cel mult la antagonizarea populatiei. Observatorii bine informati nu pot decat sa consemneze cu maxima ingrijorare ca jumatatile de adevar, adica minciunile prin omisiune, sunt armele cel mai des uzitate, in timp ce joaca de-a hotii si vardistii atinge deja aspecte ce tin de siguranta nationala.
Exemplul TVR este cras: presedintele pomeneste nume grele, dosare, afaceri necurate, speriind audienta. Premierul si grupul sau de mafioti par, cu siguranta, vinovati in ochii bietilor telespectatori siderati de acuzatiile extrem de grave. Noi stim insa ca, intamplator, presedintele a uitat alte file ale dosarului energetic, tovarasi de-ai sai sau de-ai partidului pe care inca il mai reprezinta. De ce?
Apoi, la BBC, Basescu da cu Tariceanu Ponta de peretii studioului, mentionand iarasi si iarasi aceleasi „grupuri clientelare de interese“. Basescu nu uita insa sa laude maretele realizari ale ministrilor PD(L) (fost FSN): „Am avut noroc de ministri precum Monica Macovei la Justitie, Vasile Blaga (la Interne) sau Sulfina Barbu, la Mediu. Aceste domenii puteau intarzia data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, iar ei au reusit sa schimbe culoarea acelor «stegulete rosii». Dar sa mentinem lucrurile asa cum sunt ar fi prea mult pentru romani“. Corect. Aici are dreptate: pentru ce sa mai mentinem lucrurile asa cum sunt?
Si ne intrebam si noi, ca niste bieti “gaozari”: de ce nici seful statului, cu toate serviciile sale aferente, nici DNA, nici Ioana d’Arc a societatii in civil, nici rottwailerul cu epoleti sau chiar mergatoarea pe inundatii nu au reusit in doi ani sa bage la apa, sa descopere, nici un mahar, oligarh, mogul imputit de pe Axa Cotroceni-Aleea Modrogan? Pentru ca nu exista? Sau retelele anti-romanesti, care au invadat si ocupat epicentrul Administratiei Prezidentiale si institutiile sale, fragilizand securitatea natiunii si devalizand fondurile statului, nu sunt tot „grupuri de interese“?
De cealalta parte, nu putem sa nu-i dam dreptate premierului: nu „oamenii presedintelui“ au bagat Romania in UE. Nici Guvernul actual, nici cel precedent. UE a bagat Romania in UE. Atunci cand s-a vrut, acolo unde se decid interesele Europei si ale lumii.
Asa ca bietii figuranti sau jucatori ai emisiunilor de hard-talk-show ar trebui sa-si vada intai de ograda proprie. Sa constate, de exemplu, cum politica externa si de securitate in zona extinsa a Marii Negre este periclitata de obtuzitatea viziunilor inguste de pe Dambovita, in timp ce Rusia castiga teren cu tenacitate si profesionalism.
Sau sa se gandeasca serios: cine mai reprezinta Romania?
L-aţi mai văzut cumva recent pe Zdreanţă, cel cu ochii de faianţă? Daca nu, intrati pe blogul unui oarecare cioflingar si veti gasi negresit cel putin o poza-doua in care este surprins intr-o pozitie oarecum neacademica, adica cu oul fierbinte-n gura. Nu se stie, ce-i drept, al cui e. Dar in postura asta l-am gasit si noi pe numitul Adrian Cioflanga, evoluand la Paris, la o conferinta despre… cadavre. Da, da, ati citit bine. Acum, daca tot se poarta scatofilia la cel mai inalt nivel “academic”, cam de la ICR in sus, pana in varful dealului, spre zarile Cotrocenilor, de ce n-ar merge si o necrofilie mica? Glumesc, desigur: este vorba de o conferinta stiintifica, cu titlul “Corpses and Destruction / Les cadavres et leur destruction”, la care s-au studiat diverse proceduri macabre in cazul crimelor in masa. Desigur, nu asta-i problema.
Problema tine de impostura, boala tuturor doctorilor inchipuiti. Cioflingarul nostru de serviciu, propulsat recent de Vladimir Ilici Tismaneanu din scaunelul sau de cercetator provincial pana pe locul mortului de la CNSAS, recte fotoliul lasat rece de disparitia matura a lui Constantin “Ticu” Dumitrescu, are si veleitati specifice numelui sau. Un alt faiantar, tot iesean, prezent in celebra Comisie voiajoare Tismaneanu dar si ca presedinte de-o noapte al unei fantomatice Fundatii “romano-maghiare” Gojdu inventate de nu mai putin celebrul star de dreapta-mprejur MR Ungureanu, turnatorul GDS Sorin Antohi, se pretindea si “doctor”, pe la Universitatea lui Soros de la Budapesta. Doctor in minciuni, bineinteles, dar si conducator de doctorate, fapt pentru care au suferit o serie de doctoranzi carora le-a invalidat titlurile prin frauda sa dementa. Turnatorul reconspirat, acum cu pretentii de geopolitician in slujba lui Cozmin Gusa, a produs si un imens scandal international dupa ce prezenta sa la o “Academie de vara” de la Berlin, intr-un program al ICR, a revoltat-o pe buna dreptate pe scriitoarea de Nobel Herta Muller. Aceasta nu l-a impidicat pe sponsorul si colegul sau de grup si breasla in doftoricale, “dr” Patapievici, sa-i perpetueze exemplu si sa se impauneze cu un titlu pe care nu-l dobandise. Na ca a ramas recent si fara doctoratul luat numai online si fara vatafia de la ICR. Si-uite-asa si cu al nostru fabulationist Adi, o minune de Cioflanca, care se auto-prezinta pe la Paris, cu o mare auto-subliniere cu carioca pe propriu-i blog, drept reprezentant al Academiei Romane. Mirat ca am pierdut acest eveniment planetar, intrarea unui cioflingar in Academie, m-am adresat direct forurilor competente.
