Incepand de azi, Ziaristi Online publica din cartea recent aparuta la Editura RAO, “Intre linii“, scrisa de Eugen Mihaescu, membru de onoare al Academiei Romane si fost ambasador al Romaniei la UNESCO, tusele portretelor unor personaje surprinse de ochiul acerb al graficianului de la Time Magazine, New York Times si New Yorker.
“Memorialişti ai istoriei recente se întâlnesc mai rar, şi, de cele mai multe ori, sunt politicieni care vor să-şi justifice eşecurile cu speranţa unei reveniri spectaculoase, după ce mulţimea, le-a citit cartea şi le-a dat dreptate”, scrie istoricul Alex Mihai Stonescu in prefata cartii, continuand: “Este şi cazul ultimelor cărţi memorialistice ale lui Ion Iliescu, o tentativă de a răspunde problemelor grave pe care le ridică acţiunile sale în istoria recentă”. Istoricul mai arata ca “in volumul Între linii, al lui Eugen Mihăescu, artist recunoscut deja în rândul valorilor internaţionale şi totodată rafinat intelectual român, am găsit exact opusul oricărui interes propagandistic. Amintirile sale din perioada regimului Iliescu au creditul preţios al obiectivităţii, pentru că nu sunt interpretări ale faptelor şi evenimentelor, ci relatări, uneori minuţioase, ale unor intâmplări la care a participat direct”. “Două sunt valorile cărţii lui Eugen Mihăescu: informaţia istorică şi stilul literar cuceritor, care face din cele mai dezolante momente de istorie recentă o lectură asimilabilă şi un episod al reflecţiei”, afirma Alex Mihai Stoenescu.
Prezentam astazi prima parte a schitei despre un fost propagandist comunist si aventurile lui uluitoare: Volodea Tismaneanu. Titlul, fotografiile si intertitlurile apartin redactiei.
Larry Watts lansează la Bistriţa volumul “Fereşte-mă, Doamne, de prieteni” in ziua Marii Uniri
Evenimentul va avea loc în 1 decembrie, de la orele 17.00, la Hotel Metropolis. Invitaţii speciali care vor lua cuvântul sunt Ioan Talpeş, fostul şef al Serviciului de Informaţii Externe, Oreste Teodorescu, realizatorul emisiunii “Codul lui Oreste”, ziaristul Victor Roncea, directorul general al Editurii RAO, Ovidiu Enculescu, precum şi directorul Bibliotecii Judeţene, Oliv Mircea, şi colonelul în rezervă Ioan Gaftone.
Lansarea volumului “Fereşte-mă, Doamne, de prieteni” va coincide cu celebrarea a doi ani de existenţă a portalului de ştiri Bistriţa24.ro.
Larry L. Watts a fost consultant al Corporaţiei RAND în timpul revoluţiei, călătorind destul de des în Europa de Est înainte de 1989. Istoricul american a asistat oficiali din România la înfiinţarea Colegiului Naţional de Apărare, a colaborat cu mai mulţi miniştri români ai Apărării la reforma din domeniul armatei şi a susţinut cooperarea cu Parteneriatul pentru Pace şi integrarea României în NATO. De asemenea, între anii 2001-2004 a fost consultant pentru reforma sectorului de securitate, activitatea sa fiind recunoscută de Serviciul de Informaţii Externe, de Preşedinţia României şi de Ministerul Apărării.
