Posts Tagged ‘Muzeul Literaturii’

Despre homosexuali si “nunta” lor de la ProTv, in spatele usilor inchise de la CNA. Cine ce a zis si cum a votat: pentru sau din contra. STENOGRAMA sedintei CNA in urma careia ProTv nu a fost sanctionat nici macar cu 1 leu. EXCLUSIV RONCEA RO

CNA ProTv 4 nunti si o provocareConform unui comunicat oficial al Consiliului National al Audiovizualului (CNA), la data de 31.11.2013, CNA a amendat cu 10.000 de lei postul de televiziune ELECTRON M BIT Paşcani, pentru încălcarea prevederilor legislaţiei audiovizuale referitoare la protecţia minorilor şi la protecţia demnităţii umane şi a dreptului la propria imagine (art. 39 alin. 1 din Legea audiovizualului nr. 504/2002 raportat la art. 21 lit. f, art. 34 alin. 1 şi art. 40 alin.1 din Codul audiovizualului). Nu stiu ce valuri a facut postul Electron M Bit prin Pascani dar stiu ca emisiunea “4 nunti si o provocare” a ceva mai cunoscutului post al concernului Central European Media Enterprises, Pro Tv, a atins un record de audienta in ziua difuzarii, 12.09.2013: doua milioane de telespectatori, conform Adevarul. In urma emisiunii prin care conducerea ProTv si-a propus sfidarea Romaniei normale, peste 2000 de romani au protestat la CNA solicitand aplicarea Legii si sanctionarea postului companiei inregistrate in Insulele Bermude, detinuta de omul de afaceri Ronald Lauder, care manageriaza si postul international Israeli TV. Vedeti: IPS Teofan si credinciosii romani ortodocsi protesteaza la CNA fata de atentatul homosexual al Pro Tv la adresa familiei si copilului, si a crestinismului. Protestati si Dvs! FORMULARUL AICI

La data analizarii celor 2000 de reclamatii, 1.10.2013, din cei 11 membri ai Consiliului – persoane cu rang si beneficii de secretari de stat – au participat la activitatea pentru care sunt retribuiti 1o membri, conform extrasului din procesul verbal al sedintei publicat pe site-ul CNA. A fost o zi de lucru destul de lunga. Sedinta a inceput la ora 10 si de abia spre finalul ei, la orele 17.00, s-a atins si subiectul celor 2000 de reclamatii. Conform sursei citate, la sedinta au luat parte următorii membri ai Consiliului: Laura Georgescu, Viorel Vasile Buda, Cristina Trepcea, Rasvan Popescu, Monica Gubernat, Narcisa Iorga, Lorand Turos, Florin Gabrea, Radu Călin Cristea, Valentin Alexandru Jucan. A lipsit Christian Mititelu, cunoscutul jurnalist BBC si activist civic. Pentru sanctionarea postului cu 10.000 de lei au votat doar patru membri ai Consiliului. Cinci s-au impotrivit si al saselea – Rasvan Popescu, fost beneficiar al unor sume importante de la Trustul Media Pro -, in aparenta s-a abtinut, daca nu a disparut de la vot, contribuind insa la decizia de nesanctionare a postului ProTv, potrivit normelor legale ale CNA.

La sedinta CNA a fost chemat pentru explicatii un reprezentant al televiziunii in cauza insa, din nefericire, nu a fost invitat nici unul dintre cei 2000 de petitionari, pentru a putea sa prezinte pe larg argumentele legale si morale pentru care se impunea sanctionarea postului ProTv. In vederea unei cereri pentru reaudierea si reanalizarea cazului, in conditii de respectare a drepturilor tuturor cetatenilor Romaniei, am solicitat CNA stenograma sedintei in cauza, pentru a ne documenta, cu totii, asupra modalitatii in care (nu) a fost aplicata Legea romana. Lectura este instructiva si ramane sa intre in analele istoriei propagandei homosexuale antiumane din Romania. Prezint asadar extrasul stenogramei discutiei, in care are loc dezbaterea pe subiect, si va invit – pe cei care doresc sa apere Legea si drepturile copiilor din Romania – sa veniti cu sugestii in vederea formularii unei Contestatii legale pe adresa CNA.

Va multumesc,

Victor Roncea

Motto:

„Eu cred că, încetul cu încetul, poate că şi minorii din România ar trebui să privească asemenea emisiuni şi în măsura în care părinţii lor sunt normali şi acceptă diversitatea în toate exprimările ei, să accepte şi o asemenea idee – casatoria intre homosexuali – care poate că, explicată raţional şi convingător, ne introduce într-o normalitate. (…) Eu cred că CNA-ul, ca instituţie, ar trebui să meargă uneori înaintea mersului societăţii româneşti, a realității româneşti, care de multe ori este conservatoare, este retrogradă, asimilează greu nişte modele, pe care apoi le preia într-un mod excesiv”(?!) – Radu Calin Cristea, membru CNA (propus de Guvern – recte PNL-PSD), fost director ilegal si prezumtiv delapidator-sef al Muzeului Literaturii Romane, fost turnator la Primarie, fost amploaiat la „Europa libera”, fost propus ilegal de catre unii (fosti) angajati de la Cotroceni ca sef al TVR (Parlamentul nu Presedintia numeste presedintele Televiziunii publice; desigur, intr-o democratie normala, nu… anala)

„Eu chiar nu consider că e vreo abatere pe care noi ar trebui s-o sancţionăm şi cred că să sancţionăm o asemenea abatere sau să considerăm că s-a făcut o abatere ne-ar pune pe noi într-o poziţie în care eu personal n-aş vrea să fiu.” – Cristina Trepcea, membra CNA, fosta angajata a lui A. Sarbu la ProTv si fosta consiliera „pe imagine” a lui A. Nastase (nu specifica in ce pozitie n-ar mai vrea sa stea…)

patru-nunti-si-o-provocare-gay-2

CONSILIUL NAŢIONAL AL AUDIOVIZUALULUI

Direcţia Monitorizare

Serviciul Monitorizare Radio-TV

 

Transcrierea înregistrării şedinţei CNA din data de 01.10.2013

 

Postul: Pro TV
Emisiunea: 4 nunţi şi o provocare
Data: 11 și 12 septembrie 2013
Reclamaţia: 10762/14.10.2013
Monitorizat: Adela Stancana

 

Prin adresa nr. 10762 din 14.10.2013 domnul Victor Roncea a solicitat Consiliului Naţional al Audiovizualului strenograma şedinţei publice din 1 octombrie 2013.

Ca urmare a solicitării sale a fost transcrisă înregistrarea şedinţei CNA din data de 01.10.2013 – analiza pe tema reclamațiilor primite la CNA, privind emisiunea 4 nunţi şi o provocare, difuzată de poatul PRO TV.

 

Adresa nr. 10762/14.10.2013: In calitate de reprezentanti ai presei dar si in numele mai multor petenti, va multumim foarte mult pentru raspunsul Dvs privind chestiunea difuzarii emisiunii ProTv “4 nunti si o provocare” in care s-a perfectat, in direct, un act interzis si, ca atare, ilegal, in Romania, potrivit Constitutiei tarii si prevederilor legale, respectiv “casatoria” unor homosexuali.

Ne pare rau ca nu ati sesizat, tototodata, ca prin aceasta emisiune, dincolo de propaganda pentru un act impotriva legii si atingerile grave aduse drepturilor minorilor, au fost ofensate toate cultele din Romania si discriminate drepturile si credintele a 99,8% dintre romani, conform datelor recensamantului populatie din 2011, incalcandu-se toate prevederile europene mentionate de Dvs in comunicarea oficiala fata de petenti, respectiv nediscrimarea pe baza de religie sau credinta.

Nediscriminarea drepturilor minoritatilor sexuale nu poate fi nici invocata nici aplicata in acest caz deoarece casatoria intre persoane de acelasi sex nu este un drept al homosexualilor, in Romania.

Invocarea unui cadru european si international al emisiunii nu are asadar nici o valoare in acest sens.

Sunt tari in Europa in care, la presiunea partidelor comuniste sau ale grupurilor de lobby homosexual, varsta la care se poate face sex prin consimtamant a scazut la un ni vel care este incadrat in Romania la pedofilie. Chiar in Marea Britanie. tara invocata de Dvs si reprezentantul ProTv ca exemplu, Partidul Comunist sustine abolirea legii care pedepseste pedofilia (http/en.wikipedia.org/wiki/ Age_of_ consent_reform). Data viitoare, cand se va difuza la Pro TV un act sexual cu un copil, “pe formatul unei emisiunii din Marea Britanie”, veti invoca aceleasi prevederi “europene”?

In vederea elaborarii unui raspuns pe puncte, pentru a vedea in ce masura au fost aparate in dezbaterea Dvs, in mod egal, drepturile tuturor cetatenilor Romaniei, va solicitam, conform Legii 544/2001  (Art. 8/ Alin. 5 – solicitarea a fost facuta si verbal), sa ne transmiteti, stenograma intregii sedinte publice din 1 octombrie 2013 (https://www.cna.ro/Extras-din-procesul-verbal-al,6406.html), la care nu a participat nici unul dintre petenti pentru a isi putea spune cuvantul in contrapartida cu reprezentantul postului, fara a fi intrunite astfel toate conditiile unei audieri echilibrate, plangerea individuala neoferind posibilitatea unei aprofundari a problematicii grave, in interesul copilului si al cetateanului roman pe care il reprezentati si care va retribuie.

In acest sens, vom solicita reaudierea părților, conform practicii deontologiei profesionale si respectarii normelor statului de drept.

Totodata, ne intrebam si va intrebam in ce masura un membru al CNA retribuit substantial (15.000 Euro) in trecut de postul ProTv si Trustul Media Pro poate judeca echidistant o cauza in care este implicat acelasi post, in ciuda unei decizii extrem de clare a Agentiei Nationale de Integritate.

Nu in ultimul rand ii felicitam pe cei patru membri ai CNA care au sustinut penalizarea postului in cauza.

Cu aceeasi stima,

VictorRoncea
Jurnalist
Roncea.Ro
Editor Ziaristi Online.Ro

 

Răspunsul CNA nr. 10762 RF /11.10.2013 la petiţiile referitoare

la emisiunea,,4 nunţi şi o provocare”, difuzată de Pro TV în zilele de

11 și 12 septembrie 2013

 

Având În vedere numărul foarte mare de reclamaţii primite la CNA În luna septembrie 2013 (aproximativ 2000) cu privire la ediţiile emisiunii,,4 nunţi şi o provocare”, difuzate de Pro TV, în care a participat la concurs şi un cuplu de homosexuali, facem public răspunsul instituţiei, neavând capacitatea administrativă de a răspunde fiecărui petiţionar în parte.

Întrunit în şedinţa publică din data de 1 octombrie 2013, Consiliul Naţional al Audiovizualului a analizat raportul de monitorizare, întocmit de direcţia de specialitate ca urmare a sesizărilor mai sus-menţionate.

Membrii Consiliului au vizionat înregistrările relevante şi au audiat punctul de vedere exprimat de reprezentantul postului, prezent la şedinţă.

Conform radiodifuzorului, formatul emisiunii a fost achiziţionat de la un partener din Marea Britanie, ţară în care a fost difuzat din anul 2009. Ulterior, emisiuni realizate în baza acestui format, au fost difuzate în ţări din întreaga lume, cum ar fi SUA, Canada, Franţa sau Finlanda.

În urma dezbaterilor din şedinţă a fost făcută o propunere de sancţionare a postului de televiziune cu amendă În cuantum de 10.000 de lei, pentru încălcarea unor prevederi referitoare la protecţia minorilor, dar aceasta nu a întrunit numărul legal de voturi pentru a fi aprobată. Art. 15 alin. (1) din Legea audiovizualului stipulează: “În îndeplinirea funcţiilor şi a atribuţiilor ce îi revin potrivit prezentei legi, Consiliul emite decizii, instrucţiuni şi recomandări, în prezenţa a cel puţin 8 membri şi cu votul a cel puţin 6 membri.”

Menţionăm că CNA are ca obligaţie stabilită prin Legea audiovizualului şi pe cea privind respectarea principiului nondiscriminării pe considerente de rasă, religie naţionalitate, sex, orientare sexuală sau etnie în cadrul programelor audiovizuale.

În domeniul audiovizualului în toate cele 28 de state membre ale Uniunii Europene sunt aplicabile dispoziţiile Directivei Serviciilor Media Audiovizuale.

Punctual, cu privire la tema nediscriminării pe criterii de orientare sexuală în cadrul serviciilor de programe media audiovizuale, la art. 9, alin.c), pct. (ii) din Directivă se stipulează angajamentul statelor membre “de a nu include și de a nu promova orice discriminare bazată pe sex, origine rasială sau etnică, naționalitate, religie sau credință handicap sau orientare sexuală, în cadrul comunicărilor comerciale audiovizuale”.

La art. 3 alin. 1) al Directivei se arată că: Statele membre garantează libera recepționare și nu restricționează retransmisia serviciilor mass-media audiovizuale pe propriul teritoriu din alte state membre din motive care se încadrează în domeniile reglementate de prezenta directivă.

În aceste condiţii, formatul din România construit pe tiparul celui din Marea Britanie nu poate fi restricţionat de la difuzare pe criteriul orientării sexuale în cazul unui cuplu aflat în concurs.

Art. 40 din Legea audiovizualului precizează că “Este interzisă difuzarea de programe care conţin orice formă de incitare la ură pe considerente de rasă, religie, naţionalitate, sex sau orientare sexuală.”, iar art.47, alin. 2 din Codul audiovizualului prevede că “Este interzisă în programele audiovizuale orice discriminare pe considerente de rasă, religie, naţionalitate, sex, orientare sexuală sau etnie.

Menţionăm, de asemenea, că dreptul la liberă exprimare este protejat de art. 10 alin. (1) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Cu deosebită consideraţie,

Laura GEORGESCU

Preşedinte

 

Şedinţa din 01.10.2013

                                                            -extras-

 

Laura Georgescu: Mulţumesc frumos. Doamna Păpureanu… Avem şi un punct de vedere de la post. Da… da… da… da. Aveţi întrebări pentru invitată? Doamna Gubernat?

Monica Gubernat: A fost o nuntă simbolică sau o nuntă reală?

Reprezentant post: A fost o ceremonie religioasă.

Monica Gubernat: Adică doamna aceea era pastor… pastor.

Reprezentant post: Da.

Monica Gubernat: Nunta a fost pe bune, cei doi au fost căsătoriţi în acel rit creştin, cum se autodeclară?.