Dincolo de tonul pamfletar de mai sus, perfect justificat de prestatia ilegitima si ilegala a pretinsului academician cat si de necesitatea sanctionarii unor astfel de fraude intelectuale, problema devine cat se poate de serioasa, mai ales dupa ce am primit de la Academia Romana urmatorul raspuns edificator:
“Stimate Domnule Victor Roncea, Dl. Adrian Cioflanca nu este membru al Academiei Romane, nici corespondent, nici titular si nici de onoare. Este cercetator la Institutul de istorie al Academiei Romane din Iasi.”
Si punct. Deci, cercetator la un institut aflat sub egida Academiei. Studiindu-i CV-ul de pe site-ul Institutului mentionat de emisarii Academiei, respectiv Institutul de istorie AD Xenopol din Iasi, am aflat ca bietul “academician” este in curs de a-si obtine doctoratul si, de vreo 13 ani, nu a reusit sa salte mai mult de cercetator stiintific gradul III (!). Pai si atunci cum poate sustine ca reprezinta Academia Romana, dupa cum nici macar un membru de onoare nu poate, de exemplu, ci numai un membru plin?! Cum a putut urcatul nostru pana in copacul CNSAS sa-si posteze in dreptul numelui sau ambiguu, la o conferinta internationala, titlul de reprezentant al “Romanian Academy, Romania”! Dupa cum se vede, ceilalti participanti au avut decenta sa-si treaca exact institutia de care apartin. In acelasi stil, maine-poimaine, slujbasul nostru de pe la CNSAS o sa-si treaca in dreptul numelui “The Parliament of Romania”, ca doar Consiliul se afla sub controlul Parlamentului, “n-asa”? Dar de ce nu “White House”, ca parca zidurile CNSAS sunt imbracate in faianta alba?!
Am intrebat si un academician cu tample albe care-si permite, ca atare, sa fie mai pisicher si, acesta, cu un umor dezarmant, mi-a lamurit cazul Cioflanga pe loc, a la Radio Erevan: “Dragul meu, asa si-or pune si femeile de serviciu de la noi, de aici, in dreptul numelui lor, la vreo conferinta internationala a spalatoreselor de podele: Tanti Mita (Romanian Academy). Pai da cum, nu aici presteaza, sub talpile noastre?!”. Eh, ce sa mai zici?! Asa or fi ajuns si altii “academicieni si savanti de renume mondial”. Daca s-a putut cu astia de pe la case mai mari cum sa nu mearga si pe la cotete?…
PS in atentia Academiei Romane, care patroneaza Institutul unde drd Cioflanca evolueaza ca cercetator gradul III: Scandand blogul cioflingarului cam ca burtiera de la OTV si DDTV am descoperit cum fabulationistul nostru de serviciu isi permite sa-i considere pe mari istorici ai Romaniei, ca prof univ dr Dinu C Giurescu, membru plin (!) al Academiei Romane din 2002 si corespondent din 1990, prof univ dr Gheorghe Buzatu, prof univ dr Mihai Retegan si prof univ dr Ioan Chiper drept niste “lefegii” de duzina. “Acestia, fara a fi citusi de putin genii in materie, au produs citeva lucruri valabile in istoriografia romaneasca. Insa caracterul le joaca feste serioase.”, scrie “academcianul” nostru recunoscut pe plan mondial drept azorelul ante, intro si post-comunistului Zombi Tismaneanu. Mai expert in investigatii chiar si decat Parchetului General dar si mai tare ca fularul procuroarei peroanelor Monica Macovei, cerc. nostru gr. III, “Zdreanta” stie-tot, da si sentinte definitive apriorice intregului grup de istorici remarcabili ai Romaniei, care se angajase intr-o perioada sa colaboreze pentru o lucrare de amploare: “Aceasta nu are cum sa fie altfel decit nationalista, conspirationista, antisemita si, inainte de toate, diletanta si partizana.” Domnilor academicieni, auziti? Academicianul Dinu C Giurescu si profesorii univ dr Gh Buzatu, Mihai Retegan si Ioan Chiper sunt niste diletanti, nationalisti, conspirationisti, antisemiti si partizani! O zice un cerc. stiint. gr. III, care nu are nici macar o bucata carte scrisa singur, dar care se crede, in visele sale erotice cu cadavre ambulante si stafii ale comunismului, drept ditamai… cacademicianul.
