Iată mai jos şi cum arată Bulevardul I. C. Brătianu, pe atunci “1848”, cam in perioada urmăririi Părintelui Arsenie Boca:
Mai multe imagini inedite din timpul filajului Securităţii asupra obiectivului “BRATU”, respectiv a Părintelui Arsenie Boca, foarte curând, la MĂRTURISITORII.
Agerpres a realizat la sărbătorirea a 104 ani de la naşterea Sfâtului Ardealului un interviu de excepţie, realizat de Otilia Halungă cu nepoata Părintelui Arsenie Boca, doamna Zoe Dăian. Veţi afla o suită de detalii mai cunoscute sau mai puţin ştiute din viaţa Părintelui, inclusiv legate de Securitate, despre arestarea Părintelui dar şi cum şeful Securităţii Sinaia venea cu portocale şi lămâi la chilia duhovnicului. Iată cum se încheie acest interviu:
Otilia Halungă: Ce spuneți despre faptul că lumea cere canonizarea părintelui Arsenie Boca?
Zoe Dăian: Unii sunt împotrivă, pentru că satana lucrează. Eu am transmis (…) că nu e nevoie să-l canonizeze, pentru că-l canonizează miile de oameni care merg la mormântul lui, iar celor care sunt împotrivă, când se adună la Sinod, să le dea Dumnezeu sănătate și liniște sufletească, pentru că nu o au.
Dupa cum v-am spus in episoadele anterioare ale Jurnalului (part one & two) azi speram sa ma vad cu presedintele CNSAS, dl Dragos Petrescu, pentru finalizarea protocolului cu Civic Media pentru proiectul Martirii Marii Uniri in Dosarele Securitatii. Dar sedinta Colegiului (au loc doua pe saptamana, martea si joia) s-a prelungit prea mult, asa ca a ramas sa ne vedem luni. Pentru ca tot eram la CNSAS (unde sunt cercetator acreditat din 2006), am conspectat si niste dosare pe care voiam sa le citesc demult. Si iata ce-am gasit: o fotografie inedita, cu Parintele Arsenie Boca, civil, filat de Securitate (“obiectivul Bratu”). Am trimis-o la Marturisitorii.Ro, un portal dedicat sfintilor martiri si marturisitori romani din inchisori (unde se afla prezenta si o alta fotografi, cu monahul Ieronim Stefan, dupa cum mi-a semnalat dl. Florin Dutu, caruia ii multumesc). Mi-am adus astfel aminte de ce spunea regretatul nostru prieten si coleg, Mile Carpenisan, in urma cu exact patru ani (si cateva zile): sa nu treaca o zi fara o fapta buna. Sper ca se inscrie, cu voia Domnului, chiar daca e una micuta si mai e si spusa (dar e o provocare! – vedeti mai jos).
Stiu ca sunteti jurnalisti, bloggeri, oameni cu pareri, moguli. Ei bine tuturor va adresez o provocare astazi (04.02.2010 ) si nu o leapsa care poate fi ignorata sau nu. Va provoc sa fiti oameni si sa o demonstrati macar o saptamana in fata tuturor celor de la care aveti pretentia sa va citeasca. In fiecare zi va provoc sa faceti cate o fapta buna astfel incat peste o saptamana sa vad de la toti 7 povesti care sa descrie pataniile ce i-au facut sa se simta din nou oameni printre oameni.