Reprezentant post: Da.

Monica Gubernat: Deci, căsătoria e reală.

Reprezentant post :Da.

Monica Gubernat: Mulţumesc.

Laura Georgescu: Doamna Iorga?

Narcisa Iorga: Vroiam să întreb şi eu pentru că emisiunea este… genul emisiunii e declarat reality şi nu văd unde e realitatea aici. Sincer!. Deci nu ştiu ce e real şi ce e scenariu din această…. din acest episod ca să zic aşa. Vă rog să-mi daţi mai multe detalii. Cum aceşti doi protagonişti s-au căsătorit deja şi dumneavoastră i-aţi găsit şi aţi reluat procesiunea pentru această emisiune sau ce e reality aici că nu înţeleg. Nu… chiar nu… vreau să-mi dau seama,.. detalii.

Reprezentant post: Nu i-am găsit noi. În urma anunţului  de preselecţie, s-au prezentat la preselecţie. Este un concurs în care cuplurile îşi programează nunta şi se întrec în realizarea acestui eveniment. Care face cea mai frumoasă, mă rog care face cea mai frumoasă nuntă câştigă un premiu. Asta era miza. Iar imaginile sunt reale, sânt nunţile lor.

Narcisa Iorga: În România nu poţi să faci o nuntă dacă nu eşti căsătorit. Eu aşa ştiu. Că ţi se  cere certificatul de căsătorie la biserică. Păi când mă gândesc la nuntă şi la cununie, la asta mă refer. La biserică, oricare ar fi ea… Da, daţi-mi voie să vorbesc, dacă nu vă supăraţi. Deci dumneavoastră spuneţi că aţi dat un anunţ de preselecţie la care se prezintă cuplurile şi se întrec pentru cea mai frumoasă nuntă. Asta presupune că dumneavoastră aşteptaţi cupluri care urmează să se căsătorească civil şi religios poate în aceeaşi… sau care s-au căsătorit civil şi urmează să se căsătorească religios. În cazul acesta nu există căsătoria civilă, da, există doar una imaginară ca să zic aşa sau una reală în faţa lui Dumnezeu, care-o fi el, că n-am înţeles. Este vorba despre o biserică recunoscută în România, nu înţeleg unde e, din nou spun unde este realitatea şi unde este ficţiunea aici. Unde vedeţi dumneavoastră realitatea că eu văd numai ficţiune de exemplu.

Reprezentant post: Conform legii române căsătoria  între persoane de acelaşi sex nu este recunoscută, cei doi s-au prezentat la preselecţie spunând că vor să se căsătorească, asta este, nu le puteam refuza nici accesul, apoi se poate vedea că sânt persoane decente  şi aşa aveți declaraţia doamnei care a oficiat ceremonia. Ei au contactat –o, ei deja plănuiseră acest lucru. Pentru noi devine convenţie dacă vreţi faptul că nu este recunoscută de legea română şi atunci au participat la concurs în calitate de oameni care au oficiat o căsătorie într-un alt rit decât cel al nostru.

Narcisa Iorga: Şi să vă întreb mai departe dacă de acum încolo, după această emisiune, vor fi mai multe căsătorii de acest tip, dumneavoastră cum le veţi trata, le veţi trata ca un fapt normal, sau ca o ştire care  să poată intra într-un jurnal de ora 19.

Reprezentant post: Asta este văzând şi făcând. Nu îşi propune nimeni să le trateze într-un fel, nu există o politică în această  direcţie.

Narcisa Iorga: Din ce spuneţi dumneavoastră că i-aţi tratat ca pe ceva obişnuit. Au venit la preselecţie, au spus că se căsătoresc şi dumneavoastră aţi considerat că sunt un cuplu ca oricare alt cuplu din celelalte prezente în emisiunea dumneavoastră, de aceea v-am întrebat, nu întâmplător. Deci dumneavoastră consideraţi asta o normalitate pentru societatea de azi şi pentru legea română.

Reprezentant post: O realitate, nu o normalitate.

Laura Georgescu: Domnu Jucan…

Valentin Jucan: La un moment dat cei doi au semnat nişte documente. Ce… ştiţi ce anume? Erau angajamente unul faţă de celălalt sau…

Reprezentant post: Conform slujbei religioase, asta era finalitatea ritului religios pe care-l reprezenta preoteasa.

Valentin Jucan Cu ghilimelele de rigoare, un document cu antetul, cu ghilimele, repet, acelui rit în care şi-au scris jurămintele şi le-au semnat şi le-au dat unui altuia. Nu?

Reprezentant post: Da!

Laura Georgescu: Doamna Gubernat…

Monica Gubernat: Vroiam să vă întreb dacă, nu ştiu, vi se pare normal ca o minoritate, care luptă pentru drepturile ei, admirabil din punctul meu de vedere este OK, este normal să jignească majoritatea spunând că te învârţi că… ai o învârteală de asta sinistră, referindu-se la obiceiurile ortodoxe de căsătorie. Să primesc o cruce sau vi se pare normal să jigneşti sentimentele unei majorităţi când tu te lupţi pentru drepturile tale? Adică unde este decenţa aici?

Reprezentant post: Cu tot respectul cuvenit este… Cu tot respectul cuvenit, cu… În emisiunea anterioară, participase la nunta unui alt concurent undeva lângă Suceava. Şi acolo participanţii au avut reacţii destul de dure la adresa lui. La un moment dat, el a început să mintă când a fost întrebat unde este soţia, a spus că nu a putut să vină. Până când s-a aflat de orientarea lui sexuală şi toate și au fost reacţii. Ceea ce a spus el acum e de fapt reacţie la ce se întâmplase la celelalte nunţi la care participase. Este doar aşa în context, poate să pară gravă, dar este reacţie la ceva ce se întâmplase, la ceea ce îi  spusese publicul. Participanţii au reacţii diferite la orientarea lui.

Monica Gubernat: Vă mai întreb  ceva, am văzut că la celelalte cupluri s-au afişat cheltuielile. Cheltuielile de nuntă ale acestui cuplu au fost suportate de către compania dumneavoastră? Pentru că am văzut foarte mulţi membri sau angajaţi ai companiei dumneavoastră acolo. Cine le-a suportat cheltuielile de nuntă?

Reprezentant post:Aşa cum era afişat şi pe ecran, cheltuielile de 20.000 de euro au fost suportate de către cuplu, în acest caz fiecare cuplu şi-a suportat cheltuielile, compania nu a pus la dispoziţie decât locaţia. Toate cuplurile au beneficiat de ajutor financiar. Toate cuplurile.

Monica Gubernat: Deci Loredana a fost plătită de ei, nu de dumneavoastră. Am văzut-o pe Loredana acolo.

Reprezentant post: Şi nu numai acolo, au fost şi în alte părţi, la alte nunţi.

Monica Gubernat: Eu ce am văzut… n-am urmărit emisiunea… ce-am văzut pe monitorizare.

Reprezentant post: Deci toate cuplurile au beneficiat de ajutor financiar cele mai multe, aici nu a fost cazul, pentru că a fost vorba de locaţie, din partea companiei.

Florin Gabrea: Aş vrea eu să vă întreb. Această cununie religioasă pe care au trăit-o cei doi a fost şi pentru celelalte cupluri în vigoare? Adică toate cuplurile au avut la vedere sau cel puţin în cunoştinţă  sau la cunoştinţă de cununia religioasă? Toate cuplurile.

Reprezentant post: Toate cuplurile, toţi  au beneficiat de aceeaşi expunere de la toate cuplurile s-a prezentat ceremonia religioasă, numai ceremoniile religioase au fost prezentate.

Florin Gabrea: Acum, sigur, cum spunea doamna Gubernat, e o minoritate care are toate drepturile. Iar noi ca societate putem fi extraordinar de toleranţi şi să acceptăm. Întrebarea este, la ora la care s-a difuzat aceasta, la 20.25 până la 22.30, dacă nu cumva atinge un punct foarte sensibil din Codul audiovizual. Dumneavoastră aveţi acolo doar ca caracteristică a emisiunii doar că e reality show. N-aveţi niciun fel de restricţii de vârstă.

Reprezentant post; A fost cu încadrarea de 12.

Florin Gabrea: Cât?, 12?

Reprezentant post: 12.

Radu Călin Cristea: Eu am nevoie de o precizare… e posibil să fi fost o neatenţie de vizionare a mea. Spuneaţi că restul ceremoniilor religioase, exceptând aceasta a cuplului gay, au fost prezentate în emisiune. Fiind vorba, din câte am putut deduce, de nişte cupluri creştin-ortodoxe sau creştine, ele nu puteau avea loc decât în biserică. Ori nu cred că am văzut imagini cu acelea invocate de domnul Jucan. Şi atuncea având loc în aer liber, automat dacă vreţi, caracterul lor legal conferit de pecetea bisericii ortodoxe, nu putea să fie, nu putea să existe. Avem chiar un caz recent când o superbă divă dorea să-şi oficieze căsătoria religioasă într-un restaurant. Şi biserica ortodoxă a respins această cerere, s-a dus în biserică, s-a căsătorit, după care şi-a văzut de treburile ei.

Reprezentant post: A fost scandal inclusiv cu slujba de înviere de pe malul mării, după, după evenimentul ăsta.

Laura Georgescu: Domnu Turos…

Lorand Turos: Stimaţi colegi foarte sincer, cred că această emisiune a atins anumite… nu, nu, vreau să spun şi doamnei, anumite subiecte tabu. Pe mine m-a deranjat, nu această cununie m-a deranjat, m-a deranjat expresia unei concurente, cu băiatul, acel băiat negru, care credeam că e o maimuţă. M-a deranjat foarte mult, da şi mai tare. Eu aş dori să, să, să-i interpretez într-un fel anume, poate mă ajutaţi, să confirmaţi sau nu, această expresie şi reacţia noastră la această expresie, era cumva în contrast cu reacţia noastră şi ca societate faţă de acea cununie. Adică ne revoltăm când vedem că spune despre băiatul negru – arată ca o maimuţă şi ne revoltăm pe drept fiind o expresie de discriminare şi ne revoltăm şi atunci când vedem o căsătorie, o cununie gay.

Laura Georgescu Dumneavoastră vorbiţi de preo…  pastoră, de doamna pastor?

Radu Călin Cristea: Pot spune şi eu ceva?

Laura Georgescu: Da, domnu’ Cristea.

Radu Călin Cristea: Deci eu cred că ar fi chiar bine să… cu acceptul nostru, să rupem puţin tabuurile şi poate că ar fi bine să rămâneţi la masă pentru că şi eu aş vrea să vă adresez un mesaj care e bine să nu fie tradus. Nu cred că va schimba cu nimic votul. În ceea ce mă priveşte nu pot decât să vă felicit din tot sufletul, aşa cum aş fi făcut-o în cazul oricărui alt radiodifuzor, pentru curajul de a vă apropia de o temă hiper, hiper sensibilă pentru societatea noastră, societate care este ultraconservatoare, aici îl contrazic pe colegul Lorand, ce înseamnă normalitate pentru societatea românească… E un concept foarte greu de definit. Dar peste vreo 30 de ani când CNA-ul o să fie oale şi ulcele, cu siguranţă că nişte căsătorii între cuplurile gay, dar făcute ca la carte şi respectând nişte legi, vor ţine de o, cum să zic, de o normalitate a acelor vremuri, care acuma sigur pare foarte greu de asimilat. Acuma eu vorbesc în calitate,  să nu mă suspectaţi de mai ştiu eu ce, sunt vreo 11 preoţi ortodocşi în familia mea, am un copil deci e în regulă din punctul ăsta de vedere. Ce am perceput eu, e următorul lucru: n-aş lua foarte în serios ca şi colegii mei Narcisa şi Jucan partea ţinând de legalitate, de legalism, pentru că atuncea ne-am încurca. Acest Metropolity Community Church, bănuiesc că e o sectă, dar care nu credeam, am serioase îndoieli că este recunoscută ca sectă ca atare de către… în România, OK. Nu ştiu dacă există un pastor creştin care este şi episcop, aicea e o încurcătură terminologică, se bat în cap nişte concepte care trimit la religii diferite, în speţă baptist, ortodoxie, catolicism. Când am vorbit despre acea căsătorie, despre acel ceremonial petrecut în natură, aveam în consideraţie acea decizie a BOR-ului, referitor la faptul că, cel puţin în spaţiul ortodox, căsătoriile pot să fie oficiate doar în biserică. Sincer să vă spun şi alte căsătorii care au avut loc şi care să spunem că ar fi corespuns unor căsătorii heterosexuale în sensul curent al cuvântului, nu cred că au avut validitate din punct de vedere legal atâta vreme cât ele nu se încheiau cu acea patalama la mână din partea bisericii. După o căsătorie primeşti un asemenea act în mână. Vă spun eu,..vă arăt pe-al meu. Cereţi-mi şi-o să-l primiţi. Este cu siguranţă. După fiecare botez, după fiecare nuntă, se dau asemenea… se dau asemenea hârtie. Deci, rezumând, părerea mea este că ar trebui să fim şi noi oarecum în ritm cu curajul unor radiodifuzori, pe unul îl avem aici în faţă, care încearcă să apropie societatea de o temă cu focos nuclear. Pe de altă parte să ne amintim că în ultimii doi ani parlamentul dintr- o ţară ultracatolică cum este Franţa a legalizat căsătoriile gay, la fel s-a întâmplat în Anglia, la fel s-a întâmplat în Scoţia. Şi atunci mă întreb că, poate cine ştie, că nu-mi imaginez că Biserica Ortodoxă va fi atât de flexibilă într-un viitor apropiat sau îndepărtat dar e posibil ca într-un timp incert asemenea căsătorii să fie valide şi din punct de vedere al, eu ştiu, al unor secte acceptate de România şi care să admită, să admită aşa ceva. Deci eu cred că ce am reţinut e mai degrabă partea de ceremonie pe care n-aş, repet, încadra-o într-un tipar care să ţină foarte mult de legi, de acte şi de validitatea lor, înglobat într-o emisiune de tip reality show. Cât priveşte ora de difuzare eu cred că, încetul cu încetul, poate că şi minorii din România ar trebui să privească asemenea emisiuni şi în măsura în care părinţii lor sunt normali şi acceptă diversitatea în toate exprimările ei, să accepte şi o asemenea idee care poate că, explicată raţional şi convingător, ne introduce într-o normalitate.

Laura Georgescu: Doamna Trepcea….

