Evident, daca ai ghinionul sa fii contemporan cu Rica Basescu si Jean Pataputievici, poti sa muncesti si sa ai talent cu carul, ei nu-ti ofera nici o sansa sa realizezi ceva de soi pentru tara ta!
Romania a votat, ne informeaza Acuvio.blogspot.com, intr-o noua imagine reusita, surprinsa ieri in varful dealului de la Cotroceni, dupa cum se poate vedea mai jos. A fost, de altfel, exact cerinta purtatorului de cuvant al ARD, Traian Ungureanu, asa cum a relatat la timpul respectiv Politica ta (vezi foto). Zis si facut!
Cea mai buna veste a acestor alegeri: Profesorul Dinu Giurescu va deveni decanul de varsta al Parlamentului Romaniei.
Bucuria romanilor ar putea fi dublata daca am afla ca candidatul preferat al presedintelui tuturor ungurenilor, recte osul de aradean Mihai Razvan Ungureanu, va avea nevoie de o doza dubla de ungurent rectal dupa aflarea rezultatului, ca singura satisfactie ramasa disponibila in buda ARD. UPDATE: Bingo! Tragem apa si mergem mai departe. UPDATE 2: Desi initial contracandidatul USL, liberalul Ovidiu Marian, era creditat cu 53%, acum, numaratorii – vezi vorba lui Stalin – par sa-i scape procentele printre picioare iar Ungueanu creste din mormoloc in broscoi. Chiar asa? S-a dat ordin, dar tot pe invers, tot pe invers? UPDATE 3: Se pare ca Traian Igas, colegul de ARD, il surclaseaza pe Ungureanu, asa ca. in mod normal – dar este, oare, cazul? – fostul membru supleant al CC al UTC, fostul bursier al lui Patriciu si Marc Rich, fostul membru al “board”-ului Fundatiei Soros, fostul secretar de stat al lui Plesu, fostu asistent al lui Bodo Hombach, fostul ministru de externe, fostul sef al SIE, fostul prim-ministru, etc, etc, etc, a devenit, automat, si fost senatoriabil si fost prezidentiabil. No (more) comments.
Cea mai proasta stire: ca Ponta, de frica masinatiilor diabolice ale lui Basescu (care-i chema pe unguri la vot, in ultimul ceas, ca sa aiba si ei, saracii, “drepturile aparate”, de fapt cersindu-le voturile pentru un posibil Guvern de curlangii, combinagii si pomangii, realizat in extremis cu ARD-PPDD-UDMR-minoritati plus UNPR (!) si alte loaze santajabile dispuse sa paraseasca USL) a anuntat ca a intrat in negocieri cu UDMR. Dar daca nu fac ungurenii – Doamne, ajuta! Traiasca SRI!?- 5%? In tot cazul, daca va ajunge sa puna in practica manevra, Ponta va avea de furca chiar cu academicianul Dinu Giurescu, care mi-a spus, cand l-am felicitat pentru rezultate, ca n-ar vrea sa fie silit sa iasa la Antena 3 impotriva Guvernului. Parerea mea despre noua alianta tradatoare UDMR-USL e aceeasi cu cea a lui Mircea Badea (sper ca Antena 3 sa o posteze pe undeva!).
PS: Si ziceti, stimati pupincurtelectuali ai marelui rasfoitor de Cartarescu, v-ati luat deja bilete de avion sau sunteti gata sa dati cu subsemnatul (nu, nu e vorba de autografe 🙂 )?
Din declaratiile politice trecute ale deputatului care a vrut sa-l “corupa” pe Mos Nicolae:
Deputatul Ion Stan: UDMR, o conspiratie impotriva Romaniei
Ca urmare a declaraţiilor anticonstituţionale ale liderului UDMR Marko Bela, favorabile înfiinţării „Ţinutului Secuiesc“, deputatul PSD Ion Stan, secretar al Comisiei SRI, a citit în Parlamentul României declaraţia politică intitulată „Un viceprim-ministru al Guvernului României recunoaşte public că UDMR este o conspiraţie împotriva Constituţiei României“.
Deputatul Stan a cerut, printre altele, implicarea urgentă a instituţiilor statului pentru a împiedica actul secesionist pus la cale de maghiari. El i-a cerut, evident fără scucces, prim-ministrului Tăriceanu să-i demită pe vicepremierul Marko Bela, dar şi pe ceilalţi demnitari implicaţi. În plus, a cerut serviciilor de informaţii „să investigheze posibilele legături de afaceri stabilite între actuali şi foşti membri ai Guvernului, începând din 1990 până în prezent, cu persoane din Ungaria a căror apartenenţă la securitatea maghiară – inclusiv sub acoperirea serviciului diplomatic îndeplinit în România – este fapt de notorietate, pentru a fi înlăturate sau, dimpotrivă, confirmate suspiciunile conform că- rora în numele unui astfel de interes comun, importante centre de decizie politicostatală au devenit vectori de influenţă şi acţiune împotriva Constituţiei României“.
“Ca fiu credincios al Bisericii mele laud Dumnezeirea, caci m-am nascut Roman: iubirea ce am catre natiunea mea neincetat ma imboldeste a starui in fapta, ca inca si dupa moarte sa erump de sub gliile mormantului spre a putea fi pururea in sanul natiei mele”. – Emanuil Gojdu, 1862
Pe acest Roman l-a tradat Ungureanu. In urma cu sase ani, in chiar ziua votului final din Senat pentru Ordonanta de Urgenta a agentilor pro-maghiari Tariceanu si Ungureanu, prin care intreaga mostenire Gojdu – imobilele din centrul Budapestei si active in valoare de peste 3 miliarde de euro – era data pe tava Ungariei, am scris un editorial, care incepea cu un strigat al marelui mecena: “Senator roman, nu ma trada!” La Budapesta, ungurii ratificasera de opt luni “Acordul”, in tropote de veselie (vedeti extrase din alocutiunile lor mai jos) iar la Bucuresti Ungureanu deja il instalase pe Sorin Antohi – turnatorul Securitatii si doctorul inchipuit obligat sa se retraga pana si din Comisia Tismaneanu -, in postura de presedinte al clonei frauduloase a Fundatiei Gojdu, rebotezata de ungureni Fundatia “Ungaro-Romana”.
In plenul Senatului, impreuna cu colegii mei, eram pregatiti sa boicotam votarea cu o actiune civica, in cazul in care votul ar fi inclinat in favoarea tradatorilor. Dumnezeu a tinut cu iubitorii de dreptate si a facut sa cada Ordonanta in Senat, cu un vot zdrobitor impotriva ei, si apoi si in Camera Deputatilor, insa aici cu numai un singur vot in plus, obtinut printr-o minune, cand o alta colega de-a noastra – Dumnezeu sa-i dea sanatate! – a impins un deputat de pe hol sa intre la vot exact in clipa decisiva. Votul de aur. Cand eram in Senat, tensionati de ticalosiile care aveau loc sub ochii nostri – Berceanu incercase sa-i interzica reprezentantului Fundatiei, Mitropolitul Streza, sa vorbeasca in plen pentru a apara Testamentul si drepturile romanilor ortodocsi, impingand timpul “negocierilor” pana aproape de ultimul minut al sesiunii – eram gata-gata sa intrerupem sedinta tapetand sala de la balcoane cu sute de afise pregatite din redactia ZIUA, pe care se aflau figura si Testamentul marelui roman insotite de strigatul: “Senator roman, nu ma trada!”. In banca sa, senatorul grafician Eugen Mihaescu, inainte de interventia sa fulminanta, putea fi vazut desenand tacticos. Cu negru, mare: DEMISIA! Hasurat, usor, usor: UNgureanu, devenit apoi UNGUReanu (vezivideo).
In pofida acestei infrangeri si a demonstratiei facute de inaltii ierarhi ai Bisericii privind actul de tradare care avusese deja loc, fara insa a fi definitivat si la Bucuresti, traiectoria mijlocitorului tranzactiei, utecistul infocat Mihai Razvan Ungureanu, desi trebuia sa fi inghetat brusc, urmand ca numele lui sa fie inscris pe vecie pe zidul rusinii diplomatiei romane si a tradarii nationale, a urcat tot mai sus. Demis pentru o alta magarie, facuta pe mana cu Basescu – cand doi cetateni romani au fost incarcerati ilegal in Irak – , Ungureanu s-a dat, din nou, la fund, pentru a fi ridicat apoi de urechi de Basescu si cocotat in capul la ditamai Serviciul de Informatii Externe. Recompensa pentru tradare dar si pentru “limba lui Ungureanu”, ceva mai “light” la pupincureala din Palat, dupa cum a insultat chiar ungureanul bietii romani basarabeni. Acum, ceangaul iesean e… “os de aradean”.