Mănăstirea Prislop a devenit, ieri, cel mai important loc de pelerinaj pentru creştinii din România. Peste 15.000 de persoane au trecut pragul lăcaşului de cult din Ţara Haţegului, pentru a se ruga la mormântul unuia dintre cei mai mari duhovnici români ai secolului XX, părintele Arsenie Boca, scrie ServusPress, de unde preiau si fotografia de mai jos. Romania Uneste-te! ne ofera o impresionanta marturie a Doamnei Aspazia Otel Petrescu:
“Toată viaţa mea am să fiu profund recunoscătoare Maicii Teodosia (n.r. – cu numele de Zorica Laţcu până la intrarea în monahism) că m-a dus la Părintele Arsenie Boca, acest mare stâlp al credinţei ortodoxe române. Pentru că, în aceeaşi măsură în care era un strălucit creştin, Părintele Arsenie Boca era şi un foarte bun român. Ce să vă spun? În perioada în care l-am cunoscut era în plină glorie. Se putea numi, pe drept cuvânt, duhovnicul întregului Ardeal şi, prin extrapolare, al întregii Românii. Acolo la Sâmbăta l-am întâlnit şi pe Părintele Stăniloae, care avea să devină apoi unul dintre cei mai mari dogmaticieni ai timpului, şi pe Părintele Mladin. Ei mergeau la Sâmbăta cu regularitate. Părintele Arsenie Boca era numai lumină. Când cădeau privirile Părintelui Arsenie Boca pe tine simţeai, ştiai, nu ştiu de unde ştiai, nu ştiu cum simţeai, dar erai sigur că te priveşte lumina. Avea atâta lumină şi căldură în ochi, şi avea o asemenea privire încât aveai impresia că întregul cer, o infinitate albastră mă priveşte. Infinitul mă privea cu doi ochi albaştri de om. Asta era impresia pe care a dat-o celor mai mulţi Părintele Arsenie Boca: că te priveşte lumina. Tot sufletul plin de înţelepciune, plin de credinţă, plin de dragostea pentru om, toate astea erau în “flash”-ul privirii lui.E foarte greu să exprim lucruri care, de fapt, sunt de neexprimat. Sunt lucruri pe care numai le vezi, le simţi, ştii că sunt aşa, neavând nicio explicaţie logică pentru ele. E o trăire. Prezenţa Părintelui Arsenie Boca pentru cei care-l aveau alături era trăire. Te lua în iubire, te lua în lumină, erai în aura sufletului lui, care era lumină şi iubire. Să nu credeţi că era ceva foarte dulceag. Era foarte aspru. Dar asprimea lui era dulce. Te şi certa, cum a fost un moment în scurta mea trăire acolo la Sâmbăta. A fost un moment când mi-a dat un canon, când m-a pedepsit, când m-a certat, dar eram nespus de fericită. Cine a trecut prin ceva similar poate să înţeleagă cum este să fii fericit când te ceartă un om sfânt.”
Fragment dintr-un interviu acordat de doamna Aspazia Oţel Petrescu revistei VEGHEA
Cu cateva luni in urma a fost finalizat un nou film documentar avandu-l in centru pe Parintele Arsenie Boca, Sfantul Ardealului. Aceeasi echipa ca si pentru filmul “Parintele Arsenie Boca – Omul lui Dumnezeu” (2011, 80 minute), respectiv Nicolae Margineanu (regizor si producator), Ion Costin Manoliu (text/comentariu) si Maria Ploae (voce), a realizat in acest an, 2013, filmul “Parintele Arsenie Boca în duh și adevar” (83 minute), care va rula si in cadrul festivalului de film documentar care incepe maine la Sibiu, Astrafilm Festival.
Politica ta despre fonfleurile lui Gyuri Frunda din presa ungara legate de carpa secuiasca si Victor Ponta si fiul colonelului post-mortem Aurel Agaghe despre “minciunile și tâmpeniile debitate de Frunda Gyorgy cu privire la decizia ÎCCJ în procedura de revizuire inițiată de fiul ucigașului Paizs Octavian”.
De unde se vede ca Csobi Asztalos Ferenc si-a dat demisia din UDMR dar nu si pe cea din functia de extremist maghiar antiroman platit de “statul roman”
Primejdia majoră — conștientizată de către parlamentarul Mădălin Voicu, care, cum arătam, în virtutea ascendenței paterne din excelentul violonist Ion Voicu, se declară a fi țigan, respingând a se recunoaște în termenul rom sau în varianta rrom — este ștergerea, în ritm destul de rapid, a identității reale, ba chiar a înseși istoriei poporului nomad, de origine indiană, ajuns în Europa la finele secolului al XIV-lea, după opinia celor mai numeroși istorici, alții opinând că migrația s-ar fi făcut în valuri succesive, între secolul al IX-lea și al XIV-lea.
Servilismul a căpătat noi forme odată cu cizma sovietică, servilismul faţă de “Lumina care vine de la Răsărit”. S-a format repede la Moscova o nouă clasă de manevră, care a pus stăpânire pe ţară. Şi de atunci a apărut servilismul de culoare roşie. Servilismul faţă de şefi, faţă de secretarul de partid.
Am intrat în politică şi în Parlament cu cinci ani în urmă, după şase ani de procuratură, un an de administraţie publică şi şaptesprezece ani de presă. Ca procuror, am avut ocazia să-i cunosc îndeaproape pe reprezentanţii nomenclaturii comuniste locale sau centrale în anchetele pe care le-am iniţiat la Satu Mare după Revoluţie sau la care am participat în calitate de membru al Comisiei guvernamentale de anchetă a evenimentelor din decembrie 1989 de la Sibiu, al cărei cap de afiş a fost fiul dictatorului Nicolae Ceauşescu, Nicu.
