Posts Tagged ‘manastirea petru voda’

Ziua Parintelui Justin Parvu (10 februarie 1919 – 16 iunie 2013). Ultima aniversare de pe pamant. Adevaruri tulburatoare despre viata, moarte, jertfa si inviere. VIDEO/FOTO UPDATE

Parintele Justin Marturisitorul - Album foto de Cristina NichituFotografii si filmari realizate de ziua Parintelui, 10 februarie 2013:


Ziua Parintelui Justin Parvu cu maicile, calugarii si pelerinii, de ziua Sfintiei sale, la Petru Voda de ZiaristiOnlineTV

Parintele Justin Parvu binecuvanteaza oamenii veniti la Manastir

Parintele Justin Marturisitorul - Album foto de Cristina Nichitu

Mai multe fotografii la Cristina Nichitus Roncea: De ziua Parintelui Justin Parvu, la Manastirea Petru Voda

Ziua Părintelui Justin Pârvu Mărturisitorul. Ultima aniversare. Fotografii inedite In memoriam

Parintele Justin Marturisitorul – Album de fotografii si vorbe de duh In Memoriam Parintele Justin Parvu

Parintele Justin Parvu la ultima aniversare pe pamant 10 Februarie 2012 - 94 de ani - Foto Cristina Nichitus Roncea - Calendar Sapanta 4

Era de ziua Parintelui, cand am ajuns, din noi, acasa, la Petru Voda, la picioarele Sfintiei Sale. 10 Februarie 2013. 94 de ani. Ultima aniversare pe pamant. Am mai scris despre acest moment, cand Parintele imi parea tare trist (Vedeti materialul mai jos, insotit de mai multe filmari). Intre micile noastre daruri binecuvantate de Sfintia Sa i-am adus si Calendarul despre frumosii romani ortodocsi din Sapanta si icoanele artistei populare Ioana Lutai, doamna preoteasa a Bisericii din Cimitirul Vesel, cu hramul Nasterii Maicii Domnului. Acesta i-a adus bucurie Parintelui. Marturisesc, o bucurie mult mai mare decat cea la care ma asteptam. L-a luat si l-a rasfoit pe indelete, pagina cu pagina, admirand fotografiile si icoanele si comentand la fiecare dintre ele. Despre frumusetea portului si a purtarii maramuresenilor la biserica, acolo unde sunt ei, in lupta directa cu vrajmasii credintei neamului romanesc, despre copii, mame, biserica si neam… Cu voce tare, Parintele a citit epitaful lui Stan Ioan Patras, creatorul Cimitirului Vesel, inscriptionat chiar de el pe propria sa cruce si preluat pe coperta Calendarului:

Cate zile am trait.

Rau la nime n-am dorit,

Dar bine cat am putut.

Orisicine mi-a cerut. ”

Am ramas, tacuti, foarte emotionati. Parintele era descris, exact, in aceste cuvinte simple. Erau ore tarzii, din noapte. Pelerinii plecasere, rand pe rand, cu mic cu mare, maicutele se pregateau de utrenie. Noi doi la picioarele Parintelui. Parintele, care, in cele 20 de ore de cand se trezise si slujise si primise inalti oaspeti, prelati sau pustnici coborati din munti, preoti si credinciosi din intreaga tara, nu apucase inca sa manance, de ziua lui. In linistea serii si pacea dumnezeiasca ce ne inconjura ca intr-o lume de basm, de pe tot cuprinsul coltului de rai manastiresc, glasul Parintelui citind epitaful ne-a tulburat profund. Incercam sa redam tuturor, pe cat putem, din acea emotie, prezentand cateva fotografii de la acel moment tainic, fotografii aflate si in Albumul Parintele Justin Marturisitorul, de Cristina Nichitus Roncea.

Parintele Justin Parvu de ziua lui 10.02.2013 la Petru Voda cu Documentele CZC Foto Cristina Nichitus Roncea

Parintele Justin Parvu de Ziua Sfintiei Sale 10 Februarie 2013 cu Victor Roncea Foto Cristina Nichitus Roncea

Relatare din 10 Februarie 2013: Ultima aniversare a Parintelui Justin pe acest pamant

Trist. Trist, trist, trist era Parintele Justin Parvu la aniversarea a 94 de ani de sfanta tinerete si batranete, de lupta si jertfa, pe 10 februarie, anul acesta, la Manastirea sa, Petru Voda, din Muntii Neamtului. 94 de ani, dintre care 16 petrecuti in temnitele bolsevice, la munci brute, silnice, in lagarul de la Periprava, la stuf, unde a stat patru ani impreuna cu Parintele Ilie Lacatusu facatorul de minuni, apoi in intuneric, la minele de plumb de la Baia Sprie, apoi la Gherla, Jilava, Vacaresti si inchisoarea exterminatoare de la Aiud. Dupa ce a mers ca preot militar pana la Odessa, sustinandu-i, binecuvantandu-i sau dandu-le ultima impartasanie ostastilor romani de pe incercatul Front de Rasarit, la inceputul prigoanei directe si organizate impotriva crestinismului, declansata de ocupantul sovietic in 1948, este arestat si condamnat la 12 ani de inchisoare. La expirarea termenului, pentru ca nu a vrut sa abjure de la idealurile sale nationale si sa-l renege pe Bunul Dumnezeu, a mai primit inca patru ani de temnita grea.

“A fost greu la inceput, pana cand ne-am aflat noi rostul pentru care suntem in puscarie”, spune Parintele evocand inchisorile-manastiri si celulele-chilii, intr-un documentar laudabil despre Sfintii Inchisorilor, realizat de echipa emisiunii In Premiera. Acest subiect grav, al Sfintilor Inchisorilor, era si cauza tristetii Parintelui, dupa cum am inteles eu. La sfarsitul unei zile aniversare, in care fusese felicitat de mii de pelerini, dar si de Mitropolitul Teodosie, cu care a si slujit cu o seara inainte, si, apoi, de inaltii emisari ai Mitropolitului Teofan, Parintele s-a intors la problema care il framanta: canonizarea sfintilor marturisitori, mucenici ai lui Hristos si martiri ai temnitelor comuniste, carora si-a si inchinat toate ctitoriile sale monastice, de la Petru Voda la Aiud si, de anul trecut, la Canal.

“As putea zice acum linistit, odata cu batrânul Simeon: „Acum slobozeste pe robul Tau Stapâne, dupa cuvântul Tau în pace”, dar mai am o neliniste: sa îi vad pe acesti martiri canonizati. Sfintele lor moaste izvorasc pretutindeni mireasma si vindecari, osemintele lor au ajuns la închinare pâna si în Tara Sfânta, la Sfântul Munte Athos si în multe locuri ale pamântului, de unde ma suna parinti si maici ca sfintii izvorasc mir si mireasma nemaiîntâlnita. Vreau sa vad ziua când nu ne vom mai teme ca avem în bisericile noastre la închinare moastele acestor sfinti mucenici, ca au ajuns sa fie slaviti peste hotare mai degraba decât în tara lor”, marturiseste Parintele, intr-un interviu publicat in revista maicilor-ziariste, Atitudini, dupa sfintirea lucrarilor la Manastirea de la Poarta Alba

Dupa plecarea credinciosilor pe la chilii, ramasi singuri cu Parintele, de a carui prezenta sfintitoare ne bucuram ca niste copii inca de la primele ore ale diminetii, am pornit discutia de la cazul Valeriu Gafencu evocand anii de razboi si apoi cei de temnita ai Parintelui, cu toata istoria tulburatoare a Romaniei din ultimii 70 de ani. Timpul a trecut prea repede. O ora, apoi alta ora. Se facuse aproape miezul noptii si, la capatul aniversarii zilei sale de nastere, Parintele inca nu mancase nimic. Desi Parintele ar fi vrut sa continuie, am fost nevoiti sa ne intrerupem repede, cu doar 10 minute inainte de ora 12, pentru ca urma o zi de post si masa era deja pregatita. Iar apoi venea slujba de noapte. A doua zi, dupa o noapte in care am fost zgaltait la propriu de vreo doi aghiuti – ispitele nu dispar la manastire, dimpotriva! – , ne-am intors la chilia binecuvantata. Parintele ne-a spus multe. Incarcatura duhovniceasca, coborarea impreuna cu Parintele in negurile minelor de plumb si subteranele in care poate ajunge omul, chinuit animalic, dar si iesirea lui la lumina cea adevarata, ca si marturiile directe asupra unor momente teribile din istoria tarii, te covarsesc, adeseori. Dar te si inalta. Ascultati-l pe Parinte, in aceasta prima parte a filmarii, si veti intelege.