PPS: Cazul patologic al cerc. stiint. gr III Adrian Cioflinga este destul de grav. El ii mai considera pe scriitorii Tesu Solomovici – evreu, cred, dupa nume – si pe Paul Goma, care are o sotie evreica cu care are si un fiu, la fel de evreu, drept “negationisti” si “antisemiti”. Adica cum, Goma isi bate nevasta si Tesu isi da singur palme? Sau cum?
“Fantasmele trecutului continuă să tulbure minţile unor nostalgici, care n-au renunţat niciodată la obsesia maladivă, cuibărită adânc în cugetul şi sufletul lor, refacerea Ungariei Mari. Cât vor dăinui aceste stafii, va exista pericolul real ca interesele ţării noastre să fie puse, din nou, pe tarabă şi renegociate de zarafii politici.” – Conferinta comemorativa a masacrului maghiar de la Muresenii de Campie
„ (…) În timpul masacrelor de la Mureşenii de Câmpie, acolo se afla cantonat un grup de soldaţi din armata maghiară, sub comanda locot[onent] Csordás Gergely, din Regimentul 19 Honvezi din Nyiregyhaza.
Aici era preot român, Andrei Bujor, având soţie şi trei copii şi la casa şi curtea lor cantonase mai mulţi soldaţi cari se dăduseră la jafuri. Îngrijorat de cele ce vor urma, căci militarii erau agresivi, preotul a plecat la Cluj, pentru a solicita intervenţia Comandamentului militar, însă neobţinând nici o promisiune, în seara zilei de 23 septembrie 1940 pe la orele 10 soseşte acasă descurajat.
Înainte de a sosi, este pândit pe şosea de acuzatul l[ocotenen]t Csordás Gergely şi imediat trimite încă în aceeaşi seară o patrulă de 12 soldaţi înarmaţi la casa preotului Bujor, cu ordinul precis de a-i extermina împreună cu toată familia, precum şi pe cei arestaţi în aceeaşi după-masă, Gurzău Ioan, cantor, Gurzău Valeria, soţia acestuia, Petrea Natalia, soţia învăţătorului, Petrea Gheorghe, Ana Miron, soacra acestuia, şi Petrea Rodica, copilul de cinci ani al învăţătorului şi menţinuţi sub pază în casa preotului. Soldaţii trimişi la casa preotului, conformându-se ordinului primit împuşcă pe toţi cei mai sus arătaţi şi anume pe membrii familiei preotului, prin camerele de culcare, iar pe ceilalţi prin curte, împărtăşind aceeaşi soartă şi servitoarea preotului, unguroaica Juhász Sarolta.
Toate victimele, în număr de 11, sunt îngropate în aceeaşi noapte în curtea casei preotului român, într-o groapă improvizată, şi dimineaţa sosind acuzatul l[ocotenen]t Csordás Gergely la faţa locului i se raportează executarea ordinului. (…) Din probaţiune administrativă s-a dovedit că l[ocotenen]t Csordás Gergely a fost instigat de a săvârşi crimele de mai sus de către acuzatul Vass Albert din comuna vecină Sucutard, căci contele avea supărare pe părintele Bujor, din cauza unui teren de vânătoare şi pentru că vedea în dânsul un mare român. (…)
Avînd în vedere că faptele săvârşite de acuzaţi întrunesc elementele crimei prevăzute de art. 2 lit. e din Legea nr. 312/1945 pentru urmărirea şi sancţionarea celor vinovaţi de dezastrul ţării sau de crime de război; (…) având în vedere că luaţi în parte, fiecare din aceşti acuzaţi conform participaţiei lor la săvârşirea crimelor arătate mai sus, acestea se încadrează în dispoziţiunile textului anunţat, după cum urmează: (…)
Acuzaţii Vass Andrei moşier din comuna Sucutard şi fiul său Vass Albert sunt acei cari au determinat prin instigare masacrarea altor patru persoane în comuna Sucutard, iar acuzatul Vass Albert a mai instigat masacrarea familiei preotului Bujor din comuna Mureşenii de Câmpie, fapte cari se pedepsesc în conformitate cu art. 3 al. 2 din legea specială cu pedeapsa la moarte. (…)”
TRIBUNALUL POPORULUI CLUJ, Şedinţa publică din 13 martie 1946.