Acest articol este o continuare firească a celor două precedente (Cine e agresorul (I) și Cine e agresorul (II) Constanța și litoralul), de asemenea o continuitate a articolului Minciuna 22 iunie 1941, prin care demonstrez că sovieticii nu s-au mulțumit cu Basarabia și nordul Bucovinei ocupate la 26 iunie 1940, ba chiar doreau mai mult, mult mai mult. Și numai de la noi, ci de la întreaga Europă, ba chiar întreg globul pământesc era țelul lor, în spiritul revoluției comuniste.
Realizatoarea aclamatei serii de documentare “Mostenirea clandestina“, bazata pe dezvaluirile istoricului american Larry Watts (foto dreapta), jurnalista profesionista Monica Ghiurco, aflata de 11 ani la pupitrul sau in spatele camerelor de la Stirile TVR, este persecutata pentru a treia oara in institutia publica de media a Romaniei. Prima oara a scos-o de la Stiri, total abuziv, “pe mail” sublocotenentul Departamentului Informatii Electrocasnice Rodica Culcer, in 2010. A doua oara, in 2012, fostul sef al SIE, acum al TVR, Claudiu Saftoiu, a “restructurat-o”. Candidata la sefia Stirilor, in vara aceasta, ea a fost “facuta” de specialistii in domeniu, contestand, degeaba, ceea ce jurnalista a considerat a fi un simulacru de concurs. Acum, drept rafuiala, ziarista cu functie de senior editor este haituta in TVR, fiind trecuta “pe linie moarta” si devenind o posibila victima colaterala intr-un conflict intre aripi nationale si internationaliste din mediile informative publice sau secrete. Cum Larry Watts, specialistul consultat de Monica Ghiurco pentru serialul TVR, este profesor la o catedra de Studii de Securitate organizata in parteneriat cu SRI iar Claudiu Lucaci, seful Stirilor, a fost numit si Consul al Romaniei la New York, un domeniu al SIE, nu vrem sa banuim ca asistam la un razboi al vremelnicilor potentati care reusesc sa pateze adeseori imaginea acestor institutii de stat si munca adevaratilor profesionisti. Vom urmari cazul pentru a ne lamuri cine trage sforile si pentru cine trag clopotele, cu adevarat, in TVR, si nu numai.
NapocaNews ne informeaza: Scandal la TVR. Monica Ghiurco, trecută pe linie moartă după ce l-a contestat pe Șeful știrilor
The removal of Soviet control was a central goal of Romanian communist elites at least since the death of Stalin. It drove, for instance, the campaign begun in 1955 for the withdrawal of Soviet troops and advisers. […] By 1963 Romanian efforts to exercise full sovereignty in their own country had shifted from the largely-accomplished removal of the more ostentatious instruments of that control to the rooting out of its less overt forms, specifically Soviet clandestine networks and the direct recruitment of individuals by the KGB and GRU.
Victor Roncea: Si, desi a gresit si in privinta mea si in cea a colegului meu, Vladimir Alexe, asa cum a gresit putin si cu George Damian, tot il public pe Paul Goma. Pentru ca il iubesc si de aceea il iert anticipat pentru orice ar putea gresi vreodata, cu sau fara voia sa. Talerul spuselor sale drepte este mult mai incarcat decat cel al micilor erori. In talerul cel greu sta mostenirea pe care o lasa Romaniei. Multumim, Paul Goma!
Andrei Plesu despre Mihai Razvan Ungureanu: Dar sunt incredintat ca modul lui tonic de a se confrunta cu sine si cu lumea din jur (“nu veti auzi de la mine o profetie negativa”- spune el, la un moment dat, unui ziarist hartuitor) va fi dublat mereu de luciditate si discernamant. Restul e destin. Si va fi, deopotriva, istorie, caci prevad autorului o traiectorie publica de ordinul exceptiei.
Cât priveşte pe VT, căruia îmi place să-i spun Volodea, precum Cărtarescu şi Patapievici, fiind un nume frumos, sonor ce îmi reaminteşte de eliberatorii care ne-au adus nomenclaturişti comunişti pe tancuri, trenuri şi avioane, îi doresc sănătate şi scrieri corecte.
Tăcerea impusă din 1990, mizeria ascunsă, pervertirea şi subminarea au sfârşit prin a bloca societatea. Propaganda, care insultă poporul cum că ar fi nătâng, absent, ticălos, vorbeşte zilnic despre propriii ei stăpâni : neputincioşi, rupţi de realitate, corupţi, anume aleşi pentru a menţine starea de fapt. O boală grea. Care nu se mai poate trata cu o mână forte, ci doar cu una curată.