Numai evocarea modului in care strangeau de pe jos bucatele de ziar de pe la pachetelele de mancare ale minerilor, pe care le lipeau apoi ca sa afle, si ei, ce se mai intampla afara, si-ti da fiori in suflet. “Eram in mina acolo, la subteran – spune Parintele. Eram foarte ahtiati dupa o noutate. Va dati seama: daca 12 ani n-am vazut creion, nu am avut o coala de hartie, de ziar. Si unde vedeam, peste tot, strangeam bucatele de ziar ca sa le lipim”. Hartia, creionul, informatia, gandul scris; Cuvantul – iata dusmanul de moarte al comunistilor, atunci ca si acum.

Pe langa acestea, Parintele face si afirmatii care, fara indoiala, vor deranja la fel cum s-a intamplat in urma cu doi ani, cand maicutele i-au facut drept cadou, de ziua sa si in chilia sa, in spatiul sau privat, practic pe un pat de spital, un cantecel din tineretea sa, pe versurile marelui poet martir Radu Gyr. Ce scandal s-a declansat atunci… Si cine a fost atunci acuzatorul public principal: un evasionist de milioane de euro al Guvernarii Nastase, care ca sa se protejeze de DIICOT si-a “tras” un ONG de “monitorizare a antisemitismului”. Ridicol si sinistru, in acelasi timp.

Ce spune Parintele azi, din propria sa experienta de voluntar pe Frontul de Est: ca “in Romania nu a existat holocaust”. “Ca a declarat un presedinte, care n-are habar de evenimentele care s-au petrecut si spune ca a existat holocaust… Nu-i adevarat. N-a existat. Nici un document nu arata. Asta este inventia lor, pentru umilirea romanilor. De aceea adevarul a devenit minciuna si mincina adevar. Pentru ca noi am fost totdeauna prea buni cu strainii acestia. Si ei au abuzat de bunatatea noastra si ne-au redus la tacere…”

Intr-adevar, daca studiem componenta Comisiei comunistului Iliescu care a elaborat un Raport pe aceasta tema, vom vedea cu nu se regaseste nici un academician printre autorii studiului realizat la comanda politica. Din acest punct de vedere, Raportul pare a fi la fel de stiintific ca si cel al lui Tismaneanu, redactat sub post-comunistul Basescu, dupa acelasi model. Apoi, cand reprezentanti de seama ai comunitatii evreiesti si insusi presedintele Israelului afirma chiar la Cotroceni ca Romania a salvat 400.000 de evrei, e cam greu, totusi, sa declami existenta unui holocaust in Romania. Mai mult, daca ar fi “sa se numere scheletele”, dupa cum s-a exprimat un fost detinut politic din Miscarea Nationala de Rezistenta, balanta nefasta a crimei s-ar inclina inspre martiriul poporului roman, deposedat de sute si sute de mii de suflete, pe cuprinsul tarii sau in Gulagurile sovietice, intreaga elita, decapitata, a Romaniei, formata din intelectuali, oameni politici si ofiteri ai Armatei Romane pana la tarani, preoti, calugari si… legionari!

Caci aceasta pare sa fie problema cea mai arzatoare a zilei, evidentiata si prin atacul la Sfantul Inchisorilor, Valeriu Gafencu: faptul ca majoritatea martirilor inchisorilor bolsevice, ca si a luptatorilor din rezistenta armata anticomunista, au fost legionari. Maica Ecaterina Fermo, ea insasi de etnie evreiasca, isi permite sa-i reproseze lui Alexandru Florian, evreu si urmas al unui comisar ideologic comunist, azi director al institutului guvernamental “Elie Wiesel“, ca, prin atacarea memoriei lui Valeriu Gafencu, face un deserviciu urias chiar evreilor, cinstiti, din aceasta lume. Practic, Alexandru Florian tine sa faca demonstratia periculoasa ca aceasta este modalitatea de multumire a evreilor pentru ca un tanar nationalist roman a salvat viata unui alt evreu, respectiv a lui Richard Wurmbrand. Intr-un mod pervers, Alexandru Florian da de inteles, prin actiunile sale, ca ar fi fost de preferat ca Valeriu Gafencu sa nu-l salveze pe Richard Wurmbrand, si sa-l lase sa moara asasinat de odiosii temniceri bolsevici, ceea ce in termeni legali se numeste apologia crimei.

“Aceste invinuiri si injurii la adresa lui Valeriu Gafencu – denumit de monahul evreu Nicolae Steinhardt “Sfantul Inchisorilor” -, nu-i fac lui Alexandru Florian cinste nici macar numelui lui de evreu”, afirma Maica Ecaterina Fermo in interviul video de aici. Ceea ce isi doreste Maica Ecaterina este ceea ce am sustinut si eu, in urma cu doi ani, cand a fost atacat salbatic Parintele Justin prin instrumente similare lui Alexandru Florin: O dezbatere publica asupra Miscarii Legionare. Motiv pentru care republic intregul text mai jos.

Care este, asadar, adevarul asupra Miscarii Legionare? Cel debitat de sovietici si comunisti timp de 50 de ani si continuat de “post-comunisti” alti peste 20 de ani? Cum ar putea fi o istorie prezentata de un regim “ilegal, ilegitim si criminal”, o istorie falsificata in urma teoriilor rolleriste din anii ’50, valabila si azi? Nu vi se pare ciudat? Este Alexandru Florian (ce nume frumos!) continuatorul misiunii tovarasului tatalui sau, Mihai Roller? Daca da, asa cum spune si Monahul Filotheu, secretarul Parintelui Justin, intr-o alta filmare, de aici, atunci vorbim de fapt de un atac al ateilor si anticrestinilor impotriva Bisericii si a oamenilor ei, mascat sub acoperirea unui institut guvernamental, impanat cu elemente evreiesti. Explorand aceasta teza, ne putem intreba, cu temei, daca nu este vorba, oare, de un razboi religios sau poate de un razboi etnic? Si atunci, mai afirma Monahul Filotheu, de ce plateste un Guvern al unui stat format eminamente din crestini un institut in care se desfasoara operatiuni discriminatorii la adresa contribuabililor romani crestini si a sfintilor lor?

In mod cert, dupa cum spune Monahul Filotheu despre cazul Valeriu Gafencu, “Sfintii nu pot fi prigoniti de la Guvern! Sunt sfintii nostri si dati-ne voie si cinstim asa cum se intampla in toata lumea, unde numerosi sfinti sunt cetateni de onoare ai oraselor in care au trait sau se afla sfintele lor moaste. Nu putem acuza de extremism un om al lui Dumnezeu. Este ca si cum L-am acuza de extremism pe Dumnezeu!”

1. Domnul mă paşte şi nimic nu-mi va lipsi.
2. La loc de păşune, acolo m-a sălăşluit; la apa odihnei m-a hrănit.
3. Sufletul meu l-a întors, povăţuitu-m-a pe căile dreptăţii, pentru numele Lui.
4. Că de voi şi umbla în mijlocul morţii, nu mă voi teme de rele; că Tu cu mine eşti…


Parintele Justin: La noi nu a existat holocaust! Ziua Parintelui 2013 de ZiaristiOnlineTV


Parintele Justin – Nu va bucurati ca a murit Stalin! by ZiaristiOnlineTV


Parintele Justin – Martirii ca Valeriu Gafencu prin rugaciunile oamenilor. by ZiaristiOnlineTV

Parintele Justin de ziua lui: Nu mai merg niciodata in Basarabia, pentru ca nu vreau sa mai vad teroarea Moscovei asupra romanilor si a Ortodoxiei noastre:


Acatistul Parintelui Justin Parvu de ZiaristiOnlineTV

Foto: Cristina Nichitus Roncea 

Cititi si: Întâlnirea cu Părintele Justin Pârvu și minunile pe care le-a săvârșit în viața mea sunt un „premiu” de la Dumnezeu. Interviu cu Victor Roncea

Parintele Justin Parvu la ultima aniversare pe pamant 10 Februarie 2012, 94 de ani - Foto Cristina Nichitus Roncea

Petru-Voda.Ro: Părintele Justin Pârvu: A fi creştin înseamnă a te răstigni mereu, a spune adevărul şi a te menţine pe calea credinţei. Nu lipsiţi de la biserică, fiindcă este mama noastră

Cititi Petru-Voda.Ro

Mănăstirea Petru Vodă: Precizări legate de Prea-cucernicul Mărturisitor al lui Hristos, Părintele Gheorghe Calciu, aduse de Părintele Stareţ lăsat de Părintele Justin Pârvu, Protosinghel Hariton Negrea. Cuvinte testamentare