“Fereşte-mă, Doamne, de prieteni” vine să examineze interesele strategice aflate în spatele relaţiilor antagoniste ale României cu “aliaţii”din Răsărit, motivaţiile incredibilei sfidări a ţării noastre la adresa Moscovei, metodele de “eliberare” militară şi de securitate din jugul sovietic, scopurile opoziţiei faţă de politicile de la Kremlin şi, mai ales, reacţia sovieticilor şi a loialiştilor din rândul membrilor Pactului de la Varşovia în cele mai înalte consilii ale acestora, aşa cum au fost acestea consemnate de lideri ai Partidului Comunist, de comandanţi militari şi de organe ale securităţii statului. Îţi taie respiraţia! Prezentând o înşiruire fascinantă de date şi informaţii din surse neexplorate înainte, Watts ne oferă ocazia de a înţelege calea sinuoasă şi contradictorie străbătută de români de la începuturile epocii moderne până în 1978, nu din perspectiva declaraţiilor publice oficiale sau a publicaţiilor interesate, ci prin dezvăluirea proiectelor, planurilor şi faptelor concepute în umbră, prin cuvintele celor care le-au conceput, apreciază Ioan Talpeş, fost director SIE.
Un roman salveaza 180 de milioane de oameni zilnic: Nicolae Paulescu. Un roman face posibil ca 1 miliard si jumatate de oameni sa zboare in fiecare an: Henri Coanda. Un alt roman a pus bazele ciberneticii in 1941: Stefan Odobleja. Si altii, si altii…
Un interviu acordat de ziaristul grec George Alexandrou, autorul uneia dintre cele mai vaste monografii dedicte Apostolului Andrei, pe care il praznuim pe 30 noiembrie, intitulata “El a ridicat crucea pe geata”, jurnalului ortodox de credinta si cultura “Drumul Emausului” din America, ne dezvaluie un fapt uluitor: Apostolul neamului nostru a folosit “cartierul general” din Scythia Minor timp de 20 de ani!
In urma cercetarilor sale, George Alexandrou a constatat ca, din uriasul puzzle, reprezentat de teritoriul unde se presupune ca ar fi ajuns Andrei in cele patru calatorii misionare ale sale, lipseste o “secventa” de 20 de ani, cuprinsa intre intoarcerea lui la Marea Neagra din Valaamo (Finlanda) pana la plecarea spre Sinopae si de acolo spre Patras, in Achaia, unde avea sa fie martirizat. Aceasta lunga perioada de timp, conform celor constatate de Alexandrou, Apostolul Andrei ar fi petrecut-o in Dobrogea de astazi, unde isi avea ‘”cartierul general” in Pestera de care traditia i-a legat numele. De aici, ar fi intreprins calatorii evanghelizatoare in restul Daciei, pe Dunare, in sudul fluviului, pe malul Marii Negre, dincolo de Prut si chiar in teritorii mai indepartate. Dupa fiecare asemenea misiuni s-ar fi intors in pestera sa.
«Cartierul general» din Dobrogea, cel mai iubit, dupa Hristos
Alexandrou explica aceasta lunga ramanere a apostolului in Scytia Minor prin faptul ca s-ar fi “simtit foarte apropiat de daci deoarece erau monoteisti. Potrivit lui Flavius Josephus, preotii locului erau ca esenienii: virgini, strict vegetarieni, ca ascetii din desert. Societatea daca era foarte libera, femeile aveau aceeasi pozitie cu barbatii, spre deosebire de societatea greco-romana, dacii nu aveau sclavi. De fapt, erau unici in lume la acea vreme pentru ca nu aveau sclavi. Potrivit traditiilor romanesti si descoperirilor arheologice, dacii au devenit crestini datorita Sfantului Andrei insusi, in primul secol. Este firesc sa se fi simtit ca acasa in randul clerului dac si ca ei sa-l fi acceptat rapid si sa fie convertiti”, mai spune jurnalistul grec in interviul amintit. Alexandrou crede ca Apostolul Andrei a iubit acest loc din Scythia Minor mai mult decat orice, dupa Hristos. “Cred ca Dumnezeu i-a oferit asta ca o consolare deoarece a avut calatorii misionare foarte dificile. Avem descrieri ale unor locuri unde nu a fost bine-venit, de unde a fost obligat sa plece. Lucrurile au fost deseori foarte dificile, mai ales cand a fost la slavi, unde sacrificiul uman era inca practicat. Va puteti imagina: Era obosit sa treaca prin astfel de lucruri si cand a venit la daci… unde grecii si evreii erau acceptati in aceeasi masura si unde existau preoti sihastri asceti, se intelege cat de lesne s-a integrat. Putea sa predice, era fericit acolo. De fapt, dacii credeau ca religia pe care el a adus-o nu era numai mai buna decat a lor, ci si o continuare a vechii religii. Au privit religia nativa ca prevestitoare pentru crestinism. Douazeci de ani inseamna mult si se intelege de ce romanii isi amintesc de el mai mult decat de alte traditii”, mai spune cercetatorul grec.
