In timp ce eu ma distram la Nasul, George era la Radio, pe tema Kosovo-Romania. Redau mai jos transcrierea.
Cele bune!
Problematica in ceea ce priveste viitorul statut al provinciei Kosovo este una dintre cele mai complexe din Balcani
RADIO ROMANIA ACTUALITATI (30 ianuarie, ora 22:13) – Emisiunea “24 de ore”.
Realizator: Cristina Tache – Provincia sarba Kosovo se pregateste sa-si declare independenta, dupa cum afirma premierul Hashim Thaci. Este o chestiune de zile si se va produce indiferent de cine va castiga alegerile prezidentiale de duminica din Serbia, unde in al doilea tur se confrunta actualul presedinte, Boris Tadic, proeuropean, si Tomislav Nikolic, ultranationalist. Se stie ca Uniunea Europeana, cu cateva exceptii, intre care si Romania, sustine independenta provinciei Kosovo, iar Rusia sustine pozitia Serbiei. Nikolic s-a aflat astazi la Moscova, de altfel, in semn de recunostinta pentru sprijinul oferit in lupta pentru mentinerea provinciei in structura Serbiei. Presedintele Traian Basescu, pe de alta parte, a fost ieri la Belgrad, prilej cu care a exprimat sprijinul pentru Serbia, careia i-a cerut sa gaseasca o rezolvare a problemelor nationale in interiorul Uniunii Europene. Iata in cateva cuvinte datele problemei. Invitatii care vor pune sub lupa chestiunea sub toate aspectele ei.
În studiou – jurnalistul George Roncea. Buna seara.
George Roncea: Buna seara. Buna seara, stimati ascultatori.
Realizator: Prin telefon, corespondentii Radio Romania la Pristina, Cristina Dumitrescu, la Belgrad, Stefan Netin si la Moscova, Alexandru Beleavski. De asemenea, se afla in legatura telefonica directa profesorul doctor Constantin Hlihor, de la Universitatea Nationala de Aparare. Buna seara, tuturor. Eu as vrea sa incepem cu Kosovo. Cristina Dumitrescu, esti acolo si stii ce a declarat Hashim Thaci astazi si apelul pe care l-a facut populatiei la calm. Vrei sa vii, te rog, cu ultimele evenimente?
Reporter: Eu cred ca nu trece nici o zi la Pristina in care sa nu se discute despre posibila data a declararii independentei provinciei Kosovo si am putea spune ca liderii albanezilor kosovari incearca sa faca oarece presiuni mai subtile sau mai evidente pentru a provoca o reactie publica din partea comunitatii internationale. Desigur, ei nu uita sa precizeze niciodata ca vor declara independenta provinciei in stransa coordonare cu Bruxellesul si Washingtonul. Premierul kosovar, Hashim Thaci, probabil nerabdator sa intre in istorie ca acel premier care, ma rog, era la putere la Pristina in momentul in care va fi fost proclamata independenta Kosovo, a spus si astazi ca independenta provinciei va fi proclamata rapid, dupa turul al doilea al alegerilor prezidentiale din Serbia, fara a conta cine castiga acolo, proeuropeanul Tadic sau ultranationalistul pro-rus, Tomislav Nikolic. Declaratia sefului guvernului provizoriu de la Pristina vine ca urmare a unor informatii difuzate astazi de Agentia REUTERS, care cita surse politice kosovare, care sustineau ca, daca presedinte al Serbiei va deveni Tomislav Nikolic, declaratia de independenta a Kosovo se va precipita, va fi facuta pe 9 sau pe 10 februarie, iar daca presedinte al Serbiei va ramane totusi proeropeanul Boris Tadic, independenta Kosovo va mai astepta un pic si va fi declarata cel mai devreme pe 17 februarie. Sa nu uitam ca pe data de 18 februarie ministrii de externe din tarile Uniunii Europene ar urma sa ia decizia desfasurarii in Kosovo a misiunii de politie internationala sub comanda europeana.
Realizator: Multumesc foarte mult. Ne deplasam la Belgrad.