Istoricul Adrian Nicolae Petcu a publicat in luna august, in Ziarul Lumina, la sectiunea Memoria Bisericii, o fotografie inedita cu Parintele Arsenie Boca, Principesa Ileana si Mitropolitul Nicolae Balan. La 103 ani de la nasterea Sfantului Ardealului, care s-au implinit zilele trecute, pe 29 septembrie, republicam articolul cercetatorului CNSAS, impreuna cu frumoasa fotografie, aflata aici.
Părintele Constantin Catană, m-rea Văratec: „Pentru Moldova, Părintele Justin Pârvu a rămas portret de mare duhovnic şi apărător al Ortodoxiei”
Părintele Constantin Catană, Mănăstirea Văratec: “Mi-aduc bine aminte, când l-am întâlnit la Mănăstirea Secu, aşa cum am mai spus, era o umbră de om, cu chipul său bizantin, purta în el o remarcabilă dispoziţie duhovnicească şi la Sf. Biserică, psalmodia împreună cu noi, atât de corect şi stăruitor către Dumnezeu cu rugăciunea şi dăruire de sine. Aveam modelul vieţii lângă noi, împins de vitregia vremurilor, la umilinţă. (…)
Astăzi, înţeleg şi mai bine că Părintele Justin de la Sf. M-re Petru Vodă, prin răbdare, a cunoscut cele două suferinţe: una este cea a propriei suferinţe, venită din presiunea din exterior, pe motiv de adevăr şi de credinţă, care i-a adus încarcerarea şi cea de a doua suferinţă a fost pentru celălalt, pentru aproapele, ca să-i fie bine şi să ducă viaţa fără de păcat. Dar şi una şi alta au fost bine purtate, chiar dacă trupul i s-a veştejit, sufletul i-a rămas puternic şi curat.
Dacă pentru Ardeal, Părintele Arsenie Boca a rămas „o statornică mângâiere”, pentru Dobrogea, Părintele Arsenie Papacioc a rămas „taina credinţei întru ştiinţă curată”, pentru Moldova, Părintele Justin Pârvu a rămas „portret de mare duhovnic şi apărător al Ortodoxiei”.” – Integral laAtitudini – Revista Manastirii Petru Voda
Pătrunzând adânc în ţinutul Neamţului, până spre trecătorile Ardealului, dincolo de muntele Petru Vodă, şi pătrunzând iarăşi tăcerea pădurilor, se ajunge la schitul de lemn întemeiat anul trecut prin „tăria” unui monah. E Părintele Justin Pârvu, figură de „luptător al minţii”, unul din duhovnicii prin ale căror rugăciuni s-a ţinut vie zeci de ani societatea românească răstignită de comunism.
Omul care a cunoscut în cei 16 ani de detenţie politică – între care mulţi ani de ocnă – răul condiţiei umane până în străfundurile sale, nu se mai poate detaşa de suferinţa lumii. În anii ’70 şi ’80, la Mănăstirea Bistriţa de lângă Piatra Neamţ, zeci şi sute de oameni (“tot combinatul Săvineşti”, se spunea), aşteptau zilnic să-şi verse durerea şi să-şi răstignească speranţa „în chilia lui, îngropat în popor” (cum îl definea un alt călugăr). Aceasta e imaginea foarte puţin celebră în înalta societate a Părintelui Justin, un mare cunoscător din lăuntru al societăţii laice.
Şi acum, în pustia de la Petru Vodă, oamenii vin ziua şi noaptea să găsească „punctul de sprijin” în durere, cu convingere că monahul, „aşezându-se” în suferinţa lor îi poate ajuta, prin Darul lui Dumnezeu să întrevadă fericirea.
Aici monahismul e „mai contemporan” societăţii decât noi înşine, vieţuitorii ei, pentru că e mai clar-văzător. Iar speranţa are o „faţă” distinctă.