Împlinirea, la 24 septembrie, a 72 de ani de la abominabilul masacru de la Mureșenii de Câmpie, comuna Palatca, judeţul Cluj, a constituit pentru participanţii la Sesiunea de comunicări cu tema „Refugiul românesc: 1940-1945”, desfăşurată la Muzeul Naţional al Refugiaţilor Etnici din Mureşenii de Câmpie, ocazia de a-și aduce aminte de cei peste 1000 de martiri români uciși în acel sângeros septembrie 1940. În numele lor și al zecilor de mii de români maltratați, persecutaţi, refugiaţi, expulzaţi sau deportaţi din teritoriul nordului Transilvaniei cedat Ungariei horthyiste după Dictatul de la Viena din 30 august 1940, precum şi al celor aproape 400.000 de cetăţeni de naţionalitate română din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, „uitaţi” astăzi de autorităţile române, istoricii, cercetătorii și juriştii, prezenţi la reuniune au pus în lumină mărturii inedite şi documente de ultimă oră privind pătimirile românilor şi evreilor din Ardealul ocupat vremelnic.
În timp ce Traian Băsescu făcea anticameră la Viviane Reding şi Jose Manuel Barroso la clădirea Comisiei Europene de la Bruxelles, un român instalat în Belgia de peste două decenii, care l-a cunoscut personal pe suspendat, face dezvăluiri. Amintirile sale aduc elemente cruciale în puzzle-ul care configurează imaginea unui şef de stat cu experienţă veche în traficul ilegal de armament, sub oblăduirea Direcţiei de Informaţii Externe.
Ştefan Mihuţ este un luptător. În 1968, pe vremea când era student la Facultatea de Transporturi a Politehnicii din Bucureşti, a fost arestat fiind acuzat că a organizat demonstraţia naţionalistă de Crăciun a studenţilor din Bucureşti. A fost arestat şi condamnat la 17 ani de detenţie, într-un lot de mai mulţi studenţi. Unul dintre studenţii din acel grup a reuşit să fugă în Germania şi să denunţe la Radio Europa Liberă arestările operate de Securitate. Graţie acestor presiuni mediatice, studenţilor arestaţi li se comută pedepsele. Lui Ştefan Mihuţ, pedeapsa i-a fost comutată în 5 ani de muncă forţată în Delta Dunării. Prin forţele lui, şi pentru că era un inginer extrem de apreciat, a ajuns inspector în Ministerul Transporturilor. Din această poziţie a ajuns să îl cunoască pe Traian Băsescu, pe care l-a anchetat în urma incendierii petrolierului “Argeş”. Acest eveniment şi-a pus amprenta asupra destinului său.
La presiunile prietenilor securişti ai lui Băsescu, în 1991, Ştefan Mihuţ, care făcea parte din opoziţia anticomunistă, a fost chemat de generalul de securitate Ion Suceavă şi ameninţat cu lichidarea. În 1991, împreună cu soţia şi fiul, fuge din ţară şi cere azil politic în Belgia, unde locuieşte şi în prezent.
În urma interviului făcut de noi, reacţia nu a întârziat să apară. Domnul Traian Băsescu s-a simţit lezat. A ameninţat că vă dă în judecată şi a spus că trebuie să îi arătaţi probe.
Lui Băsescu nu îi dau eu probe. Eu ceea ce am avut de spus am spus. Şi voi susţine în faţa oricăor instanţe ceea ce am văzut cu ochii mei, ca martor. Ceea ce am prezentat eu opiniei publice din România nu sunt acuzaţii, ci mărturii. Ceea ce am văzut eu în acel dosar de anchetă privind incendierea navei Argeş nu reprezintă decât 10% din conţinutul dosarului. Dosarul se află la SIE, moştenitorul DIE (Direcţia de informaţii Externe). Un exemplar există însă în arhivele fostului Comitet Central, iar un altul, la fosta Direcţie de Organizare şi Control (DOC) din Ministerul Transporturilor. Chiar dacă unele dintre aceste dosare au fost ascunse de securiştii din jurul lui Băsescu, un exemplar tot se mai găseşte. Cu certitudine.
După interviul dat cotidianul.ro, şi unul postului de televiziune Antena 3, aţi fost contactat şi de alte persoane?
Interviul pe care mi l-aţi luat a mai avut, într-adevăr, acest efect: am reuşit să reintru în contact cu vechi cunoştinţe şi cu persoane competente profesional pe care le ştiam încă înainte de 1989. Unele dintre aceste persoane cunosc foarte bine despre circuitul acestui dosar începând cu 1982. De asemenea, cred că ar fi foarte interesant să faceţi cunoştinţă, aici în Belgia, cu un fost coleg de al domnului Băsescu din acea perioadă, fost marinar pe petrolierul Argeş, om care trăieşte la Anvers din 1995, având, ca şi mine, cetăţenie belgiană. Din informaţiile care mi-au parvenit între timp au apărut aspecte mult mai clare care coincid cu ceea ce ştiam dinainte. În urma incendiului din dana portului Rouen, paguba stabilită a fost mult mai mare. După negocierile purtate de specialişti de la DIE, peste 20 de nave avariate din cele 38 au fost reparate pe gratis în şanteiere navale româneşti, restul primind despăgubiri. Negocierile între DIE şi autorităţile franceze au început să se deruleze încă din timpul celor 28 de zile cât a stat Băsescu în arest preventiv.