Cristina Trepcea: Eu pot să înţeleg sensibilităţile celor care ne-au trimis nouă scrisori,  dar, în acelaşi timp, din poziţia în care judecăm noi, noi trebuie să ţinem cont de ceea ce scrie la, la legea noastră, că în legea noastră ca şi în toate celelalte legi ale statului român, este interzisă orice fel de discriminare în programele audiovizuale, o scrie foarte clar, pe considerente de rasă, religie, naţionalitate, sex, orientare sexuală sau etnie. Dacă aş fi înţeles ca cineva să se sesizeze în legătură cu ceea ce m-a deranjat şi pe mine şi pe Lorand, a fost calificat un om ca fiind nu ştiu, cioară sau ceva de genul ăsta şi maimuţă. Nu, că s-a vorbit despre faptul, negrotei, da, scuzaţi, am reţinut greşit. Pe mine aia m-a deranjat mult mai tare şi la fel şi eu consider că într-adevăr este un gest curajos, dar este un gest pe care mai devreme sau mai târziu cineva ar fi urmat să-l facă şi în funcţie de asta oamenii să se poziţioneze corect faţă de ceea ce a devenit normalitatea în spaţiul european în care noi ne aliniem încet-încet la foarte multe lucruri la care ne e mai greu sau mai uşor să ne aliniem. Eu chiar nu consider că e vreo abatere pe care noi ar trebui s-o sancţionăm şi cred că să sancţionăm o asemenea abatere sau să considerăm că s-a făcut o abatere ne-ar pune pe noi într-o poziţie în care eu personal n-aş vrea să fiu.

Laura Georgescu: Poftiţi doamna Iorga, vă rog.

Narcisa Iorga: Eu înţelesesem că se adresează întrebări reprezentantului postului, nu deliberăm. Da’, mă rog, pot înţelege. Da, da’ ne dăm cu părerea la deliberări, dar nu în prezenţa reprezentantului postului.

Laura Georgescu: Eu mai am o întrebare vă rog frumos. Nu ştiu pe ce algoritm a fost declarată în ediţia din 12 septembrie perechea câştigătoare. Perechea de gay.

Reprezentant post: Nu ştiu, pot să mă interesez, să vă spun în câteva minute de algoritmul declarării, nu ştiu să vă spun dar pot să mă interesez  şi să vă răspund în câteva minute.

Laura Georgescu: Că mă gândesc că e important să înţelegem formatul, cum declara câştigătoare perechea respectivă. Ok, mulţumesc frumos, dacă nu mai aveţi întrebări…

Reprezentant post: Mă interesez şi răspund în câteva minute.

Laura Georgescu: Vă mulţumesc. Îmi cer scuze, mi se face semn de la banca tehnică. Doamna director, ştiţi cumva cum a fost declarată, nu, nu, să nu spuneţi ce s-a difuzat. Fiindcă una e ceea ce vinde formatul şi alta este ceea ce presupune bucătăria din spate. Îmi cer scuze, având în vedere că telespectatorii ne-au sesizat anterior difuzării emisiunii, fiindcă s-a dat o ştire ca tocmai a avut loc filmarea primei nunţi gay din România, acesta este motivul pentru care am pus întrebarea. Şi am consumat în direct programul. Care deşi a fost producţie şi se putea edita, a ieşit în formula pe care cu toţii am văzut-o astăzi. Da, mulţumesc frumos. Suntem în momentul deliberărilor. Să ne îndreptăm spre o propunere. Doamna Iorga…

Narcisa Iorga: N-am cum să-mi dau cu părerea dacă suntem la deliberări. Eu nu felicit în nici un caz acest post, dimpotrivă, pot să spun că îmi pare foarte rău să constat că un post care şi-a schimbat de curând managementul, abordează astfel de subiecte cel puţin sensibile la nivelul religiozităţii poporului român. Eu consider personal, că, prin difuzarea acestui episod, cu toate detaliile pe care n-aş fi dorit să le văd pe ecran, acest episod, deci, este în măsură să afecteze dezvoltarea minorilor. Deci eu cred că încalcă art. 39 din lege. Doi la mână, aşa cum spuneam, asta e părerea mea, nu trebuie să fiţi de acord cu ea, eu îmi exprim punctul de vedere, îmi dau cu părerea, dacă deliberăm. Nu există o recunoaştere legală a unei căsătorii gay, deci nu există niciun element de realitate în acest show. Ca atare, conform noului Cod al audiovizualului, cred că trebuia prevăzut ce anume este realitate şi ce anume e ficţiune. Trei. Aspectele legate de discriminare încalcă evident art. 47 alin. 2, care interzice orice fel de discriminare, inclusiv cea rasială. Apropo de fraza unei concurente referitoare la cel care aducea preoteasa pe mal. Sau preotul cum vreţi să-i ziceţi. În corelaţie cu art. 39 cu 2 din lege, eu cred că s-a încălcat şi art. 19 alin. 2 lit.f din Cod referitor la psihologia personajelor şi reperele morale pe care acestea le oferă copiilor sau adolescenţilor şi aicea nu sunt chiar atât de tolerantă cu drepturile pe care le au minorităţile sexuale întrucât dreptul  de a se căsători şi de a se săruta în public în costume de miri nu este recunoscut legal. Nu este, este în afara legii domnule Cristea. Asta-i părerea mea. Nu, deci pot să vă, atenţie! Pot să vă provoc repulsie, asta e părerea mea. Este ilegală căsătoria între persoane de acelaşi sex, iar o televiziune care transmite un show, reality între persoane de acelaşi sex este în afara legii. Din punctul meu de vedere. Şi tocmai pentru că se arată în detaliu sărut între persoane de acelaşi sex căsătorite în afara legii româneşti, cred că intră şi la art. 18 lit b, nu pot fi difuzate în intervalul 6-23 producţii care prezintă un comportament obscen. Aşa consider eu. Şi pentru toate aceste încălcări eu propun amendă de 10.000 de lei. Mulţumesc.

Radu Călin Cristea: Eu cred că  Narcisa, dacă a acceptat să fie întreruptă de câteva ori, poate că număra pasaje, invoci o lege dar nu spui care este acea lege (Nota mea, VR: Este vorba chiar de Legea Audiovizualului. RCC nu cunoaste Legea CNA!    Art. 39. – “(1) Este interzisă difuzarea, în cadrul serviciilor de programe de televiziune şi de radiodifuziune, de programe care pot afecta grav dezvoltarea fizică, mentală sau morală a minorilor, în special programele care conţin pornografie sau violenţă nejustificată.

(2) Difuzarea în serviciile de televiziune şi de radiodifuziune a programelor care pot afecta dezvoltarea fizică, mentală sau morală a minorilor se poate face numai dacă, prin alegerea intervalului orar de difuzare, prin codare sau ca efect al altor sisteme de acces condiţionat, se asigură faptul că minorii din zona de transmisie, în situaţii normale, nu pot auzi sau vedea emisiunile respective.”)

… au fost nişte marşuri gay şi prin România, e adevărat că uşor prigonite şi fiind oarecum contrate de alte marşuri ale extremei drepte în special, nu ştiu dacă acolo vreun, nişte cupluri participante la acea paradă s-ar fi sărutat ar fi încălcat vreo lege în România. Habar n-am dacă există asemenea lege, ba chiar cred că nu poate exista o asemenea lege.

(Nota mea, VR: Codul Civil:

Art. 258. – “(1) Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi, pe egalitatea acestora, precum şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea şi educarea copiilor lor.

(2) Familia are dreptul la ocrotire din partea societăţii şi a statului.

(3) Statul este obligat să sprijine, prin măsuri economice şi sociale, încheierea căsătoriei, precum şi dezvoltarea şi consolidarea familiei.

(4) În sensul prezentului cod, prin soţi se înţelege bărbatul şi femeia uniţi prin căsătorie.

Art. 277. – “(1) Este interzisă căsătoria dintre persoane de acelaşi sex.

(2) Căsătoriile dintre persoane de acelaşi sex încheiate sau contractate în străinătate fie de cetăţeni români, fie de cetăţeni străini nu sunt recunoscute în România.

(3) Parteneriatele civile dintre persoane de sex opus sau de acelaşi sex încheiate sau contractate în străinătate fie de cetăţeni români, fie de cetăţeni străini nu sunt recunoscute în România.

(4) Dispoziţiile legale privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European rămân aplicabile.”)

Asta e o problemă mai veche, dacă într-adevăr acceptăm argumentele tale, care respectă un anumit canon pe care eu îl respect, asta ar însemna că noi membrii CNA-ului vorbim ca nişte creştini ortodocşi practicanţi. Şi din această perspectivă totul e OK. Părerea mea este că noi nu putem să judecăm speţele care ne, împotriva cărora există plângeri în CNA din această postură. Şi strict respectând legea audiovizualului, acea referitoare la faptul că nu se pot admite discriminări în materie de sex şi dacă vreţi, eu am mai spus în câteva rânduri asta, o spun şi acum pentru că e o temă sensibilă, eu cred că CNA-ul, ca instituţie, ar trebui să meargă uneori înaintea mersului societăţii româneşti, a realității româneşti, care de multe ori este conservatoare, este retrogradă, asimilează greu nişte modele, pe care apoi le preia într-un mod excesiv şi atuncea dacă noi am da câteva semnale măcar pe câteva, repet, subiecte sensibile, părerea mea este că şi din punct de vedere al unor mici orgolii legate de faptul că într-o anumită perioadă am fost membrii ai acestui Consiliu ar fi satisfăcute. Asta-i perspectiva mea care este una cred că nu doar liberală ci şi dacă vreţi ancorată într-o anumită realitate care va veni şi în România mai devreme sau mai târziu indiferent dacă va mai exista CNA-ul şi dacă noi vom fi sau nu vom mai fi membri în această instituţie.

Narcisa Iorga: Îmi permit să vă clarific declaraţia mea sau afirmaţia de mai devreme: nu sărutul este în afara legii domnule Cristea, nu la asta mă refeream. Eu m-am referit la căsătoria între persoane de acelaşi sex că este în afara legii. Iar prezentarea de către un post de televiziune a unei căsătorii între persoane de acelaşi sex este în afara legii şi prezentarea detaliilor de la căsătoria şi anume sărutul între persoane de acelaşi sex la căsătoria aia care e în afara legii este comportament obscen. Dar aţi rupt cumva sau n-aţi fost atent la toată fraza şi pot să vă înţeleg, de aceea am vrut să clarific chestiunea asta. Codul civil nu permite căsătoria între persoane de acelaşi sex. Iar comportamentul respectiv este obscen, n-am spus că sărutul între două persoane este ilegal. Este obscen. Din punctul meu de vedere.

Radu Călin Cristea OK, din punctul dumneavoastră de vedere dar trebuie argumentat, ancoraţi-l în legislaţie. Ok, repet, din punct de vedere al unei, repet viziuni creştin-ortodoxe foarte aplicate, aveţi dreptate. Aşa este.

Laura Georgescu: Îmi cer scuze, domnul Turos, imediat, doamna Gubernat dorea să mai… doamna Gubernat, vă rog… domnul Turos, până se pregăteşte selecţia, vă rog frumos aveţi cuvântul. Da…

Viorel Buda: O să fac eu un comentariu doamna preşedintă, până găsesc selecţia. Stimaţi colegi, o astfel de emisiune este teatru. Este o invenţie. Nu are nicio legătură cu religia nu este vorba de o căsătorie, este vorba de o poveste. Acum că noi vrem sau nu, acest lucru se va întâmpla din ce în ce mai des. Este un format care funcţionează în ţări  mai din vest mai de multă vreme, vine încoace. Zilele acestea, maximum de o săptămână, fotografia care a făcut înconjurul lumii este între două baschetboliste care joacă un meci pe viu cu spectatori şi care în timpul meciului se sărută pătimaş în faţa arbitrului. Deci încă noi încă n-am ajuns acolo în România, dar ne apropiem. Deci nu are legătură, asta vindem. Şi la asta ne aşteptăm, exact cum spunea colega noastră, s-a schimbat managementul, ne putem aştepta la acest lucru. În sensul ăsta se schimbă şi nu are legătură cu biserica nu are legătură cu biserica ortodoxă şi nu are legătură cu fibra noastră a poporul român de care suntem atât de mândri.

Laura Georgescu: Dacă sunteţi pregătiţi cu selecţia, nu. Ce vă rog, da, îmi cer scuze, vă rog frumos, n-am făcut-o intenţionat, domnul Jucan, vă rog.