Stefan Netin, buna seara. Astazi, la Belgrad, s-a aflat si comisarul european Franco Frattini. Pretextul vizitei a fost vizele de calatorie pentru cetatenii sarbi. As vrea sa ne spui, daca dincolo de acest motov oficial, s-a putut decela un altul?Reporter: Cel putin oficial, nu s-a vorbit despre alt gen de motive, dar trebuie spus cu certitudine ca si ziua de astazi a fost una plina de evenimente, cel mai important fiind insa vizita comisarului europen pentru justitie, Franco Frattini, prilej cu care a fost primit si de presedintele in exercitiu, Boris Tadic. Oficialul european a reafirmat cu aceasta ocazie faptul ca usa Uniunii este larg deschisa Serbiei, cetatenii acestei tari urmand sa decida duminica, in cadrul turului doi al prezidentialelor, pentru ce varianta opteaza. Locul Serbiei este in Uniunea Europeana, a conchis Franco Frattini. La randul sau, seful statului, Boris Tadic, a declarat ca aceasta tara cu siguranta isi va continua drumul european. Revenind insa la problematica ridicarii obligativitatii vizelor pentru cetatenii Serbiei in spatiul comunitar dupa startul de astazi al acestor negocieri, sa reamintim si decizia Comisiei Europene prin care s-a stabilit deja la 18 ianuarie ca Serbia facuse progrese semnificative. Expertii europeni vor trece astfel in revista unele aspecte tehnice, aici fiind vorba despre acordul de readmisie, legea azilului, legea privind cetatenii straini, despre controlul informatizat si securitatea frontierelor de stat, reforma sistemului vamal, respectiv despre inlocuirea vechilor pasapoarte cu pasapoarte biometrice. În acest context, oficialii sarbi sunt foarte optimisti si spera ca ultimul raport al expertilor europeni, din decembrie, va fi unul pozitiv, fapt ce va permite sarbilor sa calatoreasca fara a avea nevoie de vize din nou, dupa aproape 18 ani, mai exact in 2009, daca vor face fata standardelor impuse in domeniu. Am mentionat din nou, pentru ca pana la destramarea vechii Iugoslavii, in 1990-91, pasaportul iugoslav de atunci a fost unul din cele mai apreciate la vremea respectiva, cetatenii acestei tari, inclusiv cei ai Serbiei, avand posibilitatea de a calatori oriunde in lume fara viza.
Realizator: Multumesc foarte mult. Mergem la Moscova.
Alexandru Beleavski, la Moscova astazi … O sa incerc sa fac cat mai rapid acest tur al capitalelor pentru a discuta cu invitatii ceilalti si cu voi, desigur, problemele. La Moscova, s-a aflat Tomislav Nikolic, candidatul ultranationalist, si s-a intalnit cu candidatul Dimitri Medvedev la sefia Kremlinului, daca se poate spune asa. Oficial, Nikolic s-a dus ca sa multumeasca Moscovei pentru sprijinul pe care il ofera. Ce a razbatut din intalnirea celor doi? Daca sunt elemente de noutate.
Reporter: Tomislav Nikolic trebuia sa vina la Moscova luni, la invitatia Partidului Rusia Justa a speakerului Consiliului Federatiei, Serghei Mironov. Vizita a fost contramandata, nu s-a spus in momentul respectiv daca va fi sau nu va fi aceasta vizita. Ieri a sosit la Moscova Tomislav Nikolic. A fost primit de Serghei Mironov. Discutiile s-au purtat, sa spunem asa, aproape cu usile inchise, nu s-a spus aproape nimic despre continutul lor. Astazi, el s-a intalnit cu presedintele Dumei, Boris Grazlov, care este si presedintele Partidului Rusia Unita, principalul partid din Rusia, partidul majoritar, si un apropiat al presedintelui Putin. S-a intalnit si cu Dimitri Medvedev, prim-vicepremier si, ceea ce este mai important, este candidatul sustinut de Rusia Unita si de presedintele Putin pentru presedintia Rusiei si probabil, foarte probabil, invingator in alegerile din 2 martie prezidentiale, practic cu viitorul presedinte. Vizita lui Medvedev nu era initial prevazuta in program, astfel ca Moscova practic a dat semn ca ridica statutul vizitei lui Tomislav Nikolic chiar in preajma alegerilor prezidentiale. Nu se stie foarte clar ce au discutat oficialii rusi cu politicianul sarb la Moscova. Întalnirea cu Grazlov s-a desfasurat cu usile inchise, iar in ceea ce priveste intalnirea cu Medvedev se stie doar ca Medvedev a spus ca el este cunoscut ca un prieten al Rusiei, au discutat problema Kosovo, cu accent, cel putin in declaratiile pentru presa, pe partea economica. Este probabil ca Rusia nu doreste sa se considere ca ea mizeaza doar pe Boris Tadic in aceste alegeri. Se stie ca acele acorduri in domeniul gazelor si petrolului semnate saptamana trecuta la Moscova in prezenta lui Tadic si a lui Putin au fost considerate ca un avans al Rusiei, ca un gest de sustinere pentru Tadic. Iata ca il primeste si pe Nikolic la un nivel foarte inalt, semn ca, pe de o parte, Rusia nu neaga relatia cu acesta, mai ales ca este pro-rus, dar ca Rusia considera destul de serios sansele acestuia de a /nu/ castiga alegerile.
