Foto Arhivele Naţionale: Daniel Siegfriedsohn
Colorizare: ColoRostariu
Detalii: 24 iunie 1927
Ilustraţia de copertă şi interior a Nr. 472 al prestigioasei reviste Cultura ii apartine fotografei Cristina Nichitus Roncea si reprezinta imagini cu cetatile “atletului lui Hristos” de la Nistru, fotografii realizate in cadrul proiectului Basarabia-Bucovina.Info. Mai multe detalii, aici.
“Putna este Ierusalimul neamului românesc, iar mormântul Sfântului Ştefan cel Mare este altarul conştiinţei naţionale. Pentru noi, românii, ziua de 2 iulie trebuie să fie zi naţională, iar Sfântul Voievod Ştefan cel Mare este erou al întregului nostru popor. În Actul Patriarhal, care hotărăşte ca data de 2 iulie să fie al doilea hram al Mănăstirii Putna, s-a împlinit un crez al poetului Mihai Eminescu!” – Înaltpreasfinţitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților – Putna.Ro
Vedeti si: Cetatea Chilia – Turnul transformat in closet
Cetatea Hotin – piatra de hotar la Nistru. Foto, Video, Harta, Istoric, Poveste
Cetatea Albă – pintenul lui Ştefan la Marea Neagră
Cetăţile româneşti de la Nistru – “pumnii strânşi ai Europei creştine”
Cetatile romanesti de pe Nistru – Ilustrate si fotografii vechi
Când a fost să moară Ștefan (fragment)
de Ștefan Octavian Iosif
Când a fost să moară Ștefan
Multă jale-a fost în țară
Şi la patul lui de moarte
Toţi boierii s-adunară.
Cu un dangăt plin de jale
Mii de clopote dau veste:
Ștefan Vodă al Moldovei,
Ștefan Vodă nu mai este!
Tristă-i mănăstirea Putna,
Porţile deschise-aşteaptă
Strălucit convoi ce vine
Şi spre ea încet se-ndreaptă.
Este Ștefan, azi străbate
Cel din urmă drum din ţară
Dar pe unde trece-acuma,
În măreaţa zi de vară?
Plânge dealul, plânge valea,
Plâng pădurile bătrâne,
Şi poporu-n hohot plânge:
– Cui ne laşi pe noi, stăpâne?
– Eu vă las în grija mare
A lui Dumnezeu cel Sfânt,
Să stea strajă la hotare,
Să păziţi acest pământ!
Şi de veţi vedea că vine
Vreun duşman nesăbuit,
Să strigaţi atunci la mine,
Voi sări şi din mormânt!
Sursa: Basarabia-Bucovina.Info
Cititi si Stefan cel Mare si Sfant, la 25 ianuarie 1475, despre Romania – Poarta Crestinatatii
Vizionati aici Albumele de Fotografii Basarabia-Bucovina.Info
Dati un “Like” Paginii de Facebook Basarabia-Bucovina.Info
Uniunea Europeană studiază modalităţile de integrare a Republicii Moldova şi Ucrainei în organismul european, alături de România şi celalalte 27 de state membre, după cum s-a demonstrat la Summitul de la Vilnius. În Republica Moldova, care conţine o parte din Basarabia cât şi Transnistria, care şi-a autodeclarat independenţa provocând războiului de la Nistru din 1992, enorma majoritate a locuitorilor sunt români basarabeni. Dar şi în Ucraina trăiesc numeroşi români, în regiunea Bugeac, fosta Basarabie istorică, acum considerată sudul Basarabiei, în Transcarpatia, dincolo de Tisa, cât şi în nordul Bucovinei, unde capitala regiunii administrative este Cernauţiul.