Parintele Gheorghe Calciu si Parintele Justin Parvu
Precizări legate de Prea-cucernicul Mărturisitor al lui Hristos, Părintele Gheorghe Calciu
  1. Noi, Mănăstirea Petru Vodă, mărturisim, pe temeiul ortodoxiei, vieţii, mărturisirii, jertfei, pătimirii şi morţii lor, sfinţenia de care au dat şi dau dovadă şi de dincolo de mormânt Arhimandritul Justin Pârvu, Părintele Gheorghe Calciu, Părintele Ştefan Marcu, Presbitera Elena Marcu, Toader Popescu, Radu Gyr, Florentina Gyr, Mihail Dumitrescu, Monahul Atanasie Ştefănescu, Monahia Heruvima Tănasă şi alţi plăcuţi ai lui Dumnezeu care odihnesc în cimitirul mănăstirii noastre. Canonizarea sfinţilor se face la vremea rânduită de Dumnezeu de către ierarhia Bisericii, aşa cum a fost întotdeauna rânduiala în Biserica Ortodoxă, şi credem cu tot sufletul că tot astfel se va proceda şi cu mulţi dintre cei menţionaţi aici. Până atunci respectăm hotărârile soborniceşti ale Bisericii Ortodoxe prin deciziile sinodale, totodată cinstindu-i pe Sfinţii Mucenici şi Mărturisitori cu toată dragostea şi recunoştinţa către Dumnezeu.
  2. Întrucât s-a contestat în presă autenticitatea testamentului Părintelui Gheorghe Calciu, facem cunoscut faptul că acesta a fost semnat pe patul de spital de sfinţia sa şi a fost adus Părintelui Stareţ Justin Pârvu de către Ieromonahul Amfilohie Brânză de la Mănăstirea Diaconeşti, a doua zi după ce a fost scris, adică în data de 29 octombrie 2006. Textul scrisorii testamentare a fost publicat în anul 2007, nefiind niciodată contestat. Pe baza autenticităţii sale Părintele Gheorghe a fost îngropat la Mănăstirea Petru Vodă în ziua de 3 decembrie 2006, precum exprimă limpede testamentul, respectat de Mănăstirea noastră, de familia sa şi de fiii săi duhovniceşti din America. Din moment ce s-a respectat dorinţa testamentară a îngropării, aceeaşi valoare de adevăr testamentar o au şi precizările referitoare la eventuala sa dezgropare (dorinţa ca, de va fi dezgropat şi va fi găsit neputrezit, să fie imediat reîngropat, iar lucrul să fie făcut cu cât mai multă discreţie). Evlavia noastră la sfinţenia Părintelui Gheorghe Calciu se dovedeşte prin cinstirea şi respectarea mărturisirii sale de o viaţă, a învăţăturilor şi a scrierilor sale, şi cu atât mai mult a testamentului său şi a sfintelor sale moaşte.
  3. Raportarea obştii noastre la cuvântul testamentar al Părintelui Gheorghe Calciu este nu doar ca la un text ce exprimă smerenia sa, cât mai ales ca la un cuvânt profetic, care s-a împlinit întocmai în urmă cu două luni (din păcate într-o manieră regretabilă). Statornicia Părintelui Gheorghe în adevărul lui Hristos şi al Bisericii Ortodoxe nu putea să îl facă vreodată să atribuie diavolului lucrările lui Dumnezeu. De altfel, în Biserica Ortodoxă criteriul sfinţeniei moaştelor nu îl reprezintă faptul că ele sunt sau nu întregi, ci faptul că ele aparţin unor plăcuţi ai lui Dumnezeu care au făcut dovada sfinţeniei şi ortodoxiei lor prin viaţa şi învăţătura lor, sfinţenie şi ortodoxie recunoscute de soborul întregii Biserici.
  4. Conform sinaxelor din data de 11 noiembrie 2013 şi din data de 18 noiembrie 2013, la care a participat integral Consiliul Duhovnicesc şi obştea, s-a hotărât prin vot deschis respectarea hotărârii testamentare a Părintelui Gheorghe, după cum urmează: la prima sinaxă a fost unanimitate de voturi împotriva dezgropării (prin vot deschis), iar la a doua sinaxă au fost 80 voturi (în scris, cu semnătură) împotriva faptei deja petrecute a dezgropării – pentru re-îngroparea sfintelor rămășițe ale Părintelui Gheorghe și pentru canonisirea celor vinovați –, şi 4 voturi pentru (aparţinând făptaşilor). Hotărârile sinaxei sunt în deplină conformitate cu legile bisericeşti, monahale şi civile.
  5. La cererea directă a Stăreţiei, precum prevede legea bisericească şi legea civilă, a fost contactat exclusiv în scris fiul părintelui, Dl. Avocat Andrei Calciu. Domnia sa poate da mărturie că nu a fost contactat telefonic, niciodată, de către nimeni din Mănăstirea noastră, nici nu a fost în vreun fel influenţat în hotărârea sa. Dacă domnia sa va dori, vom face publică respectiva corespondenţă şi/sau mărturia sa că nu a comunicat verbal cu nimeni din obşte.
  6. Prin urmare, toate atacurile pe acest subiect asupra deciziilor noastre consimţite în plen, asupra persoanei mele ca stareț, cât şi asupra persoanei monahului Filotheu, sunt atacuri împotriva întregii obşti a Mănăstirii Petru Vodă şi împotriva Consiliului Duhovnicesc, dar, dincolo de acestea, sunt acţiuni împotriva Canoanelor Sfintei Biserici Ortodoxe şi a rânduielii ei stabilite de Sfinţi, pe care noi le cunoaştem şi le respectăm.
  7. Dorinţa noastră a fost şi este una singură, aceea de a păstra pacea Bisericii, pe cât este posibil. De aceea ieşirile noastre în mass-media şi precizările legate de acest caz au fost minimale, dorind mântuirea tuturor credincioşilor şi îndreptarea celor ce au greşit. Dacă există persoane care doresc să conteste hotărârile canonice ale Sfintei noastre Mănăstiri, le rugăm să se adreseze în scris, cu argumente aferente şi cu mărturii apostolice şi patristice, către instanţa Arhiepiscopiei Iaşilor, căreia ne supunem canonic şi care a aprobat până acum deciziile obştii noastre.

Stareţ,

Protosinghel Hariton Negrea

1 Februarie 2014 (Document PDF)

Petru-Voda.Ro

Nota: La Consiliul Duhovnicesc din 17 Ianuarie 2014 s-a decis si excluderea faptasilor din manastire si canonisirea lor la Manastirea Bistrita (Piatra Neamt), unde parinte staret este exarhul zonei Neamt, Luca Diaconu. Daca nu se implineste nici aceasta hotarare este pentru ca, pe langa Testamentul Parintelui Gheorghe Calciu, este incalcat samavolnic si necrestineste si Testamentul Parintelui Justin Parvu (ceea ce este valabil pentru toti clevetitorii cazuti prada vrajmasului care i-a impins pe faptasi in groapa, contestatari verosi ai unor hotarari a unei obsti de preoti si calugari cu viata sfanta si zeci de ani de inchisoare, fii duhovnicesti si ucenici ai sfantului Parinte Justin): UNITATE, POCAINTA, ASCULTARE, RUGACIUNE

Petru Voda Ro pomenire 6 luni Parintele Justin - P Staret Hariton si IPS TeofanVedeti si: “Părintele Justin şi-a dat sufletul luptând cu antihristul. Imaginea Bisericii e afectată de păcatele noastre. Pocăinţa, ultima şansă.” Ultimul Apel anti-cip al Părintelui Justin Pârvu şi un interviu Roncea Ro cu un membru al APEL

“Părintele Justin şi-a dat sufletul luptând cu antihristul. Imaginea Bisericii e afectată de păcatele noastre. Pocăinţa, ultima şansă.” Ultimul Apel anti-cip al Părintelui Justin Pârvu şi un interviu Roncea Ro cu un membru al APEL

Parintele Justin Marturisitorul de Cristina Nichitus RonceaINTERVIU CU UN MEMBRU APEL *

– Doamne, ajută! N-am mai vorbit de la înmormântarea Părintelui… Ce ziceţi de toate valurile acestea din ultima vreme?

– Ar fi fost mai bine cu pace! Dar… slavă Domnului pentru toate aceste prilejuri de pocăinţă. Doar de le-am folosi. Problema principală cu valurile e cea pe care a avut-o şi Petru. Mare fără valuri nu se poate, nici a păşi peste ele fără Hristos.

– Dar pentru Hristos vin valurile peste noi, nu?

– Asta demonstrăm după.

– Credeţi că prin valurile acestea a fost afectată imaginea Bisericii?

– Imaginea Bisericii e afectată oarecum şi pe moment de păcatele personale ale unuia sau ale altuia, cu care Îl supără cineva pe Dumnezeu, dar cel mai tare e atacată prin neştiinţă, pe care o promovează cu zel mass-media, în tandem cu clerul care s-a lenevit, şi mai e atacată şi prin erezii – în general toate –ismele, de orice fel -, iar acum este ideologia antihristică din actele acestea care desacralizează omul şi-l obiectivează, acte împotriva cărora a luptat şi Părintele Justin, că aţi văzut, după cum a trăit aşa a şi murit, pentru dreapta credinţă. Departe de a fi un moft savant sau o panică ignorantă, aşa cum vorbesc aiurea unii, chiar şi dintre clerici, Dumnezeu să ne ierte, de fapt e o chestiune de dogmă cum au fost marile dispute teologice din vremea primelor veacuri, ale Sinoadelor, pentru că aşa cum Crucea este simbolul întregii ortodoxii, la fel cipul este simbolul întregii kakodoxii.