Valentin Jucan: Eu recunosc că nu sunt extrem de încântat de… de conţinutul acestei emisiuni având în vedere – şi am mai folosit această sintagmă -, corupţia spirituală care ne învăluie poporul. Nu consider că e binevenită această emisiune din cauza slăbiciunii coloanei noastre vertebrale. Şi când mă refer la coloana noastră vertebrală  mă refer la puterea de a sta drepţi în faţa propriilor noastre persoane. Dar, înţeleg pe de altă parte, în sensul recunoaşterii statului român a unei căsătorii, că o căsătorie înseamnă starea civilă care este reprezentată de autoritatea locală sau de orice autoritate a statului urmată de o oficiere în una dintre bisericile care reprezintă o religie  mare în România, iar ceea ce avem aici de fapt nu este o căsătorie în acest sens, în care-l înţeleg eu, pentru că nu este implicată o autoritate a statului, cred că legea interzice nu faptul că poate eu îmi pun pe deget o aţă de mărţişor şi fac acelaşi lucru cu iubitul meu, ci ca noi doi să mergem într-o autoritate a statului și o autoritate a statului să ne recunoască instituţia căsătoriei. Asta înţeleg, da şi drepturile, asta înţeleg că legiferează statul. Şi anume că nu poţi să faci aşa ceva sub recunoaşterea statului. Dar faptul că doi oameni şi-au semnat ceva, că eu de aceea am întrebat, ce au semnat şi-au semnat acolo un jurământ, nu ştiu de care, s-au dus pe marginea lacului şi dând un exemplu în extrem, asta cred că făceam şi noi când eram mici şi ne scrijeleam numele pe copaci, în grădina botanică din Cluj. Eu am făcut asta şi cred că-s vreo 50 de copaci pe-acolo cu numele meu. Nu judec. Asta nu înseamnă că m-am căsătorit. Repet, nu-mi pică bine să văd, nu ştiu dacă astea sânt subiectele cu care să furi, cu ghilimele, să furi, să furi audienţă, sunt nişte subiecte sensibile dar, ca să mă simt împăcat cu ceea ce spun, nici de cealaltă parte acel, de partea cealaltă a opiniei şi anume acelor care au făcut aceste reclamaţii, nu mă simt confortabil. Pentru că ştiu foarte bine faptul că dacă suntem în această situaţie şi-mi asum ceea ce spun şi nu vreau s-o luaţi ca pe o declaraţie politică sau nu ştiu cum deşi n-are legătură  cu politica, dacă noi ca naţie ne aflăm în această situaţie, asta se datorează exclusiv bisericii ortodoxe. Care este biserica majoritară în România. Dacă spiritualitatea noastră este atât de închistată, atât de îmbrăcată în neajunsuri şi de deficitară în a înţelege sau nu a înţelege, în a accepta şi aicea nu mă refer neapărat la homosexualitate ci la orice ar fi nou în religie, dacă există aceste lucruri, aceste lucruri sânt datorate exclusiv modului în care biserica ortodoxă a ştiut să îşi păstorească credincioşii. Fac această remarcă,  pornind de la conceptul de deschidere care-l avea un om care mi-a fost ca şi părinte. Și e vorba de Mitropolitul Bartolomeu al Clujului. Culmea, că un cap al Bisericii Ortodoxe avea o deschidere față de… nu față de asemenea gesturi de a oficializa, ci de a încerca să explice că nu avem cum, noi, să ne punem dea curmezişul unui fenomen până una alta un fenomen provocat de nişte creaturi ale lui Dumnezeu. (Nota mea, VR: Membrul CNA in cauza, propus de PDL si banuit dupa exprimare de un usor retard, abereaza pe banda: Regretatul Mitropolit Bartolomeu Anania avea o parere extrem de clara despre bolile si intentiile homosexualiilor, calificate drept „monstruoase” – vedeti interviu cu IPS Anania la RRA aici). Deci nu, repet, nu-mi place că o vedem la televizor aşa expusă în toată goliciunea ei această manifestare, dar este o manifestare firească, nu o văd ca pe o încălcare de lege, mai mult avem art. 17 alin. 7 unde se spune și de, se face referire şi la orientările sexuale deci politici nediscriminatorii, este adevărat că radiodifuzorul poate ar fi putut să, ar fi putut să prevină cumva, marcând emisiunea să zicem cu 15. Dar dacă ar fi dorit să fie… ei, da, nu putea să dea, dacă ar fi dorit să fie mai, să ofere mai multă protecţie minorilor. Da, asta pot să spun, dar eu nu văd o încălcare, alta decât am putea să observăm acele remarci legate de negri şi de…

Laura Georgescu: Vă rog frumos aţi găsit selecţia şi apoi şi eu ,…da, doamna Gubernat…

Monica Gubernat: Foarte scurt. Să ştiţi că nici biserica catolică nici musulmanii nu au recunoscut şi putem spune că biserica catolică poate e un pic mai deschisă, mai open mind,  faţă de biserica ortodoxă, dar nici ei n-au recunoscut, iar eu cred că, dacă vrem într-adevăr să ajutăm minorităţile, indiferent de care sunt, nu trebuie să impunem brusc societăţii majoritare asemenea tipuri de emisiuni, de imagini, de… nu ştiu, adică te joci exact cu tradiţiile profunde ale unui popor: căsătoria, biserica. Nu-i ataci, dacă vrei într-adevăr să-i ajuţi, nu promovezi asemenea gest de emisiuni.

Narcisa Iorga: Dacă se încheie un contract din ăsta fictiv, cum spuneţi dumneavoastră, o înţelegere între… aşa, putem face, sau putem asista, mâine, la o emisiune în care două persoane încheie o înţelegere de asta fictivă ca în ziua următoare să omoare pe cineva. Sau să pună la cale un jaf. Sau mă rog, tot, tot… Bine… Ba-i exact acelaşi lucru. Este ceva în afara legislației românești, prezentat la TV ca fiind o chestie de amuzament.

Lorand Turos: Doamna Iorga, dacă-mi permiteţi, eu de vreo 5 minute vreau să iau cuvântul… Există o mare diferenţă. Deci dacă noi doi punem la cale că vrem să omorâm pe cineva este ilegal, da? Căsătoria, căsătoria între persoane de acelaşi sex, nu e interzisă în România. (Nota mea, VR: Fals! Membrul CNA in cauza, propus de UDMR, nu cunoaste sau ridiculizeaza Legislatia Romaniei) Nu e oficială. Nu există. Adică dacă eu mă duc cu un bărbat la starea civilă, vreau să mă căsătoresc, o să-mi zică: nu se poate, dar nu mă arestează. Deci asta-i marea, marea diferenţă. Nu e o ilegalitate, aşa cum nici sărutul nu e ilegalitate. Am văzut aceste imagini. Dacă ar fi fost o femeie şi un bărbat, da, eu cred că era o ceremonie foarte frumoasă, decentă, singura problemă a noastră sau a reclamanţilor e că era vorba de două bărbaţi, de doi bărbaţi. Încurc genurile, da? Mă scuzaţi. Deci asta e singura problemă. Dacă vedem un sărut între un bărbat şi o femeie, e un sărut decent, după cununie. Nu-i nicio problemă. Singura problemă că sunt doi bărbaţi. Pe de altă parte, dacă-mi permiteţi încă ceva, aţi vorbit despre biserica catolică care este şi mai sever. Acum două săptămâni, acum două săptămâni  Papa Francisc a dat un interviu după ce a sosit din vizita din Brazilia. Ne-a spus: cine sânt eu să condamn un homosexual… să judec… să judec un homosexual. Asta doar ca o paranteză.

Viorel Buda: Vreau două comentarii să fac. Unu. Nici nu se pune problema de biserica catolică fiindcă era un preot femeie. Preoteasa în limba română fiind nevasta preotului. Deci în biserica catolică, niciodată nu veţi vedea o femeie. Sunt biserici protestante şi mai ales din nordul Europei, unde exact aşa se întâmplă. Doi. Asta era tema emisiunii. Ăsta era meciul Steaua-Chelsea. Ăştia doi. Restul era umplutura. Nu poate deseară să ne arate PRO TV-ul sau oricine meciul Steaua–Chelsea dacă arată numai spectatori, numai terenul numai nu ştiu ce. Trebuie să arate jocul. Jocul era ăsta.

Valentin Jucan: Diferenţa între exemplu acesta şi ce spunea colega mea este de fapt că dacă eu cu Lorand am plănui, am semna aşa ceva ar produce efecte juridice. Pentru că noi ne-am duce practic să comitem o acţiune care este pedepsită de legea civilă sau de legea penală. Pe când dacă eu m-am dus şi… ei şi-au semnat acolo, nu produce nici un efect, statusul lor social nu s-a schimbat cu nimic. Sunt aceeaşi.

Laura Georgescu: O secundă. Mă lăsaţi…

Valentin Jucan: Singurul lucru care s-a schimbat, e că pe copacii din grădina botanică  de la Cluj J-ul s-a făcut mai mare de când am scrijelit eu.

Narcisa Iorga: Ştiţi că asta e ilegal, mai ales dacă era un monument al naturii.

Valentin  Jucan: Nu era un monument al naturii.

Laura Georgescu: Deci, sunt şocată că ne-am mutat  aşa, de pe Edgar Quinet pe Academiei, nu judecăm domnu’ Turos, nu ne interesează nimic din ce-a fost acolo, nu ştiu de ce ne împiedică să luăm, că e Ioana Tufar, că doi bărbaţi au vrut să se facă remarcaţi şi au acceptat să joace în aşa ceva. Mi se pare corect, nu? Ce vreau să vă aduc la cunoştinţă este că formatul emisiunii, care în România s-a numit „Patru  nunţi şi o provocare” este construit pe cel din Marea Britanie …, care a fost difuzat şi în Finlanda în 2011. În ambele ţări nu a avut niciodată participarea unui cuplu gay deşi acolo este, în Marea Britanie, a fost validată prima femeie preot. Doi, domnule preşedinte, domnule vicepreşedinte, nu, m-am speriat deja, biserica catolică, este o cacofonie dar general acceptată, nu că nu e o cacofonie. Exact. Deci este o cacofonie, să nu ne ferim şi să mutăm lucrurile aşa, numai ca să ne iasă cum vrem noi mănuşă. Numai o secundă vă rog frumos. În Franţa, da, TF1 transmite cea de-a doua serie a acestui format sub denumirea „Quatre mariages pour une lune de miel„. Nu vă supăraţi, nici aici nu am avut participarea unui cuplu gay. N-am nicio problemă să judec pe nimeni, sunt ultima persoană capabilă să fac aşa ceva, rugămintea mea este să–mi răspundeţi dumneavoastră, ca să nu plec de aici neelucidată. Fiind vorba de producţie filmată înainte de difuzare, de ce n-a fost prelucrată, procesată, adică dat frumos, conform art. 27: Acest format este o ficţiune, sau dat crol: Persoanele şi faptele nu sânt reale, sau din contră: Căsătoria este doar un scenariu, ceva care să securizeze persoanele mai slabe de înger şi cu o atitudine mai netolerantă şi nedeschisă faţă de aceste fenomene, nu ştiu, ale vieţii reale, nereale. Aşa putem să asistăm mâine în fuga după rating, de ce nu, să ne întoarcem la Ioana D’Arc, că tot s-a pronunţat acest termen, aici, odată, un nume. Haideţi s-o incinerăm, să facem un format să incinerăm oameni în piaţa publică și să scriem pe jos: Acest format este o ficţiune. Mai departe, vă rog să-mi explicaţi de ce au fost definiţi, sau  declaraţi câştigătorii ediţiei, de ce ora de difuzare n-a fost securizată, ca să nu existe nicio problemă atâta vreme cât populaţia a avut o reacţie înainte de difuzare. Şi nu în ultimul rând să-mi explicaţi dacă totul este posibil şi v-aţi cramponat doar de căsătorie, ce facem cu exhibiţionismul în locuri publice şi cu comportamentul contra bunelor maniere.

Lorand Turos: Doamna preşedinte, aceste întrebări trebuia să le puneţi reprezentantului postului, nu mie.

Laura Georgescu: N-a încercat femeia să mă convingă că ceea ce am văzut eu e perfect normal şi că vrea să o felicit. Nu dumneavoastră, ferească sfântul, nu dumneavoastră personal.

Viorel Buda: Douăzeci de secunde, pe procedură, că mi-aţi rostit numele. Sigur că în Anglia, în Danemarca, în Finlanda o astfel de emisiune n-ar fi avut succes. Fiindcă acolo nu şochează, să arate o astfel de porcărie. La noi au găsit altele, adaptate României, dar tipul de emisiune este aceeaşi şi formatul acelaşi. Ceva care şochează. Ca să atragă atenţia, să se uite oamenii la televizor. Asta era ideea.

Monica Gubernat: Trebuie să respecte nişte rigori. Cu privire cel puţin la protecţia minorilor.

Laura Georgescu Nu, la audiovizual, la nimic altceva. La audiovizual, nu intră nimeni să judece pe nimeni, suntem departe de aşa ceva. Nu facem altceva decât să aplicăm legea audiovizualului.

Radu Călin Cristea: Am un răspuns la una din nelămuririle dumneavoastră.

Laura Georgescu: Vă rog frumos…

Radu Călin Cristea: E chiar din titlu” Patru nunţi şi-o provocare.” Deci de la bun început, această a patra nuntă între ghilimele să-i spunem, este considerată de autorii emisiunii o provocare, deci nu i se conferă calitatea de nuntă. Apoi, din câte am văzut eu pe script, apare mereu cuvântul ceremonie. Şi nu este o nuntă în sensul propriu al cuvântului nici varianta gay nici varianta hetero.

Laura Georgescu: Eu am înţeles că e reality tocmai fiindcă  am avut de-a face cu căsătoriile la ele acasă, desfăşurate de familiile respective.

Narcisa Iorga: Îmi permiteţi, eu cred că am… e cinci şi douăzeci şi două. Deci am discutat mai mult despre analiza oportunităţii căsătoriilor între persoane de acelaşi sex în România, decât despre audiovizual. Noi ce discutăm, despre ce s-a întâmplat, ce s-a văzut pe ecran. Îmi cer scuze faţă de colegii care au divagat, pot să spun asta. Eu cred că trebuie să ne restrângem zona de pricepere la audiovizual. Am venit cu nişte articole pe care eu consider că le-a încălcat această emisiune, din legea audiovizualului şi din codul audiovizualului. Nu e treaba mea să-mi dau cu părea despre  oportunitatea căsătoriei sau când va fi şi dacă va fi în România. În momentul de faţă, din punctul de vedere al legislaţiei audiovizualului şi din punctul meu de vedere, s-au încălcat nişte prevederi referitoare la protecţia minorilor. Putem să ne referim la legislaţia audiovizualului sau, dacă nu, putem vorbi despre orice se întâmplă chiar afară, dacă au acţionat bine autorităţile statului când plouă şi ninge afară. Dar nu cred că-i treaba noastră.

Valentin  Jucan : Eu zic să ziceţi, să zicem mersi, că n-a fost patru nunţi şi o înmormântare. Că dacă înmormântarea era gay, păi atuncea să fi văzut eu ce se întâmplă (Nota mea, VR: Semnele despre care vorbeam mai sus…).

Laura Georgescu: Deci eu am reţinut aşa: 39 cu 2 din Lege, coroborat cu art 19 alin. 2 lit. f, mă urmăriţi, da? Am reţinut şi un articol 29 din Cod. Poftim? Asta s-a dus, nu sunteţi atentă. A fost deja. Aşa, 47 alin. 2… Staţi un pic să le şi vedem, 47 alin. 2, introduc şi asta: 14-1 cu 1, s-o punem şi pe asta şi art. 18 litera… și 24 cu 1. Care a fost ultima sancţiune pe protecţia minorilor şi… Propunerea doamnei Iorga, da? 10.000, da?

Radu Călin Cristea: … în măsura în care sunt şi eu parte în acest Consiliu, vreau să mă asigur, totuşi, că dumneavoastră luaţi în consideraţie art. 47 din Cod, cu 2. Păi, noi ce facem, pentru că ai spus că divagăm. Părerea mea este că eu m-am referit direct sau subliminal, tacit, la acest articol.

Narcisa Iorga: Păi, eu m-am referit la prezentarea extrem de vastă pe care ai făcut-o cu privire la viitorul comunităţii gay în România. Că nu-i treaba mea asta.

Radu Călin Cristea: Ei, acuma stai puţin, şarjezi.

Narcisa Iorga: Păi, nu, dar te-ai supărat degeaba, eu m-am referit la 47 cu 2.

Radu Călin Cristea: … tu îmi spui că un sărut gay e obscen şi e în afara legii şi că, pot să te întreb care lege, aia a fost…

Narcisa Iorga: Nu, nu, nu, hai că ştii foarte bine.