Realizator: Multumesc foarte mult. Încheiem rotund cu Bucurestiul. Domnule Roncea, ati fost astazi la o manifestare la care s-a discutat despre Kosovo. De aceea, mi-am si permis la inceputul emisiunii sa spun “Kosovo, intre trecut, prezent si viitor”. Au aparut elemente noi in discutiile pe care le-ati auzit astazi?
George Roncea: Discutia a avut loc la Centrul de Geopolitica al Universitatii Bucuresti, coordonat de profesorul Ilie Badescu . Da, sunt elemente noi. Au fost ziaristi inclusiv din Serbia. Iar pentru inceput, daca e vorba de un element nou si vechi totodata, spun un truism aici, Kosovo este un nod gordian, insa a-l taia cu sabia, poate da reactii similare. Cine ridica sabia acum, poate pieri de sabie mai incolo. Asta ne-a invatat istoria. Sa nu uitam ca daca se va crea acest precedent, ar insemna practic anularea Rezolutiei 1244, anularea principiului procesului Helsinki, anularea suveranitatii Serbiei ca stat; si ne putem gandi foarte repede la ce-am putea constata in jurul Romaniei, ce provocari ar aparea. Ar fi, de exemplu, Transnistria, care este un focar oricand reactivabil de Rusia, Abhazia, Osetia, sunt numeroase alte zone in Europa, care se pot inflama.
Realizator: Domnule profesor Hlihor, s-a vorbit despre Romania Mare, care a ramas un ideal. Exista voci care sustin ca daca provincia Kosovo isi va declara independenta, se va declansa asa-numitul principiu “al dominoului” in Balcani, iar albanezii din celelalte tari vecine vor incerca sa se uneasca. Putem vorbi, cumva, de posibila Albanie Mare?
Constantin Hlihor: Buna seara. Este greu de facut presupozitii, mai ales cand avem putine informatii despre mentalul colectiv. Foarte multe din informatiile care le avem sunt din perceptiile occidentale sau ale analistilor, dar exista, se spune, o teama, nu numai in randul oamenilor politici, dar iata razbate si din randul analistilor, aceea ca s-ar putea transforma acest act de independenta intr-un principiu al dominoului. Eu as zice ca asistam la o tabla de sah, in care jucatorii strategici nu sunt actorii din zona, din pacate, cred ca asistam astazi, daca-mi este permis o figura de stil, la o posibila aparitie a unei noi cortine de oleoductele acestea si culoare energetice, unde miza este la nivel global si unde jucatorii strategici sunt Federatia Rusa, pe de o parte, care s-a intarit enorm de mult folosind arma energetica, iar pe de alta parte, Statele Unite ale Americii care este incontestabil inca liderul mondial, iar intre acesti doi jucatori este Uniunea Europeana, care este, in opinia mea, prinsa un pic la mijloc intre acesti doi actori. Uniunea Europeana a dat un semnal clar ca este alaturi de America, de teama de a nu mai repeta fractura transatlantica petrecuta in anul 2003, stiind criza irakiana, dar acest lucru a facut posibil ca Serbia, iata, sa incheie un inel inceput de Putin prin acest lant energetic si pacte energetice semnate cu Bulgaria, Grecia, Italia si acum stim foarte bine ca Guvernul de la Belgrad a semnat importante acorduri energetice. Din acest punct de vedere, eu as vedea un lucru destul de grav pentru Romania, nu atat din perspectiva relatiilor interetnice la noi, care nu pot fi asemanate in niciun fel cu viesparul din Balcani, ci mai mult as putea vedea o posibila izolare in ceea ce priveste tabla de sah energetica. Si lucrurile, cred ca pot avea mai mare rezonanta in acest palier.
