Aşa a înţeles această instituţie a statului să facă pace cu ctitoria Sfântului Ştefan cel Mare, cerându-i încă o dată pământul de sub picioarele ei, în care odihnesc de sute de ani trei domni ai Moldovei, mitropoliţi, egumeni şi sfinţi ai românilor. În faţa acestei pretenţii absurde şi imorale, să stăm demni ca români şi creştini!
Conceptele de ”elite” şi „marginalizaţi” presupun o realitate într-o continuă schimbare, transformări care transgresează, adesea, barierele ideologice.
Orice început are un sfârşit! Astăzi, s-a încheiat „domnia” lui Adrian Streinu-Cercel în sistemul medical românesc. Managerul de la „Matei Balş” a fost demis de premierul Victor Ponta din funcţia de secretar de stat în Ministerul Sănătăţii. Deşi şeful guvernului nu a precizat motivele pentru care a luat această decizie, personal, aşteptam acest moment de ceva vreme.
Imperiul Ţarist a căutat pur şi simplu să şteargă istoria românească dintre Prut şi Nistru, existentă încă din evul mediu în epoca lui Ştefan cel Mare.
Declaratia MAE se poate constitui drept o noua confirmare ca ambasadorul Ungariei in Romania, Oskar Fuzes, proslaveste un nazist si este demn de expulzare. Cu toate acestea, extremistii maghiari cauta acum alte metode de a-si duce la indeplinire planul provocator pregatit pentru Rusaliile catolice.
În concluzie, prin această mișcare și intervenție, statul român a fost salvat, dar practic a fost salvată întreaga Europă Centrală, soldații care i-au alungat pe bolșevicii ruși vor zdrobi anul următor bolșevismul maghiar și vor fi stavilă vestului, umăr la umăr cu Polonia și Finlanda, cordonul sanitar care a menținut comunismul în afara Europei întreaga perioadă interbelică.
Marşul Sfinţilor Eroi – Joi 24 Mai. Intalnire: orele 17:30. Desfasurare: Orele 18.00 – 19.00, de la Biserica Kretulescu la Biserica Ilie Gorgani
Hristos s-a Inaltat!
Asociaţia Totul Pentru Ţară a obţinut aprobarea pentru organizarea unui marş comemorativ în cinstea tuturor deţinuţilor politici, martiri şi luptători pentru libertatea şi demnitatea Neamului Românesc şi a sfintei noastre Biserici strămoşeşti.
Evenimentul va avea loc Joi, 24 mai în ziua de Înalţarea Domnului, când în tradiţia noastră ortodoxă se serbează şi Ziua Eroilor. Întâlnirea este programata la orele 17:30 pe Calea Victoriei în părculeţul de lânga Biserica Kretzulescu, de unde vom porni într-un marş al tăcerii imbracati in camasa alba si purtând în braţe portretele Sfinţilor Eroi. Coloana se va deplasa pe traseul Calea Victoriei – Casa Armatei – Bulevardul Elisabeta şi se va opri în faţa Bisericii Sfântul Ilie Gorgani unde manifestarea se va încheia în jurul orelor 19:00 cu câteva alocuţiuni şi o rugăciune.
Credem că acest marş poate deveni un reper colectiv anual care să menţină vie memoria Sfinţilor Neamului şi să ofere un bun prilej de colaborare oamenilor care împartăşesc acelaşi crez, aşa încât invităm alături de noi pe toţi cei care doresc să participe, ca reprezentanţi ai unor organizaţii sau ca simple persoane particulare.
Spre stiinta: Excelentei sale, Presedintele Romaniei, Dl Traian Basescu
Domnule Ministru,
Asociatia Civic Media va semnaleaza inca o incalcare din partea Ucrainei a drepturilor fundamentale ale omului si a relatiilor diplomatice care ar trebui sa guverneze doua state vecine.
Luni, 2 aprilie, a.c., in jurul orele 16.00, scriitorul Vasile Ilica, originar din fostul judet Storojinet, actuala regiune Cernauti, refugiat in Romania dupa 1944, in prezent veteran de razboi si binecunoscut cercetator al crimelor comise de Armata Rosie si NKVD pe teritoriul provinciilor istorice romanesti Basarabia si Bucovina, a fost impiedicat de catre autoritatile ucrainene sa intre in Ucraina, la punctul de trecere a frontierei Siret, comunicandu-i-se doar ca are interdictie de a patrunde in spatiul statului vecin, pentru care i s-a inmanat si o dovada, fiind intors de la granita.