Mi-aţi spus că nu trebuie să ne concentrăm doar pe întrebarea de ce nu a fost pedepsit juridic şi administrativ Băsescu după incendierea vasului, dar că ar trebui să ştim că, după un asemnea episod, căpitanul piroman a fost chiar promovat…
Pentru că a reuşit, prin stratagema incendierii voluntare a petrolierului Argeş, să salveze onoarea lui Ceauşescu, şi să inducă în eroare, fie şi temporar, autorităţile franceze, cât să câştige timp pentru ca DIE să intre pe fir şi să înceapă negocierile cu acestea, Traian Băsescu nu numai că nu a fost sancţionat, ci a fost chiar promovat pe nave de elită ale flotei româneşti, Crişana şi, mai apoi, Biruinţa. Ţineţi cont că gestul lui Băsescu a intervenit într-un moment istoric şi politic dificil pentru Ceauşescu. Imaginea lui era făcută praf în Occident, şi nu dorea să apară pe faţă ca un susţintor al grupurilor teroriste cărora le livra armament. Apoi, nu uitaţi că Ceauşescu la vremea aceea era dispus să facă orice – mai ales comerţ ilegal cu armament – ca să facă rost de valută pentru achitarea datoriei externe. Numai că DIE era obligat ca, după asemenea transporturi făcute pentru Ceauşescu, să servească ceea ce se va numi, mai ales după 1989, mafia din Est. Vechi contacte făcute înainte de 1989 au continuat şi după căderea comunismului. Familia Băsescu ştie foarte bine despre ce vorbesc. Reacţia lui Băsescu nu face decât să confirme că am dreptate.
Mi-aţi spus că vreţi să-i mai oferiţi o temă de reflecţie în plus lui Băsescu…
Da. Am o nouă întrebare cheie pentru Băsescu: oare de ce şi fiul colegului meu inginerul naval George Vulpe, cel cu care am participat la comisia de anchetă şi care ştia toate aspectele dosarul incendiului din portul Rouen, a fost obligat să părăsească România şi chiar să renunţe la cetăţenia română, exact în perioada în care Băsescu era ministrul Transporturilor? Actualele autorităţi din România ar face bine să investigheze serios acest episod din biografia lui Traian Băsescu. Am şi o surpriză: s-ar putea ca în curând presa din România să publice versiunea în limba franceză a dosarului Rouen 1981.
Cu 16 ani in urma un oviraptor viu al regimului comunist bolsevic, Silviu Brucan, cataloga romanii drept „stupid people“, fiinte reduse si incapabile de a invata democratia. Sigur, romanii ar fi fost vinovati, din start, de viitoarea Romanie “impiedicata”, nedemocratizata, nu conducatorii lor uzurpatori ai insurectiei anti-comuniste, vechii nomenclaturisti intovarasiti peste noapte cu noii dizidentoclaturisti. Astazi, Brucan poate sa-si dea linistit ultima rasuflare, eventual in direct; are un urmas pe masura: mitotetrixul Mihai Razvan Ungureanu.
Prezent saptamâna trecuta la un „breakfast“ de lucru la Camera de Comert romano-britanica, Ungureanu a brevetat o noua limba pe planeta: „light Romanian“. Ungureanu a incercat apoi sa se justifice cu mai multe cuvinte afirmand ca cetateni de peste Prut (romanii basarabeni, nota mea) vorbesc „o varianta a limbii romane“, mai precis un fel de „light Romanian“ („romana usoara“). Eminescu, creatorul limbii romane moderne, cu toti fiii moldoveni aflati de-a dreapta si de-a stanga Prutului, cazuti pentru neam, limba si tara, trebuie sa se fi rasucit adanc in mormant.
Afirmatia scapata de pe limba grea a Ungureanului a starnit mirarea diplomatilor britanici – si nu numai a lor -, emisari straini care nu sunt obisnuiti ca un demnitar sa-si insulte conationalii. Dar, dupa ce a bagat Romania direct intr-un land al Austriei, la ce ne-am mai putea astepta de la Austro-Ungureanu? La multe, foarte multe rele.
Dupa 18 luni de conducere haotica a diplomatiei romane, bilantul lui Ungureanu pe principalele coordonate ale noii politici externe a Romaniei imprimate de Traian Basescu – Marea Neagra si Estul – este un mare minus. Fiasco-ul total al „Forum-ului Marii Negre“ bate la usa cu putere, gaurind bugetul tarii de 700.000 de euro. Amatorii din MAE pretind pe la usile diplomatiilor straine ca va veni la Bucuresti insusi maria sa, Tarul Putin. Eu cred ca este foarte posibil ca nici macar secretarul III al Ambasadei Rusiei sa n-aiba timp de propaganda ieftina a MAE. Locul i-l va lua poate ambasadorul numit de Ungureanu la Moscova si tinut de-atunci pe sub presurile Kremlinului.