In editorialul pomenit, condamnam nefasta Alianta PDL-PNL-UDMR si imi exprimam dezgustul si pentru guvernarea precedenta PSD-UDMR, dovedind o complicitate si continuitate a tradarii intre cele doua grupuri organizate de infractori politici. Sigur ca e greu de ales intre lichele si canalii. Victor Eftimiu o spunea, insa, cel mai bine: “M-am saturat de lichele, dati-mi o canalie!” Raul facut de lichelele sorosiste ale lui Basescu in ultimii opt ani – Patapievici, Tismaneanu, Macovei, Plesu, Liiceanu, Ungureanu et iudem farinae (sic) – un rau care a tintit fiinta nationala, pana in strafundurile sufletului ei, este un rau aproape iremediabil, cu mult peste jaful de la suprafata Romaniei savarsit de ticalosii lui Iliescu. Intre aceste lichele si micile canalii de azi, dati-mi voie sa-l “plagiez” in gandire pe Victor Eftimiu.
Alegerea lui Ungureanu in Senatul Romaniei, ce spera in urma cu sase ani ca o sa-l tradeze pe Gojdu, ar fi un sacrilegiu care l-ar rasuci, din nou, pe acest sfant al Ardealului, in mormantul sau pana nu demult profanat de ungurenii de la Budapesta. “Romane, nu ma trada!”, striga Gojdu, de acolo, din groapa. “Erumpe de sub gliile mormantului spre a putea fi pururea in sanul natiei lui”. Nu-l auziti? Voteaza, romane, voteaza pentru tara ta! Voteaza, in asa fel incat sa ajunga la gunoi definitiv toate lichelele lui Basescu! Nu in ultimul rand, acest vot ar trebui sa-l invete minte pe presedintele tuturor ungurenilor si, a doua zi dupa alegeri, sa-l faca sa-si depuna frumos mandatul, cu ultima bruma de cinste si demnitate pe care, cred, o mai are. Daca punem la socoteala ca suntem 7 milioane cei care nu-l mai vrem inca 2 ani, reiterez si eu vorba filosofului Constantin Barbu: domnule Basescu, nu fura romanilor inca 14 milioane de ani, pe care i-am putea trai in slujba tarii, intr-o Romanie libera de ura!
Si un ultim amendament, pe care l-am enuntat si in fata unei sali pline de ofiteri de informatii din SIE si SRI, activi, in rezerva si retragere: daca mai exista Servicii Secrete ale Romaniei, acum este momentul sa vedem ca apara tara; lasand tradatorii sa se scufunde pe vecie in mlastina istoriei din care au iesit.
Iata cuvantul aparatorilor Fundatiei Gojdu, asa cum a fost, prefatat cu un extras din ultimul interviu al marelui roman Raoul Sorban:
“Ministrul de externe Ungureanu a tinut un discurs in Senat in care afirma ca noua fundatie nu atinge drepturile vechii fundatii, desi aceasta noua fundatie se suprapune si prin nume si prin activitate vechii fundatii, sunt acordate burse pentru studentii maghiari si romani…
Asta contrazice deja una din prevederile Testamentului Gojdu. Iar acest ministru de externe… nu stiu ce experienta politica a asimilat, dar roman nu pare sa fie, asta e clar.”
Mesaj transmis de catre IPS BARTOLOMEU ANANIA, Arhiepiscopul Clujului, pentru a fi citit in sedinta plenului Camerei Deputatilor, in data de 27.02.2006.
FUNDAŢIA GOJDU, 27 februarie 2006
prin principalii ei reîntemeietori,
Ierahii ortodocşi din Mitropoliile Transilvaniei şi Banatului,
c ă tr e
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAŢILOR
Domnilor Deputaţi,
Potrivit agendei de lucru a Domniilor Voastre, astăzi vă revine îndatorirea de a vă pronunţa, prin vot, în favoarea sau împotriva Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului privitoare la Acordul Româno-Ungar din 20 octombrie 2005, care stipulează înfiinţarea Fundaţiei Publice Ungaro-Române „Gojdu”.
Avizul negativ pe care Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor l-a pronunţat în şedinţa din 21 februarie a.c. e un semnal că parlamentarii noştri au reuşit să învingă presiunile de tot felul, precum şi campaniile de dezinformare asupra unei probleme care implică nu doar materialitatea unei moşteniri fabuloase, ci şi demnitatea noastră naţională.
De aceea, reiterând afirmaţia noastră, făcută prin presă, că ne declarăm împotriva acestui Acord şi că vom face toate demersurile legale pentru ca acesta să nu fie validat de către parlamentarii celor două Camere, cărora le vom atrage atenţia că sunt aleşii noştri şi că principalul atribut al unui om politic este patriotismul, ne luăm permisiunea de a interveni şi în plenul de astăzi al Camerei Deputaţilor printr-un supliment de informaţii extrase dintr-un bogat material documentar, dar şi din explicaţiile pe care Ministerul de Externe ni le-a înaintat recent şi care , desigur, exprimă punctul de vedere al Guvernului. Dorind să nu abuzăm de timpul Domniilor Voastre, nu vom intra în amănunte şi nu vom readuce la suprafaţă datele deja cunoscute, ci ne vom limita la câteva observaţii pe marginea celor de ultimă oră.
1. Se pretinde că Acordul nu desfiinţează Fundaţia Gojdu din Sibiu. În realitate, noua Fundaţie Publică nu o desfiinţează, ci preferă să şi-o anexeze prin racolarea a doi din membrii ei cu funcţii formale importante, obţinute într-o perioadă de absenţă a autorităţii superioare bisericeşti din Sibiu. Fundaţia Gojdu ar urma să devină un simplu organ consultativ al Fundaţiei Publice.
2. Se pretinde că Fundaţia Gojdu e liberă să acţionaze pentru revendicarea bunurilor ce-i revin de drept prin Testamentul marelui mecena, dar în mod repetat i se atrage atenţia că va avea de luat în considerare, pe de o parte, enormele costuri ale unor demersuri juridice şi, pe de alta, că legislaţia ungară nu prevede retrocedări de imobile naţionalizate, în afara locaşurilor de cult. Nimic însă despre sumele din conturile bancare. Se omite şi menţiunea că există instanţe europene, cum sunt cele din Strassburg şi Haga. Pe de altă parte, se eludează menţiunea că, practic, Acordul Ungaro-Român din octombrie 2005 îl anulează pe cel din 1937, ratificat de parlamentele ambelor ţări şi încă valabil, singurul temei juridic prin care Fundaţia Gojdu îşi poate revendica drepturile. Cu alte cuvinte, Fundaţia Gojdu poate să rămână în fiinţă, dar cu mâinile legate.
3. Se pretinde că Fundaţia Publică nu are ca obiect moştenirea Gojdu, dar îşi propune să obţină o seamă de clădiri din complexul budapestan al „Curţilor Gojdu”, chipurile spre a le salva de la transformarea lor în spaţii comerciale..
4. Fundaţia Publică îşi propune să ridice în acest complex o statuie a marelui filantrop (ceea ce, desigur, e foarte frumos!), dar uită că Gojdu are deja o gigantică statuie morală, în al cărei soclu sunt încrustate numele celor câteva mii de bursieri români ortodocşi, printre care se numără Traian Vuia, Victor Babeş, Octavian Goga, Aron Cotruş, Dumitru Stăniloae, Ioan Lupaş, Silviu Dragomir, Andrei Oţetea, Constantin Daicoviciu şi Ioan Scurtu. Or, statuia lui Gojdu nu va fi niciodată completă în lipsa miilor de tineri cărora, în ultimele şase decenii, li s-a furat dreptul şi posibilitatea de a fi beneficiarii burselor marelui filantrop şi de a-şi înscrie astfel numele în istoria culturii şi spiritualităţii româneşti.