Realizator: Multumesc. Sasa Beleavski de la Moscova, as vrea in cateva vorbe, pentru ca timpul ne preseaza, intr-un interviu pe care l-a acordat Agentiei ITAR TASS, Nikolic spune ca va face tot posibilul pentru “o consolidare a parteneriatului strategic dintre Belgrad si Moscova”, in cazul in care va castiga alegerile.
Reporter: Pozitia lui Nikolic prorusa este binecunoscuta. El a mers chiar mai departe, in campania electorala, el a propus chiar ca in cazul in care in Kosovo se va proclama independent, Serbia sa ceara crearea unei baze militare rusesti pe teritoriul sarb, chiar – a spus el – dotata cu arme nucleare. El nu a primit, evident, niciun raspuns din partea Rusiei, pentru ca Rusia nu are niciun interes sa intre pe aceasta linie de confruntare cu Uniunea Europeana. Rusia are nevoie de relatii bune cu Serbia, dar cu o Serbie, in primul rand, ca membru al Uniunii Europene, inclusiv din perspectiva a acelor proiecte in domeniul petrolului si gazelor. Pe de alta parte insa, evident ca Rusia are foarte mare nevoie de un sprijin politic foarte clar in Serbia pentru realizarea acestor proiecte, mai ales ca acel gazoduct South Stream nu trebuie sa se opreasca in Serbia, trebuie sa mearga mai departe. Însa chestiunea este ca unul dintre marii sustinatori ai acestui proiect este Vojslav Kostunica, care este primul ministru al Serbiei si care, dupa cum se stie, astazi, nu si-a exprimat sau a declarat ca nu va sprijini pe niciunul dintre cei doi candidati, ceea ce face jocurile deschise, iar in conditiile acestea… iar Kostunica, sa stii ca este unul dintre sustinatorii proiectelor rusesti.
Realizator: Da-mi voie, te rog, domnul George Roncea ar dori sa adauge…
George Roncea: Vreau sa adaug ceva. Prima mea misiune de corespondent de razboi in Iugoslavia a fost in ’90, imediat dupa martie ’90 in Romania. Destramarea Iugoslaviei atunci a inceput aproape sincron cu evenimentele care urmau sa se petreaca in Romania si nu au avut finalitatea dorita. Va atrag atentia ca, in urma cu doua zile, Tribunalul Bucuresti a admis cererea de inregistrare a Partidului Civic Maghiar si liderii acestei formatiuni, care faceau parte din Uniunea Civica Maghiara, au declarat in mod public, repetat si foarte transant, ca urmaresc autonomia Tinutului Secuiesc a celor 7 Scaune. Toata lumea isi aduce aminte despre aceasta povestea. Parerea mea este ca este un factor de inflamare. Iar daca intr-adevar se va ajunge la independenta Kosovo, va da nastere, sa zicem, prin oglinda unor posibilitati, unor miscari similare in Romania, ceea ce ma face sa cred ca este o provocare importanta si deosebit de grava.
Realizator: Domnule profesor Hlihor, exista, iarasi, voci si temerea a fost exprimata chiar de premierul Republicii Srpska, ca un Kosovo independent inseamna crearea unui stat islamic in Europa. Cat de justificata vi se pare aceasta ingrijorare si ce consecinte ar putea sa aiba un astfel de fapt?
Constantin Hlihor: Desigur ca fractura ideologica si factorul ideologic in organizarea statului este un important element in dezbaterile teoretice, dar si politice, de pe continentul european. Stim ca exista mai ales dupa 2001 in discursul public elementul ideologic legat de islam, islamism si de retineri pe care le are civilizatia occidentala pentru organizarea statelor de tip islamic, cu siguranta nu ar putea fi privita in Europa o organizare, un stat cu o organizare islamica, insa, din punct de vedere economic, din punct de vedere al jocului de interese, cred ca aici intervin negocierile si intervin, sa spunem, pe tabla de sah cedari sau acumulari de puncte in aceasta disputa care are loc la nivel regional, /…/ Balcanii si Orientul Mijlociu si la nivel global.