În Est, strategia MAE de abandonare a romanilor de peste Prut a inregistrat in aceasta perioada note tragice. Desi nici o autoritate europeana nu ne-o cere – fapt certificat de anchetele ZIUA – MAE pretinde ca instalarea vizelor pentru cetatenii de peste Prut este obligatorie.
Cu toate ca n-am intrat in UE si la orizont se mai iteste un an innegurat, romanii din Basarabia sunt hartuiti deja cu ura la granita: pentru o vizita de cateva zile in Romania ciuntita li se pretinde o invitatie, garantii si sute de euro, indiferent de statutul lor, studenti, oameni de cultura, chiar si ziaristi. Dar daca lor li se promite absurd ca dupa intrarea in UE va fi mai bine, caci vor fi vize gratuite, cine din Guvernul pagubos al Romaniei a ridicat vreo intrebare legata de romanii din Ucraina?
Stie onor Presedintia Romaniei, diriguitoarea si garantul politicii externe romanesti, ca viza impusa de propria lor tara romanilor din Ucraina se obtine cu chin si bani, 80 de Euro bucata (un salariu mediu din tara „vecina si prietena“)?! Stie vreun pretins conducator al Romaniei ca Ungaria, stat membru cu drepturi depline al UE, a creat pentru conationalii sai din Ucraina (spatiu CSI, ex-sovietic) „vize nationale“ care se acorda gratuit pe o perioada de cinci ani?! Polonia la fel. Fara posibilitati practice de revedere pentru tinerii ajunsi cu greu aici sa studieze in limba lor, autoritatile Bucurestiului reocupat, de neokominternisti, reusesc sa rupa familii in doua, dupa practicile administratorilor Gulagului sovietic sau ale lagarelor naziste. În schimb, pentru toate aceste servicii galante, zeci de mii de basarabeni si bucovineni deposedati abuziv de bolsevici de drepturile lor naturale – inclusiv cetatenia romana – sunt tinuti de pe vremea guvernarii Nastase la portile inchise ale Justitiei anti-romane.
Nici preoteasa societatii civile, actual pretins deratizator al Justitiei si marcator de posturi la Bruxelles, nici mica stea a Comitetului Central al UTC, in prezent ghemotoc al retelei invizibililor roz si aspirator la Presedintia Romaniei (!) nu par interesati sa ajute romanul de mana a doua – „light“, conform neonomenklaturistilor.
Noul zid al Berlinului cade ca o ghilotina pe Prut cu concursul prostituatelor si al lichelelor politice ale Aliantei fara de Dumnezeu.
Si pentru ca am pomenit numele Domnului, cine credeti ca se ocupa, tot prost, de dosarul atat de delicat al relatiilor periclitate dintre Vatican si Romania, ca urmare a scandaloasei afaceri de langa Catedralei Sfantul Iosif: aceleasi personaje necalificate care raspund de relatia inexistenta a romanilor cu tara mama; aceleasi personaje care au sustinut si generat hotia nationala a Fundatiei Gojdu: Leusteanul si guliile lui. Reteau este mica, asadar. Departamentul National Antitradare n-ar avea prea mult de lucru. Comandante, da ordinul!
ZIUA, 29 Mai 2006
PS 26 Septembrie 2012: “Comandantul” a dat ordinul, pe masura misiunii sale, de marunt executant al ordinelor lui Soros: “Este impotriva Romaniei? Sa fie presedinte!”