5. Se pretinde că Fundaţia Publică (pe care Ministerul nostru de Externe o numeşte „Româno-Ungară”) are la bază principiul parităţii. Iată însă şi opinia partenerilor, aşa cum reiese din stenograma şedinţei din 21 noiembrie 2005 a Parlamentului ungar, când noua Fundaţie a fost ratificată, cu voioşie, în numai un sfert de oră, cu 107 voturi „pentru”, două voturi „împotrivă” şi şapte „abţineri” (cităm în traducere românească). Németh Zsolt, deputat: „Acordul dintre Ungaria şi România asupra problemelor averii Gojdu pune punct discuţiei prelungite de mulţi ani. Esenţa acestei probleme […] este că România renunţă la revendicarea bunurilor materiale, pe care a formulat-o în 1998, ba chiar şi anterior, în legătură cu averea lui Gojdu, şi acest lucru înseamnă, în acelaşi timp, că partea română acceptă punctul de vedere al Ungariei conform căruia, în 1953, tratatul de drept material a rezolvat problema averii Gojdu”. De partea sa, Bársony András, secretar de stat în Ministerul de Externe, afirmă: „Gozsdu Manó, nobil ungur de naţionalitate română, în testamentul său datat 4 noiembrie 1869, îşi lasă întreaga avere acelor români din Ungaria şi Transilvania care sunt de religie ortodoxă răsăriteană. […] La 20 octombrie 2005 s-a semnat Acordul Guvernelor Republicii Ungare şi României asupra înfiinţării Fundaţiei Publice Ungaro-Române Gojdu. Pe baza Acordului, fundaţia a fost înfiinţată ca fundaţie publică ungară, competenţa şi funcţionarea sa îi revine Republicii Ungare şi urmează să fie înregistrată la Tribunalul Capitalei. […] În virtutea Acordului, actul constitutiv al Fundaţiei va fi elaborat pe baza normelor de drept din Ungaria”.
Domnilor Deputaţi,
Mitropoliţii ortodocşi LAURENŢIU al Ardealului, NICOLAE al Banatului, Arhiepiscopul ANDREI al Alba Iuliei, Episcopii TIMOTEI al Aradului, LUCIAN al Caransebeşului, IOAN al Oradiei, JUSTINIAN al Maramureşului, IOAN al Covasnei şi Harghitei şi SOFRONIE al Românilor din Ungaria vă adresează întrebarea: Sunteţi convinşi că Acordul Româno-Ungar din 20 octombrie 2005 îi aduce României vreun folos? Vă rugăm să răspundeţi prin votul Domniilor Voastre.
Din încredinţare,
BARTOLOMEU ANANIA
Arhiepiscopul Clujului
Editorialul ZIUA
Senator roman, nu ma trada!
Este strigatul de dincolo de vazduhuri al Nobel-ului Romaniei, transmis senatorilor romani prin vocea tinerilor ortodocsi din Transilvania si Ungaria, reuniti intr-o asociatie pentru respectarea Testamentului lui Emanuil Gojdu. Multi dintre ei manipulati sau manipulatori, senatorii romani trebuie sa decida saptamana aceasta asupra legalitatii Ordonantei de Urgenta Ungureanu-Tariceanu emisa pentru uzurparea Fundatiei Gojdu. Joia trecuta, uleiul chiar a iesit la suprafata apei, prin declaratia imberbului Razvan Theodorescu, care a recunoscut ca proiectul Ordonantei Rusinii apartine Guvernului Adrian Nastase si ministrului sau de Externe Mircea Geoana, iar preluarea sa de catre Cabinetul Popescu Tariceanu si supusul sau Mihai Ungureanu ar reprezenta “o dovada de continuitate”. Adevarul frust ar trebui, cred eu, sa-i ultragieze pe votantii Aliantei fara de Dreptate si fara de Adevar: exista asadar o continuitate politica in tabara executantilor de proiecte anti-romanesti.
Tot joi, in aula Senatului, urechile alesilor tarii au fost zgariate de falsele argumente ale ministrului de Externe Mihai Razvan Ungureanu. Inrosit de furie, micul UTC-ist a inceput sa urle pitigaiat la senatorii Romaniei care se impotriveau din bun simt Ordonantei sale paguboase. Simtind ca situatia scapa de sub control, tartorul masinatiunilor politice din Senat, PD-istul Radu Berceanu i-a facut semn capului UDMR-ist Gyorgy Frunda care i-a dat peste culoar un sut PNL-istului (ex-APR, ex-FSN) Teodor Melescanu pentru a amana dezbaterile. Cu 42 de voturi la 23 (si 4 abtineri), senatorii pro-guvernamentali au decis sa mearga la masa: treburile tarii mai pot astepta.
Dovada ca in afara sefuletilor de grupuri marea majoritate a senatorilor habar nu au ca risca sa aprobe o tradare a intereselor nationale sta in declaratiile lor incerte. Intr-o prima faza, MAE a reusit sa-i pacaleasca, introducand un pretins amendament prin care s-ar respecta drepturile Fundatiei Gojdu originale, de la Sibiu. Fals: un Acord international, deja ratificat ca atare in Parlamentul de la Budapesta, nu suporta “amendamente”. ZIUA a demonstrat aceasta printr-o declaratie ferma a MAE al Ungariei publicata in exclusivitate. Senatorii care doresc sa voteze in cunostinta de cauza o pot descoperi in arhiva electronica a ziarului nostru. Mura in gura: www.ziua.ro (arhiva in prezent rasa de pe suprafata internetului – n.n.).
Tot asa, pentru a intelege matrapazlacurile legislative ale aparatcik-ului MAE in cardasie cu diversi tovarasi din Comisiile Senatului pentru Politica Externa si Juridica, senatorii pot consulta un Raport profesionist, “Afacerea Gojdu, dincolo de diplomatie”, elaborat de Fundatia Strategikon si disponibil la www.strategikon.ro. Aici vor putea descifra ce se afla in spatele aberatiei unice in istoria Parlamentului Romaniei, de “respingere a respingerii”, invocate in cazul Gojdu, “dezinteresat”, dupa cum declara, de colegul lor UDMR-ist Eckstein Kovaks.
Insa cea mai mare ticalosie comisa de reprezentantii UTC din MAE, in frunte cu secretarul sau general, Mihai Razvan Ungureanu, este invocarea unui pretins acord al Bisericii stramosesti, administrator de drept al averii lasate de Gojdu, prin Testament, tinerilor romani ortodocsi saraci si destepti din Transilvania si Ungaria. Dupa ce insusi Patriarhul Romaniei Teoctist a rugat senatorii sa respecte Testamentul lui Gojdu, Mitropolitul Clujului, IPS Bartolomeu Anania avertizeaza oamenii de paie ai actualului stat capitulard ca risca sa provoace o disputa directa cu Biserica, pentru ca, in numele adevarului, ierarhii ortodocsi sunt dispusi sa apere drepturile fiilor tarii la Curtea Europeana a Drepturilor Omului. “Nimeni nu are voie sa dispuna de o avere privata, care apartine tinerilor ortodocsi, asa cum este aceea a lui Emanuil Gojdu si sa ignore un Testament care are valoare de lege nationala si internationala”, spune transant IPS Anania, in calitatea sa de co-administrator al averii Gojdu. De la Episcopia Ortodoxa Romana din Ungaria, Episcopul ei, PS Sofronie, ne comunica faptul ca “isi exprima dezaprobarea totala fata de proiectul Ordonantei de Urgenta a Guvernului Romaniei privind infiintarea “Fundatiei Publice Ungaro-Romane Gojdu” si solicita Senatului Romaniei sa respinga cu hotarare acest act rusinos de capitulare si recunoastere a masurilor unilaterale de nationalizare savarsita de partea maghiara.” “Nimeni nu are dreptul sa vorbeasca in numele Bisericii, fara a avea o imputernicire scrisa din partea acesteia”, transmite oficial acest co-administrator al Fundatiei Gojdu. “Episcopia Ortodoxa Romana din Ungaria face apel la opinia publica, la societatea civila, la organizatiile neguvernamentale, pentru ca proiectul tradarii memoriei lui Emanuil Gojdu sa primeasca tratamentul pe care-l merita.”
Este dispus Senatul sa tradeze interesele beneficiarilor de drept ai Testamentului lui Gojdu, sa scuipe pe rugamintea Bisericii si sa terfeleasca vointa propriilor lor alegatori, in special a celor din Transilvania? Parafrazandu-l pe Lucretiu Patrascanu, cred ca senatorii nostri de azi ar trebui sa-si aduca aminte ca inainte de a fi penelisti, pedisti sau pecisti sunt romani.
Emanuil Gojdu, 1862: “Ca fiu credincios al Bisericii mele laud Dumnezeirea, caci m-am nascut Roman: iubirea ce am catre natiunea mea neincetat ma imboldeste a starui in fapta, ca inca si dupa moarte sa erump de sub gliile mormantului spre a putea fi pururea in sanul natiei mele”.
Senator roman, nu uita de tinerii ortodocsi in numele carora vei vota!
A3: Ungureanu a dat israelienilor Curtile Gojdu de la Budapestade ZiaristiOnlineTV
Antena 3 a informat romanii ieri seara, printr-un reportaj realizat la Budapesta, ca Ungureanu, pe vremea cand era sef al MAE, a cedat Ungariei si unui holding israelian Curtile Gojdu, din centrul capitalei ungurene, estimate la circa 1 miliard de euro. In urma emisiunii de mai sus, premierul Victor Ponta a promis declansarea unei investigatii si crearea unei Comisii de Ancheta asupra Afacerii Gojdu. Sa vedem daca se va tine de cuvant. Este de precizat ca Averea Gojdu se ridica la peste 3 miliarde de Euro, contravaloarea activelor bancare lasate de Gojdu la Budapesta si “uitate” de toate guvernarile de pana acum. Ne plangem ca n-avem bani si trebuie sa taiem pensiile romanilor si indemnizatiile mamelor?! Banii nostri nu sunt numai hat, la Moscova ci si aici, peste gard, la Budapesta, unde s-a casatorit ultima oara tovarasul de tradare al lui Ungureanu, Calin Popescu Tariceanu si unde isi face de cap cel cu care actualul presedinte Traian Basescu sustine ca intretine o “relatie speciala”, anti-romanul Viktor Orban. Portalul Ziaristi Online va publica o Editie Speciala despre tradarea Fundatiei Gojdu, a legatarei testamentare a marelui mecena, Biserica Ortodoxa Romana, si, in fond, a Romaniei. Pana atunci, admirati documentul de mai jos, din care veti afla in final cum fostul sefut al Fundatiei Soros, Mihai Razvan Ungureanu, ca sef al MAE, recompensat ulterior de Traian Basescu cu functia de sef al SIE, sugera in cazul Cathedral Plaza declansarea unei campanii de dezinformare a Papei in favoarea dezvoltatorului imobiliar israelian Eyal Ofer, pentru care lucreaza azi nimeni alta decat fosta lui purtatoare de cuvant, Corina Vinta. Inca presedintele Basescu l-a desemnat pe Ungureanu, candidatul-vedeta al ARD, drept succesorul sau la “scaunul prezidential”. Primul pas este accederea in Senat, pe baza mafiei penticostale din Arad si a electoratului tiganesc pe care il are in mana finul lui Basescu, Gheorghe Falca. Dvs ce credeti? Merita? Dar serviciile secrete ale Romaniei ce cred? Dar mai exista servicii secrete ale Romaniei? Macar romanii din Arad sa-si spuna cuvantul, la vot, pe 9 decembrie!
Ca urmare a implicării sale directe în favoarea extremistilor maghiari si a Ungariei, in scandalul de secesiune a UMF Targu-Mureş generat in scurta lui domnie de 72 de zile, Mihai Razvan Ungureanu este recompensat cu titlul de Doctor Honoris Causa al Universitatii din Pecs, care ii va fi conferit de confratii lui din poporul ungurean pe 13 decembrie, conform unui anunt publicat de presa ungureasca. “A fost o surpriza placuta. Sunt recunoscător Decanului Facultății de Medicină a Universitatea din Pécs si Senatului pentru acest privilegiu”, a declarat Ungureanu pentru agentia maghiara de stiri MTI, citata de Ziarul din Pecs pe 4 septembrie a.c.. ”Mă bucur că este apreciat un gest politic al Guvernului condus de mine care a hotarat sa impuna aceasta Decizie”, mai afirma fostul premier in articolul citat. Decizia antinationala a Guvernului Ungureanu a fost imediat redresata de Cabinetul Ponta, spre bucuria studentilor si profesorilor de la UMF Targu Mures. Scandalul declansat de decizia antiromaneasca a lui Ungureanu a fost relatat pe larg de portalul Ziaristi Online si aduce aminte de prestatia fostului prim-ministru in favoarea aceleiasi Ungarii, din perioada cand era ministru de Externe si milita pentru donarea Averii Gojdu – de peste 3 miliarde de euro! – statului ungar. Probabil tocmai aceasta activitate impotriva statului roman l-a si determinat pe presedintele Basescu sa-l numeasca sef al SIE. In continuarea prezentam un interviu cu candidatul ARD din Arad, realizat de un jurnalist muresean chiar la aflarea vestii, in luna septembrie, si in care raspunsurile tafnosului Ungureanu sunt de-a dreptul halucinante. ”Iată că o Universitate din Ungaria simte nevoia să recunoască public, prin gestul pe care e pe cale să-l facă, normalitatea şi firescul unei astfel de decizii într-o Europă unită”, isi incheie cu aplomb candidatul iesean, acum “os de aradean”, interviul. Intr-un articol de pe site-ul Ziarului din Pecs se consemneaza si faptul umoristic ca prima scrisoare trimisa de Universitate lui Ungureanu pentru a accepta distinctia s-a intors din Romania cu mentiunea „címzett ismeretlen” – “destinatar necunoscut”. Normal, Posta e, inca, Romana! Nu “ungureana”…
Sufletul meu de datornic parcă s-a liniștit puțin. Doar pentru că m-am fâțâit pe la ușa băncii. Brusc m-am simțit mai bine. De aia mi-a venit să glumesc cu cele două doamne, că altfel n-am cum să le spun, de la cortul electoral al Partidului Poporului – Dan Diaconescu.
Fumigena “cazului” Ion Stan a reusit sa atraga atentia presei de can-can politic pe ultimele sute de metri ale campaniei electorale. Prea putini jurnalisti s-au invrednicit sa incerce sa afle si cine a tras fumigena si de ce. Vorbim de vicepresedintele a doua Comisii de importanta nationala: Comisia comuna permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI si Comisia comună speciala a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea pachetului de legi privind Securitatea Naţională. Stenogramele DNA furnizate presei in deja clasicul stil care ne aminteste de epitetul folosit de presedintele Traian Basescu la adresa unui ziarist – de “gaozarism” – , ne demonstreaza ca Ion Stan a incercat, ca in fiecare an, sa-l “mituiasca” pe Mos Nicolae, cu “două portocale, două banane, o ciocolată şi o napolitană”. Si ca mai cauta o sponsorizare pentru benzina in campanie. Dar cine dintre candidati nu a cautat aceasta sponsorizare? MRU, poate, pentru ca ruleaza cu limuzinele 4×4 de lux si sub protectia SPP, toate platite de c0ntribuabilul roman timp de 365 de zile pentru ca a fost premier… 72 de zile! In rest, din cate am constatat, vedeta transcrierilor DNA, care apare o data la doua randuri, este un personaj numit “Neinteligibil”. Cu zeci de fragmente “neinteligibile” in inregistrarile lor – in care este posibil ca deputatul sa fi afirmat exact contrariul celor prezentate -, profesionistii de la DNA au hotarat, totusi, sa arunce fumigena pe piata. Posibil intoxicat, la randul sau, Ion Stan a aruncat sageti chiar spre directorul SRI, ambasadorul George Maior, care a replicat ca, dimpotriva, s-a inteles intotdeauna foarte bine cu vicepresedintele Comisiei SRI si nu are nici o implicare in Afacerea DNA. Dar chiar litrul de benzina si napolitana de Mos Nicolae sa-l transforme pe un fost prefect al judetului Dambovita, parlamentar timp de 12 ani, perioada in care a ocupat succesiv pozitia de presedinte, secretar si vicepresedinte al Comisiei SRI, onorat cu Crucea Patriarhala si cu Ordinul Serviciul Credincios in Grad de Cavaler acordat de Presedintele Romaniei, in “coruptul anului”?
Sa luam prin comparatie cu bananele si napolitanele cateva extrase dintr-o declaratie politica facuta de Ion Stan de la tribuna Parlamentului pe 12 iunie a.c.: “Un astfel de comentariu readuce în atenţie circumstanţele accidentului în care a decedat Teo Peter şi ne dezvăluie că autorul uciderii din culpă nu a fost soldatul american, ci fiul, minor şi beat la volanul bolidului, al primului demnitar al Ambasadei SUA la Bucureşti. Soldatul, protagonistul unei relaţii sexuale cu o minoră, fiica unui membru al Consulatului SUA, care a fost determinat să preia fapta asupra sa. Dar, pentru asta, martorul cheie trebuia “să nu mai fie găsit”. Mihai Răzvan Ungureanu, de la cârma MAE şi a SIE, a făcut tot ce trebuia ca martorul să nu fie identificat şi prezent la proces, iar urmarea a fost nedovedirea, nu atât a acuzaţiilor, cât mai ales a persoanei care s-a aflat la volan în momentul producerii accidentului.” Si inca: “Deşi departe de mine gândul de a fi vreun fan de al Emil Boc, acesta a avut, în cele din urmă, şi o zvâcnire de conştiinţă, refuzând să se conformeze lobbyistului, iar acesta i-a ordonat debarcarea. În acest sens, Gabriel Oprea şi structurile speciale de informaţii şi diversiune avute în subordine, cu asistenţa agenţilor de operaţiuni psihologice speciale, acoperiţi la o adresă din strada Povernei, au pus în operă a doua “Revoluţie de iarnă” din Piaţa Universităţii. Cum de au scăpat scenariştii şi regizorii controlul evenimentelor? Au ales un prim-ministru de mucava. Un Pinocchio, cu apucături de domnişoară sadomasochistă, deprins la SIE cu tertipurile ieftine ale celor rataţi în ale spionajului, care l-au umflat cu alune şi îmbălsămat în whisky.” Si mai mult: “Un alt comentariu readuce în actualitate, cu un consistent supliment de informaţii, relatările publicate ale fostului procuror Ciprian Nastasiu în legatură cu faptul că Mihai Răzvan Ungureanu a facilitat vizitarea în detenţie a lui Omar Hayssam de către avocatul Mordechai Tzivin.” (Sursa: Camera Deputatilor, Ion Stan – declaraţie politică: “Controversatele implicări ale fostului ministru de externe Mihai-Răzvan Ungureanu în cazurile Teo Peter şi Omar Hayssam”)
Coincidenta sau nu, la numai o saptamana dupa aceasta declaratie politica fulminanata Ion Stan a fost indepartat de la sefia filialei Dambovita a PSD, pe care o detinea de o bucata buna de timp. “Inlocuirea mea este o decizie abuziva, in spiritul relatiilor neprincipiale si nestatutare pe care incearca sa le incetateneasca impreuna cu unii lideri teritoriali, din dorinta de a scapa de persoane incomode domniei sale si familiei domniei sale”, a afirmat atunci deputatul PSD cu adresa la liderul USL, Victor Ponta. Bun: aflam asadar ca Stan nu e nici cu Ungureanu, recte Basescu, nici cu Ponta. Si mai si critica SIE si DGIA. Deci, cine i-a copt-o? Pentru a descifra aceste mistere, i-am solicitat un interviu generalului de brigada SRI (r) Aurel Rogojan, acuzat de o ziarista anonima in Evenimentul Zilei (vezi foto) ca “ingroapa coruptia” impreuna cu deputatul Ion Stan si ziaristul Cornel Nistorescu.
Dar, inainte de aceasta discutie, am procedat la o documentare la zi cu foste cadre ale conducerii SRI si SIE (la nivel de top 3). Sursele pe care le voi cita in continuare au punctat prestatia principalilor actori implicati in jocul de-a DNA. Unul dintre generalii prezenti i-a facut un portret cu raze X al capului ARD, MRU, alesul lui Traian Basescu ca candidat la Presedintia Romaniei in 2014. Am aflat astfel ca: “MRU a avut cateva mari tentative de a deturna activitatea Serviciului de Informatii Externe de la scopurile sale legale, firesti. A fost izolat, e adevarat destul de tarziu, de profesionistii care au inteles ce urmareste acest IMPOSTOR, ajuns in fruntea spionajului Romaniei. Bineinteles, cu inalte complicitati. Externe dar si interne. Pana a fost izolat in SIE, si inainte, ca ministru de Externe, MRU a actionat devastator impotriva Romaniei. MRU a fost printre cei mai vulnerabili demnitari, dupa cei care i-au girat promovarile; a ramas, in continuare extrem de vulnerabil, deci este totalmente incompatibil serviciului public loial Romaniei. Nu-l leaga absolut nimic nobil de tara noastra, al carei teritoriu il locuieste si a carei cetatenie o detine alternativ. Inselator, inselator… Nu este nici pe departe un erudit, un om de stiinta sau altceva. Are trei mari “calitati”: mitoman cu staif, poltron patentat, cleptocrat dovedit. Este un jalnic impostor, cu un CV umflat, un ambalaj amagitor pentru un spirit si suflet gol”.
Alt subiect, tangential: “ICR a fost folosit si pentru deturnarea fondurilor operative secrete ale SIE in diverse buzunare, precum si pentru plata unor operatiuni ilegale de infestare si agitare a vietii politice”. Despre actorii guralivi din presa si politica: “Tapalaga este in solda straina, ca si M. Macovei, cu care se afla in aceeasi barca. TRU – Traian Razvan Ungureanu – a fost expediat de la BBC ca suspect contagios de KCI – Kaghebita Cronica Incurabila. Mircea Marian este un caz de notorietate, cu loc garantat in patologia fatarniciei si a delatiunii. Robert Turcescu a fost extras de Gabriel Oprea de unde era, fiind incantat de gradul “onorific” de colonel, apoi plasat sub umbrela DGIA si gadilat de SIE sub Ungureanu. Aceleasi initiale, cu directie spre aripile internationaliste tradatoare ale celor doua servicii, sunt scrise cu vopsea reflectorizanta si pe fruntea lui I.T. Morar si Mircea Toma de la Agentia de Monitorizare a Presei, ultimul fiind si unul dintre coordonatorii principali ai Retelei Soros in Romania, alaturi de Alina Mungiu Pippidi.” Pornind de aici haideti sa vedem ce ne spune despre aceasta afacere si generalul Aurel Rogojan, cu functii importante atat in DSS, o jumatate din cariera sa, cat si, apoi, ca ofiter de rang inalt in SRI, cealalta jumatate, fiind printre responsabilii planificarii strategice a serviciului secret roman si unul dintre autorii pachetului de legi privind Securitatea Nationala, in ultima perioada remarcandu-se prin publicistica sa ca un critic constant al Troicii Iliescu-Magureanu-Basescu. Dar, mai intai, un motto dintr-o declaratie politica a acuzatului Ion Stan:
“În opinia noastră, serviciile de informaţii reprezintă, în acest moment, cea mai importantă redută a bătăliei unor forţe politice profund dezbinate, în care fiecare din părţi mizează pe supravieţuirea prin controlul acestor servicii. La serviciile de informaţii se află secretele măririi şi decăderii lor, iar conştiinţa acestui adevăr îi face, şi pe unii şi pe alţii, să arunce totul în joc. Dacă nu au reuşit să-şi aservească serviciile, atunci preferă să le împingă spre sinucidere, împlicându-le pe unele cu – pe altele – fără voia lor, în dispute politice.” – Ion Stan
Interviul Ziaristi Online cu generalul Aurel Rogojan: “Victimele inscenarilor razbunatoare, cu substrat politic, sunt linsate mediatic insa, pe termen lung, militantii politici hartuiti castiga in notorietate”
Rep Ziaristi Online: Domnule general Aurel Rogojan, in gazeta Evenimentul Zilei, Scanteia ARD-PDL, a aparut un articol de infierare a dvs, a jurnalistului Cornel Nistorescu si a deputatului Ion Stan, in care se sugereaza ca sunteti un fel de vector al coruptiei parlamentare si, pe deasupra, mai semnati si cu pseudonim in Cotidianul. Autoarea, respectiv semnatura Adriana Musat, are doar trei articole in doua luni de munca la EvZ, celalalte doua fiind oarecum pe acelasi “profil”. Cum raspundeti acuzatiilor din ziarul lui Tal Silberstein si Dan Andronic?
Gen Aurel Rogojan: Regula de conduita fata de asemenea subproduse, care nu au nimic comun cu jurnalistica si care denota intruzinea structurilor oculte clandestine in folosirea presei ca mijloc si releu de agresiune imagologica, ar fi sa nu luam seama. Dar, fiindca m-ati intrebat, din respect pentru interesul dumneavoastra, am sa fac cateva comentarii.
In primul rand, deplang conditia semnatarei articolului, in masura in care exista in realitate si nu este doar un nume de serviciu, alaturi de multe altele din presa infiltrata, prin care se lanseza provocarile si diversiunile mediatice. Fiindca, asa cum a tinut sa ne avertizeze Adam Michnik la o reuniune a organizatiilor jurnalistilor din Europa Centrala si de Est, “Daca Milosevici nu ar fi existat, noi l-am fi inventat”.
Lipsa de corectitudine si absenta dorintei “autoarei” de a exprima adevarul, au retinut-o de la exercitarea celei mai elementare norme de etica jurnalistica: ”Audiatur et altera pars”. Daca ma intreba, nu mai avea ce publica.
In colaborarea mea cu Cotidianul.ro am semnat mai multe zeci de articole – editoriale, comentarii, studii si documentare, cu numele si pronumele din cartea de identitate, iar uneori, daca a fost cazul, si cu gradul din livretul militar.
Dreptul de a cauta, culege si raspandi informatii, prin orice mijloace si neconditionat de frontierele statelor este consacrat de celebrul Articol 19 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului. Asa ca nu vad de ce anume ma acuza oficiosul din topul releelor de dezinformare ?
In al doilea rand, o spun clar, raspicat si fara nici-o rezerva. Am avut statut oficial de colaborator al deputatului Ion Stan in anii 2007-2008, iar anterior, cand era presedintele unei comisii parlamentare, am fost solicitat institutional pentru a-i furniza asistenta in materia reglementarii domeniului securitatii nationale si a activitatii serviciilor de informatii. Este ilegal, interzis ori impotriva vreunei cutume ?
In al treilea rand, Cotidianul.ro, asa cum si gazetarul Lucian Gheorghiu a dorit sa precizeze, nu a folosit, in referire la cazul deputatului Ion Stan, decat declaratiile sale politice, postate pe site-ul Camerei Deputatilor si publicate in Monitorul Oficial.
In al patrulea rand, asocierile fortate si neconcordante adevarului privind o relatie personala de vreo patru decenii cu domnul Cornel Nistorescu, o “intalnire si imprietenire pe taram militar, pe la mijlocul anilor ’60”, este o mostra evidenta de intoxicare si manipulare, dar si de inducere a unei supozitii tendentioase. Si unul si altul avem biografiile publice. Puteau fi accesate. Siluirea adevarului este o stratagema care ne vine din democratie sau din totalitarism? Deci portavocea cui este o gazeta de aceasta factura?
“Autoarea” nu s-a documentat nici macar in arhiva gazetei unde presteaza si in care, prin 2002-2003, eram “infierat” ca “francmason”. La conducerea gazetei era atunci Cornel Nistorescu, cu care am dat mana, prima oara, in 2007, luna iunie, ziua 28. Dar pana in urma cu doi ani, cand a intevenit colaborarea mea la Cotidianul.ro nu am avut prijejul sa stam fata in fata .
In al cincilea rand, daca domnul deputat Ion Stan ar fi dovedit ca a premeditat si savarsit cu intentie fapte incriminate de lege, cu pericol social demonstrat de probe directe incontestabile, in cadrul unei instructii judiciare in care procurorii au adunat, deopotriva, dovezile de acuzare, cat si cele de circumstantiere si aparare, atunci nimic nu ar indreptati la vreo ingrijorare. Dimpotriva.
In al saselea rand, de ce are nevoie instructia judiciara de atata publicitate si mediatizare dirijata unilateral, cine si de ce pronunta sentinte in presa, inainte de un proces echitabil ? Am in vedere toate cazurile de aceasta natura. Victimele inscenarilor razbunatoare, cu substrat politic, sunt linsate mediatic, apoi, peste ani, Justitia nu le mai retine nimic in sarcina.
In al saptelea rand, trebuie observat ca “autoarea” afirma ca eu si domnul Nistorescu suntem din sate vecine, din judetele Bihor si Hunedoara. Cum cele doua judete nu se invecineaza direct… sunt tentat sa cred ca textul a fost redactat pe undeva, pe afara, de catre cineva care nu cunoaste nici geografia Romaniei. Sau au fost incurcate fisele personale.
Nu in ultimul rand, ce ni se reproseaza? Ca punem si noi umarul la ingroparea coruptiei? Trebuie lasata sa traiasca ?!
Rep: “Seful unei retele de trafic de influenta” Ion Stan – dupa cum a fost caracterizat de europarlamentarul Traian Ungureanu, cercetat acum de DNA pentru niste pachete de Mos Nicolae si o sponsorizare pentru benzina, este unul dintre cei mai energici parlamentari, conform activitatii sale consemnate pe portalul electronic al Camerei Deputatilor. Declaratiile sale politice si interpelarile sunt majoritatea pe subiecte foarte fierbinti, in general evitate de alti parlamentari mai comozi: de la secesiunea “Tinutului Secuiesc”, ingaduita de “organele statului”, la mafia intelectuala patronata de Plesu, Liiceanu si Patapievici si dictatura “justitiarilor” de tipul comisaresei Macovei (citez din declaratiile sale). Presedintele Basescu si ungureanul sau nu lipsesc din comentariile sale la obiect. In acest context, cu expuneri publice care vizeaza infractiunile unui grup organizat, nu vi se pare cam cusuta cu ata alba operatiunea DNA?
Gen: Asa cum am mai sustinut cu alte prilejuri, chiar si in deschiderea volumului ”Fereastra serviciilor secrete. Romania in jocul strategiilor globale” reiterez un fapt notoriu: parlamentarii, cu rare exceptii, isi preiau mandatul sub povara datoriilor facute pentru campania electorala. Adica intra in Parlament “datori vanduti”. Sansa ori nesansa de a fi documentat ca infractor depinde doar de alegerea “sponsorilor” si modalitatile sponsorizarii. Daca avem in vedere aceasta dezolanta realitate o securizare a Parlamentului ca penitenciar ar sanctiona mai echitabil coruptia electorala, cu o marja de eroare de circa 5 la suta.
Domnul Stan cunoaste foarte bine legile, este avizat asupra riscurilor, nu facea parte din categoria celor obligati de imprejurari sa-si cumpere locul in Parlament. Dar, in acelasi timp, iar intrebarea dumneavoastra este avizata, dansul a deranjat prin militantismul sau politic subordonat, nu neaparat partidului din care face parte, cat mai cu seama interesului public, pe care l-a identificat corect si servit loial, chiar cu riscul de a avea probleme in partid. Si a avut probleme foarte serioase in partid, fiindca a demascat in declaratiile sale politice afacerile nebuloase, ca sa le spunem asa, ale sponsorilor personali ai unora dintre liderii marcanti.
Oamenii de afaceri, mai cu seama cei care isi datoreaza profitul contractelor publice, au moral indatatoriri de caritate, cum sunt si darurile simbolice pentru copii, fie de Mos Niculae sau Mos Craciun. Desigur, acesta nu este un argument cu valoare juridica, dar este o oportunitate pe care politicienii nu o scapa.
Dar, a folosi o astfel de imprejurare ca pretext pentru a servi poporului insetat de justitie un “mare caz de coruptie” si a cere arestarea in plina desfasurare a campaniei electorale, nu poate ramane in afara unor determinari de cu totul alta natura, decat cea a corectei aplicari a legii. Cine nu cauta si nu alearga dupa sponsorizari in campania electorala? Asa ca intrebarea: ”De ce Ion Stan?! “ poate aparea ca fireasca.
Rep: Dl Ion Stan este vicepresedinte al Comisiei comune permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI si vicepresedinte al Comisiei comune speciale a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea pachetului de legi privind Securitatea Naţională. Dvs sunteti general de brigada SRI (rez). Intamplator, unele dintre subiectele abordate de domnia sa se regasesc si in cartea dvs, “Fereastra Serviciilor Secrete”, laudata chiar si la B1 Tv, de Ion Cristoiu. Credeti ca de aici s-a facut o legatura?
Gen: Nu-i nimic intamplator! Doar ca maestrul Ion Cristoiu, al carui loc in istoria presei din Romania va fi cu interes cercetat de viitorime, mi-a spus cinstit si direct, “Despre chestiunea maghiara nu discutam. Au compromis-o unii si altii si… “. Da, domnul deputat Stan, cu prietenii speram si sincere printre parlamentarii maghiari, nu a menajat derapajele extremismului neorevizionist si a avut, si din acest considerent, unele discutii “neconventionale” cu Adrian Nastase, care i-a reprosat ca-i strica randuilelile convenite cu U.D.M.R.-ul.
Opera politica a deputatului Ion Stan, consemata de analele parlamentului, ramane si o vor judeca cei ce ne urmeaza. Cele ce i se vor intampla, nu vor putea fi extrase din contextul activitatii sale politice. Ca regula, pe termen lung, militantii politici hartuiti castiga in notorietate.
Rep: Se spune ca cine lucreaza in Comisia SRI nu este lipsit de tangente cu principalul serviciu secret roman. In acest context putem vorbi de un razboi intre servicii, de o razbunare a unei aripi internationaliste din SIE sau DGIA contra oamenilor SRI sau de o politizare excesiva a serviciilor? Nu va este frica ca urmeaza sa deveniti si Dvs o tinta?
Gen: Aveti o intuitie patrunzatoare. Cazul in speta pune si chestiuni care tin de “nesfarsitul razboi fratricid dintre servicii”, asa cum l-a caracterizat Claude Silberzahn, referindu-se la niste realitati franceze, dar prezente peste tot. Domnul deputat Ion Stan a cerut o reforma structurala, demolatoare pentru excrescentele nefiresti ale unor structuri special. Asa cum spuneam la recenta lansare a cartii mele, la care ati participat, impreuna cu elita de informatii a unui intreg judet, fac parte din categoria vinovatilor de serviciu. Acesti vinovati sunt si tinte permanente de serviciu.
Rep: De ce spun aceasta: pentru ca, in mediile jurnalistice se speculeaza ca in presa si politica, mai ales in zona din care vin aceste atacuri al dvs si la Ion Stan, isi fac de cap agenti acoperiti ai SIE facuti la apelul bocancului mai ales pe vremea lui Ungureanu. Este vorba de personaje culese din bazinul Soros, care acum beneficiaza de multipla protectie (Soros, servicii secrete straine, Cotroceni, SIE, DGIA plus Parlamentul European sau alte institutii unde activeaza, cum a fost cazul ICR-ului sau IICCMER-ului) si care actioneaza, sub steag strain, pentru a deservi interese personale sau de grup organizat, de cele mai multe ori impotriva intereselor Romaniei. Din informatiile care circula prin presa dintre cei mai servili agenti de acest gen se detaseaza: Robert Turcescu, Dan Tapalaga, Mircea Marian, Grigore Cartianu, activul Mircea Toma, multiplul Bogdan Chirieac, comisareasa Monica Macovei si sublocotenentii sai, fostii utecisti de frunte Cristian Preda si Traian Razvan Ungureanu. Cum comentati?
Gen: Ne apare evident ca exista multa dereglementare si dezordine in ceea ce priveste comanda si conducerea acestor agenti. Fiecare dintre noi suntem agenti ai unei cauze, vectori ai unor idei… Fiecare natiune se apara si prin mijlocirea agentiilor sale secrete, a oamenilor care le populeaza ori colaboreaza cu ele, voluntar ori motivati. La noi, din pacate, par a se fi inversat rolurile. Agentii unor entitati straine dau tonul, au bagheta Dirijorului si, de aici, suma consecintelor inevitabile.
Aparitiile si prestatiile publice ale celor mentionati de dumneavoastra pot face obiectul unor interesante studii de caz. Poate chiar merita, dar nu este bine ca asemenea chestiuni sa fie abordate sub impulsiuni de moment. In particular, v-am indicat sensibilitatile si nuantele unora dintre cazurile aduse in discutie. Dar sa nu uitam ca in lumea dominata de cultul secretului misuna si multi mercenari, aventurieri, nebuni, unii de geniu, delatori de mare vocatie ori complexati…
Rep: Din punct de vedere al problematicilor de securitate nationala, prestigiului international si vulnerabilitatilor Romaniei, credeti ca dupa 9 decembrie se poate repeta un scenariu de genul “loviturii de stat” de la referendumul pentru demiterea presedintelui Romaniei, cu contestarea alegerilor pe motiv de “frauda masiva”, etc, etc, etc?
Gen: Eu sunt adeptul rationalitatii in deciziile de stat, dar experientele de care am avut parte, pot fi un suport pentru predictii care sa ne determine “sa fim pregatiti si pentru raul la care nu ne asteptam.”
Rep: Cum credeti ca poate fi aparata Romania pe viitor in fata acestui tavalug antiromanesc care isi bazeaza atacul la adresa statului national unitar roman pe un adevarat cal troian cu diversi magari si catari inflitrati in epicentrul aparatului de securitate al tarii?
Gen: Sunteti glumet, malitios, cinic ori de toate la un loc, domnule Victor Alexandru Roncea? Apararea in astfel de imprejurari, depinde de forta constiintei civice nationale si de factorii care o pot valoriza benefic interesului comun.
Ati participat si dvs, alaturi de mine si alti specialisti si combatanti pe frontul invizibil, la cateva evenimente publice importante, unde salile erau arhipline. Pe mine cel mai mult m-a impresionat dorinta de adevar, dreptate, justitie si demnitate a oamenilor prezenti, dintre care nu au lipsit tinerii. Intr-un tineret educat sanatos, in spritul valorilor nationale perene, adversar al minciunii si intolerant la mizeria politicii trebuie sa ne punem sperantele. Un tineret in masura sa ne judece corect greselile, procesand obiectiv experientele trecutului, pentru a fi feriti de surprizele a ceea ce astazi are aparenta de adevaruri, dar viitorul le va dezvalui ca au fost falsuri. Fara independenta presei, fara eliberarea canalelor de comunicare publica de dictatura familiilor politice transpartinice, un adevarat cancer al democratiei, nu este posibil un reviriment real pe termen scurt.
Generalul de brigada SRI (r) Aurel I Rogojan, acuzat de Scanteia Zilei ca se afla in spatele deputatului Ion Stan, vicepresedintele Comisiei Parlamentare pentru controlul SRI, invinuit de DNA, ARD si presa Retelei Soros de grave fapte “neinteligibile” de coruptie si mita electorala (pachete de Mos Nicolae – vezi stenograma mai jos), s-a hotarat sa rupa tacerea si sa prezinte adevarul, intr-un interviu acordat in exclusivitate portalului Ziaristi Online. Pana maine, cand veti afla, printre altele, din surse sigure, si o lista a principalilor agenti de influenta din presa si politica ai Retelei Soros, SIE si DGIA din cadrul filierei internationaliste care a acaparat “institutiile statului”, cititi o parte din ce a deranjat DNA-ul… si nu numai.
Mai intai un extras din “actul de acuzare” marca DNA folosit pe final de campanie de Tribunalul Poporului Ungurean:
“STAN ION: Nu, stai puţin! Eu trebuie să fac… Am în colegiu cinci mii de… şase mii de copii.
DIMA SORIN NICUŞOR: Da.
STAN ION: Trebuie să fac nişte pacheţele pentru Moş Nicolae. Două portocale, două banane, o ciocolată şi o napolitană.
DIMA SORIN NICUŞOR: …[neinteligibil]…
STAN ION: …[neinteligibil]… câte fac.
DIMA SORIN NICUŞOR: Gata! Vă dau…ă… vă dau răspuns pe, pe …[neinteligibil]…
STAN ION: Da. Da, da. Ca să-mi spui ce… Da’ vezi că pungile ţi le dau eu, că sunt pungi cu Moş Nicolae.
DIMA SORIN NICUŞOR: Îhî. Sunt marcate de …[neinteligibil]… dumneavoastră şi …[neinteligibil]…
STAN ION: Nu! Nu, nu, că nu …[neinteligibil]…
DIMA SORIN NiCUŞOR: Aoleu!
STAN ION: N-avem voie să dăm produse alimentare, a dat PONTA… a dat PONTA…
DIMA SORIN NICUŞOR: A dat or do… ordonanţă, da.
STAN ION: Ordonanţă.
DIMA SORIN NICUŞOR: Ă… păi, eu… mâine, mâine?
STAN ION: Da.
DIMA SORIN NICUŞOR: Ne-auzim mâine, să dau… ?
STAN ION: Da.
DIMA SORIN NICUŞOR: Bine!
STAN ION: Da’ nu …[neinteligibil]…
DIMA SORIN NICUŞOR: Nu e, nu, nu. Bine, vă salut, sănătate!”.
Aceasta se pare ca a deranjat anticoruptii din DNA. Pe buna dreptate! Acum sa vedem ce ar fi putut deranja poporul ungurean al ARD:
Ancheta săptămânalului italian L`espresso: Autorităţile române protejează afacerile Camorrei. Mafia napoletană sufocă România cu gunoaiele italienilor.
Proiect de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii
Propunere legislativă privind instituirea unei indemnizaţii sociale minime garantate pentru persoanele în vârstă care nu primesc pensie
respinsă definitiv
ETC, ETC, ETC
Alte declaratii politice – din care nu lipsesc Plesu, Patapievici si Liiceanu, interpelari, care o privesc pe “comisareasa Monica Macovei” si propuneri legislative cu caracter national puteti gasi la pagina sa de deputat roman de pe site-ul Camerei Deputatilor
Exemplu:
20.”Nimic nou în politica externă a României” – o concluzie surprinzătoare a preşedintelui Traian Băsescu la întâlnirea anuală cu ambasadorii şi consulii generali ai României”
“(…)
Doar cu numai câteva zile înaintea întâlnirii cu ambasadorii, Traian Băsescu a ieşit pentru întâia oară la scena declaraţiilor belicoase la adresa puterii de la Chişinău, declarând ameninţător: “Este ultima agresiune la adresa României orchestrată şi vom răspunde extrem de dur, de data asta. S-a mers prea departe”.
Peste numai două săptămâni, acelaşi vehement Traian Băsescu îi compătimea pe Voronin, pe primul său ministru şi pe ministrul de externe de la Chişinău, găsindu-le scuze şi spunând că nu ar dori să fie în locul lor sub presiunile Moscovei şi ale Tiraspolului, care i-ar determina, chipurile, să-şi piardă uzul raţiunii şi să vadă negru în faţa ochilor numai ce aud de români şi România.
Dar până să se ajungă la ultima agresiune, în fapt cea mai recentă din partea pigmeilor de la Chişinău, la adresa României, relaţiile româno-moldave au înregistrat evoluţii extrem de sinuoase, condimentate cu grave ofense şi atacuri la demnitate, ajungându-se până la provocări pe care România le-a suportat cu o resemnare pe care Voronin, după mintea şi instructajul Moscovei, ar fi putut să o interpreteze ca vinovăţie.
S-a acrit vinul de dar al neamului Voronin şi nimic nu-i nou în relaţiile externe ale României, cetăţene-preşedinte?
Aproape concomitent cu reuniunea ambasadorilor, Rompetrolul a devenit kazah.
Consilierii şi generalii din preajma cetăţeanului-preşedinte au încasat perdafuri grele. Putin şi Bush ştiau că Kazahstanul va cumpăra Rompetrolul, Băsescu, nu.
Aşadar chiar nimic nou în politica externă a României?!
Nu fiindcă ar fi lipsit evenimentele, ci pentru că sistemele informativ-analitice diplomatic, al Serviciului de Informaţii Externe, şi cele al Direcţiei Generale de Informaţii al Armatei ori nu mai există, ori nu mai lucrează pentru Preşedintele României. Dar pentru România?
(…)
Constatăm că nu avem strategie de relaţii externe, fiindcă în locul unor instituţii naţionale oficiale care să se ocupe de studiile strategice de politică internaţională, Guvernul finanţează un aşa-zis Institut Cultural Român, care se ocupă de imaginea externă a directorului sau şi a garniturii de aplaudaci ai puterii, a căror operă necunoscută în ţară este publicată în ediţii de lux peste hotare.
Patapievici, Pleşu, Dinescu, Liiceanu et comp. sunt livraţi ca hrană spirituală românilor de pretutindeni, în vreme ce la Chişinău nu se permite dezvelirea unui bust al clasicului Liviu Rebreanu.
Românii de pretutindeni sunt faultaţi de la Bucureşti, cetăţene-preşedinte, inclusiv prin blocajul şi lentoarea cu care “draga dumneavoastră Monica” a tratat proiectele legislative necesare apărării identităţii românilor din străinătate. (…)”
Motto: “Nu poţi să spui că, după ce un om a servit ca şef al unuia dintre serviciile de informaţii, cu care vorbesc zilnic, un om pe care te bazezi mai ales în întâlniri care nu sunt uşoare, că nu sunt cu sindicatele, mai poţi pune un semn de întrebare că nu ai avea încredere în el, că nu e o chimie a încrederii, în capacitatea lui de a fi responsabil, în capacitatea lui de a fi loial unor obiective de interes naţional, nu persoanei Băsescu, în capacitatea lui de a organiza lucrurile?!” – Traian Basescu, Presedintele Romaniei, despre alesul sau, Mihai Razvan Ungueanu
Pe ce lume trăieşte MRU?
Mihai Răzvan Ungureanu, ex-premier, ex-director SIE, ex-lider judeţean UTC, ex-ministru de Externe, ca să nu fie uitat cu desăvârşire, se bagă singur în seamă, şi din când în când aruncă câte o cugetare la plesneală, cum s-a întâmplat, deunăzi, la Digi 24, unde semeţ a spus că nu are nici o emoţie că ARD va ajunge la guvernare după 9 decembrie a.c. Dar nu graţie votului popular. Şi iată mostra de raţionament electoral a fostului premier de numai 72 de zile, neîndoielnic unul dintre cei mai slabi în perioada post-decembristă. „În ceea ce priveşte ARD, nu mă refer aici la un câştig de ordin cantitativ, cine ia peste cinzeci la sută, cine ia sub cinzeci la sută. Victoria ARD se marchează prin capacitatea de a construi în urma rezultatului alegerilor generale o coaliţie de guvernare aptă să ofere un nume pentru premier şi eventual să-l şi treacă prin Parlament (…). Cu cât obţinem mai multe voturi, cu atât oportunitatea de a deschide negocierile într-o coaliţie de guvernare cresc, şi evident, cresc şi opţiunile unei alianţe post electorale”. Logica şuie a lui MRU mai degrabă consternează. Fiindcă prima lui grijă ar fi să câştige mandatul de parlamentar în colegiul din judeţul Arad, unde s-a refugiat. Şi unde trebuie să-şi convingă alegătorii să-i dea votul. A fost o vreme când preşedintele Traian Băsescu nu punea preţ decât pe politicienii validaţi prin vot popular, şi dintre aceştia pe cei care făceau scor. Şi evaluarea era corectă. Ori, dacă ne luăm după declaraţia liderului PDL, Vasile Blaga, apărută în „România Liberă”, Alianţa România Dreaptă (ARD) a fost construită prea târziu, aflându-se, conform sondajelor, sub scorul PDL. Mai mult, pragmaticul om politic consideră că Mihai Răzvan Ungureanu făcea bine dacă intra direct în PDL, decât să-şi facă propriul partid. Reproşul, deşi voalat, tot reproş rămâne. Cu alte cuvinte, PDL plus Forţa Civică plus (o parte) din PNŢCD, care formează ARD, are un scor mai mic decât PDL. Ceea ce înseamnă că aportul electoral al lui MRU este unul „pe minus”, că tot se arată domnia sa „priceput” la aritmetică. Şi iată cum îl descria, într-un portret, descoperitorul său, prin 1998, eseistul Andrei Pleşu: „N-aveam de unde să ştiu, atunci, că diplomația și politica în genere erau pentru el nu simple dexterități anexe, conjuncturale, ci ingredientele unei vocaţii”. Vocaţie… pe dracu!
Corpul de control al primului-ministru va sesiza organele de urmărire penală în legătură cu posibile fapte de natură penală comise în perioada 2010-august 2012 la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, prin efectuarea unor cheltuieli de servicii şi deplasări, transmite Mediafax.
Decizia a fost luată după ce Corpul de control al primului-ministru a efectuat o verificare la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) pentru perioada de activitate cuprinsă între 1 ianuarie.2010-25 august 2012.
Cheltuielile invocate sunt legate inclusiv de serviciile contractate pentru fostul preşedinte al Consiliului Ştiinţific al institutului, Vladimir Tismăneanu, şi directorul Mihail Neamţu.
Guvernul aminteşte că, prin HG 134/2010 pentru modificarea şi completarea HG nr. 1372/2009 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, a fost modificat cadrul normativ de organizare şi funcţionare a Institutului, fiind eliminat textul care reglementa scopul principal pentru care a fost înfiinţat Institutul în anul 2005, respectiv acela de “Investigare ştiinţifică şi identificare a crimelor, abuzurilor şi încălcărilor drepturilor omului pe întreaga durata a regimului comunist în România, precum şi sesizarea organelor în drept în acele cazuri în care sunt depistate situaţii de încălcare a legii”. (…)
Conform referatelor justificative realizate de secretarul ştiinţific, Iacob Bogdan, şi de preşedintele executiv al Institutului, Stanomir Ioan, în aceeaşi perioadă a anului 2010 (9-30 Iunie) s-a aprobat “proiectul” intitulat “Stagiu de coordonare a activităţii de cercetare a IICCMER şi de finalizare a agendei ştiinţifice pentru anul 2010″, care în fapt reprezintă justificarea plăţii cazării şi a mesei, timp de 21 de zile la Vila lac 2 pentru preşedintele Consiliului Ştiinţific -Tismăneanu Vladimir.
Nota Ziaristi Online: Vila lac 2 se afla in Cartierul Primaverii, supranumit “Cartierul Rosu”, pe malul lacului Floreasca, si este vila de protocol in care a locuit Lica Gheorghiu, fiica lui Gheorghe Gheorghiu Dej. Se afla in vecinatatea imediata a Vilei Lac 3, resedinta lui Traian Basescu (Vezi Wikimapia). Despre Cartierul Primaverii, in care a locuit pana la implantarea in strainatate, insusi fostul propagandist comunist V.I. Tismaneanu are tupeul sa scrie un articol pe portalul lui Soros “Contributlers”, unde, sub titlul “Fortareata nomenklaturii“, ne informeaza ca “Lica Gheorghiu, sotul ei Gheorghe Radoi si cei trei copii ai Licai din prima casatorie cu Marcel Popescu, Sanda, Gheorghe si Mandra, adoptati de Dej, au fost obligati sa paraseasca locuinta de la lac (o vila somptuoasa)”. Ca sa stea el acum!
Valoarea lui Cărtărescu, Andrei Şerban, Silviu Purcărete sau Dan Perjovski e după cât investeşte în ei ICR. Ca şi în Andrei Pleşu, deşi investesc şi alţii, cum e Humanitas, care la randu-i este subventionata, iar ultima lui carte, despre parabolele lui Iisus, premiată pe blat de Uniunea Scriitorilor, în chiar vinerea Târgului, dar nu la Târg, este un cogea truism.
Biblioteca Județeană a fost gazda unei manifestări editoriale aparte odată cu lansarea celor 27 de volume intitulate ”Documente din Arhiva Corneliu Zelea Codreanu”, ale editorilor Victor Roncea şi Gheorghe Buzatu