– De ce o numiţi antihristică?

– Pentru că aşa o numesc înşişi cei ce au inventat-o şi o aplică, fără nici un scrupul. Ideea lor centrală este că lumea trebuie să se împartă: de o parte o elită foarte restrânsă, şi de cealaltă parte restul omenirii format din oameni aşa-zis inferiori, lipsiţi de orice drept, care să nu aibă putere asupra propriului suflet sau a propriului trup, şi care să slujească elitei. Pentru o mai bună slujire, se pregăteşte robotizarea lor, lucru care a început de la revoluţia franceză, apoi s-a rafinat prin mentalitatea bolşevică, şi continuă cu toate curentele antihristice de azi, cum bine a mai zis Ianolide.

– Ziceaţi că Părintele şi-a dat sufletul luptând. Vreţi să detaliaţi?

– Culminând o strădanie de o viaţă de propovăduire a antropologiei creştine, cu care e incompatibilă noua antropologie globală, cuviosul şi-a dat acordul pentru un eveniment extraordinar pentru lumea creştină în martie 2013 – “mitingul anti-cip“. Nu s-a vorbit despre asta cum trebuie, dar cine a avut de priceput, a priceput. Într-un gest de jertfă similar, ştiţi, marelui Antonie, primul pustnic care a ieşit la adânci bătrâneţi înaintea Alexandriei tulburate de erezie, aşa şi el a trimis toţi credincioşii, clerici, mireni, sau chiar monahi, să dea mărturie împotriva tiraniei la care sunt supuşi creştinii – că sunt obligaţi să se identifice cu nişte acte care sunt simbolul anti-creştinismului. Sigur, mitingul a fost organizat complet diletant, nu s-a ştiut exact nici de cine, totul a fost foarte în grabă, ridicând întrebarea evidentă dacă nu cumva e o cursă sau un sabotaj (s-a dovedit că a şi fost aşa). Cu toate astea, Cuviosul a mobilizat el însuşi, cu duhul şi cu cuvântul, pe toţi însufleţindu-i să nu se teamă, să mărturisească credinţa ortodoxă. Ştia foarte bine că evenimentul este de maximă importanţă din punct de vedere duhovnicesc. Juridic însă ştia că nu se mai poate face mai nimic, – nu pesimist, ci realist, că sistemul legislativ global este antihristic şi nu poate permite excepţii pentru nici un stat, mai ales unul atât de religios ca ţara noastră. Ei, şi a mai trecut o lună de la miting, vreme în care, deşi cam amărât de indiferenţa multora, a îmbărbătat pe fiecare să lupte, chiar până la sacrificiul suprem pentru dogma ortodoxă atacată de aceste acte anti-creştine. Apoi, imediat, s-a îmbolnăvit grav, şi după două luni de chin, – luni în care, sau mai bine zis despre care, multe întrebări au rămas nerăspunse -, s-a mutat la Domnul. Practic, cuvântul acela al lui împotriva cipului, cuvânt care a mişcat pe toţi la miting, a fost ultima predică a Părintelui Justin înaintea poporului (citiţi aici şi vedeţi documentul scris şi semnat de Părintele Justin în baza materialului nostru). Apoi, ca să pricep prorocia lui cum că ar mai fi 12 luni, după care vine urgia, am tot răsfoit tâlcuiri la prorocii similare ale Părinţilor. Toate zic acelaşi lucru, fiind ele însele trimiteri la Apocalipsă. Vedeţi ce zic toţi aceşti mari pustnici din ultimul secol, toţi zic la fel ca şi el. Cât de necredincios trebuie să fie cineva să nu creadă mărturiei atâtor cuvioşi? Dar să ştiţi că adesea dovezile cele mai concludente vin chiar din gura vrăjmaşului. Zilele trecute am aflat că a apărut încă o ştire din lunga serie ce pare de domeniul fantasticului, dar, trebuie să recunoaştem, sunt semnele vremurilor. Ştirea aceasta de pildă zicea că o directoare a concernului Google a pregătit cipuri ingerabile pentru milioane de utilizatori de net, în special pentru tineret, că pe ei, pe tineri, îi vânează cel mai tare (video mai jos). Campania va fi intensă pentru ca oamenii să accepte ceea ce aceasta numeşte transhumanizarea, adică procesul prin care omul se robotizează, prin sinergia biologic-electronic în propriul său trup, adică cyborg-izarea la nivel global. Acesta e scopul pe care l-au tot declarat de vreo 30 de ani încoace, dar abia acum poate efectiv deveni realitate, în decursul ACESTUI AN. Continentul american este în curs de microcipare generală, prin implantare benevolă, ne-benevolă, sau prin virtualizarea tuturor serviciilor inter-umane prin medierea microcipurilor. Continentele celelalte sunt în curs de obligativizare spre primirea actelor cu microcip, ca şi România, din aprilie anul acesta, deci lucrurile se mişcă foarte repede, pentru că la ele s-a lucrat aproape o sută de ani fără oprire şi tehnologia permite trasformarea în realitate a celui mai antihristic sistem de gândire şi trăire care a existat vreodată pe faţa acestui pământ. Aceasta cred că este urgia despre care vorbea părintele.

Poate fi ceva mai rău decât transformarea omenirii în roboţei acţionaţi la telecomandă de către nişte oameni care urăsc omul şi pe Dumnezeu?… Ce zic toţi Bătrânii, toţi aceşti cuvioşi? Un singur lucru: Fiţi gata de mucenicie! Dacă azi nu putem refuza actul antihristic, să n-avem impresia că mâine vom putea refuza implantul aceluiaşi act antihristic, că puterea unui suflet nu sporeşte prin compromis, ci scade, deci dacă facem un atât de mare compromis, vom avea mai puţină putere, nu mai multă. Asta e valabil în toate situaţiile de demnitate socială din istoria planetei.

– Mai este nădejde azi pentru libertate?

– Semnele libertăţii într-o societate sunt: credinţa, cultura, educaţia. Când veţi vedea că credinţa, piscul spiritualităţii unui popor, e ridiculizată, că presa, exponenta diversităţii de opinie, nu mai prezintă decât o singură opinie, când educaţia constă în inocularea ideilor sub-umane (perversiunile sexuale, păgânismul, darwinismul, şi toate ideile contra progresului spiritului uman se predau ca dogmă în şcoli), când cultura este doar un exerciţiu nihilist, când nu se mai oferă nici un ajutor sănătăţii trupului, când libertatea de decizie, libertatea de expresie, libertatea de posesie, toate sunt anulate, atunci să ştiţi că vă aflaţi în sclavie, şi nu se poate fugi decât în lăuntrul inimii, unde e Dumnezeu.

– Ce e de făcut atunci?

– E de împăcat cu Dumnezeu prin pocăinţă. Legal, nu se mai poate fiindcă sensul conceptelor şi procedurile, fundamentele juridice, au fost inversate şi nu mai pot fi folosite pentru implementarea valorilor perene, ci s-au relativizat şi astfel s-au anulat.

– Bine, dar ca faptă socială ce e de făcut?

– Pocăinţa este o faptă socială. Singura care a dovedit că schimbă mânia lui Dumnezeu.

A consemnat Victor Roncea


(*) Nota: Fosta asociaţie Acţiunea Pentru Educaţie şi Libertate (APEL) a fost înfiinţată la Petru Voda cu binecuvântarea Părintelui Justin, în urmă cu cinci ani, după Apelul Părintelui Justin Pârvu pentru demnitatea persoanei şi împotriva actelor cu cip (14 Ianuarie 2009). Detalii, in lucrarea DICTATURA BIOMETRICĂ (PDF). Imediat după acest Apel, Mănăstirea şi Părintele Justin au devenit ţinte ale organelor speciale din ţară si străinătate.

Foto: ParinteleJustinParvu.Ro

Documentare:

VIDEO. Monahul Filotheu despre ce l-a omorat pe Parintele Justin Parvu. PLUS: Fotografia ca treapta spre Icoana.