A fost Sfântul Andrei martirizat in timpul imparatului Traian?
George Alexandrou acorda o mare credibilitate traditiilor romanesti despre Apostolul Andrei, pe care le considera “cele mai de nadejde”. In baza lor, afirma ca, la vremea martiriului, apostolul ar fi avut 85 de ani, poate chiar 95. Totodata, cercetatorul grec este de parere ca martiriul lui nu ar fi avut loc pe vremea lui Domitian sau Nero, conform traditiilor grecesti, ci la inceputul celui de-al doilea secol, pe vremea domniei lui Traian, intre anii 95 d.Hr. si 105 d.Hr. El ia de baza traditiile romanesti si versiunea Sfantului Grigore de Tours a “Faptelor lui Andrei”, in care se spune ca inainte de martiriu, apostolul a avut un vis in care si-a vazut fratele Petru si pe Ioan Evanghelistul in Rai. Aceasta ar putea fi o referire indirecta la faptul ca apostolii Petru si Ioan murisera deja. Sfantul Epiphanius spune acelasi lucru, la fel si Pseudo-Abdia, episcopul Babilonului. De altfel, traditia greaca plaseaza moartea misterioasa a Sfantului Ioan Evanghelistul din Efes (cum ca ar fi fost ingropat de viu pana la gat si apoi corpul lui a disparut pur si simplu) in anul 102 sau 103 d.Hr. “De fapt, exista si acum cantece populare (romanesti n.n.) care vorbesc despre o intalnire intre imparatul Traian si Sfantul Andrei”, concluzioneaza cercetatorul.
Cele patru calatorii ale Sfantului Apostol Andrei
Conform cercetarilor intreprinse de George Alexandrou, Apostolul Andrei ar fi realizat patru calatorii misionare impresionante, desfasurate intr-un teritoriu vast intins pe trei continente: Asia, Europa si Africa. Iata, in sinteza, posibilul traseu strabatut de neobositul propovaduitor:
Capitanul Miscarii Legionare, Corneliu Zelea Codreanu, dar si ucigasul sau, ministrul chior Armand Calinescu, sunt prezenti pe biblioteca digitala online europeana.eu, cu fotografii plasate de Biblioteca Nationala a Austriei – Österreichische Nationalbibliothek. Din ordinul regelui-dictator Carol al II-lea, Corneliu Codreanu a fost ucis miseleste in urma cu 73 de ani, in noaptea Sfantului Andrei, Apostolul Romanilor, prin sugrumare, apoi batjocorit alaturi de camarazii sai prin impuscare, ardere cu acid sulfuric, betonare si, dupa dezgroparea si reinhumarea ramasitelor pamantesti, la Casa Verde, prin furtul osemintelor, la venirea sovieticilor, si aruncarea lor in neant, odata cu Romania. Redau mai sus fotografia publicata de Biblioteca Nationala austriaca pe europeana.eu si, mai jos, fragmentul din Noaptea de Sanziene a lui Mircea Eliade in care este descris momentul cand legionarii incarcerati in lagarul de la Miercurea Ciuc afla de moartea Capitanului:
”Văzu atunci cum peste sârme unul din jandarmi îşi aşează puşca mitralieră în poziţie de tragere. Apoi descoperi că de-a lungul sârmelor, santinelele se înmulţiseră: erau acum vreo 15. Văzu pe maior, înarmat şi el, traversând grăbit curtea din faţa cancelariei, cu un plutonier. Încet , încet, din toate părţile apăreau jandarmii. Deţinuţii ieşiseră din camere şi se adunară în mai multe grupuri în curte. Dar îndată ce unul dintre ei încerca să se apropie de sârme, jandarmii strigau şi înălţau armele. Până ce un plutonier se îndrepta spre sârme cu un jurnal în mână şi făcu semn să se apropie cineva. Înainta un bărbat înalt, subţire, cu barbă de timpuriu albită. Plutonierul înfăşură jurnalul, îl ghemui cât putu de mult, şi-l zvârli spre sârme. Celălalt se apleca să-l ridice şi se îndrepta către mijlocul curţii desfăcându-l. Se opri din drum, deschise ziarul şi se clatină. Toţi se repeziră spre el. Apoi Ştefan auzi un strigăt sugrumat, sălbatic, de fiară rănită:
– L-au împuşcat pe Căpitan!