Fotografa Cristina Nichituş Roncea a întreprins în ultimii ani numeroase vizite de documentare peste Tisa, Prut şi Nistru, pentru Basarabia-Bucovina.Info, un “Proiect interactiv de recuperare vizuală a spaţiului istoric românesc” cofinanţat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni de pe lângă Guvernul României, acum înglobat în MAE. În cadrul proiectului susţinut de academicianul Dinu C. Giurescu, premiat de Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România şi sprijinit de numeroşi parteneri profesionali, au fost fotografiate obiective istorice româneşti, monumente, sate tradiţionale, biserici şi mânăstiri, cetăţile de la Nistru, cimitire ale eroilor români cât şi urmele lăsate de ocupaţia sovietică, tradiţii şi obiceiuri vechi dar şi viaţa de zi cu zi a românilor din cele două foste state ale URSS. Zeci de mii de kilometri străbătuţi au adunat serii de fotografii ce urmează să fie publicate într-un album despre frumuseţile Basarabiei române şi nordului Bucovinei în care va fi şi povestită în detaliu incursiunea fotojurnalistica şi provocările ei, de la Cernăuţi, Chişinău, Tighina, Tiraspol dar şi de la Bucureşti. Dintre miile de cadre realizate va prezentăm o selecţie de 48 de fotografii. – Marius Smădu / Mediafax Foto
Vedeti fotografiile si povestile lor la Mediafax Zoom
Sursa: Basarabia-Bucovina.Info
Vizionati aici Albumele de Fotografii Basarabia-Bucovina.Info
Dati un “Like” Paginii de Facebook Basarabia-Bucovina.Info
Conform surselor Ziaristi Online din postul B1 TV, emisiunea LA TAIFAS CU ION CRISTOIU de sambata, 31 martie a.c., orele 23.00, va avea ca subiect Cetatile Romanesti de la Nistru – “pumnii stransi ai Europei crestine”, “pintenii lui Stefan cel Mare la Nistru si Marea Neagra”. Emisiunea poate fi vizionata in direct si online, la adresa b1.ro/live. Invitati: cunoscutul analist Corneliu Vlad, unul dintre putinii ziaristi, de fapt chiar foarte putinii romani care au reusit sa intre in Cetatea Tighinei – in prezent baza a fostei Armate Rosii in Transnistria deghizata in “trupe pacificatoare” – si directorul Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni Radu Cosma, care a batut la pas drumurile spre celalalte cetati ale armaturii Romaniei Mari, Hotin, Soroca, Orhei, Cetatea Alba, Tetina si Chilia, ultimele doua aflate in stadiu de distrugere maximala, conform relatarilor de la fata locului. Maestrul Ion Cristoiu va prezenta si un film documentar inedit despre cetatile lui Stefan. O selectie foarte interesanta despre cum arata cetatile romanesti aflate acum pe teritoriul Republicii Moldova si a Ucrainei si cum aratau alta data poate fi gasita la Basarabia-Bucovina. Info, un Portal interactiv de recuperare vizuala a spatiului istoric romanesc. Iata numai cateva titluri, insotite de sute de fotografii si cateva filmari recente:
Cetatea Hotin – piatra de hotar la Nistru. Foto, Video, Harta, Istoric, Poveste
– CETATEA HOTIN: 21 Foto, Video, Harta, Istoric, Poveste – Cetatea Hotinului – cel mai important edificiu din sistemul defensiv al Moldovei medievale, face parte din şirul de cetaţi, care au stat ca nişte pietre de hotar la malul Nistrului.
Cetatea Hotin vazuta de Basarabia-Bucovina.Info. Video
Cetatea Albă – pintenul lui Ştefan la Marea Neagră
– CETATEA ALBA: 20 Foto, Video, Harta, Istoric, Poveste – Pe vremurile domnitorului moldav, cetatea de la Dunăre era considerată unul dintre bastioanele importante ale creştinătăţii şi una dintre cele mai importante fortăreţe ale Moldovei. Acum, la câteva sute de ani după, de stăpânirea lui Ştefan cel Mare nu-ţi mai vorbesc decât cel mult pietrele. Istoria s-a rescris la Cetatea Albă.
Cetatea Alba vazuta de Basarabia-Bucovina.Info. Video
Cetăţile româneşti de la Nistru – “pumnii strânşi ai Europei creştine”
“Ridicate la Hotin, Soroca, Tighina şi Cetatea Albă, cu scopul de a sluji, ca dig, împotriva revărsării tătarilor, aceste ziduri de un pitoresc remarcabil se oglindesc, tăcute, în apa Nistrului, înălţându-şi jgheaburile ca nişte pumni strânşi ai Europei” – Octavian Goga
Cetatea Chilia – Turnul transformat in closet
CHILIA: 25 Foto, Video, Harta, Istoric, Poveste – Cetatea lui Ştefan, din care a mai ramas un turn parasit si distrus aflat in curtea unui fabrici ucrainene si ajuns latrina si adapost pentru capre, avea un zid de incintă cu patru turnuri la colţuri, unele pătrate, altele rotunde şi era împrejmuită cu un şanţ. În interior, se afla o mică fortăreaţă, care reprezenta, probabil, prima formă a cetăţii.
Intre cele doua razboaie mondiale, din vechea cetate Tetina mai ramasesera zidurile de fundatii ale unui turn de aparare, ancorate pe un pinten de stinca, care si acestea au disparut dupa anul 1945, pe timpul ocupatiei sovietice, si dupa 1991, a celei ucrainene, cind a fost construit turnul releu de televiziune amplasat in acel loc. Astazi, in suburbia Rosa/Rosia a orasului Cernauti, locuitorii nu mai stiu ca ar fi existat o veche cetate la Tetina.
De la Nistru mai la vale – Cantic
Vedeti si:
Cetatea Alba vazuta de Basarabia-Bucovina.Info from Basarabia Bucovina Info on Vimeo.
– CETATEA HOTIN AZI: 21 Foto, Video, Harta, Istoric, Poveste –
Cetatea Hotinului – cel mai important edificiu din sistemul defensiv al Moldovei medievale, face parte din şirul de cetaţi, care au stat ca nişte pietre de hotar la malul Nistrului. Apărătorii vrednici ai acestui tinut din nordul principatului Moldovei au ţinut piept hoardelor de invadatori şi venetici ce au râvnit la pamântui strabun de-a lungul întregii istorii a neamului nostru. Cetatea cu turnurile înalte a sfidat norii negri de plumb şi ploile naprasnice de foc şi de sânge, ce s-au abătut necontenit asupra acestor pamânturi mănoase, dar năpăstuite de soartă, iar curajul apărătorilor ei baga frica în asediatori, facea sa li se moaie genunchii şi să o ia razna îndărăt.
Integral la Basarabia-Bucovina.Info
Cititi si Cetatea Albă – pintenul lui Ştefan la Marea Neagră
Cetăţile româneşti de la Nistru – “pumnii strânşi ai Europei creştine”
Vedeti fotografii din spatiul istoric romanesc in sectiunea ALBUME DE FOTOGRAFII NOI SI ILUSTRATE VECHI
Timbre Interzise – Miscarea Legionara, Basarabia si Bucovina, Ostasul Sovietic de ZiaristiOnlineTV
Cititi in exclusivitate de la Ziaristi Online: Istoria inedita a unor marci postale interzise: de la timbrele Miscarii Legionare si cele cu Basarabia si Bucovina la Monumentul Ostasului Sovietic. Un studiu de Dr. Cristian Andrei Scaiceanu
[15] „Soldat rus, soldat rus/Te-au ridicat atât de sus/ Ca să te vadă popoarele/ Sau fiindcă–ți put picioarele” (Păstorel [Al. O. Teodoreanu], Bahice și politice, antologie de G. Zarafu, Editura Victor Frunză, București, 1996, p. 34.
Adunarea Eparhială a Mitropoliei Basarabiei, care tine de Biserica Ortodoxa Romana, a hotarat reînfiinţarea a două Eparhii în sudul şi nordul Basarabiei, la Cahul şi Bălţi. Pentru alegerea celor doi episcopi, Adunarea Eparhială a votat în şedinţă decizia de constituire a circumscripţiilor electorale. Decizia a întrunit votul unanim al membrilor Adunării Eparhiale, transmite Romanian Global News.
«Cele două Eparhii au existat în aceste zone în perioada interbelică, prima cunoscută sub denumirea de Episcopia Ismail – Cetatea-Albă şi cea de-a doua ca Episcopie a Hotinului», a anunţat în cadrul Adunării ÎPS Petru, Arhiepiscop al Chişinăului, Mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor.
Potrivit Înalt Prea Sfinţiei Sale, la baza deciziei stau realităţile istorice interbelice, în care cele două Episcopii au activat în acelaşi spaţiu canonic comun al Bisericii Ortodoxe Române. «Dat fiind faptul că geografic aceste spaţii nu mai sunt astăzi integral în teritoriul Moldovei de la est de Prut, aşezarea celor două Episcopii se va face în alte centre administrative, din aceeaşi zonă: Cahul şi Bălţi», a precizat ÎPS Petru.
Sursa: Basarabeni.ro