“Parintele Justin Parvu contra cipului Fiarei”. Primul interviu cu Parintele Justin despre pericolul cipurilor biometrice si o explicatie tehnica a Monahului Filotheu de la Petru Voda din ianuarie 2009. PLUS: CARTEA DICTATURA BIOMETRICA PDF

Proorociile Parintelui Justin. De ce nu imi doresc tara in Schengen. Acordul Schengen si controlul total de tip “666″. Un articol de Comandor Stefan Popa via CrestinOrtodox si Roncea Ro

Video-Documentare:

Former DARPA director and now Google executive Wants You to Swallow ID Microchips

EU – Schenghen SIS II – Biometrics Control

USA – Biometrics System run by Israel

Russia – Israel Biometrics Cooperation

Electronic Passport Pasaport Cip Biomteric Chip Rusia Russia Moldova Ukraine Belarus

China's Biometric Passports

Ultimul Apel al Parintelui Justin, din martie 2013:

Apel Parintele-Justin Parvu miting anti-cip martie 2013 via Roncea Ro 1

Apel Parintele-Justin Parvu miting anti-cip martie 2013 via Roncea Ro 2

Proorociile Parintelui Justin. De ce nu imi doresc tara in Schengen. Acordul Schengen si controlul total de tip “666”. Un articol de Comandor Stefan Popa via CrestinOrtodox si Roncea Ro

Schengen 666Acordul Schengen sau 666

Asadar, reactia impotriva insemnarii si impotriva numarului este in esenta o reactie numai si numai impotriva desfiintarii libertatii. O abolire care are toate caracteristicile din Sfanta Scriptura si care ne avertizeaza ca orice alta abolire a libertatii din trecut ar pali in fata acesteia. In acest sens, nu credem ca este intamplatoare aceasta amanare a semnarii a acordului Schengen pentru Romania.

Acordul Schengen este acel cadru teoretico-legislativ prin care este data posibilitatea juridica a culegerii de informatii despre cetatenii popoarelor, devenind marginale toate articolele fundamentale ale tuturor Constitutiilor europene care, in conformitate cu Carta europeana, aratau respect fata de libertatea privata si personala a cetateanului. Astfel, se desfiinteaza deja dezvoltarea in libertate a personalitatii umane. Este asadar un sistem care permite unora sa exercite o urmarire electronica mondiala si un control la nivel personal. Asa se explica protestul cetateanului, caruia i se ia bunul inalienabil care e libertatea sa personala si cum sunt abolite toate articolele fundamentale ale Constitutiei prin care fusese consfintita libertatea personala. Aici putem fi de acord cu totii, indiferent de ideologie, ca nu este posibil sa se legifereze abolirea libertatii omului, ceea ce tocmai are in vedere acordul Schengen.

Pe langa partea teoretica a acordului si cadrul legislativ, mai exista si o alta parte care priveste punerea sa in aplicare, cea care se refera la modul in care va deveni posibila culegerea electronica a datelor (urmarirea), clasificarea datelor personale si prelucrarea lor. Sa vedem ce mod de aplicare au ales. Numai ca aici trebuie putina atentie, ca sa intelegem exact ce se intampla, de ce, adica, se straduiesc toti sa treaca intreaga chestiune pe ascuns, pentru a evita reactiile.

Legea 2472/1997 a ”Protejarii individului de prelucrarea datelor cu caracter personal”, in art. 8 (interconectarea arhivelor) spune ca e vorba de a se face uz de un numar codificat unitar de inregistrare. Aceasta lege, prin votarea ei, a reactivat legea 1599/1986 a lui M. Koutsoiorgas, care pe baza art. 2 stabilea aplicarea numarului de cod unitar de inregistrare (NCUI). Acesta este format din 13 cifre si simboluri si este unic in lume pentru fiecare cetatean. Cel mai probabil mod prin care va fi dat se spune ca va fi cunoscutul cod barat (linear) de marcare a produselor in sistemul E.A.N. – 13, sistem care, stim foarte bine, cuprinde numarul 666. Numarul de cod unitar de inregistrare va insoti de acum inainte fiecare cetatean si va cuprinde: buletinul de identitate, certificatele de stare civila, carnetul de votant, numarul din lista electorala, pasaportul, carnetul de asigurare, codul de inregistrare fiscala, permisul de conducere, numarul din registrul de nasteri (sex masculin sau feminin), numarul din registrul de stare civila, numarul din registrul consular, contul personal la banca. Asadar, in putine cuvinte, e vorba de un numar personal care va insoti cetateanul in fiecare tranzactie cu Statul si in fiecare activitate.

Acest numar va inlocui orice priveste individul; va fi folosit oriunde si oricand, incat fara el nu va fi posibila nici o tranzactie. Trebuie acum sa vedem unde se va gasi acest numar de cod unitar de inregistrare. Fiecare numar va fi inregistrat in Banca Nationala de Date, care va fi conectata la Banca Transnationala de Date de la Strasbourg si de la Bruxelles; de altfel, toate bancile de date nationale mai mici din statele membre vor fi conectate intre ele. Acolo se va gasi un dosar electronic al fiecarui cetatean inregistrat, cu un numar de cod unitar de inregistrare, asteptand sa se umple cu toate datele care vor fi culese.

Sa vedem acum cum se va realiza culegerea datelor. Intelegeti ca urmarirea a 350 de milioane de oameni de catre o mie de indivizi este practice imposibila. De aceea, pentru a se realiza acest control, numarul de cod unitar de inregistrare trebuie sa insoteasca fiecare cetatean in fiecare aspect al vietii sale si in fiecare tranzactie pe care o face, pentru a fi culese datele prin tocmai folosirea acestui numar.

Nu ni se spune, in ce mod va fi dat acest numar fiecarui cetatean si nicaieri in cadrul acordului nu se specifica cum se va da si unde va fi plasat.

Prin urmare, de vreme ce, juridic vorbind, nu s-au angajat in ceea ce priveste locul in care va fi pus si ce va contine, li s-a dat puterea in alb sa-l puna unde doresc si unde vad ca serveste; de asemenea, li s-a dat puterea de a introduce in el orice numar codificat de siguranta (666) doresc. Pentru modul de aplicare al controlului, nu i-am angajat; asadar, prin urmare, am semnat si i-am imputernicit in alb. E ridicol acum sa stam si sa ascultam pe fiecare spunandu-ne ca nu se vor emite identitati electronice, sau ca in ele nu va fi cuprins numarul 666, sau ca nu se va folosi sistemul E.A.N. – 13, sau orice altceva mai inventeaza ca sa ne linisteasca si sa ne suprime reactiile.

Oricum, esenta problemei sta in faptul ca am semnat deja, si nu in ceea ce spun ei sau promit cu darnicie. (Cand cineva face un contract si-l semneaza, e valabil numai ce este cuprins in scris in contractul respectiv si numai angajamentele prevazute de parti a fi cuprinse. Promisiunile si angajamentele in afara contractului nu au valabilitate si nici existenta juridica. De pilda, daca cineva face un contract cu un antreprenor pentru construirea unei cladiri, in acest contract vor fi cuprinse: costul, durata si termenul executiei, terenul si planul de constructie, sistemul de plata; toate acestea sunt valabile pentru antreprenor si-l angajeaza numai pe el. Modul insa in care va fi construita cladirea si mijloacele folosite, cand in contract nu exista vreun angajament scris asupra lor, tin de libera alegere a antreprenorului, adica tot ce priveste saparea temeliilor, daca se vor folosi muncitori cu cazmale sau excavatoare,sau in ceea ce priveste turnarea betonului, daca amestecul se va face cu mana sau va fi adus gata preparat in betoniere).

Revenind insa la tema noastra, rezumand, va atragem atentia ca pentru modul de aplicare al acordului nu s-au angajat si, prin urmare, pot da oricum numarul codificat unitar de inregistrare. De exemplu, prin carta de identitate, prin orice carta financiara, prin orice carta de sanatate, sau prin orice microcip implantat pe mana sau pe frunte.
In cadrul discutiei care a avut loc in legatura cu acordul Schengen, s-a propus ca cel mai eficient mod de aplicare plasarea acestui numar pe mana sau pe frunte, pentru a nu exista pericolul ca, introdus pe vreun card oarecare, fie de identitate, fie de altfel, posesorul sau sa-l piarda, sa-i fie furat sau sa fie falsificat. S-a hotarat ca propunerea sa fie restudiata, de vreme ce toate tarile ””fac greseala” anterior sa semneze si sa valideze acordul Schengen. Domnul K., jurist la birourile Comisiei Europene din Luxemburg, a spus: ””A fost discutata in cadrul acordului Schengen tema plasarii acestui numar de cod de inregistrare pe frunte sau pe mana”, subliniind ca: ””ceea ce va relatez eu acum s-a spus intocmai”.

In concluzie, acordul are doua fete: are o latura juridica si teoretica, care e si cea esentiala, si o a doua, care e modul de aplicare a acordului. Prin latura sa juridica si teoretica, acest acord desfiinteaza articolele fundamentale ale tuturor Constitutiilor europene si, asadar, si pe cele ale Constitutiei Romaniei, care consfintesc drepturile omului si libertatea individului si a intregii societati. Astfel, este desfiintata notiunea de cetatean liber si sunt fabricati niste supusi controlati electronic ai unei autoritati incontrolabile.