Radu Călin Cristea: OK, deci dacă din punct de vedere  al juridicului e ok cu art. 47, 2…

Laura Georgescu: Nu, da era vorba de discriminare rasială, de apelativul maimuţă şi negrotei. La acest aspect face trimitere invocarea lui 47 cu 2 care este prins în propunere.

Radu Călin Cristea: Păi atuncea iertaţi-mă, vorbim de o oră despre gay şi pedepsim pentru maimuţă.

Laura Georgescu: Nu… nu.. 47 cu 2 de acum 50 de minute, a fost în propunerea doamnei Iorga. Secretariatul, vă rog să confirmaţi acest lucru. Deci s-a făcut referire la el la începutul discuţiei, în secunda în care a făcut propunerea, colega Iorga invoca 47 cu 2, exact citând cele două apelative: maimuţă şi negrotei.

Narcisa Iorga: „Negrotei… Am crezut că e maimuţă când i-am văzut mâinile alea negre”. Astea ce-au fost? Aceste două citate le-am prezentat.

Laura Georgescu: Intrăm în procedură de vot? Cine este pentru propunerea doamnei Iorga?

Maricela Mierlea: Domnul Florin Gabrea, doamna Narcisa Iorga, doamna Monica Gubernat, doamna Laura Georgescu. Unu, doi, trei. Patru voturi pentru.

Laura Georgescu: Împotrivă

Maricela Mierlea: Împotrivă: Domnul Lorand Turos, domnul Valentin Jucan, domnul Viorel Vasile Buda, doamna Cristina Trepcea, domnul Radu Călin Cristea. Cinci voturi împotrivă.

Laura Georgescu: Mulţumesc frumos, închidem şedinţa. O seară bună.

Monitorizare: Adela Stancana Data: 24.10.2013
Director Şef Serviciu Monitorizare Radio-TV

Sursa: Roncea Ro

Foto: Agentia de Presa Mondena si Nasul Tv

 

Premiul “Eminescu, ziaristul” dedicat de Victor Roncea Parintelui Justin Parvu. Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti 2013: Dimitrie Vatamaniuc, Nae Georgescu, Al. Oprea, Miron Manega si Victor Roncea. FOTO/VIDEO

Mihai Eminescu si Nae Georgescu -foto-Cristina-Nichitus-Roncea - Ziaristi Online

Personalităţi care au promovat publicistica lui Mihai Eminescu, premiate de Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România

Personalităţi care au promovat publicistica lui Mihai Eminescu au fost premiate, vineri, 28 iunie 2013, la Muzeul Naţional al Literaturii Române, de Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România (UZPR).

Uniunea a acordat eminescologului Nicolae Georgescu, ziariştilor Miron Manega şi Victor Roncea, precum şi academicianului Dimitrie Vatamaniuc distincţia “Eminescu ziaristul”. Totodată, UZPR a dat post-mortem acelaşi premiu profesorului Alexandru Oprea.

“Eminescu a fost un mare ziarist şi breasla aceasta a presei îşi trage seva şi din ceea ce a lăsat el. Eminescu este, într-un fel, părintele breslei noastre”, a declarat preşedintele UZPR, Doru Dinu Glăvan. El a amintit că pe 28 iunie 1883 publicistul Eminescu a fost “izgonit” din redacţia “Timpul”.

“Dedic acest premiu Părintelui Iustin Pârvu, care a plecat la ceruri acum 12 zile. Lui îi datorez faptul că sunt aici, pentru că în momentul în care am fost eliminat din presa centrală – asa-zisa “de partide si de state”, pentru ca acum e vorba de mai multe state care guverneaza presa din Romania – m-am dus la dânsul şi voiam să las presa, dar el m-a obligat să nu abandonez presa, mi-a interzis să o abandonez si m-a indemnat să merg înainte”, a declarat jurnalistul Victor Roncea.

Cu prilejul acordării premiilor UZPR a fost lansat volumul “O zi din viaţa lui Eminescu”, semnat de Nicolae Georgescu, ce descrie ultima zi a lui Mihai Eminescu în redacţia “Timpul”.

Sursa: AGERPRES/ (AS – autor: Iulia Petre Carciog, editor: Mirela Bărbulescu)

Nota mea: MULTUMESC, UZP!

Dupa cum am spus si in cadrul manifestarii de exceptie de la Muzeul Literaturii Romane, trebuie  amintit si faptul ca fratelui meu, ziaristul George Roncea, i se datoreaza “instigarea” profesorului Nae Georgescu la redescoperirea publica a lui Eminescu – jurnalistul. Campania lansata de Civic Media in urma cu cinci ani – prin ziarele la care lucram, Atac si Ziua –  a prins roade si astazi, dupa zeci si zeci de ani de negura, ies la lumina nenumarate date ascunse despre viata si moartea lui Eminescu. Trebuie sa le multumim tuturor celor care rostesc raspicat adevarul despre Eminescu, Adevarul lui Eminescu. Doamne, ajuta!

Alte articole la despre Premiile “Eminescu, ziaristul” la: Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania

Cuvantul Libertatii – ”Eminescu, ziaristul“ / Jurnalistul Victor Roncea : „Cel mai onorant premiu din cariera mea !”

Constiinte jurnalistice si premii: Premiile UZPR “Eminescu Ziaristul” – iunie 2013

Vedeti si Mihai-Eminescu.Ro, Ziaristi Online, Certitudinea

FOTO si VIDEO de la manifestarea de la Muzeul Literaturii Romane:

1 Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania - UZP - Premiile Eminescu Ziaristul la Muzeul Literaturii - 28 iunie 2013

2 Presedintele UZP Doru Dinu Glavan la Premiile Eminescu Ziaristul la Muzeul Literaturii - 28 iunie 2013 - Ziaristi Online

Premiile “Eminescu, ziaristul” – Profesorul Nae Georgescu propus ca academician al ziaristilor

3 Premiile Eminescu Ziaristul 28 iunie 2013 - Nae Georgescu - Chisu - Doina Rizea - Doru Dinu Glavan - UZP - Muzeul Literaturii - Ziaristi Online

Profesorul Nae Georgescu despre ultima zi a lui Eminescu la Timpul la Premiile UZP “Eminescu, ziaristul”

4 Profesorul Nae Georgescu la Premiile Eminescu Ziaristul - Foto Cristina Nichitus Roncea

Profesorul Nae Georgescu despre jurnalistul Victor Roncea la Premiile UZP “Eminescu, ziaristul”

5 Victor Roncea la Premiile Eminescu Ziaristul la Muzeul Literaturii - 28 iunie 2013 - Foto Dan Sulugiuc - Ziaristi Online

Victor Roncea ii dedica Parintelui Justin Parvu Premiul UZP “Eminescu, ziaristul”

6 Dan Toma Dulciu la Premiile Eminescu Ziaristul la Muzeul Literaturii - 28 iunie 2013 - Foto  Cristina Nichitus Roncea7 Miron Manega la Premiile Eminescu Ziaristul la Muzeul Literaturii - 28 iunie 2013 - Ziaristi Online

Dan Toma Dulciu si Jurnalistul Miron Manega la Premiile UZP “Eminescu, ziaristul”

8 Actorul Eusebiu Stefanescu la Premiile Eminescu Ziaristul la Muzeul Literaturii - 28 iunie 2013 - Foto Cristina Nichitus Roncea

Actorul Eusebiu Stefanescu la Premiile UZP “Eminescu, ziaristul” – 28 iunie 2013, la Muzeul Literaturii Romane

9 Nae Georgescu si Victor Roncea premiati la Premiile Eminescu Ziaristul la Muzeul Literaturii - 28 iunie 2013 - Ziaristi Online

10 O zi din viata lui Eminescu la Timpul - Autografe Nae Georgescu la Premiile Eminescu Ziaristul la Muzeul Literaturii - 28 iunie 2013 - Ziaristi Online

11 Premiile Eminescu Ziaristul la Muzeul Literaturii - 28 iunie 2013 - Ziaristi Online

12 Cartea de vizita a lui Eminescu de la Timpul - Foto Cristina Nichitus Roncea

Vedeti si: ”Eminescu, ziaristul“ – Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti din Romania. Azi, 28 Iunie, la Muzeul Literaturii Romane. Interviu Revista Tribuna cu Nae Georgescu: Cineva vrea sa-l puna pe foc pe Eminescu. VIDEO

EXCLUSIV. TVR, din put in put: Radu Calin Cristea a sifonat peste o jumatate de milion de euro la Muzeul Literaturii. Scrisoarea de refuz a sefiei TVR de catre RCC din 2005 si motivatia de la BBC: “Am deranjat PSD si Serviciile Secrete”

«Ziaristul Radu Călin Cristea a declarat la BBC că prin articolele vehemente scrise la adresa Partidului Social Democrat şi a Serviciilor Secrete ar fi deranjat anumite cercuri care ar fi interesate să spună că ” la Cotroceni se cloceşte în umbră ideea schimbării prin arderea etapelor legale a actualei conduceri a Televiziunii Române”» BBC

Pentru cei care se bucura ca seful sectei GDS, ashramul Iasi, Alexandru “Andi” Lazescu, a fost dat jos de la TVR, le dau o veste: inlocuitorul lui, Radu Calin Cristea, este preferatul sectei ICR – care l-a si instalat ilegal, in trecut, la Muzeul Literaturii, prin Mircea Mihaiesi si Ioan T Morar -, si un supus al ayatollahului V.I. Tismaneanu. Dovezile mai jos. Dar mai intai sa incepem cu scandalul din 2005:

Ziaristul Radu Calin Cristea a trimis (ex)consilierului prezidential Claudiu Elvis Saftoiu o scrisoare, ca răspuns la o ofertă care i-ar fi fost făcută de Presedintia Romaniei, pentru a prelua conducerea TVR. Scrisoarea electronica a ajuns si la AM Press, care a publicat-o integral, la vremea respectiva, generand un scandal bazat pe faptul ca, legal, presedintele TVR este numit de Parlament si nu de Presedintie. Cum pe site-ul agentiei in cauza nu se mai regaseste tidula lui RCC catre ulterior demisul CES – care ii tradeaza ipocrizia de azi -, o reproduc din memorie 🙂 :

“Optez pentru calea e-mail-ului pentru a ma incadra in timpul convenit pentru raspunsul la generoasa Dumneavoastra oferta. Putem eventual comunica ulterior pe marginea epistolei mele sub orice forma veti considera de cuviinta. As vrea sa va asigur ca am tratat foarte serios aceasta oferta (incluzind in pachet atit SRTV, cit si SRR).

M-am informat, m-am consultat cu numeroase persoane, din diferite medii, si am confruntat aceste opinii cu propria perceptia asupra ofertei Dumneavoastra. M-am straduit apoi sa sintetizez toate argumentele aparute in urma acestor discutii. Este, cu siguranta, unul din pariurile cele mai complicate din viata mea. Dupa multe analize si framintari am hotarit sa ma recuz. In balanta acestei decizii, asa cum a reiesit de altfel si in timpul intrevederii noastre, a atirnat foarte greu importanta componenta administrativ-manageriala a postului.

Mi se pare o chestiune de bun-simt sa nu ma angajez intr-o actiune unde m-as fi confruntat constant cu mari necunoscute legate de gestionarea financiar-economica a acestor institutii publice. M-as fi avintat intr-un domeniu pentru care calificarea mea este mai mult decit discutabila, astfel ca m-as fi descoperit implicat in actiuni fara legatura cu experienta mea desfasurata strict in plan editorial. Temerile mele ar fi fost poate estompate daca perspectiva nu ar fi fost aceea a unui colos institutional cu mii de angajati si rulind anual un buget de sute de miliarde de lei. Probabil ca altii ar eluda acest handicap provocat de o functie cu o fisa a postului atit de complexa; mie mi s-a parut cinstit sa iau in consideratie acest baraj evident si sa decid in consecinta.

Am scris in multe din articolele mele ca una din bolile cele mai grave ale tranzitiei romanesti este excedentul de competenta. Am devenit o natiune de generalisti, care se pricep la toate. Daca as fi acceptat o oferta care ar fi depasit sensibil aria mea de pricepere mi-as fi reprosat ca imi incalc principiile si ca uzez cu ipocrizie de un dublu standard cind vine vorba de propria persoana. Ne cunoastem foarte putin si as fi o­norat daca vom ramine in continuare intr-o relatie amicala. Realizez ca decizia mea va stirni dezamagirea unor persoane pe care le pretuiesc. V-as ramine recunoscator daca, in contextul oricarei discutii despre hotarirea pe care am luat-o, veti evoca argumentele pe care le-am prezentat in aceasta scrisoare, temperind astfel zvonurile ce nu vor intirzia sa apara. M-as bucura daca in special dl Andrei Plesu ar fi pus in tema cu esenta mesajului meu.

Regretind ca tentativa noastra de cooperare s-a soldat cu un esec si in speranta ca, poate, se vor ivi alte oportunitati de colaborare compatibile cu specializarea mea, va rog sa primiti, Domnule Consilier Prezidential, expresia intregii mele consideratii,

Radu Calin Cristea”

Cititi si Bogdan Tiberiu Iacob: TVR, din rau in mai rau: Radu Calin Cristea director interimar

Precizez ca titlul “TVR, din put in put” mi-a venit inainte de a citi articolul din InPolitics. Alegerea lui BTI mi-a confirmat ca nu sunt singurul care gandeste la fel. Si acum, scandalul din 2009, cu dovezi si facsimile inedite:

Dosarul Fraudelor marca RCC de la Muzeul Literaturii – Exclusiv Roncea Ro

Radu Calin Cristea dat afara de la Muzeul Literaturii, unde a fost instalat ilegal de Secta culturnicilor ICR

ILEGAL – DIRECTORUL Muzeului National al Literaturii Romane, Radu Calin Cristea, instalat prin frauda. Justitia a demonstrat sforariile sectei. BOMBA

EX-JURNALISTUL Radu Calin Cristea si BILANTUL NEGRU al unui directorat ilegal la Muzeul Literaturii Romane, in noua ocupatie anti-romaneasca

JAFUL DE LA MUZEUL LITERATURII: Peste 575.000 euro papati intr-un an sub directoratul ilegal al lui Radu Calin Cristea. ANI, DNA?!