Petitie pentru respectarea Testamentului Gojdu
Catre:
Autoritatile Romaniei
In atentia:
Presedintelui Traian Basescu
Premierului Calin Popescu Tariceanu
Ministrului Afacerilor Externe Mihai Razvan Ungureanu
Presedintelui Senatului Nicolae Vacaroiu
Presedintelui Camerei Deputatilor Adrian Nastase
Avand in vedere:
a. Faptul ca Acordul incheiat intre Guvernele Romaniei si Ungariei pe 20 octombrie 2005 pentru infiintarea unei Fundatii Publice Emanoil Gojdu constituie o recunoastere de facto a renuntarii la bunurile Fundatiei Gojdu de la Sibiu bunuri care ar fi trebuit retrocedate fundatiei romane conform Conventiei incheiate intre Ungaria si Romania in 1937;
b. Faptul ca inaltii ierarhi ortodocsi din Ardeal si Ungaria, in calitatea lor de administratori ai Fundatiei Gojdu, asa cum se prevede in testamentul lui Emanuil Gojdu din 1869 si-au exprimat opozitia fata de Ordonanta de Urgenta a Guvernului Rom~niei nr. 183 din 14 decembrie 2005, pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom~niei si Guvernul Republicii Ungare privind infiintarea Fundatiei Publice romano-ungare “Gojdu”, apelul fiind semnat de Laurentiu, Arhiepiscopul Sibiului si Mitropolitul Ardealului; Bartolomeu, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului si Clujului; Timotei, Episcopul Aradului, Ienopolei si Halmagiului; Lucian, Episcopul Caransebesului; Sofronie, Episcopul Episcopiei Ortodoxe Romane din Ungaria; Paisie Lugojanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Timisoarei; Vasile Somesanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului si Clujului; Justin Sigheteanul, Arhiereu Vicar al Episcopiei Maramuresului si Satmarului; Nicolae, Arhiepiscopul Timisoarei si Mitropolitul Banatului; Andrei, Arhiepiscopul Alba Iuliei; Justinian, Episcopul Maramuresului si Satmarului; Ioan, Episcopul Covasnei si Harghitei; Daniil, Episcop Loctiitor(Administrator) al Episcopiei Ortodoxe Romane a Varsetului; Visarion Rasinareanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Sibiului; Irineu Bistriteanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului si Clujului;
c. Faptul ca principalii beneficiari ai Fundatiei Gojdu si anume studentii romani ortodocsi si-au exprimat opozitia fata de Ordonanta de Urgenta a Guvernului Rom~niei nr. 183 din 14 decembrie 2005, pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom~niei si Guvernul Republicii Ungare privind infiintarea Fundatiei Publice romano-ungare “Gojdu” prin intermediul Asociatiei Studentilor Crestin Ortodocsi din Romania si Ligii Tinerilor Crestin Ortodocsi din Romania;
Solicitam prin prezenta urmatoarele:
1. Respingerea Acordului dintre Guvernul Rom~niei si Guvernul Republicii Ungare privind infiintarea Fundatiei Publice romano-ungare “Gojdu”;
2. Declansarea unor negocieri cu Guvernul Ungariei pentru ca acesta sa respecte Conventia din 1937 privind retrocedarea catre Fundatia Gojdu de la Sibiu a tuturor bunurilor nationalizate abuziv in anul 1952 si a sumelor de bani blocate in anul 1927;
3. Guvernul Romaniei sa sprijine Fundatia Gojdu de la Sibiu pe toate caile legale pentru ca aceasta sa poata reintra in posesia tuturor bunurilor sale astfel incat sa duca mai departe la indeplinire testamentul lui Emanuil Gojdu asa cum a fost redactat de acesta in anul 1869.
Andrei Pipidi, desi a ajuns sa fie un sot vesel (chiar daca doar in acte) al unei adevarate luptatoare (sumo) cu coruptia latifundiara, care se mai ia si la tranta dupa dealuri si dupa blocuri, uneori chiar si la bustul gol (puah, fugiti!), cu masele de plagiatori, bagand groaza in sanul lor (mai putin in al tovarasilor ei din banda lui Soros, deja obisnuiti probabil cu apriga lupta corp la corp – sau corb la corb?), n-a invatat pana acum ca atunci cand imprumuti (ca sa nu zic furi) un titlu se folosesc si ghilimelele. Asa s-a gandit sa se impauneze la un articolas din revista de budoar Dilema cu titlul lui Truman Capote “Alte glasuri, alte incaperi”. Modelul, de altfel, a fost brevetat de guruletul dilematicilor frecmentabili Andrei Plevusca, cand a sterpelit titlul care il caracterizeaza, “Minima Moralia”, de la filosoful bolnav al Scolii de la Frankfurt Theodor Adorno, altfel un idol al cunoscutului ilegalist anticomunist Volodea Tismaneanu. Mai usor, totusi, cu plagiatul pe scari. Sa nu va impiedicati, tovarasi! Ii sugeram si agentei DIE Catrinel Plesu sa fie, in egala masura, atenta pe scari, in jos, cand i se va administra sutul in fund de la ICR, cu maxima moralia.
Parintele Gheorghe Calciu primit la Casa Alba de presedintele SUA, anticomunistul Ronald Reagan, dupa ce a patimit 21 de ani in temnite pentru crezul sau. Timp in care “disidentii” si “intelectualii” lui Basescu, “rezistentii prin mancare” Tismaneanu, Plesu, Liiceanu & Coop, au luptat cu regimul comunist pe la Heidelberg, Berlin, Paris, Madrid, Caracas…
A vorbit Băsescu.
Prima oară, după o tăcere adâncă.
Mă aşteptam să-şi anunţe demisia.
Băsescu nu demisionează.
Da, eu sunt dintre aceia care susţin că Referendumul nu a fost decât o speculaţie politică asupra prăbuşirii de popularitate a preşedintelui.
Speculaţie însoţită de propaganda jegoasă, primitivă, plină de minciuni, stimulând ura, pe fondul nemulţumirii populare.
Susţin că USL a confiscat nemulţumirea populară, în propriul beneficiu politic, fără nicio intenţie să ne amelioreze viaţa: singurul său scop – preluarea completă a puterii, controlul absolut asupra instituţiilor statului.
Da, susţin că impunerea Referendumului nu a respectat regulile democraţiei.