Faptul impotriva caruia noi toti reactionam este acela ca acordul Schengen desfiinteaza libertatea personala, legifereaza urmarirea discreta si, prin urmare, culegerea secreta a datelor. Discreta inseamna sa nu stie celalalt nici ca-l urmaresc, nici ca se culeg informatii despre el si nici cum sunt inregistrate aceste informatii. Se instaureaza notiunea de suspect pe baza unor suspiciuni generale si vagi. Se legifereaza astfel posibilitatea urmaririi si a inregistrarii datelor despre indivizi despre care se presupune ca sunt predispusi in viitor sa incalce legea! Reactionam, de asemenea si impotriva modului de aplicare a acestui acord, pentru ca aduce atingere constiintei religioase a sute de milioane de crestini, prin intrebuintarea ca numar international de siguranta a lui 666 si prin plasarea codului barat folosit pentru produse pe mana sau pe frunte. Toate aceste elemente pe care le gasim in Sfanta Scriptura ne informeaza ca se incearca inrobirea omului intr-o masura care n-are precedent.

Asadar, reactia impotriva insemnarii si impotriva numarului este in esenta o reactie numai si numai impotriva desfiintarii libertatii. O abolire care are toate caracteristicile din Sfanta Scriptura si care ne avertizeaza ca orice alta abolire a libertatii din trecut ar pali in fata acesteia. In acest sens, nu credem ca este intamplatoare aceasta amanare a semnarii a acordului Schengen pentru Romania.

Doamne, ajuta!
Stefan Popa

Despre autor, Comandor (r) Stefan Popa

Stefan Popa

Senior editor CrestinOrtodox.Ro

Documentare: DGs – Home Affairs – What we do – Schengen, Borders & Visas

Aug 14, 2013 – To improve it, the EU has decided to equip them with advanced security features and biometrics (facial image and fingerprints).

Sep 18, 2013 – EU plans to amend the Schengen Borders Code by rules for. • an Entry Exit System (EES) and for. • a Registered Travelers Program (RTP).

Cititi si: “Parintele Justin Parvu contra cipului Fiarei”. Primul interviu cu Parintele Justin despre pericolul cipurilor biometrice si o explicatie tehnica a Monahului Filotheu de la Petru Voda din ianuarie 2009. PLUS: CARTEA DICTATURA BIOMETRICA PDF

Apelul Părintelui Justin Pârvu pentru demnitatea persoanei şi împotriva actelor cu cip (14 Ianuarie 2009)

Suntem pregatiti sa iesim din UE? Daca nu incepem demersurile ne vom pulveriza o data cu noua URSS. INSTRAINAREA PAMANTULUI, sfarsitul inceputului

Frumusetile Ortodoxiei. Mega Ison – Portal de muzica psaltica, muzica bizantina, muzica brancoveneasca

Mintuitorul inconjurat de Sinoadele ecumenice - SucevitaMega Ison

Mega Ison este numele unei cîntări didactice atribuită de Predania Bisericii Sfîntului Ioan Cucuzel (sec. 13).

Acest spaţiu virtual este dedicat exegezei notaţiilor muzicii byzantine, adică operaţiunii de trecere dintr-o notaţie în alta.

megaison @ gmail . com

Partea I

Erezia iconoclastă

(gr. eikon – chip, înfățișare, icoană și klasma – a distruge)

Răzvrătirea iconoclastă – ura faţă de cunoaşterea revelată prin chipuri – a apărut întâi în secolul al VI-lea, cu privire la imaginile vizuale. Departe de a fi o formă de apofatism, iconoclasmul reapare sub forma unui atac faţă de imaginile muzicale, însă e identică, în substanţa şi în manifestarea ei, cu forma anathematisită în sec. VIII. Cleric sau mirean, iconoclastul modern pare că nu mai suportă felul de rugăciune al Sfinţilor, vrând mai degrabă să se roage fie fără nici un fel de artă bisericească (fără psaltică şi chiar fără imnografie), fie mai degrabă cu muzica, pictura şi poezia heterodoxă, ba chiar cea atee, decât cu cea a Sfinţilor.

Cîntarea de mai sus, interpretată de grupul de psalţi “Nectarie Schimonahul” din Bucureşti la Floriile anului 2005, e foarte cu putinţă să fi fost ultima cîntare bisericească pe care voievodul şi Mucenicul lui Hristos Constantin Brîncoveanu (in portretul de la Manastirea Sinai mai jos) a ascultat-o în viaţa aceasta, cu puţin mai înainte de arestarea sa de către turci în Săptămîna Patimilor anului 1714.

Portretul-voievodului-Constantin-Brîncoveanu-1696-Mănăstirea-Sinai-pozat de P Filotheu

Între otomani și bizantini. Muzicile la încoronarea domnului

1. Ceremonialul de la Constantinopol

Cum de pe la jumătatea veacului al XVI-lea Ţările Române intrau sub jurisdicţia Imperiului Otoman, este de la sine înţeles că privilegiul desemnării noului principe nu mai aparţinea elitei nobiliare şi ecleziastice locale ci Sublimei Porţi.

Macarie Ieromonahul este ctitorul tiparului psaltic în limba română, poate cel mai important traducător de muzică şi unul din cei mai desăvîrşiţi compozitori şi muzicieni pe care i-a avut vreodată poporul român.

Prin bunăvoinţa unui membru al grupului Byzantion, am obţinut o copie digitală a studiului dedicat Ieromonahului Macarie în anul 1908 de părintele Niculae M. Popescu (1881-1963), una din cele mai strălucite minţi ale acestei ţări din ultimul secol.

[Ultima variantă a acestui material se află pe saitul Mănăstirii Petru Vodă]

Mihalache Moldoveanul este unul din cei mai puţini cunoscuţi compozitori şi traducători români de la sfîrşitul veacului al XVIII. Lucrările sale sunt, cele mai multe dintre ele, cvasi-necunoscute, atât cercetătorilor, cât şi psalţilor de astăzi. Am încercat să creionez o primă listă a lor.

The following list is far from being complete. Therefore, any information about a certain edition will be most welcome. If you know any printed Byzantine music of this period not in the following list, please communicate us. Doubly so as will be welcome any digital copy of it (scanned preferred). Thank you.

1820 Anastasimatarion of Petros Peloponnisios. Editor: Manuil Petros Ephesios. Publishers: Petros Ephesios and Anton Pann.

Lista cronologică a cărţilor de muzică psaltică în limba română, tipărite în România între 1820 şi 2014

Lista de mai jos este foarte departe de a fi completă. Pentru aceea orice informaţie privitoare la o anume ediţie va fi bine primită. Dacă cunoaşteţi vreo tipăritură psaltică ce nu se află în lista de mai jos, vă rog să o comunicaţi. Cu atît mai mult va fi binevenită orice copie digitală a sa (de preferat scanare).

Părintele Macarie Ieromonahul (1750-1836), în prefaţa Irmologhionului lui Petru Lampadarie, tradus de sfinţia sa în româneşte şi tipărit în 1823 la Viena, făcînd o istorie a muzicii psaltice româneşti de pînă la el, la paginile 9-10 inserează următorul text:

“Şi iarăşi cu mult mai încoace, în zilele fericitului întru pomenire dascalului Şărban Protopsaltul, fiind cel mai desăvîrşit şi cel mai vestit dascal al vremii aceiia dintre greci, Anastasie Rapsaniotul, cu socoteală ca să-şi găsească…

De-a lungul secolelor se cunosc mai multe notaţii muzicale:

– notaţia ecfonetică (sec. 4 – 13), folosită iniţial pentru lecţionare, adică Profetologhion, Evanghelie şi Apostol. Spre sfîrşitul secolului 13 lecţionarele încetează să mai fie împodobite cu această notaţie;

– notaţia tip Chartres (sec. 9-12) (în imagine stihira Ἡ σοφία τοῦ Θεοῦ, τῆς ἑορτῆς…), din care a evoluat notaţia condacară şi notaţia znamenny;

– notaţia rotundă (aghiopolită) (sec.