Dl Vasile Ilica, in varsta de 87 de ani, este membru al mai multor organizatii neguvernamentale, printre care Asociatia “Pro Basarabia si Bucovina” si Societatea pentru Cultura Romaneasca “Mihai Eminescu” din Cernauti si autorul mai multor lucrari documentare privind soarta romanilor ramasi sub ocupatia URSS, dintre care amintim: “Bucovina abandonată” (Editura Imprimeriei de Vest, Oradea, 2010, 576 p) “Fantana Alba – o marturie de sânge: istorie, amintiri, marturii” (Oradea, 2009); “Cateva consideraţii cu privire la tragicele evenimente petrecute la Lunca – 6/7 februarie 1941, Fantana Alba – 1 aprilie 1941, Cimitirul Militar Horecea – iulie 1941” (Familia Romana, 2009); “Martiri si marturii din nordul Bucovinei” (Imprimeria de Vest, Oradea, 2003); s.a.
Recentul act inamical al statului vecin Ucraina survine dupa ce, pe 16 iulie anul trecut, doi ziaristi romani profesionisti care se indreptau spre localitatea Hagi Curda, pentru a participa la sfintirea primei biserici romanesti din actuala Ucraina de dupa ocuparea Basarabiei de catre URSS, au fost, de asemenea, impiedicati sa-si exercite profesia. La granita cu statul vecin, punctul de frontiera Reni, Valentin Tigau, realizator la Radio Romania Actualitati si sotia sa, Simona Lazar, redactor la Jurnalul National, au fost incunostiintati casunt declarati indezirabili, “persona non grata”, ca urmare a unei serii de articole din 2009, intitulata generic “Reporter in Basarabia de Sud” si disponibila la adresa https://www.romanii-de-langa-noi.blogspot.com. Istoria relatiilor de acest gen cu Ucraina mai inregistreaza si interdictiile aplicate ziaristilor Marian Voicu si Victor Roncea, scriitorilor George Muntean, Ion Beldeanu si Eugen Patras, fost vicepresedinte al Societatii pentru Cultura Romaneasca “Mihai Eminescu” din Cernauti, s.a.
Din pacate, predecesorul Dvs, Teodor Anatol Baconschi, desi originar pe linie paterna din Hotin, in cadrul participarii României la “Grupul de Prieteni ai Ucrainei” si a intalnirii intre ministrii cu K. Griscenko din data de 18 iulie 2011 s-a invrednicit sa solicite doar “identificarea unor masuri de crestere a increderii intre Bucuresti si Kiev care sa conduca la evitarea unor astfel de situatii”. Se pare ca odata identificate “masurile de incredere” ele au dus doar la repetarea unor astfel de situatii.
Decizia arbitrara a statul vecin Ucraina incalca, dupa cum stiti, Conventia Europeana a Drepturilor si Libertatilor Fundamentale ale Omului elaborata de Consiliul Europei in 1950 si ratificata in 1953, la care Ucraina este parte, Carta Drepturilor Omului care contine Declaratia Universala a Drepturilor Omului adoptata de ONU, la care Ucraina este parte, Tratatul bilateral dintre Romania si Ucraina, la care Ucraina este parte formala, Conventia Cadru pentru Protectia Minoritatilor Nationale a Consiliului Europei si angajamentele privind protectia minoritatilor nationale continute in conventiile si declaratiile Natiunilor Unite, precum si in documentele Conferintei pentru Securitate si Cooperare in Europa, la care Ucraina este parte, principiile de baza ale Uniunii Europene, la care Ucraina vrea sa adere si, in general, orice norma de bun simt fata de un stat vecin si drepturile inalienabile ale unor cetateni romani la libertatea de miscare cat si libertatea de exprimare, la libertatea cuvantului, dupa cum aratam mai jos.
Dl Vasile Ilica considera ca interdicatia de a intra in Ucraina, unde se afla casa sa parinteasca si mormintele parintilor, este urmarea unei prezentari stiintifice pe care a incercat sa o sustina anul trecut, pe 31 Martie 2011, când, la Cernauti, Societatea “Golgota” a organizat un simpozion pentru comemorarea a 70 de ani de la Masacrul de la Fantana Alba, dar, desi era invitat, nu i s-a permis sa prezinte volumul la care lucreaza in prezent – “Momente din istoria zbuciumata a Bucovinei – Episodul: Nordul Bucovinei – zona de ocupatie a URSS in perioada 1940-1991” -, motivandu-se ca atat titlul cartii, cat si continutul acesteia “au caracter provocator”.