Nu se mai auzi atunci nici o răsuflare în toată curtea. Tăcerea aceea împietrită i se păru mai cumplită decât orice strigăt.”
Istoricul american Larry Watts, autorul celebrei lucrări apărute în traducere românească anul acesta la editura Rao – Fereşte-mă, Doamne, de prieteni /With Friends Like These (*), preda un curs la Masterul de Studii de Securitate al Universităţii din Bucureşti, Facultatea de Sociologie. Cursul se intituleaza „Dilema de securitate a României în timpul Războiului Rece”.
“Peste tot se spune ca exista sectii de limba romana, dar la acele sectii se vorbeste si se invata in ucraineana. Problema in scoli este grava, dar la fel de grava este situatia generata de cei care se declara moldoveni si care rup din procentul necesar unei minoritati pentru a intra sub incidenta legii ce le permite sa invete in limba materna.”
Doamna Aspazia Oţel Petrescu: Părintele Arsenie Boca era numai lumină. Se putea numi duhovnicul întregului Ardeal şi al întregii Românii
Toată viaţa mea am să fiu profund recunoscătoare Maicii Teodosia (n.r. – cu numele de Zorica Laţcu până la intrarea în monahism) că m-a dus la Părintele Arsenie Boca, acest mare stâlp al credinţei ortodoxe române. Pentru că, în aceeaşi măsură în care era un strălucit creştin, Părintele Arsenie Boca era şi un foarte bun român. Ce să vă spun? În perioada în care l-am cunoscut era în plină glorie. Se putea numi, pe drept cuvânt, duhovnicul întregului Ardeal şi, prin extrapolare, al întregii Românii. Acolo la Sâmbăta l-am întâlnit şi pe Părintele Stăniloae, care avea să devină apoi unul dintre cei mai mari dogmaticieni ai timpului, şi pe Părintele Mladin. Ei mergeau la Sâmbăta cu regularitate.Părintele Arsenie Boca era numai lumină. Când cădeau privirile Părintelui Arsenie Boca pe tine simţeai, ştiai, nu ştiu de unde ştiai, nu ştiu cum simţeai, dar erai sigur că te priveşte lumina. Avea atâta lumină şi căldură în ochi, şi avea o asemenea privire încât aveai impresia că întregul cer, o infinitate albastră mă priveşte. Infinitul mă privea cu doi ochi albaştri de om. Asta era impresia pe care a dat-o celor mai mulţi Părintele Arsenie Boca: că te priveşte lumina. Tot sufletul plin de înţelepciune, plin de credinţă, plin de dragostea pentru om, toate astea erau în “flash”-ul privirii lui.E foarte greu să exprim lucruri care, de fapt, sunt de neexprimat. Sunt lucruri pe care numai le vezi, le simţi, ştii că sunt aşa, neavând nicio explicaţie logică pentru ele. E o trăire. Prezenţa Părintelui Arsenie Boca pentru cei care-l aveau alături era trăire. Te lua în iubire, te lua în lumină, erai în aura sufletului lui, care era lumină şi iubire. Să nu credeţi că era ceva foarte dulceag. Era foarte aspru. Dar asprimea lui era dulce. Te şi certa, cum a fost un moment în scurta mea trăire acolo la Sâmbăta. A fost un moment când mi-a dat un canon, când m-a pedepsit, când m-a certat, dar eram nespus de fericită. Cine a trecut prin ceva similar poate să înţeleagă cum este să fii fericit când te ceartă un om sfânt.- fragment dintr-un interviu acordat de doamna Aspazia Oţel Petrescu revistei VEGHEA
Cativa dintre fostii ziaristi de la ZIUA se incapataneaza sa nu lase brandul sa moara si nici sa fie resuscitat buche a buche de tot felul de gusi, dupa cum sustin. Asa ca au lansat deja ZIUA NEWS. Noul motto al vechii ZIUA este incurajator: “Nu va temeti!”. Le urez succes!