Da, susţin că “alternativa” Antonescu este o mizerie.
Nu ţin la Băsescu, dar resping minciuna.
Minciuna, propaganda, ura.
Speculativ cum a fost, Referendumul, însă, a avut loc.
Cum – necum, Băsescu s-a întors la Cotroceni.
Ce se întâmplă acum?
Continuăm netulburaţi?!
Frate, păi a avut loc un Referendum!
Nu ne putem preface că nu s-a petrecut, Referendumul a fost bătut cu ciocanul într-o realitate în care, acum, trăim.
Circa jumătate din electorat a votat demiterea lui Băsescu.
Avem cuiul ăsta bătut în noi.
Dacă înainte de Referendum, în faţa manifestaţiilor antiprezidenţiale, era valid argumentul alegerilor din 2009, acum el nu mai poate fi invocat.
Cu ce drept moral, Băsescu mai poate vorbi naţiunii?
Ce legitimitate mai are preşedintele?
Cine îl ascultă?
Cei care n-au venit la Referendum?
Şi ceilalţi, ceilalţi ce gândesc?
Or fi fost manipulaţi, or fi fost victimele minciunilor şi ale propagandei – nene!, oricum vor fi fost, sunt cetăţeni şi şi-au exprimat voinţa, nu ştii tu mai bine ca ei, nu tu poţi vota în locul a şapte milioane de cetăţeni, nu le poţi spune “Ascultaţi-mă pe mine, că ştiu mai bine!”
Ce ştii tu mai bine?!
În primul său discurs de după întoarcerea la Cotroceni, Băsescu ne-a spus că ştie mai bine cu Europa şi cu euro.
“Devine o prioritate îndeplinirea condiţiilor intrării în zona Euro”, a spus Băsescu.
Serios?!
De unde ştii?
Păi, ştiu de mult, de prin anul 1999.
Aha!
Ştiţi, domnule preşedinte, între timp au trecut vreo treisprezece ani…
Şi?
A fost o criză în America…
Şi?
A intrat şi Europa…
Şi?
Zona Euro e pe butuci…
Şi?
OK, voiam să spun că situaţia comunităţii monetare europene de acum nu mai seamănă cu cea de acum treisprezece ani şi că nu există nici un om care să ştie, astăzi, dacă mai este bine să aderăm la ea sau dacă nu este mai bine să fugim de ea scăpărându-ne călcâiele; voiam să spun că intrarea noastră în Zona Euro este un subiect de Referendum, un Referendum nespeculativ, un Referendum absolut natural, pentru că schimbarea monedei naţionale nu este o decizie pe care sunteţi îndrituit să o luaţi dumneavoastră, de capul dumneavoastră.
Dar, bine, dacă nu înţelegeţi, domnule preşedinte, atunci trebuie să vă informez că, recent a avut loc şi un Referendum şi că peste şapte milioane de cetăţeni v-au votat demiterea, adică, cu tot respectul, vă întreb, mă înţelegeţi?…
Băsescu pare să-şi fi asumat o misiune:
“După opt ani de experienţă, consider că Uniunea Europeană nu are şanse de supravieţuire decât printr-un proces accelerat de integrare. Niciun stat membru, fie că este Grecia, Portugalia, România, Franţa sau Germania, nu va rezista globalizării decât prin integrare. Drumul unei mai puternice integrări este soluţia”.
Băsescu vrea să salveze Europa.
Raţionamentul poate fi urmărit lesne: un bau-bau numit “globalizare” pune Europa în pericol să cadă pe locul al treilea în lume, iar Româ-nia face parte din Europa şi vom cădea odată cu ea, pe locul al treilea în lume, aşa că, dacă îi salvăm Europei locul întâi în lume, atunci şi Româ-nia va fi pe locul întâi în lume.
Domnule preşedinte, cu respect vă atrag atenţia că, în calitate de cetăţean de rând al României, cu drept de vot oarecare, nu prea mă interesează locurile din lume, ci irigaţiile noastre.
Mă interesează să muncesc şi să fiu răsplătit pe măsură, când munca mea este folositoare, mă interesează să nu fiu furat de autorităţile statului prin legi şi interpretarea lor ostilă, mă interesează să fiu judecat drept şi să fiu apărat de cel rău.
Altfel, mă cam doare-n şpiţ pe ce loc ne aflăm noi în lume, pe ce loc e Europa sau Planeta Pământ, în Univers. N-aveţi decât să vă asumaţi dumneavoastră, domnule preşedinte, misiunea salvării Europei, dar nu ca preşedinte, ci ca persoană particulară, că tocmai a avut loc un Referendum – ştiţi?, vreo şapte milioane v-au cerut să plecaţi… Am o sugestie: daţi-vă demisia şi angajaţi-vă cardinal la Papa Benedict, că el vrea un Guvern Mondial. Aţi putea fi folositor.
September 27th, 2012 
VR 
Posted in 
Tags: 