In volumul in cauza se afla documentata o descoperire a sa care cuprinde 6 liste cu 222 de deţinuţi politici bucovineni ridicati dupa 1 Aprilie 1941 din zona Fantana Alba – Cernauti si care se aflau la data de 22 iunie 1941 in închisoarea din Cernauti, fiind executati in secret de către NKVD-ul sovietic si ingropati pe teritoriul fostului cimitir militar roman din orasul Cernauti, in mai multe gropi comune, pentru care dl Vasile Ilica solicita dezgroparea si inventarierea victimelor crimelor sovietice ramase pana azi neasumate de catre succesorii URSS.
Domnule Ministru,
Va solicitam sa luati toate masurile necesare pentru ca domnului Vasile Ilica, cetatean roman pe care il reprezentati in Guvernul Romaniei si in angrenajul diplomatiei mondiale, sa i se respecte toate drepturile sale, conform normelor si conventiilor bilaterale si internationale la care Ucraina este parte. Totodata va solicitam sa puneti in vedere Ucrainei ca aceste acte restrictive in serie, ce tin de o mentalitate totalitarist-sovietica ce ar fi trebuit demult depasita, sa nu se mai repete.
Voi descrie, în continuare, mecanismul infernal şi infracţional prin care consilierii generali, fără excepţie, încalcă legile ţării, modul în care o fac şi cât de mult le pasă că bucureştenii vor suporta cu toţii rezultatul activităţii lor de infracţionalitate organizată.
Săptămâna trecută, vestea că Dmitri Rogozin ca va fi desantat la Chișinău, după un mandat de aproape patru ani la NATO, stârnea iritarea în rândul autorităților din Republica Moldova și uimire în rândul analiștilor care au încercat să descifreze cât mai bine această mutare a Moscovei. O enigmă care poate fi citită în mai multe chei, dar niciodată într-una „soft”. Nici nu este stilul Rusiei. Ar fi fost ceva anormal ca Rusia să trimită un om blajin și nu un războinic pe post de „peacemaker”.
Ne face o deosebită plăcere să vă aducem la cunoştinţă că, în ultimul timp, mai precis pentru perioada de iarnă/primăvară 2011-2012, Centrul de Istorie şi Civilizaţie Europeană al Filialei Iaşi a Academiei Române şi Tipo Moldova din Iaşi au pregătit şi lansat – îndeosebi în cadrul Colecţiei Românii în istoria unversală – mai multe volume (majoritatea în ediţii anastatice şi în condiţiie grafice deosebite) care, acoperind diverse numere din seria menţionată (cf. mai jos), considerăm că merită atenţia Dvs
Cristina Nichituş Roncea a mulţumit monahilor şi monahiilor din mănăstirile pe care le-a vizitat în trei ani de călătorie fotografică. Expoziţia de fotografie a fost vizitată de Înaltpreasfinţitul Teofan, care a îndemnat-o pe artista Cristina Nichituş Roncea să continue lucrarea începută.
Cu prilejul Zilei Naţionale în memoria românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă (regiunea Cernăuţi, Ucraina), pe 1 Aprilie a.c., la pomenirea de la Manastirea Putna a celor 3000 de romani ucisi de rusi in data de 1 Aprilie 1941, chiar de Sfintele Pasti, in nordul Bucovinei, secretarul de stat Eugen Tomac a afirmat in calitatea sa oficiala de sef al Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni ca Statul roman are obligatia sa ceara explicatii Rusiei in ceea ce priveste masacrul comis de NKVD si trupele Armatei Rosii. De mentionat ca pana acum Rusia nu a recunoscut niciodata crimele in masa comise asupra romanilor in provinciile romanesti Basarabia si Bucovina si, ca atare, nici nu si-a cerut vreodata scuze, nici nu a platit pentru ele. Ziaristi Online prezinta, in exclusivitate, discursul lui Eugen Tomac (dupa “Hristos a Inviat!”).
Pe 25 ianuarie 1475 Ştefan cel Mare, domnul Moldovei, îi anunţă printr-o scrisoare circulară pe principii creştini din Europa despre victoria pe care a reputat-o asupra turcilor in apropierea oraşului Vaslui (lângă “Podul Înalt”). Este una din cele mai impresionante scrisori de acest gen, o adevărată pagina de antologie, in care – consemnând victoria ţării sale pe care o considera ca “o poarta a creştinătăţii”- cerea ajutor militar in eventualitatea unei noi expediţii otomane.