George Roncea: As vrea sa intervin, daca se poate, cu o completare.
Realizator: Domnul George Roncea, va rog.
George Roncea: Am revenit in Kosovo dupa razboi, in 2000, in iarna anului 2000, si ceea ce pot sa spun, ceea ce am vazut cu ochii mei, si eu si ziaristii care m-au insoti in aceasta expeditie, ca sa-i zic asa, a fost un lant de atrocitati inimaginabil. Am vazut lucruri absolut sinistre. Sunt implicate, in mod evident, in aceasta regiune, formatiuni care nu au niciun fel de scrupul in utilizarea armelor impotriva oricui, grupari finantate de Liga Araba, finantate de Iran, finantate de servicii secrete islamice. Si de altfel, se apreciaza ca aceasta insula va reprezenta sageata verde catre inima Europei, sageata verde, care, si demografic prezinta un interes deosebit, pentru ca acolo kosovarii fac cate opt copii, de exemplu. Apoi, banii care se ruleaza in regiune se ruleaza numai pe sistem mafiotic. Practic, intreaga regiune, pentru oricine a fost acolo este o evidenta, nu reprezinta nimic altceva decat un focar mafiot, extrem de bine inarmat si foarte primejdios nu numai pentru Europa, ci pentru intreaga zona.
Realizator: Eu am o ultima intrebare pentru toti invitatii, dar va rog, chiar va rog, pe foarte scurt, as vrea sa comentam urmatorul lucru. Presedintele Traian Basescu s-a aflat ieri la Belgrad si a afirmat din nou ca locul Serbiei este in Uniunea Europeana. Pe de alta parte insa, se pare ca Tomislav Nikolic este convins ca Rusia ar putea sa ajute Serbia si, in acest sens, este chiar gata, se pare, sa renunte la aderarea tarii sale la Uniunea Europeana. Cristina Dumitrescu, in 30 de secunde.
Reporter: Iertati-ma, vroiam sa intervin putin mai devreme. Cred ca, pana la urma, aprecierea aceea cu crearea unui stat islamic in Europa, cu referire la Kosovo, este un pic exagerata. Si oricum, cred ca avem un alt stat in care comunitatea musulmana este bine reprezentata si un stat creat recent, e vorba de Bosnia Hertegovina. Albanezii kosovari au niste tipare comportamentale si culturale un pic diferite de ceea ce stim noi in lumea musulmana.
Iertare, Cristina, care era intrebarea? A trecut timpul, dar mergem la… Belgrad!
Reporter: Voi completa faptul ca – asa cum a spus si Alexandru – faptul ca Partidul Democratic al Serbiei al premierului Vojslav Kostunica impreuna cu Noua Serbie nu-l vor sustine pe Boris Tadic in cel de-al doilea tur al prezidentialelor, fiecare membru si simpatizant urmand sa voteze dupa cum ii dicteaza constiinta, si nici Partidul Liberal Democrat prooccidental, de altfel. Toate acestea avand loc intr-un context in care – potrivit ultimelor sondaje – Boris Tadic are un usor avans de aproximativ 100.000 de voturi in fata lui Tomislav Nikolic. Si toate acestea, repet, in contextul in care 75% din cei intervievati se pronunta pentru aderarea la structurile europene.
Realizator: Multumesc foarte mult. Timpul a expirat. Din pacate, trebuie sa punem punct discutiei. Oricum, subiectul ramane in actualitate. Multumesc invitatilor.
S-au aflat: in studio jurnalistul George Roncea, prin telefon corespondentii RADIO ROMANIA de la Pristina, Cristina Dumitrescu, Belgrad, Stefan Netin, Moscova, Alexandru Beleavski, de asemenea, profesorul universitar Constantin Hlihor. Va multumesc, tuturor. Buna seara. (RADOR)
February 14th, 2008 
VR 
https://www.ziua.ro/display.php?data=2008-02-15&id=233228
Posted in Uncategorized 
Tags: 