Trimiteţi feedback

Vedeti si Frumusetile Ortodoxiei. Cantari la Simpozionul International de Muzicologie Bizantina 2013: Polihroniu pentru Mihail Sturza Voievod, Canonul Sfintilor Martiri Brancoveni si Toata Suflarea (pasapnoarie). VIDEO

Mesagerul de Neamt: Noi minuni ale Parintele Justin Parvu. Ziaristi Online: Istoric arhivist basarabean confirmat de Profesorul Gheorghe Buzatu: “In Basarabia şi Transnistria nu a existat nici un fel de holocaust împotriva evreilor”

Parintele Justin Marturisitorul - Album foto de Cristina NichituMesagerul de Neamt, preluat pe site-ul creat In Memoriam Parintele Justin Parvu, prezinta Noi minuni ale Parintelui: Salvarea unei Biserici si alte relatari inedite insotite de 7 fotografii de arhiva: “Istoria recentă a multora dintre noi a fost sensibil marcată de personalitatea Părintelui Iustin Pârvu, discuțiile cu referire directă la sfinția sa fiind mereu marcate de istorisiri ce relevă inițierea, harul, bunătatea și înțelepciunea cuvintelor pe care le rostea. Pe de altă parte, părintele Calciu pomenește în testamentul său, scris la București, în Spitalul Militar, de perspectiva atribuirii de legende și minuni, nu doar la adresa sa, ci și la cei asemenea lui, îndemnând la înțelepciune și credință în Domnul și nicidecum în pământeni”. – Autorul celor de mai sus, puse sub titlul “Minunea de a crede“, scriitorul George Pătrăucean, este si autorul unei alte relatari, preluate sub titlul “O minune a Parintelui Justin Parvu si 30 de fotografii de arhiva de la inceputurile inaltarii Manastirii Petru Voda si pana azi“. Iar Mesagerul de Neamt s-a remarcat ca fiind singura publicatie care a investigat in amanuntime profanarea mormantului Parintelui Gheorghe Calciu de catre doi zeloti provocatori, astazi eliminati de cinul monahal de la Petru Voda constituit din 80 de preoti si calugari, fii duhovnicesti ai Parintelui Justin, multi cu viata sfanta si zeci de ani de inchisoare, cum ar fi Monahii Paulin Clapon si Teodor Stanescu. Ancheta Mesagerului de Neamt este un material demn de atentia Parchetului General si a celor interesati de adevar: A doua prigonire a părintelui Calciu. V-o recomand. Despre minunile Parintelui, cititi la Parintele Justin Marturisitorul.

*

Portalul Ziaristi Online publica o evocare de suflet a istoricului basarabean Alexandru Moraru, arhivist experimentat, despre magistrul sau, profesorul Gheorghe Buzatu. In cadrul acesteia se fac niste afirmatii deosebit de interesante, si anume:

“Îmi amintesc, eram la Iaşi şi stăteam la un pahar de vorbă cu Profesorul Buzatu într-un restaurant. I-am spus: “ Toate documentele mele din volumul meu Mareşalul Ion Antonescu şi Basarabia 1941-1944 Culegere de documente confirmă faptul, că în Basarabia şi Transnistria n-a existat nici un fel de holocaust împotriva evreilor, ci erau arestaţi şi băgaţi în lagăre de muncă aceştea care făceau propagandă comunistă sovietică, cominternistă împotriva propriului stat, organizau tot felul de diversiuni, provocaţii sau se eschivau de la muncile publice în folosul statului pe timp de război…Se pedepsea infractorul indiferent de naţionalitate fie el român, rus, ucrainean, evreu sau ţigan! În respectivele lagăre de muncă din Basarabia şi Transnistria erau duşi reprezentanţi de toate aceste naţionalităţi, ocupaţia dăunătoare fiind principiul de pedeapsă: spioni sovietici, speculanţi, borfaşi, duşmani deschişi sau depistaţi de organele de resort, cei care se eschivau de la muncile publice…înseamnă că aşa numitul holocaust este o mare minciună!”

Distinsul savant a zâmbit şi a comentat: “O minciună spusă sau mediatizată de mai multe ori începe să fie credibilă, iar când pe mâna lor se află toate finanţele lumii, toate mijloacele de informare, toate studiourile cinematografice şi televizate, este uşor să „dovedeşti” orice! Vorba poporului: cine plăteşte, acela comandă muzica! În anii 40-60 ai secolului trecut nu era încă inventat „holocaustul”- această fabrică sionistă de stors bani din celelalte popoare… au murit evrei, dar parcă numai evrei au murit? Milioane de ruşi, nemţi, români, polonezi, ucraineni, bieloruşi au murit. Pe vreme de război se moare…şi nimănui nu i-a trecut prin cap să ceară bani pentru… morţi…”

Integral la “In Basarabia şi Transnistria nu a existat nici un fel de holocaust împotriva evreilor”. Marele istoric Gheorghe Buzatu a confirmat descoperirile istoricului basarabean Alexandru Moraru. DOCUMENTE

Maresalul Ion Antonescu si evreii - Ordin Document

 

“Parintele Justin Parvu contra cipului Fiarei”. Primul interviu cu Parintele Justin despre pericolul cipurilor biometrice si o explicatie tehnica a Monahului Filotheu de la Petru Voda din ianuarie 2009. PLUS: CARTEA DICTATURA BIOMETRICA PDF

Parintele Justin Parvu de Cristina Nichitus RonceaPe 14 ianuarie 2009 eram la redactie, in noile birouri ale ziarului ZIUA din Constantin Mille 17. Ne mutasem din Campineanu si eu alesesem strategic, ca birou pentru mica mea “unitate”, Departamentul Externe, o incapere spatioasa aflata la parter, imediat langa intrare, cu vedere spre Teatrul Foarte Mic, Palatul Universul si pitoreasca strada care coboara de la Casa Armatei pana pe Brezoianu. Suna telefonul. Maica Fotini de la Petru Voda. Petrecusem Craciunul in manastirile de “la vale” si de “la deal”, din micul paradis al Parintelui Justin Parvu, si inca imi rasunau in urechi minunatele colinde cantate de maici la usa chiliei Parintelui. Alerta!, imi zice maica Fotini: trebuie sa publicam de urgenta Apelul Parintelui Justin contra cipului biometric. Minunat!, mi-am zis. Tocmai scrisesem cateva articole pe aceasta tema, ca de obicei fiind singurul nebun din presa, la acea data, care abordase un astfel de subiect. Asa am ajuns sa fiu primul ziarist care a publicat Apelul, pe blogul personal, la orele 13.09, ora Romaniei: Cuvant grav al Parintelui Iustin Parvu catre poporul ortodox: Este vremea muceniciei! Luptaţi până la capăt! Nu vă temeţi! reprodus la scurt timp si de portalul Razbointrucuvant. De abia tarziu – prea tarziu – am inteles, ca, intr-adevar, ar fi fost de mii de ori mai bine ca Apelul sa aiba intai, alaturi de semnatura Parintelui, si pe cele ale marilor duhovnici ai Romaniei, care mai traiau inca la acea data: Parintele Arsenie Papacioc, Parintele Adrian Fageteanu, Parintele Teofil Paraian…. si altii. Asa a fost sa fie. Asa a ajuns bietul Parintele Justin singura tinta a serviciilor din lumea duhovniceasca, in speta cipurilor, si ciuca batailor ierarhilor certati cu legea divina.

A doua zi, cu sprijinul energicei maici Fotini, “maica-ziarista” a manastirii de “la vale”, aveam si un interviu cu Parintele Justin, publicat in ZIUA pe 16 ianuarie, pe o intreaga pagina de ziar. O reala victorie! A treia zi au inceput contestatiile: ca Apelul n-ar fi scris de Parinte, etc, etc… Parintele – imi spuneau unii ierarhi – e “cam batran” si nu stie ce face. Am auzit, recent, si un actor mereu grabit debitand aceasta aberatie. Aiurea! Parintele a fost ca focul viu pana in ultima clipa a vietii sale, cand, desi slabit, s-a ridicat din asternuturi pentru a binecuvanta, de trei ori, romanii si Romania, dupa cum istoriseste maica Justina, neobosita stareta a manastirii de maici. Parintele a fost ca argintul viu si atunci cand mustra si atunci cand ierta (In paranteza fie spus, eu, de exemplu, nu pot sa-mi iert cum nu i-am raspuns Parintelui la telefon, de trei ori la rand, dupa ce un agent smintit, puscariabil, analfabet si frustrat, ca orice minoritar de culoare, impreuna cu un escroc de duzina, puscarias de drept comun, publicasere fara vrerea sa o “dezicere” de mine sau/si de fratele meu, intarita apoi ca fiind, totusi, de mine. Nu i-am raspuns Parintelui, suparat in mine, dar l-am auzit atunci, in gand, in timp ce ma suna, din nou, cu infinita sa rabdare, si apoi m-am dus ca un copil la tatal sau sa ma ierte daca i-am gresit. Nu era foarte complicat. Aceasta n-a inteles actorul grabit care isi reproseaza exhibitionist o despartire de Parintele pe care l-a intristat si in fata caruia nu s-a pocait, apoi, niciodata. Cine sa fie de vina? Parintele? Nu ma pot stapani sa nu fac o paranteza intr-o paranteza: monahul Atanasie de la Petru Voda nu a murit de cancer ci de batranate si nici nu putea fi duhovnicul cuiva, oricine ar fi fost acela, pentru ca era doar calugar si nu si preot. Asta asa, apropo de visuri… visuri de marire.) Repet: Parintele Justin a fost cea mai lucida minte a acestui neam, pana in ultima sa clipa de viata, dupa cum se dovedeste si in interviul video pe care mi l-a acordat la ultima sa aniversare. Iar inainte de internare, dupa ce patimise trei ani de cancerul pe care il purta fara a se trata, Parintele primea zilnic zeci sau chiar sute de pelerini, tamaduindu-le sufletele si rezolvandu-le, cu rugaciunea si harul sau dumnezeiesc, problemele, practic infaptuind adevarate minuni, pentru care exista marturii peste marturii. Nimeni nu mai avea aceasta verva de a mangaia omul – si mic si mare, si bun si nebun – in intreaga Romaniei si nici nu cred ca o sa mai aiba prea curand.