Scrisoarea lui Ştefan cel Mare către Principii creştini 25 ianuarie 1475
Către Coroana ungurească şi către toate ţările în care va ajunge această scrisoare, sănătate. Noi, Ştefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Ţării Moldovei, mă închin cu prietenie vouă, tuturor cărora le scriu, şi vă doresc tot binele, şi vă spun Domniilor Voastre că necredinciosul împărat al turcilor a fost de multă vreme şi este încă pierzătorul întregii creştinătăţi şi în fiecare zi se gândeşte cum ar putea să supună şi să nimicească toată creştinătatea. De aceea, facem cunoscut Domniilor Voastre că, pe la Boboteaza trecută, mai sus-numitul turc a trimis în ţara noastră şi împotriva noastră o mare oştire, în număr de 120.000 de oameni, al cărei căpitan de frunte era Soliman paşa beglerbegul; împreună cu acesta se aflau toţi curtenii sus-numitului turc, şi toate popoarele din Romania, şi domnul Ţării Munteneşti cu toată puterea lui, şi Assan beg, şi Ali beg, şi Schender beg, şi Grana beg, şi Oşu beg, şi Valtival beg, şi Serefaga beg, domnul din Sofia, şi Cusenra beg, şi Piri beg, fiul lui Isac paşa, cu toată puterea lui de ieniceri. Aceşti mai sus-numiţi erau toţi căpitanii cei mari, cu oştile lor.
Auzind şi văzând noi acestea, am luat sabia în mână şi, cu ajutorul Domnului Dumnezeului nostru Atotputernic, am mers împotriva duşmanilor creştinătăţii, i-am biruit şi i-am călcat în picioare, şi pe toţi i-am trecut sub ascuţişul sabiei noastre; pentru care lucru, lăudat să fie Domnul Dumnezeul nostru. Auzind despre aceasta, păgânul împărat al turcilor îşi puse în gând să se răzbune şi să vie, în luna lui mai, cu capul său şi cu toată puterea sa împotriva noastră şi să supună ţara noastră, care e poarta creştinătăţii şi pe care Dumnezeu a ferit-o până acum. Dar dacă această poartă, care e ţara noastră, va fi pierdută – Dumnezeu să ne ferească de aşa ceva – atunci toată creştinătatea va fi în mare primejdie. De aceea, ne rugăm de Domniile Voastre să ne trimiteţi pe căpitanii voştri într-ajutor împotriva duşmanilor creştinătăţii, până mai este vreme, fiindcă turcul are acum mulţi potrivnici şi din toate părţile are de lucru cu oameni ce-i stau împotrivă cu sabia în mână. Iar noi, din partea noastră, făgăduim, pe credinţa noastră creştinească şi cu jurământul Domniei Noastre, că vom sta în picioare şi ne vom lupta până la moarte pentru legea creştinească, noi cu capul nostru. Aşa trebuie să faceţi şi voi, pe mare şi pe uscat, după ce, cu ajutorul lui Dumnezeu celui Atotputernic, noi i-am tăiat mână cea dreaptă. Deci, fiţi gata, fără întârziere.
Dată în Suceava, în ziua de Sfântul Pavel, luna ianuarie în 25, anul Domnului 1475.
Ştefan voievod, domnul Ţării Moldovei.
Mănăstirea Putna şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Suceava au intrat în conflict după ce reprezentanţii statului au depus o contestaţie în anulare la Tribunalul Suceava. Prin acest act, DGFP Suceava solicită anularea unei hotărâri judecătoreşti irevocabile pronunţată pe 1 iulie 2011, în urma căreia Mănăstirea Putna a câştigat dreptul de a se intabula pe o suprafaţă de 14 hectare de teren, transmite Monitorul de Suceava.
Arhimandritul Melchisedec Velnic, stareţul Mănăstirii Putna, a declarat: „În data de 7 decembrie 2011, Direcţia Finanţelor Publice a Judeţului Suceava, ca reprezentant al Statului Român, a depus la Tribunalul Suceava o contestaţie în anulare prin care cere să se anuleze hotărârea judecătorească menţionată. Acest demers al unei instituţii publice ne surprinde cu atât mai mult cu cât, mai ales în ultimii ani, lumea politică şi mass-media au încercat să ne convingă că nu se poate concepe un stat de drept în care să nu se garanteze respectarea proprietăţii private. Urmare a acestor intervenţii, majoritatea cetăţenilor şi-au recuperat sau au fost despăgubiţi pentru proprietăţile confiscate abuziv de către regimul comunist”.