O privire directă în cauza răului, o luciditate din care transpare tensiunea dragostei, adâncă. De aceea, dialogul care urmează e impregnat cu afirmaţii paradoxale – un balaur nevăzut între iubire şi dreptate – şi răstiri parţiale, aluzive ale unui adevăr prea intens sau prea dureros pentru a fi complet exprimat. – Integral laManastirea.Petru-Voda.Ro – Singura pagina electronica oficiala a Manastirii Petru Voda
Parintele Justin Parvu, Duhovnicul Neamului, si icoana Sfintilor Arhangheli Mihai si Gavriil de la Manastirea Petru Voda
Sfantul Arhanghel Mihail in Bisericuta Manastirii Rarau
Sfintii Arhangeli Gavriil si Mihail pictati de Parintele Arsenie Boca la Biserica Draganescu
Imi amintesc ca in cadrul unei predici despre rugaciune, la un moment dat [Parintele Arsenie Boca] a zis: “Cine stie rugaciunea Sfantului Arhanghel Mihail sa o spuna, ca e foarte folositoare”. Si s-a uitat fix la o femeie. Erau multe mame, dar privirea ii era atintita asupra uneia dintre ele: “Tu! Sa te rogi cum te-ai mai rugat la Sfantul Arhanghel!”. Toata lumea s-a mirat cum de stia Parintele de rugaciunea ei. La sfarsitul slujbei, femeile care erau cu ea i-au zis: “Ce rugaciune stii, lele Ano? Ca Parintele tot la dumneata s-a uitat”. Atunci ea le-a spus urmatoarea rugaciune:
“Doamne, Dumnezeule, mare Imparat si fara de inceput, trimite, Doamne, pe Mihail Arhanghelul Tau in ajutorul meu, ca sa ma apere de vrajmasii cei vazuti si nevazuti.
O, Mihaile, mare Arhanghele, intai statator si voievod al puterilor ceresti, fii mie ajutor in toate: in boale, in strambatati, in mahnire, in pustiu, pe cale, pe apa, in calatorie, casatorie, serviciu, scoala, si ma izbaveste de toata inselaciunea cea diavoleasca. Iar cand ma vei auzi pe mine, robul tau, rugandu-ma tie si chemand numele tau, grabeste spre ajutorul meu si auzi rugaciunea mea.
Asa, mare Arhanghele, biruieste pe toti care se impotrivesc mie, ma apara si ma acopera de cel viclean cu puterea cinstitei Cruci si cu solirile marilor Arhangheli: Gavriil, Rafail, Uriil, Varahiil, Salatiil si Egudiil si ale puterilor ceresti, totdeauna, acum si pururi si in veci. Amin”.
Postul ProTv sustine ca in pictura profetica a Parintelui Arsenie Boca de la Biserica din Draganescu, langa Bucuresti, s-ar regasi si caderea turnurilor gemene din 11 septembrie, in urma cu 11 ani. Nu stiu de unde au scos-o dar nu au nici macar filmat sau fotografiat mai bine detaliul de fresca la care fac referire. Il prezint eu aici (foto dreapta): este vorba de un brau cu secvente picturale aflat in lateralul reprezentarii Invierii Domnului (foto mai sus).
“Pictura nu defineste in detaliu caderea turnurilor gemene din New York. Este o simpla interpretare, e o imagine a apocalipsei”, a declarat pentru StirileProTV.ro parintele Bisericii Draganescu, Petcu Razvan Lucian.
Pictura bisericeasca mai neobisnuita, realizata de Sfantul Ardealului, Arsenie Boca, la Draganescu, cuprinde, este adevarat, scene privind dezvoltarea stiintei, care poate duce omul la indepartarea de Dumnezeu sau canonizarea Sfantului Daniil Sihastru, care a avut loc in 20-21 iunie 1992, dupa moartea Parintelui, din noiembrie 1989. Parintele Arsenie Boca a prezis caderea comunismului in Romania, precizand chiar si data, respectiv decembrie 1989, si a savarsit numeroase insanatosiri miraculoase si minuni, conform mai multor marturii.
La Biserica Draganescu se gaseste si o reprezentare foarte frumoasa a Maicii Domnului cu Pruncul foarte apropiata de cea de la Sf Elefterie din Bucuresti supranumita Iisus in Zeghe (vedeti foto mai jos, dupa Video).
Fiica cea mica a presedintelui, europarlamentarul Elena Basescu, a postat pe contul sau de Twitter o fotografie haioasa cu tatal sau, Traian Basescu, gratulat de cancelarul Germaniei, Angela Merkel cu un comentariu de milioane. Ziaristi Online reproduce postarea si fotografia Aici
“La auzul numelui, Andrei Plesu a sarit in sus, cu toate ce avea in maini doua plase grele, pline de cumparaturi, si a inceput sa se departeze de mine mergand cu spatele, incercand sa ma ocoleasca pentru a putea sa-si continue drumul… Nu era constient, saracul, ce imagine caraghioasa avea, asa mic, cocosat de plasele din plastic, ca un gnom, la fel de barbos, aproape rostogolindu-se in incercarea de a se indeparta cat mai rapid e mine…”
Dan Tanasa transmite: Așadar, PS Siluan confirmă faptul că ”icoana” lui Simonka nu este opera părintelui Arsenie Boca și că nu face minuni. Rămân însă câteva chestiuni nelămurite, cel puțin dubioase în opinia mea…
September 30th, 2014 
VR 
Posted in 
Tags: 