ELIBERATI MUZEUL LITERATURII! Radu Calin Cristea nu vrea sa cedeze scaunul ocupat ilegal prin aranjamentele sectei intelectualilor rosii

BLOGUL RONCEA face “furori” la Muzeul Literaturii Romane. Cel putin asa sustine directorul ilegal Radu Calin Cristea intr-un Email Intern. EXCLUSIV

SCANDAL marca Radu Calin Cristea: TARA MOARE DE FOAME si MUZEUL LITERATURII se piaptana de 105.000 Euro in “Vacante&Calatorii”. EXCLUSIV

IN NUMELE LUI ALEXANDRU CONDEESCU: Radu Calin Cristea fata cu reactiunea! OPINIE A UNUI CITITOR-SCRIITOR

POVESTILE, Vacantele si Calatoriile de “Literatura si Turism” ale lui Radu Calin Cristea: 105.000 Euro. RCC ATACA blogul meu “de moravuri” in Adevarul

EMINESCU – interzis la Muzeul Literaturii Române!

ILEGALUL Radu Calin Cristea: Eminescu, nu – Tismaneanu, da. PARAZITII MUZEULUI si ai LITERATURII ROMANE

SALVATI MUZEUL LITERATURII de directorul inchipuit Radu Calin Cristea. Stie Oprescu despre ilegalitatile din curtea sa?

RADU CALIN CRISTEA A ZBURAT! IATA UN ALT PROIECT “de criza”, de “numai” 113.000 Euro, marca RCC, Aurel Borsan si revista Cuvantul

CATI IMPOSTORI incap pe cm patrat la ADEVARUL? Azi doi, cu bube-n cap (stiu ei la ce ma refer): Cartianu si Cristea

CURENTUL va trimite Corpului de Control al primariei Capitalei si Curtii de Conturi Dosarul lui Radu Calin Cristea, zburatul de la Muzeul Literaturii

CE A MAI FACUT Radu Calin Cristea la Muzeul Literaturii: a blocat 12 proiecte cu finanţare nerambursabilă de peste 500.000. DOVADA

HOTIILE de la Muzeul Literaturii si Primaria Capitalei. IN ATENTIA Curtii de Conturi, DNA si ANI. 19 FACSIMILE cu bugetofagiile lui Radu Calin Cristea

EXCLUSIV – TURNATORIILE impostorului Radu Calin Cristea despre colegii sai din Muzeul Literaturii. ADEVARUL arata vinovatii: Paleologu, Oprescu si Co

DUPA CE A BAGAT IN GROAPA MUZEUL LITERATURII, RC Cristea i-a cerut cu tupeu lui Oprescu sa-l rasplateasca pentru “activitate meritorie” DOC / EXCLUSIV

RC CRISTEA recunoaste in ADEVARUL ca a fost trimis la plimbare de Blogul Roncea. Ofelia Cretia prezinta documente privind jaful din Muzeul Literaturii

DOVADA deturnarilor marca Radu Calin Cristea – Contractul Muzeului “Turismului si Literaturii” in care apar sume enorme pentru o publicitate fictiva

MAFIOTII CULTURNICI. Cazul Radu Calin Cristea si Afacerea Muzeul Literaturii. Pana si Sorin Antohi reclama “gainariile care-i afecteaza interesele”

RADU CALIN CRISTEA, IMPOSTOR SI PLAGIATOR. De la ANTOLOGIA RUSINII la ANTOLOGIA NERUSINARII. Asa sa-i ramana numele!

O SCRISOARE GASITA. Galceava impostorilor la Muzeul Literaturii: Sorin Antohi vs Radu Calin Cristea. In atentia DNA si a Curtii de Conturi. NO COMMENT

PENTRU CE PLATESTE PATRICIU DEONTOLOGII IMPOSTORI, ca sa se arda intre ei? RC Cristea confirma scrisoarea “doctorului” Antohi publicata de Blog Roncea

Horia Tabacu, scriitor


Astăzi, la ora 17, în rotonda Muzeului Literaturii Române a avut loc lansarea volumului „Drumul până la Piata Romană” al reputatului jurnalist Horia Tabacu, apărut la editura Kron-Art. Cartea este o poveste despre viată si dragoste în comunism, ce continuă după 40 de ani pe… Facebook. Iată ce spun câtiva colegi de breaslă despre volumul de la care se asteaptă să schimbe ierarhia valorilor prozei:

„Deși scrie încă din vremea facultătii, debutează abia acum. HT scrie o proză scurtă exceptionala in care nostalgia, cautarea, tradarea. dramele sunt abil mascate de un umor in fata caruia mai degraba te intristezi decat sa razi. Observatia lui Horia este taioasa, necrutatoare, disperanta si disperata. Volumul sau “Drumul pana la Piata Romana” va fi o imensa surpriza si ii va obliga pe critici (pe criticii onesti, vreau sa zic) la o noua ierarhie a valorilor prozei.” (Constantin Stan – blog)

Fostul aventurier, ghid, profesor, ziarist, Horia Tabacu, de la Drumul pana la Piata Romana la iubirea de-o vara din Venus cu o fata din Tahiti. O carte despre viata si dragoste in comunism, ajunse, dupa 40 de ani, pana pe Facebook” (Victor Roncea – blog)

„Ochiul de prozator al lui Horia este subtil si ascutit, asa cum era si al lui Caragiale (in momente si schite). Si la fel ca in cazul lui Ion Luca, nu trebuie sa ne lasam inselati de observatia sagalnica, uneori umoristica: dincolo de toate acestea, clocoteste o lume grea, nerabdatoare, frenetica. O lume de la periferia societatii, chiar daca ea traieste la sat sau in centrul orasului, undeva in perimetrul dintre Piata Universitatii si Piata Unirii. Uneori, lucrurile se petrec Inainte ca inspectorul scolar Iorgu Pandele sa soseasca la Scoala Generala nr. 1 din C, cand toate profesoarele se coafasera permanent. Alteori, ca in Cehov, personajele lui Tabacu sunt cuprinse de o frenezie aleatorie, faptele marunte de viata se anima brownian, uneori doar pentru o clipa. Apoi, la fel de brusc, peste toate se asterne linistea zilei, linistea anotimpurilor rotitoare. Alte personaje sunt culese de prin frizerii, ICRAL-uri sau holurile Facultatii, parca rodul unui hazard neiertator.

Uneori, tot hazardul este cel care desface drumurile pentru ca ulterior sa incerce sa le recompuna. Ca in povestirea Fata din Tahiti. O poveste care incepe pe litoralul anilor ‘70, se termina dupa o iubire sezoniera, pentru a continua dupa 40 de ani pe Facebook. Micuta tahitiana de la Venus, azi mama a sase copii, bunica si viceprimar intr-o localitate de pe langa Lille, il descopera pe Internet pe ghidul care a incantat-o pret de cateva saptamani in acea vara incinsa de pe litoral. Corespondenta digitala incearca sa recompuna un puzzle sentimental care parea definitiv pierdut. Dumas era mic copil!” (George Cusnarencu, Cronica Romana)

Info: Editura Mateescu
Fotoreportaj de Dinu Lazar la: Fotomaniacu – Facebook

PENTRU CE PLATESTE PATRICIU DEONTOLOGII IMPOSTORI, ca sa se arda intre ei? RC Cristea confirma scrisoarea "doctorului" Antohi publicata de Blog Roncea

Au, ma doare, zice impostorul Radu Calin Cristea in “Adevarul”, dupa ce am publicat, exclusiv, o scrisoare gasita a colegului sau in impostura, turnatorul si doctorul inchipuit Sorin Antohi, membru ratat al Comisiei Tismaneanu si sef propus al ilegalei clone a “Fundatiei Gojdu”, mosite de guvernarea PNL-UDMR. Sa vedem ce va zice cand il va calca DNA-ul si Curtea de Conturi. Cititi galceava impostorilor mai jos.

Povestea unei prietenii eşuate
Autor: Radu Calin Cristea
Data: 1 sep 2009
707 afişări (!)

Accept cu amărăciune suspendarea relaţiilor mele private cu Sorin Antohi.

Prietenia cu Sorin Antohi m-a măgulit, socotindu-l atunci, pe la începuturi, prin primăvara lui 2005, ca şi acum, o personalitate temeinică, un spirit cu o ideaţie fremătătoare, un intelectual angajat şi spontan stârnitor de emulaţii, o mare nădejde a unei culturi româneşti căreia i-a dăruit substanţă, detentă internaţională şi o sumedenie de proiecte vizionare. A venit apoi cutremurul cu recunoaşterea precipitată de către Sorin a colaborării lui cu Securitatea.

Am socotit că un prieten care calcă atât de strâmb trebuie tratat, înaintea iertării, cu severitate, astfel încât am scris, imediat după deconspirare, un comentariu în acest spirit: „Bărbăţia târzie a unui fricos precoce” („Cotidianul”, 5 septembrie 2006). Şi prietenia noastră a ieşit întărită din acest test plin de sincerităţi brutale. În perioada în care am condus Muzeul Naţional al Literaturii Române am strâns în jurul instituţiei menţionate, aşa cum aminteam într-un interviu din iulie a.c., mai multe „personalităţi cu cotă înaltă”, între care îi citam pe Nicolae Manolescu, Livius Ciocârlie, Sorin Antohi, Mircea Martin şi alţii. Am stat de vorbă, singuri sau în grup, am schimbat e-mail-uri cordiale, ne-am telefonat etc., fără ca Sorin să-mi dea impresia că, de fapt, patinează pe o suprafaţă sub care bolboroseşte magma unor enorme nemulţumiri. Vulcanul a erupt după ce eu plecasem de la muzeu, sub forma unei scrisori de adio a lui Sorin.

N-am avut acces direct la această epistolă care mi-a fost semnalată târziu, după ce poposise în spaţiul public. Afurisenia se abate asupră-mi la o jumătate de an după ce menţionasem într-un interviu „caracterul imprevizibil” al lui Sorin în faza iniţială a colaborării noastre. Pentru asta Sorin mă taxează necruţător ca mincinos şi calomniator. Filipicele ce urmează mă iau cu ameţeli.

Pornisem colaborarea noastră cu proiectul unei reviste, Sorin îşi alesese redacţia, se schiţase un sumar şi ne mai trebuia doar un „brainstorming” pentru alegerea titlului publicaţiei. În aşteptarea deciziei lui Sorin, am aflat că, între timp, fără să mă pună măcar în gardă, preluase direcţia editorială a unei alte publicaţii. În misiva de despărţire, Sorin ne reproşează, mie şi foştilor mei colegi de la muzeu, că, dimpotrivă, noi l-am fi lăsat baltă pe el şi nicidecum el pe noi. Sorin îmi mai pune în cârcă pretinse anomalii ale raportului său – deduc – conflictual cu cei de la „Cuvântul”.

Îl asigur că nu am ştiinţă despre parcursul şi evoluţia acestui război început eroic şi finalizat prin demiterea lui Sorin. E vorba, în pofida hiperresponsabilizărilor şi terifiantelor complicităţi pe care Sorin mi le atribuie cu un discret aplomb delaţionist, de bătălii duse de el cu alţi comilitoni şi pe un front străin mie. Înfruptându-se din scenarii cu gust de certitudini, Sorin mă acuză de conspiraţii abominabile, dar consimte că, totuşi, „nu cunoaşte rolul meu” în operaţiunile invocate. Merci, Sorin. Profund incorecte sunt comentariile pe care Sorin le face pe marginea cărţii „România noastră. Conversaţii berlineze” semnate împreună cu Virgil Nemoianu şi tipărite de Editura MNLR.

Îmi simt definitiv dezonorată prietenia faţă de Sorin prin maniera în care înţelege să distorsioneze adevărul în legătură cu apariţia acestui volum. Sorin susţine, între altele, că lansarea publică a acestei cărţi în cadrul „Bookfest” ar fi fost nu doar „penibilă”, ci şi „semiclandestină”(?!). Mă opresc aici, dragă Sorin, declarându-mă irevocabil epuizat în încercarea de a mă poziţiona faţă de personajul atât de versatil şi, la urma urmelor, lipsit de gratitudine care eşti. În concluzie, accept cu amărăciune suspendarea relaţiilor mele private cu Sorin Antohi. Regret din suflet că un fost minunat prieten al meu continuă să târască după sine umbra lumilor (semi)clandestine a căror prelungită frecventare pare s-o considere nu un blestem, ci un nutriment spiritual şi chiar o formulă de supravieţuire.

O SCRISOARE GASITA. Galceava impostorilor la Muzeul Literaturii: Sorin Antohi vs Radu Calin Cristea. In atentia DNA si a Curtii de Conturi. NO COMMENT

„Draga Radu,

Am citit astazi o fraza din interviul acordat de tine suplimentului “Bucurestiul Cultural”, aparut pe 20 ianuarie 2009: “Am fost avansati in colaborarea cu Sorin Antohi, dar caracterul sau imprevizibil a inhibat prelungirea acestei relatii”. Urmau doua exemple de actiuni, “Modernism si Antimodernism”, “Pluralism in diversitate: literaturile Romaniei Mari”. Ele urmau cumva antifrastic, si nu erau in vreun fel legate de numele meu. Ca si cum, in cel mai bun caz, eu nu aveam nimic de-a face cu ele.

Vorbind de “caracterul meu imprevizibil”, m-ai calomniat. In plus, ai mintit cu privire la colaborarea noastra.

Imi este greu sa recapitulez “colaborarea” noastra in citeva rinduri. Dar retin deocamdata urmatoarele:

1. Tu si colaboratorii tai de la MNLR ati lasta balta proiectul revistei in care am fost o vreme implicat. Pur si simplu, mesajele si insistentele mele au ramas fara raspuns. Eu mi-am facut partea din acel „gentlemen’s agreement.”

2. Impreuna cu Aurel Borsan, ati fraudat banul public sub acoperirea conferintei despre “Modernism si Antimodernism”, ascunzindu-mi (desi proiectul fusese integral gindit de mine) toate detaliile financiare. Astfel:
(a) nu ati rambursat toate cheltuielile de calatorie ale participantilor, in ciuda insistentelor mele;
(b) ati finantat sau ati pretins ca ati finantat aparitia unor volume sub egida Editurii Cuvantul si a Editurii MNLR (scotind chiar un tiraj pirat din volumul coordonat de mine, cu alta coperta), dar tirajele acestor volume au ramas confidentiale, iar distribuirea lor a fost aleatorie si netransparenta;
(c) ati platit cel putin doua persoane — Paul Cernat, Victor Rizescu — al caror rol in organizarea si desfasurarea conferintei a fost marginal, ca parte a unui transfer fraudulos de fonduri publice in contul unei publicatii private. Si ma opresc aici, desi as putea continua.