Senatul a adoptat tacit propunerea legislativa care prevedea castrarea chimica pentru pedofilii care recidiveaza, precum si monitorizarea prin GPS a detinutilor condamnati pentru pedofilie. Camera Deputatilor este, insa, forul decisional.
In luna iunie, un grup de 15 deputati a inaintat Senatului o propunere legislativa pentru prevenirea violentei si abuzurilor sexuale asupra minorului, subliniind ca infractiunile de acest fel au repercusiuni grave asupra victimei.
Senatul a adoptat proiectul de lege, prin implinirea termenului de adoptare tacita prevazut de Constitutie. Votul final apartine, insa, Camerei Deputatilor.
Potrivit acestora, abuzul sexual asupra minorului, care nu a implinit 15 ani, trebuie pedepsit, conform Noului Cod Penal, cu inchisoarea de la 2 la 7 ani, sau de la 3 la 10 ani, atunci cand minorul este ruda in linie direct, se afla in ingrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul faptuitorului sau fapta fost comisa in scopul producerii de materiale pornografice. Guvernul subliniaza, insa, ca tratamentul sanctionator al propunerii legislative este mai bland comparativ cu prevederile Codului Penal actual. In acelasi timp, Executivul subliniaza ca propunerea legislativa nu cuprinde si concursul de infractiuni.
Noutatea adusa de senatori prin acest proiect de lege se refera la introducerea unei pedepse suplimentare celor care recidiveaza in comiterea acestei infractiuni, precum si celor care comit un abuz sexual in forma agravanta.
Pedeapsa suplimentara se refera la “inhibarea pornirilor sexuale” prin metode chimice. Guvernul precizeaza insa, in punctul de vedere formulat pe marginea propunerii legislative, ca institutia pedepsei suplimentare nu exista in dreptul penal roman.
“Ipoteza prevederii unor sanctiuni de natura celor mentionate in propunerea legislativa trebuie analizata cu deosebita prudenta, avand in vedere ca aceste masuri sunt de natura a afecta integritatea fizica si psihica a persoanei, prin afectarea functiilor organismului uman si poate ridica probleme in ce priveste respectarea drepturilor omului, a tratatelor privind drepturile omului la care Romania este parte, precum si a Constitutiei Romaniei”, se mai arata in documentul Executivului.
O alta reglementare propusa de senatori se refera la monitorizarea persoanelor si-au ispasit pedeapsa pentru pedofilie prin monitorizarea GPS. Insa, Executivul subliniaza ca, in legislatia actuala, nu exista masuri de supraveghere a condamnatului dupa executarea pedepsei, fiind reglementata doar monitorizarea in cazul eliberarii provizorii sub control judiciar.
Nota Ziaristi Online: Proiectul a fost lansat de senatorul Iulian Urban, care s-a confruntat de-a lungul lunilor cu opozitia unor cercuri ciudate, de la politicieni la… Ministerul Justitiei. Pe blogul senatorului PDL se afla mai multe postari pe aceasta tema. Iata cateva: