Uniunea Europeană studiază modalităţile de integrare a Republicii Moldova şi Ucrainei în organismul european, alături de România şi celalalte 27 de state membre, după cum s-a demonstrat la Summitul de la Vilnius. În Republica Moldova, care conţine o parte din Basarabia cât şi Transnistria, care şi-a autodeclarat independenţa provocând războiului de la Nistru din 1992, enorma majoritate a locuitorilor sunt români basarabeni. Dar şi în Ucraina trăiesc numeroşi români, în regiunea Bugeac, fosta Basarabie istorică, acum considerată sudul Basarabiei, în Transcarpatia, dincolo de Tisa, cât şi în nordul Bucovinei, unde capitala regiunii administrative este Cernauţiul.
Fotografa Cristina Nichituş Roncea a întreprins în ultimii ani numeroase vizite de documentare peste Tisa, Prut şi Nistru, pentru Basarabia-Bucovina.Info, un “Proiect interactiv de recuperare vizuală a spaţiului istoric românesc” cofinanţat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni de pe lângă Guvernul României, acum înglobat în MAE. În cadrul proiectului susţinut de academicianul Dinu C. Giurescu, premiat de Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România şi sprijinit de numeroşi parteneri profesionali, au fost fotografiate obiective istorice româneşti, monumente, sate tradiţionale, biserici şi mânăstiri, cetăţile de la Nistru, cimitire ale eroilor români cât şi urmele lăsate de ocupaţia sovietică, tradiţii şi obiceiuri vechi dar şi viaţa de zi cu zi a românilor din cele două foste state ale URSS. Zeci de mii de kilometri străbătuţi au adunat serii de fotografii ce urmează să fie publicate într-un album despre frumuseţile Basarabiei române şi nordului Bucovinei în care va fi şi povestită în detaliu incursiunea fotojurnalistica şi provocările ei, de la Cernăuţi, Chişinău, Tighina, Tiraspol dar şi de la Bucureşti. Dintre miile de cadre realizate va prezentăm o selecţie de 48 de fotografii. – Marius Smădu / Mediafax Foto
Vedeti fotografiile si povestile lor laMediafax Zoom
Ziua de 28 iunie 1883 este ultima zi de lucru a ziaristului Mihai Eminescu, în redacţia „Timpul”. A fost ziua când temutului publicist i-a fost luat dreptul de a mai activa în rândul presei, pentru atitudinea sa tranşantă în ceea ce înseamnă moralitatea întregii societăţi.
Cinstind munca, talentul, harul şi dăruirea ziaristului Mihai Eminescu, ca deschizător de drumuri pentru lucrătorii din presa românească viitoare, Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România, organizează un eveniment inedit – Premiile UZPR – ”Eminescu, ziaristul“.
În ziua de 28 iunie 2013 ( zi de vineri ), de la ora 13,00, în Rotonda de la Muzeul Naţional al Literaturii Române, UZPR va organiza lansarea unei lucrări, a unui dosar de presă, purtând semnătura unui important scriitor, aplecat asupra studierii vieţii şi activităţii marelui ziarist – Nicolae Georgescu. Evenimentul mai cuprinde acordarea unui număr de două premii ”Eminescu, ziaristul”, îndreptate spre doi eminoscologi, pentru care se vor prezenta laudaţiile. Va fi şi un recital artistic, susţinut de actori reputaţi. Manifestarea prilejuieşte evocări din viaţa ziaristului.
Sunt invitaţi şi aşteptaţi să fie prezenţi, ziarişti din presa scrisă şi audiovizuală, scriitori, oameni de cultură, personalităţi ale vieţii publice.
Maine se implinesc 45 de ani de la prima emisiune militara, difuzata la TVR cu exact o săptămână înainte ca trupele Tratatului de la Varşovia – mai putin Romania – să invadeze Cehoslovacia. Momentul aniversar va fi serbat astazi la Cercul Militar National, Sala de Marmura, in prezenta Ministrului Apararii. Actualmente “Pro Patria” este o emisiune săptămânală realizată de Redacţia Emisiunilor Militare de Televiziune din cadrul Trustului de Presă al Ministerul Apărării Naţionale, ne informeaza realizatorii ei. Începând cu 15 Martie 2013 emisiunea este difuzată pe TVR1 în fiecare zi de vineri la ora 13.00, se arata pe Pagina de Facebook a Centrului de Televiziune şi Film al MApN. Presa militara, o presa sobra si profesionista, intesata cu informatii de pe teatrele de operatiuni dar si din inima Romaniei, poate fi consultata in plenitudinea ei – ziare, reviste si documentare video – pe portalul Trustului de Presa al MApN www.presamil.ro.
“Mereu atenţi la dorinţele privitorilor, realizatorii de azi ai Redacţiei militare de televiziune Pro patria, refuză să se resemneze. Experienţa în munca de televiziune, sinceritatea comunicării, decenţa gesturilor, demonstrează că demersul jurnaliştilor militari a rămas nealterat.”, scrie colonelul (r) Benone Neagoe, care si-a dedicat peste 20 de ani acestei emisiuni, incepand cu zilele de dupa decembrie 1989. Detalii pe larg, pe site-ul Uniunii Ziaristilor Profesionisti, UZP.ORG.RO.
UZP.ORG.RO:Astăzi ne vom referi la cei care au primit Marele Premiu pentru producţiile de televiziune, 2012. Trofeul oferit de UZPR, la Gala din 23 martie 2013, a revenit documentarului „ Afganistan- un tărâm al contrastelor”, o producţie a Trustului de Presă al Armatei. Autorii acestuia, Benone Neagoe si Gabriel Cobasnian (foto dreapta, de Eugen Mihai), se prezintă :
Benone Neagoe
Redactor şef la Redacţia emisiunilor militare de televiziune.
A realizat şi moderat, timp de douăzeci de ani, emisiunea PRO PATRIA, pe teme de actualitate şi politică militară. A căutat la orice pas noutatea, în garnizoanele din ţară sau în teatrele de operaţii din Irak, Afganistan, Bosnia-Herţegovina şi Kosovo, a transmis, în direct, pentru Televiziunea Română, toate evenimentele importante din Armată: Parada militară de la 1 Decembrie, Ziua Eroilor, Festivalul Internaţional al Muzicilor Militare.
Reportajele, documentarele, anchetele şi emisiunile lui s-au plimbat pe la tot felul de festivaluri la Paris, Roma sau New York de unde s-au întors cu premii şi menţiuni speciale. Uniunea Ziariştilor Profesionişti i-a acordat lui Benone Neagoe, Ordinul Ziariştilor clasa I.
„Un reportaj de pe frontul afgan, cu militari români în rolul principal, este, fără precizări suplimentare, o promisiune. Gabriel Cobasnian transformă în imagine fiecare emoţie. Am reuşit pentru că am crezut în el. Filmele lui au de toate: forţă, pasiune, tandreţe, echilibru, luciditate şi imaginaţie. Au metaforă şi tresărire.
Pentru mine, această recunoaştere este un motiv în plus de sărbătoare: „Pro Patria”, emisiunea pentru care a fost realizat documentarul, aniversează, la sfârşitul acestei săptămâni, 45 de ani de existenţă. Performanţă egalată în România doar de o singură emisiune de televiziune: „Teleenciclopedia”. Şi pentru că redacţia „Pro Patria” a fost, timp de 20 de ani, pentru mine, a doua casă, cu mulţi, foarte mulţi prieteni, doresc să le dedic acest premiu”.
Iar noi îi spunem lui Benone Neagoe „ La mulţi ani ! ”, de ziua lui (28 martie ). Cu sănătate, multe împliniri şi bucurii !
Gabriel Cobasnian
Director de imagine la Studioul cinematografic al Trustului de Presă al Ministerului Apărării Naţionale.
Stilul: provocator şi elegant. E încăpăţânat, nonconformist, original şi îndrăzneţ. Caută subiecte pe măsură, nu se teme de nimic, cu atât mai puţin de munca grea. Încearcă adesea să depăşească bariere până atunci netrecute. Crede în ceea ce face şi vorbeşte despre ceea ce crede.
Documentarele sale „Să nu-i uităm”, „Românii din provincia Dhi Qar”, „Mansarda cu amintiri”, „Alarmă în munţi”, „Profesioniştii”, „Voievodul Măria Sa Ştefan”, „Români la poarta cerului afgan”, i-au adus notorietatea şi numeroase premii naţionale şi internaţionale.
„Eu am vrut de la bun început să fac un film, nu un reportaj, îmi trebuia un comentariu, nu interviuri. Am crezut foarte mult în acest proiect şi mi-a plăcut să-l realizez, mai ales că nu sunt puţini aceia care l-au apreciat şi, prin obiectivitatea lor, mi-au confirmat propria-mi subiectivitate. Aveam nevoie de un om cu un condei profesionist care să înţeleagă ceea ce îmi doresc şi să aibă o anumită sensibilitate. Toate acestea le-am găsit în persoana lui Benone Neagoe. Colaborarea cu el a fost impecabilă. Din păcate, s-ar putea ca aceasta să fie ultima recunoaştere pe plan profesional, având în vedere că eu m-am retras din competiţia cu filmul. Este interesant că acest ultim omagiu mi l-au adus ziariştii, nicidecum cineaştii”.
Veniseră americanii să preia sarcinile românilor, iar după briefing colonelul Vreme i-a invitat să vadă filmul. Dacă începeaţi cu acest film, au spus americanii, nu mai era nevoie de niciun briefing. Este atât de elocvent în privinţa a ceea ce fac românii şi rezultatele mandatului lor!
O altă amintire care îmi dă fiori a fost o misiune de noapte când s-au iscat mici încercuiri şi a trebuit să intervină elicopterele americane pentru a ne scoate dintr-o situaţie oarecum delicată. Este un moment pe care eu nu-l voi uita niciodată.
“Ca istoric, sunt absolut sigur ca, mai devreme sau mai tarziu, legitimitatea istorica a Romaniei Mari, in frontierele ei de la sfarsitul lui 1918, va triumfa”, acestea au fost cuvintele cu care s-a incheiat ceremonia de premiere a echipei portalului Basarabia-Bucovina.Info la Gala Premiilor Uniunii Ziaristilor Profesionisti din Romania, desfasurata sambata, 23 martie, la Cercul Militar National din Bucuresti. Premiul I, oferit de UZP, a fost dedicat de fotografa Cristina Nichitus Roncea si jurnalistul Victor Roncea romanilor din Basarabia, la aniversarea a 95 de ani de la Unirea provinciei romanesti, “pentru totdeauna” cu “Mama sa, Romania”, cat si apropiatilor care s-au jertfit pentru Moldova de Rasarit.
Premiul I la Sectiunea Presa Scrisa si Online a Premiilor UZP pe 2012, acordat portalului Basarabia-Bucovina.Info, la un an de la lansare, a reprezentant pentru noi o confirmare a faptului ca, desi nu am incarcat inca decat o mica parte din materialul documentar urias rezultat in urma deplasarilor noastre in Rasaritul romanesc, valoarea documentelor inserate, a fotografiilor si imaginilor video este recunoscuta pe merit in corpul profesionistilor mass-media. Am fost si suntem fericiti pentru aceasta confirmare care ne dovedeste necesitatea existentei unor proiecte educative despre spatiul istoric si cultural romanesc in zona multimedia online, de unde se revendica si se formeaza cultura tinerilor de azi. Aceasta in conditiile in care, din pacate, presa scrisa sau tv este, in cea mai mare parte, adepta ignorarii realitatilor istorice si faptice, de zi cu zi, ale romanilor din jurul Romaniei.
Uniunea Ziaristilor Profesionisti, pe langa recunoasterea valorilor si a sentimentelor nationale, a tinut, probabil, sau, daca nu si-a propus acest lucru, a reusit oricum sa amelioreze acest dezechilibru existent in media atunci cand s-a decis sa premieze “reportajul, ancheta publicistică şi articolul de atitudine în slujba promovării/apărării identităţii culturale a comunităţilor româneşti, din afara fruntariilor României”. Gratie Uniunii profesionistilor din mass-media, care are membri la nivel mondial, romanii din toate colturile lumii pot fi acum mai aproape de Basarabia. Ii multumim!
Cum acest premiu este un adevarat “Premiu Oscar al Presei Romane”, se cuvine sa multumim, in egala masura, tuturor celor care ne-au calauzit. Am multumim si multumim in primul rand indrumatorilor nostri de specialitate in acest proiect, profesorului Florin Constantiniu – cu al carui material despre Saptamana Patimilor Basarabiei, o prefata la lucrarea altui regretat istoric si jurnalist, Mihai Pelin, am si lansat acest site: Florin Constantiniu despre Săptămâna patimilor -, apoi academicianului Dinu C Giurescu, de a carui sustinere suntem asigurati in continuare, si profesorului Gheorghe Buzatu, care ne-a facilitat accesul in secretele Arhivelor secrete, atat de la Washington cat si de la Moscova.
Am citit la Raoul Sorban, in capitala sa lucrare “Invazia de stafii” (Editura Meridiane, 2003), pe care mi-a inmanat-o la conacul sau din Stoiana, Cluj, am citit precum ca: “Ungaria a participat la razboiul anti-sovietic cu o armata – a II-a – compusa din 256.000 de combatanti, dintre care cca 150.000 erau romani, iar ceilalti proveneau din randurile altor “nationalitati” (slovaci, svabi, ruteni, etc) Daca la Cotul Donului armata ungara a suferit cea mai dezastruoasa infrangere din intreaga sa istorie moderna, pe planul intern al politicii de maghiarizare, infrangerea militara, cu pieirea a 100.000 de romani, morti si disparuti, a reprezentat un succes in conformitate cu ansamblul doctrinelor ungare de maghiarizare a tarii”.
La 95 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, o sală din Parlamentul României va purta numele cărturarului şi filantropului basarabean Vasile Stroescu, primul preşedinte al Camerei României reîntregite, român născut în Basarabia, luptător pentru apărarea drepturilor românilor şi un promotor al culturii şi educaţiei în limba română în Basarabia, dar şi în Transilvania. Tot azi a avut loc la Parlament si lansarea volumului “Documentele anexării Basarabiei. Corespondenţa diplomatică Paris-Sankt Petersburg 1807-1812″ coordonat de jurnalistul și istoricul George Damian,
Este Duminica Iertarii. Imi cer iertare tuturor celor pe care i-am suparat. De ma vor ierta, vor dovedi ca sunt crestini. De nu, mergem mai departe. Doamne ajuta!
Pustnicii se roagă în grote şi în crăpăturile pământului pentru salvarea noastră, smeriţi şi neştiuţi de nimeni, decât de bunul Dumnezeu. Fără sacrificiul şi rugăciunea lor, am fi ca pulberea pământului! Să mai lăsăm, când şi când, lumea cu globalismul şi tehnologia ei şi să ne gândim la ce scrie pe crucea părintelui Paisie Olaru: “Ce eşti tu astăzi, am fost noi ieri. Ce suntem noi astăzi, vei fi tu mâine”.
De curînd, o delegaţie a Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România – alcătuită din cîţiva dintre cîştigătorii premiilor UZPR pentru producţii jurnalistice din presa scrisă, on-line şi audiovizual pe anul 2012 – a efectuat o călătorie de documentare la Graz (Austria), la invitaţia Asociaţiei AUT PRO ROM, organizaţie a comunităţii de români din Landul Steiermark.
” Dacă aceasta este democraţia, mai bine să fie o mână de fier care să pună mâna pe acest putregai politic!” Cu alte cuvinte, dacă nu se modifică sistemul electoral, Parlamentul va fi cel mai mare duşman al democraţiei. Parlamentul este cea mai bună imagine care o dă despre democraţie. Dacă aceştia sunt aleşii poporului, iar aceasta este democraţia, încep să aibă îndoieli.
December 4th, 2013 
VR 
Posted in 
Tags: 