In fine, sunt multe de spus. Poate alta data. Pe scurt, in cateva zile, petitia online avea vreo 20 de mii de semnaturi. A fost apoi abandonata pentru a se strange semnaturi pe hartie pentru un Referendum refuzat ilegal de presedintele Traian Basescu, intr-o campanie fara precedent in Romania si chiar si in Europa, cu un rezultat concret de 1.000.000 (un milion) de adeziuni, cu datele de identificare ale sustinatorilor in dreptul semnaturilor. Un asemenea numar de aderenti mai avusese, inainte de partidul comunist in care s-a intrat cu arcanul, doar Miscarea Legionara. Aceasta a si speriat organele, care si-au trimis rapid la Petru Voda sifoane culese de prin puscarii si lipitori cu baterii in loc de creier, ca orice reportofon de duzina (desigur, o problema, cand sunt prea mult folosite si bateriile se topesc, nu-i asa?).

A treia zi, pe 17 ianuarie, in urma cu exact cinci ani, cand toata lumea fremata despre “nebunia” cu cipurile, monahul Filotheu (spre stiinta actorului grabit – deci, nu poate, inca, sa-l spovedeasca) a explicat problema din punct de vedere tehnic. Iar Parintele a fost obligat sa confirme ca Apelul ii apartine (vedeti video mai jos, cu vocea Parintelui si fotografiile Cristinei Nichitus Roncea). Redau aici atat interviul cu bunul Parinte cat si materialul explicativ al monahului Filotheu, fiu duhovnicesc si fost secretar (etimologic – purtator de secrete) al Parintelui Justin si purtator de cuvant al Manastirii Petru Voda, autorul sesizarii indrituite catre SRI, despre care Parintele Hariton Negrea, actualul staret al manastirii, afirma ca “incepînd cu 1999, mai ales prin activitatea cărturărească a monahului Filotheu Bălan, Mănăstirea Petru Vodă a publicat mii de pagini de literatură a Sfinţilor din temniţele comuniste, mărturisitori pe care i-a promovat publicîndu-le cărţile şi dedicîndu-le o amplă activitate de susţinere cu cuvântul scris şi rostit”.

coperta-dictatura-biometrica_1_2 3In aceasta zi, la cinci ani de la Apelul Parintelui Justin, ofer gratuit tuturor romanilor lucrarea alcatuita de Fundatia Petru Voda si Asociatia Civic Media, cu binecuvantarea vrednicului de pomenire Marturisitor si Duhovnic al Neamului, Parintele nostru Justin Parvu: DICTATURA BIOMETRICA (clic aici sau pe poza copertii).

O carte pe intelesul tuturor, despre pericolul inregimentarii electronice. Subiectul este de stricta actualitate, daca avem in vedere ca chiar ieri Ministerul de Interne a tinut o dezbatere publica pe acest subiect, inregistrata integral de unul dintre participanti si publicata aici.

Parintele Justin contra cipului Fiarei

“Noi suntem intr-adevar ortodocsi cu mare renume de dreapta credinta, dar in ce masura suntem noi gata de sacrificiu?…”

Parinte Justin Parvu contra cipului biometric Interviu Victor Roncea in Ziua - 16 Ian 2009Introducerea obligativitatii inserarii de cipuri biometrice in actele romanilor incepand de la 1 ianuarie, masura reglementata chiar miercurea aceasta de Parlamentul European, fara a fi insa dezbatuta si in Romania majoritar ortodoxa, a starnit o reactie dura in manastirile romanesti. Parintele Iustin Parvu de la Manastirea Petru Voda, fost detinut politic cu 17 ani de temnita grea si frate in duhovnicie cu regretatii parintii Ilie Cleopa, Ioanichie Balan sau Gheorghe Calciu, a intocmit un apel catre ortodocsi pentru a se impotrivi acestui act, care anuleaza libertatea omului instaurand controlul total asupra miscarilor sale, considerat o masura “premergator pecetluirii cu numarul Fiarei, 666”. In numai o singura zi la petitia initiata de Apelul Parintelui s-au adunat 1500 de semnaturi iar manastirile din Moldova, unde au mai semnat sute de calugari, au pus in circulatie un formular de adeziune la aceasta chemare afirmand ca poporul roman nu a fost consultat si solicitand dreptul de a alege si de a ii fi respectate convingerile religioase. In exclusivitate, parintele Iustin Parvu ne-a impartasit din temerile sale – care au declansat deja un scandal surd in interiorul Bisericii – si a facut un apel la trecut.
Parinte, ati facut un apel grav la ortodocsi cu o nota critica fata de “mai marii Bisericii”, care tac. Afirmati ca este, din nou, “vremea muceniciei” si ca trebuie sa se “lupte pana la capat” impotriva acestui demers de introducere a unor cipuri in documentele de identitate. De ce?

Minune la Petru Voda. O icoana a Maicii Domnului de la Muntele Athos a plans cu lacrimi de mir. Parintele Justin despre cei “ce ne fotografiaza” din Ceruri

icoana-Axion-Estin_manastirea-paltin-Petru-Voda_-izvoratoare-de-mir-768x1024

Manastirea de maici de la Petru Voda transmite: “O minune preaslăvită s-a petrecut astăzi în mănăstirea noastră, prin purtarea de grijă a bunului Dumnezeu, minune care ne bucură şi ne mângâie inimile, dar care ne şi îngrijorează în acelaşi timp.
Astăzi, 11 ianuarie, 2014, icoana Maicii Domnului, din biserica Mănăstirii noastre, Paltin Petru Vodă, a izvorât şiroaie de mir, cu o mireasmă atât de puternică încât se putea simţi mirosul de mir atât în toată biserica, cât şi afară, în jurul bisericii.
Această icoană este copie după originalul icoanei făcătoare de minuni, Axion Estin, din Sf. Munte Athos, icoană pictată prin osteneala, dragostea şi sârguinţa Părinţilor români din Sf. Munte şi dăruită spre mângâiere maicilor din mănăstirea Paltin Petru Vodă, pentru a alina durerea pierderii marelui nostru duhovnic, Părintele Justin Pârvu şi spre a ne fi sprijin şi povăţuitoare tainică spre mântuire.
Această minune petrecută astăzi vine poate să ne încredinţeze de puterea acestei icoane cu adevărat făcătoare de minuni, sau poate ne atenţionează prevestind vremuri mai tulburi şi anevoioase pentru poporul dreptcredincios.
De aceea ne simţim datori să întărim şi să sporim rugăciunile noastre, cerând Maicii Domnului să ne ierte pentru fărădelegile noastre şi să ne izbăvească din toate ispitele, nevoile şi durerile ce cu dreptate vin asupra noastră.”

„Bucură-te Fecioară, nădejdea celor deznădăjduiţi şi celor biruiţi ajutătoare”

Mai multe fotografii, aici. In revista “Atitudini” a manastirii gasiti si o relatare inedita:

Un Crăciun împreună cu Părintele Justin: „Toţi care pleacă dincolo, să fiţi siguri că sunt mai importanţi decât aici. Ei ne văd aici pe noi cum ne străduim, aşa, fiecare după râvna lui, dar ne fotografiază de acolo şi ne menţin una cu ei”.

De asemenea, pe portalul oficial al Manastirii Petru Voda gasiti si o foarte frumoasa pagina de Muzică brîncovenească: exegeze hrysanthice ale Ieromonahului Macarie din Psaltichia Ieromonahului Filothei (1713) ilustrata cu un portret al voievodului martir Constantin Brancoveanu din 1696, aflat azi la Manastirea Sinai, fotografiat de Monahul Filotheu de la Petru Voda


Ierom. Filothei Jipa (1713) – Pre Tine, Cel ce… de Manastirea Petru Voda

Pregatiti-va pentru Boboteaza!

Parintele Justin Parvu de Boboteaza

Fotografii cu Parintele Justin de Boboteaza la ParinteleJustinParvu.Ro

Powered by WordPress

toateBlogurile.ro

customizable counter
Blog din Moldova