3. Conferinta despre literaturile Romaniei Mari nu s-a tinut niciodata. A existat doar un proiect al meu, legat de proiectul celeilalte conferinte despre Romania Mare. Aurel Borsan, ajutat si de altii (intre care Gheorghe Bejan, Paul Cernat si Victor Rizescu), a piratat proiectele mele, a mintit agresiv participantii confirmati ai conferintei organizate de mine, somindu-i sa vina la Sinaia — unde s-a organizat in ultima clipa o conferinta plagiata stingaci dupa a mea (in ciuda protestelor mele) – dupa demiterea mea de la „Cuvantul”. Nu cunosc rolul tau in aceasta noua fraudare a banilor publici, dar faptul ca tu mentionezi (aproximativ) proiectul dedicat literaturilor Romaniei Mari ca si cum ar fi o actiune a MNLR ridica un mare semn de intrebare.

4. Ai scos, la rugamintea lui Mircea Martin, numai 300 de exemplare (oricum, atitea mi-ai spus tu ca ai scos) din cartea Virgil Nemoianu, Sorin Antohi, „Romania noastra. Conversatii berlineze” fara a semna un contract cu autorii (desi eu am cerut un contract), fara a asigura o distribuire a cartii (exceptind chioscul de linga MNLR), “organizind” o penibila “lasare” semiclandestina la Bookfest.

In fine, ai profitat de faptul ca sint o tinta usoara a oprobriului public pentru a ma calomnia: “caracterul sau imprevizibil” etc. Daca micile tale afaceri cu Aurel Borsan ramasesera pentru mine in urma, la vastul capitol “Gainarii” al istoriei nationale, desi imi adusesera necazuri si prejudicii, daca administrarea volumului de convorbiri cu Nemoianu imi lasase un gust amar, calomnia ta nesolicitata de nimeni ma determina sa-ti trimit acest mesaj de adio. L-am scris fara vreo urma de resentiment, numai si numai pentru a stabili adevarul. Voi ramine la fel de cordial cu tine in public, voi retine momentele tale de bunavointa fata de mine (propunerea de a fi adjunctul tau e totusi suspecta, fiind ea inspirata de Aurel Borsan), dar imi intrerup acum si astfel raporturile private cu tine.

Sorin”

Postata initial luni, 24 August 2009

O SCRISOARE GASITA. Galceava impostorilor la Muzeul Literaturii: Sorin Antohi vs Radu Calin Cristea. In atentia DNA si a Curtii de Conturi. NO COMMENT

„Draga Radu,

Am citit astazi o fraza din interviul acordat de tine suplimentului “Bucurestiul Cultural”, aparut pe 20 ianuarie 2009: “Am fost avansati in colaborarea cu Sorin Antohi, dar caracterul sau imprevizibil a inhibat prelungirea acestei relatii”. Urmau doua exemple de actiuni, “Modernism si Antimodernism”, “Pluralism in diversitate: literaturile Romaniei Mari”. Ele urmau cumva antifrastic, si nu erau in vreun fel legate de numele meu. Ca si cum, in cel mai bun caz, eu nu aveam nimic de-a face cu ele.

Vorbind de “caracterul meu imprevizibil”, m-ai calomniat. In plus, ai mintit cu privire la colaborarea noastra.

Imi este greu sa recapitulez “colaborarea” noastra in citeva rinduri. Dar retin deocamdata urmatoarele:

1. Tu si colaboratorii tai de la MNLR ati lasta balta proiectul revistei in care am fost o vreme implicat. Pur si simplu, mesajele si insistentele mele au ramas fara raspuns. Eu mi-am facut partea din acel „gentlemen’s agreement.”

2. Impreuna cu Aurel Borsan, ati fraudat banul public sub acoperirea conferintei despre “Modernism si Antimodernism”, ascunzindu-mi (desi proiectul fusese integral gindit de mine) toate detaliile financiare. Astfel:
(a) nu ati rambursat toate cheltuielile de calatorie ale participantilor, in ciuda insistentelor mele;
(b) ati finantat sau ati pretins ca ati finantat aparitia unor volume sub egida Editurii Cuvantul si a Editurii MNLR (scotind chiar un tiraj pirat din volumul coordonat de mine, cu alta coperta), dar tirajele acestor volume au ramas confidentiale, iar distribuirea lor a fost aleatorie si netransparenta;
(c) ati platit cel putin doua persoane — Paul Cernat, Victor Rizescu — al caror rol in organizarea si desfasurarea conferintei a fost marginal, ca parte a unui transfer fraudulos de fonduri publice in contul unei publicatii private. Si ma opresc aici, desi as putea continua.

3. Conferinta despre literaturile Romaniei Mari nu s-a tinut niciodata. A existat doar un proiect al meu, legat de proiectul celeilalte conferinte despre Romania Mare. Aurel Borsan, ajutat si de altii (intre care Gheorghe Bejan, Paul Cernat si Victor Rizescu), a piratat proiectele mele, a mintit agresiv participantii confirmati ai conferintei organizate de mine, somindu-i sa vina la Sinaia — unde s-a organizat in ultima clipa o conferinta plagiata stingaci dupa a mea (in ciuda protestelor mele) – dupa demiterea mea de la „Cuvantul”. Nu cunosc rolul tau in aceasta noua fraudare a banilor publici, dar faptul ca tu mentionezi (aproximativ) proiectul dedicat literaturilor Romaniei Mari ca si cum ar fi o actiune a MNLR ridica un mare semn de intrebare.

4. Ai scos, la rugamintea lui Mircea Martin, numai 300 de exemplare (oricum, atitea mi-ai spus tu ca ai scos) din cartea Virgil Nemoianu, Sorin Antohi, „Romania noastra. Conversatii berlineze” fara a semna un contract cu autorii (desi eu am cerut un contract), fara a asigura o distribuire a cartii (exceptind chioscul de linga MNLR), “organizind” o penibila “lasare” semiclandestina la Bookfest.

In fine, ai profitat de faptul ca sint o tinta usoara a oprobriului public pentru a ma calomnia: “caracterul sau imprevizibil” etc. Daca micile tale afaceri cu Aurel Borsan ramasesera pentru mine in urma, la vastul capitol “Gainarii” al istoriei nationale, desi imi adusesera necazuri si prejudicii, daca administrarea volumului de convorbiri cu Nemoianu imi lasase un gust amar, calomnia ta nesolicitata de nimeni ma determina sa-ti trimit acest mesaj de adio. L-am scris fara vreo urma de resentiment, numai si numai pentru a stabili adevarul. Voi ramine la fel de cordial cu tine in public, voi retine momentele tale de bunavointa fata de mine (propunerea de a fi adjunctul tau e totusi suspecta, fiind ea inspirata de Aurel Borsan), dar imi intrerup acum si astfel raporturile private cu tine.

Sorin”

MAFIOTII CULTURNICI. Cazul Radu Calin Cristea si Afacerea Muzeul Literaturii. Pana si Sorin Antohi reclama "gainariile care-i afecteaza interesele"

MOTTO: „Ioane, Patricia Leighten si Marka Antliff ti-au cerut din nou pe 22 noiembrie sa le decontezi cheltuielile de calatorie. Zilele trecute, de la ei si prin Roger Griffin, am aflat ca decontul nu se facuse. Te rog din nou sa te ocupi de lichidarea acestor restante.Trimit copii ale acestui mesaj tatalui tau, lui Radu Calin Cristea si lui Virgil Nitulescu. Ultimii doi reprezinta institutiile care au finantat conferinta. Fac asta in speranta ca asemenea regretabile incidente vor fi tratate cu seriozitatea de care nici tu, nici tatal tau, nu v-ati aratat capabili. Gainariile voastre finantate public nu ma intereseaza in sine, ci numai in masura in care imi afecteaza interesele si imaginea.” (Sorin Antohi – “doctorul inchipuit”, catre Ioan Borsan in 8 decembrie 2008 – E-mail primit la redactie)

Am aflat ca “directorul inchipuit”, Radu Calin Cristea, si alti mici mogulifreni ameninta prin interpusi ca ma vor trage in judecata pentru dezvaluirile care au adus putina curatenie la Muzeul Literaturii. Ma bucur! De abia astept! Chiar ma intrebam cum voi valorifica toate informatiile stranse despre acest personaj, de la fostii sai colegi si sefi – de la si de dinainte de Europa libera – si pana la cei actuali, ca sa nu mai vorbesc de rezultatele anchetelor organelor specializate. Ca un prim bonus, ofer cateva noi file dintr-un alt tun marca Radu Calin Cristea – Aurel Borsan (“maharul” BTT-UTC convertit la “cultura” via Trustul Intact-Voiculescu). Poate ne explica distinsul culturnic de serviciu al gastii ICR cum pentru o “prelegere” de 10-12, hai, poate 15 minute, criticutul de gradina al lui Patapievici, Erwin Kessler, primeste aceeasi remuneratie, mica, dupa buget, ca si oxfordianul Roger Griffin: 55 de milioane. Cate milioane pe minut?! Cinci?! Aproape la fel de tare ca Ritzi!
Un nou proiect de 80.000 de euro! Banul public sa traiasca, si noi, tovarasi, cu buzunarele pline de el!



(va urma)

DOVADA deturnarilor marca Radu Calin Cristea – Contractul Muzeului "Turismului si Literaturii" in care apar sume enorme pentru o publicitate fictiva



Turismul si literatura

Locul de desfasurare al conferintei:
· Sinaia

Data de desfasurare: 8-10 iunie, 2009

Buget orientativ:
· Organizare conferinta (sala de conferinte, hotel, sceno-tehnica, coffe-break-uri, hotel, masa, transport): 40.000 euro
· Promovare: 50.000 euro
· Productia editoriala (carti, cd-uri): 15.000 euro
· Total: 105.000 euro”

Iata si confirmarea ca cele scrise aici, in exlusivitate – SCANDAL marca Radu Calin Cristea: TARA MOARE DE FOAME si MUZEUL LITERATURII se piaptana de 105.000 Euro in “Vacante&Calatorii”. EXCLUSIV – sunt cat se poate de reale. “Evenimentul” de 105.000 Euro s-a consumat, la Casa de Cultura din Busteni. Ati simtit ceva de banii astia? Ati aflat ceva nou? Care este impactul chermezei de la Sinaia si Busteni? La cea mai simpla cautare pe Google, dupa numele conferintei de 105.000 Euro si a organizatorului (vezi foto dreapta), aflam ca promovarea de 50.000 de euro a fost extrem de eficienta pentru publicarea aceluiasi anunt pe… trei siteuri, pe langa cel al partenerului “Vacante & Calatorii”. Nu-i vorba, proiectul e generos, se ruleaza de-a dreptul intelectual pe serpentinele patriei. Dar oare, de 105.000 euro, Muzeul Literaturii nu mai avea nimic de facut la… Muzeu, pentru scriitorii Romaniei si valorile lor extraordinare peste care se asterne praful, la propriu, dar si al uitarii?
Cititi dupa descrierea proiectului de pe unul dintre site-urile turistice si cat de lamentabil ataca scriitorul unei singure carti acest blog si pe cei care-i reclama impostura si ilegalitatea crasa in care se scalda, cu sprijinul mafiei din “cultura” si Primarie.

Fara indoiala, in curand va primi la Muzeu vizita unor cadre specializate in “Fraude & Calatorii”.

Conferinta “Literatura si turism – povestile Romaniei profunde”
Scris de Deepfreez Alessandro
8 iunie, Casa de Cultura, Busteni, ora 9:00 – 18:30

Stimata Doamna, Stimate Domn,

Avem placerea de a va invita la o conferinta al carei principal scop este “standardizarea” biografiilor alternative ale localitailor si obiectivelor turistice, astfel incat un ghid, de exemplu, sa stie ce sa le povesteasca turistilor, iar toti turistii sa afle aceeasi poveste.Turismul se sprijina pe povesti, imagini, pe descoperirea altor identitati decit cele natale. Tarile cu traditie turistica isi promoveaza locurile, obiectivele turistice antropice sau naturale cu povesti bine articulate, care ofera o intelegere foarte clara asupra identiatatii(care face si diferenta) locului/zonei/tarii respective.

Din alta perspectiva, privind tema anuntata, literatura a avut tot timpul rolul central in viata culturala a localitatilor, deci a influentat insasi formarea identitaii locului/orasului/tarii.

In ultimii ani, discursul public a fost dominat de construirea unui branding de tara. Stim, formele fara fond sunt sortite esecului. Demaram, astfel, un proiect ambitios, care presupune multa munca, dar foarte necesar deopotriva muzeelor, Ministerului Turismului si calatorilor insisi.

MNLR este o institutie care, datorita prestigiului sau, poate impune niste “standarde” niste “istorii” alternative “oficiale”. Tocmai de aceea, in urma lucrarilor acestei conferinte, dar si pe baza altor texte, va fi editata si tiparita o carte (in mai multe volume) de istorii alternative. Localitatile incluse in acest proiect sunt: Breaza, Busteni, Sinaia, Comarnic, Plopeni, Valenii de Munte, Campina.
Totodata, rezultatele acestor dezbateri vor fi publicate in principalele reviste de cultura si turism.

La aceasta conferinta vor fi invitati Ministrul Turismului doamna Elena Udrea si Ministrul Culturii, Cultelor si Patrimoniului National domnul Theodor Paleologu.”
Turist Club Carpatic.org

Evident, cei doi ministri “au uitat” sa apara la conferinta de trei zile.

Vezi si
ILEGAL – DIRECTORUL Muzeului National al Literaturii Romane, Radu Calin Cristea, instalat prin frauda. Justitia a demonstrat sforariile sectei

RC CRISTEA recunoaste in ADEVARUL ca a fost trimis la plimbare de Blogul Roncea. Ofelia Cretia prezinta documente privind jaful din Muzeul Literaturii

Conflict amplificat la Muzeul Literaturii
Autor: Dan Boicea
Data: 14 iul 2009
Adevarul

Ofelia Creţia, şefa departamentului Expoziţii, spune că fostul director, Radu Călin Cristea, a derulat unele contracte dubioase. Scandalul din interiorul Muzeului Literaturii Române a luat avânt, după ce Radu Călin Cristea a făcut o listă cu persoanele incompetente din instituţie.

Muzeului Naţional al Literaturii, din Bucureşti Într-un interviu apărut luni în „Adevărul“, Radu Călin Cristea a nominalizat-o, alături de Sande Vârjoghe şi de Ioan Cristescu, şi pe Ofelia Creţia, şefa departamentului Expoziţii din Muzeul Literaturii. Fostul director a acuzat-o, printre altele, că a organizat evenimente nereuşite şi că a ratat un număr din revista muzeului, „Manuscriptum“.

Ofelia Creţia îi impută, la rândul ei, fostului director, mai multe decizii pe care le consideră nepotrivite. Ea atrage atenţia asupra unui parteneriat public-privat semnat între Radu Călin Cristea şi Asociaţia Naţională a Cluburilor de Turism pentru Tineret, care a presupus derularea sumei de 74.870 de euro pentru organizarea unei conferinţe la Casa de Cultură din Buşteni.

Cristea este criticat că la 8 iunie 2009 a ţinut conferinţa „Turismul şi literatura“ fără să invite pe nimeni de la Muzeul Literaturii. „Nimeni nu ştie ce s-a întâmplat acolo“, spune şefa secţiei Expoziţii.

Contractul a fost semnat la data de 26 mai 2009, după ce la 21 mai 2009 apăruse hotărârea definitivă a Curţii de Apel Bucureşti, prin care Radu Călin Cristea pierdea concursul pe care l-a câştigat în februarie 2008. „Acest proiect făcut la Casa de Cultură din Buşteni, unde este gratuită participarea, are un contract de parteneriat de 74.870 de euro, o sumă imensă“, a punctat Creţia, care a probat cu documente afirmaţiile sale.

Conform acesteia, parteneriatul public-privat făcut cu firma lui Aurel şi Ioan Borşan a presupus ca revista celor doi, «Vacanţe şi călătorii» să susţină partea de promovare, ceea ce însemna 60% din sumă. „Deci Borşan, proprietarul, nu dă nimic, iar noi dăm restul, de 40% (29.948 de euro, n.r.). Se cheamă parteneriat public-privat, adică privatul nu dă nimic şi instituţia publică dă restul“, ne-a declarat Ofelia Creţia.

Un calendar scump cât un album de artă

Ofelia Creţia mai semnalează că în decembrie 2008, tot în parteneriat cu firmele deţinute de Aurel şi Ioan Borşan, a fost editat un calendar al Muzeului Literaturii care nu şi-a atins utilitatea.

Ofelia Creţia spune că „s‑au luat nişte poze care nu au fost plătite“, iar tinerii care au făcut acele fotografii cu peisaje revendică şi acum paternitatea lor. „Profesoara de română a fiicei lui Radu Călin Cristea a făcut selecţia celor 12 poezii, ca şi cum n‑ar fi fost atâţia specialişti în muzeu. A fost plătită cu bani grei“, acuză Creţia.

Aceasta afirmă că tirajul calendarului a fost imens, dar, în prezent, podul muzeului este plin cu acest produs, pentru că nu a putut fi comercializat. „Costă 60 de lei exemplarul, cât un album de artă! Dovadă că nici nu s-a vândut. Când să se mai pună în vânzare, că noi suntem deja în luna iulie? A fost făcut numai să se ia banii pe proiect“, crede Ofelia Creţia.

Şefa secţiei Expoziţii din MNLR mai aminteşte că tot la finalul lui 2008, fostul director a organizat manifestarea „Turism şi literatură“, cu aceleaşi firme, ale lui Ioan şi Aurel Borşan. Evenimentul a presupus o deplasare de trei zile la un hotel din Sinaia. „A avut un buget de 30.000 de euro, din câte am înţeles.

Totul este cu turismul, în afara muzeului, cu săli închiriate, cu taxiuri, cu închirieri de microbuze. Nu e nimic legat de niciun scriitor sau de activitatea muzeului! Totul este bazat pe turism“, a spus Ofelia Creţia.

RCC: „Regulile jocului meu sunt altele“

Contactat de „Adevărul“, Radu Călin Cristea, fost director general al MNLR, a oferit următorul răspuns la problemele ridicate de Ofelia Creţia.

„Mi s-a rezumat un dialog telefonic avut de redacţia «Adevărului» cu doamna Ofelia Creţia, şefa departamentului Expoziţii din MNLR. El nu reprezintă ceea ce bănuiesc că şi dumneavoastră aţi fi aşteptat să fie şi anume o replică la criticile pe care i le-aţi şi i le-am adus privind expoziţiile din muzeu, de care este direct responsabilă.

Doamna Creţia a uitat de expoziţii, transformându‑se în exponenta aceloraşi calomnii care circulă de multe săptămâni în special pe blogul lui Victor Roncea.

Pe parcursul dialogului avut vineri în sediul «Adevărului» v-am prezentat documente care, cu probe scrise lăsate de mine spre documentare în redacţie, demontau câteva din atacurile gregare duse împotriva mea pe blogul amintit sau prin e-mailuri cu expeditori ascunşi sub identităţi false.

Constat cu surprindere că acceptaţi, sub parabola unui trucat drept la replică, altă serie de acuzaţii nefondate, în litera şi spiritul blogului lui Victor Roncea. Nu vreau să mă îndoiesc că un cotidian de seriozitatea «Adevărului» va găzdui acuzaţii atât de grave fără a le fi verificat în prealabil.

Un eventual proiect în derulare nu înseamnă neapărat un proiect ilegal. A reîncepe să mă apăr de aceleaşi calomnii şi insulte grosolane ar însemna să devin părtaşul unui scandal ruşinos, altfel întreţinut cu o tipică naturaleţe de doamna Creţia şi de convivii acesteia.

Mă retrag jenat dintr-o interesantă dezbatere privind muzeele Bucureştiului, care capătă, prin proaspăta contribuţie a doamnei Creţia, note de foarte joasă trivialitate. Regulile jocului meu sunt altele.

Îmi cer scuze în numele atâtor angajaţi serioşi şi onorabili ai MNLR pentru inacceptabila coborâre a imaginii muzeului în materia fetidă a unei bălăcăreli publice nedemne de imaginea pe care se străduiesc s-o conserve cât mai imaculată“.

DUPA CE A BAGAT IN GROAPA MUZEUL LITERATURII, RC Cristea i-a cerut cu tupeu lui Oprescu sa-l rasplateasca pentru "activitate meritorie" DOC / EXCLUSIV

Prin bunavointa unor persoane din Primaria Capitalei, am primit recent doua cereri oficiale ale fostului director inchipuit Radu Calin Cristea, scrise manu propria, dar trimise in numele Consiliului de Administratie al muzeului, prin care solicita, cu o nesimtire fara de margini si fara nici o jena, Primarului general Sorin Oprescu, nici mai mult, nici mai putin decat acordarea „salariului de merit” si plata unor „ore suplimentare, pentru “activitatea meritorie desfasurată de acesta pe parcursul anului 2008” si „pentru orele prestate peste programul normal de lucru”. Nu stim daca Primarele Oprescu va fi dat curs nesimtitelor cereri. Desi e posibil s-o fi facut-o altii, fara stirea lui. Textele pe care le reproducem in continuare, in stilul „propriu” si cu grafia autorelui lor, ilustreaza perfect o veche zicala din popor, reprezentand culmea nesimtirii: „sa faci treaba mare la usa cuiva si apoi sa bati si sa ceri hartie igienica!” Aferim!

CĂTRE

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BUCUREŞTI

Domnului Primar General SORIN OPRESCU

Vă rugăm, Domnule Primar General, să aprobaţi acordarea salariului de merit în anul 2009 Directorului General al MNLR Radu Călin Cristea pentru activitatea meritorie desfăşurată de acesta pe parcursul anului 2008. Se poate aprecia că d-l Cristea a adus prin prestaţia sa personală, coroborată cu aceea a întregului colectiv din MNLR, o nouă dinamică a activităţii din muzeu, demarând şi finalizând acţiuni cu un puternic impact intern şi internaţional asupra imaginii instituţiei noastre.
Muzeul Naţional al Literaturii Române s-a poziţionat şi prin serviciul direct al dlui. Cristea ca una din instituţiile-vector ale literaturii, ale culturii române în general. Numeroasele referinţe apărute în presă atestă percepţia excelentă a instituţiei noastre datorate unei mari diversităţi de manifestări girate sau coordonate direct de Directorul General Radu Călin Cristea. Ne referim, între altele, la organizarea conferinţei internaţionale „Modernism şi antimodernism” între participanţi căreia s-au regăsit personalităţi de elită în domeniu din întreaga lume. Un alt proiect de anvergură, cu un panel condus de d-l Cristea, a fost „Pluralism în diversitate – literaturile României Mari” organizat de MNLR la Sinaia cu prilejul aniversării Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Numai pe site-urile de pe INTERNET au fost postate zeci de cronici şi aprecieri laudative consacrate celui mai mediatizat eveniment găzduit de MNLR în 2008 – este vorba de Gala Premiilor Manuscriptum, manifestare coordonată de d-l Cristea şi între laureaţii căreia s-a numărat „crema cremelor” literaturii contemporane (Nicolae Manolescu, Gabriel Liiceanu, Eugen Negrici, Horia Roman Patapievici etc.). Între realizările provenite din strategia culturală aplicată de d-l Cristea poate fi menţionată şi asocierea MNLR cu personalităţi de anvergură ale culturii noastre cum ar fi eseistul Livius Ciocârlie (promovat Director al revistei MANUSCRIPTUM), criticii şi istoricii literari Dan C. Mihăilescu şi Alexandru George (inspiraţii moderatori ai „Rotondelor 13”), tinerii şi valoroşii critici literari Daniel Cristea Enache şi Tudorel Urian (coordonatorii Cenaclului MNLR), prof.univ. Mircea Martin (mentorul Editurii MNLR), cunoscutul prozator Ioan Groşan (responsabilul „Cinematecii literare”) etc. Directorul General Radu Călin Cristea a moderat numeroase dezbateri sau lansări de carte la care au participat, între alţii, Norman Manea, Nicolae Manolescu, Nicolae Breban etc. D-l Cristea a avut o contribuţie decisivă în relansarea unor activităţi în muzeu cum ar fi „Serile de muzică şi poezie”. D-l Cristea a vernisat numeroasele expoziţii organizate în MNLR. D-l Cristea a coordonat personal activitatea departamentului Editură care se poate mândri cu editarea mai multor volume de excepţie. Nu în ultimul rând am remarcat numeroasele articole, interviuri şi dezbateri cu trimitere la activitatea din muzeu şi cu care D-l Cristea a fost prezent în întreg spaţiul presei scrise şi audiovizuale.
Pentru toate aceste motive şi pentru altele nemenţionate din motive de spaţiu, Consiliul de Administraţie al MNLR îl recomandă cu căldură şi îl susţine pe d-l Director General Radu Călin Cristea în vederea acordării salariului de merit pe anul 2009.

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE,
Violeta Jitea

CĂTRE

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BUCUREŞTI

Domnului Primar General SORIN OPRESCU

Vă rugăm, Domnule Primar General, să aprobaţi pentru anul 2009 efectuarea a 8 (opt) ore suplimentare pe săptămână de către Directorul General al MNLR Radu Călin Cristea pentru ca acesta să beneficieze de salariul plătit corespunzător pentru orele prestate peste programul normal de lucru, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Propunerea exprimată în Consiliul de Administraţie al MNLR are în vederea diversitatea şi amplitudinea manifestărilor culturale în care d-l Cristea urmează să fie angrenat.
Vă informăm, Domnule Primar General, că munca suplimentară ce urmează să fie efectuată de către d-l Cristea este constantă pe tot parcursul anului prin multitudinea manifestărilor culturale ce au loc în mod preponderent după-amiaza şi seara, în afara programului normal de lucru, inclusiv în zilele nelucrătoare ale săptămânii.
Anul 2009 urmează să se înscrie în activitatea muzeistică a instituţiei prin câteva evenimente excepţionale, între primele menţionabile fiind comemorarea Centenarelor Eugen Ionesco şi Constantin Noica al căror organizator unic urmează să fie MNLR. În co-parteneriat cu Fundaţia “Cuvîntul”, MNLR va realiza proiectul internaţional “Paul Celan” integrat deja în programul Festivalului “George Enescu”. D-l Radu Călin Cristea a demarat deja primele contacte cu Muzeul “Kazantzakis” din Heraklion (Grecia) şi cu Casa Memorială “Panait Istrati” din Brăila în vedera co-participării la proiectul internaţional “Doi anarhişti de geniu – Kazantzakis şi Istrati”. D-l Cristea este coordonatorul unui alt program complex consacrat împlinirii a 80 de ani de la naşterea lui Mateiu Caragiale: e vorba de un proiect în realizarea căruia contăm pe sprijinul direct al PMB şi prin care vom încerca să reconstituim atmosfera “Crailor de Curte Veche”.
Tot în acest an d-l Cristea urmează să participe la vernisajul unor expoziţii itinerante ale MNLR în ţară (Expoziţiile “Nichita”, “Scriitori contemporani – fotografii de Ion Cucu”, “Istoria dramaturgiei româneşti în imagini” etc.) sau, în cooperare, în străinătate (Expoziţia “Rădăcinile româneşti ale avangardismului internaţional”, Mouen, Franţa).
În 2009 va fi atent monitorizată activitatea Caselor Memoriale aflate în subordinea MNLR. D-l Director General Radu Călin Cristea urmează să se deplaseze la Vânători (Neamţ) şi la Moroieni (Dâmboviţa) pentru a analiza statutul juridic al Caselor Memoriale Sadoveanu şi, respectiv, Ciorănescu. Suntem într-o fază avansată de preluare a colecţiei “Pillat” în cadrul Casei Memoriale “Rebreanu”. De asemenea, în cazul unui acord al PMB, MNLR ar putea să preia administrarea Casei Memoriale “Gellu Naum” de la Comana (circa 30 de km. de Bucureşti). Au fost demarate deja primele discuţii cu conducerea Fundaţiei “Gellu Naum”
Editura MNLR aflată, ca şi până acum, sub directa coordonare a Directorului MNLR, pregăteşte în 2009 câteva apariţii de valoare grupate în jurul aceluiaşi concept editorial – cărţi de ţinută academică abordând în special domeniile teoriei şi criticii literare, eseului, jurnalului, memorialisticii etc..
Nu în ultimul rând, există toate premizele pentru ca d-l Cristea să-şi respecte şi în acest an media apariţiilor în presa scrisă şi audio-vizuală, ceea ce va presupune activităţi desfăşurate, în majoritatea cazurilor, în afara orelor de program.
Considerăm în concluzie, Domnule Primar General, că suntem îndreptăţiţi să vă solicităm să aprobaţi efectuarea pentru anul în curs a 8 (opt) ore suplimentare pe săptămână de către d-l Radu Călin Cristea, Directorul General al MNLR.
Consiliul de Administraţie al MNLR

Powered by WordPress

toateBlogurile.ro

customizable counter
Blog din Moldova