Reprezentanţii clerului şi-au arătat surprinderea vizavi de o serie de menţiuni care apar în contestaţia în anulare depusă de DGFP Suceava.
Mai exact, se arată că instanţa care a dat câştig de cauză Mănăstirii Putna în luna iulie a acestui an nu a observat că acţiunea trebuia timbrată. Pentru a beneficia de acest avantaj, Mănăstirea Putna trebuia să fie înscrisă în rândul cultelor religioase recunoscute în România conform Anexei 1 din Legea 489/2006.
„Reclamanta Mănăstirea Ortodoxă Putna nu are calitatea de cult religios recunoscut în România, nefiind scutită de la plata taxelor (n.a. – taxă de timbru şi taxă de timbru judiciar)”, se arată în contestaţia în anulare formulată de DGFP Suceava.
Civic Media face apel la romanii din institutiile “statului roman” sa recastige statul roman pentru romani si Romania
Asociatia Civic Media, formata din jurnalisti care au actionat public pentru Romania, incepand cu 21 decembrie 1989, se solidarizeaza cu Sfanta Manastire Putna, leagan al Ortodoxiei romanesti si aparatoare de front a Romaniei, supusa in pragul Sfantei sarbatori a Nasterii Domnului la acte revoltatoare, strigatoare la cer, din partea unor asa-zise “autoritati ale statului roman”, nedemne de aceasta denumire.
Este vorba despre o decizie abuziva concretizata printr-o actiune in Instanta a Direcţiei Finanţelor Publice a Judeţului Suceava, prin care se incearca absurd si rauvoitor confiscarea vetrei de vieţuire monahală a Sfintei Manastiri – terenul pe care se afla biserica cu mormântul si moastele Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, cimitirul, chiliile, muzeul, arhondaricul, livada şi gospodăria anexă.
Actiunea se inscrie intr-un grav fenomen de destructurare din interior a institutiilor nationale si de dezintegrare a natiunii romane definit in urma actiunilor constatate zilnic drept un fenomen organizat al “statului contra statului”. In ce priveste atacul la Manastirea Putna, informatiile noastre arata ca este vorba de o noua forma de hartuiala a Arhiepiscopiei de Suceava si Radauti in razboiul dus de Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, baronul local PDL, in vederea tergiversarii retrocedarii Fondului Bisericesc confiscat de comunisti. De data aceasta, spre rusinea lui, “fratele” Gheorghe Flutur a apelat la “locotententul” sau Petrică Ropotă, directorul DGFP Suceava, pentru a intrista in chiar postul Craciunului monahii care se roaga zilnic pentru soarta romanilor si a Romaniei.
Razboiul “statului contra statului”, in statul real aflandu-se si patrimoniul national bisericesc, este constatat cu mahnire de Arhiepscopia Sucevei si Radautilor, care, intr-un recent comunicat, arata că “cei în drept – Ministerul Culturii (Direcția Monumentelor Istorice), Guvernul, Parlamentul – nu au conștiința corespunzătoare față de ocrotirea și îngrijirea valorilor de patrimoniu cultural din Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor”. Nu demult, infratit cu un sectant local, acelasi Gheorghe Flutur a nesocotit zona de protecție morală și fizică a monumentului istoric bisericesc ortodox Mănăstirea Dragomirna, aproband construirea unui viloi al unui imbogatit al vremurilor. Acelasi Gheorghe Flutur patronează moral tergiversarea punerii în aplicare, de către prefectul Sorin-Arcadie Popescu, a unei hotărâri judecătorești de punere în posesie a unei suprafețe de teren, proprietatea mănăstirii Dragomirna, situată în fața porții mănăstirii, proprietate confiscată de regimul comunist, afirma Arhiepiscopia. Acum au trecut la atacarea giuvaerului Mitropoliei Moldovei si Bucovinei profanand prin actele lor anti-crestine insusi memoria si, la propriu, chiar si moastele Sfantului Voievod Stefan cel Mare, “atletul lui Hristos”.
Asociatia Civic Media constata cu profunda ingrijorare ca institutii ale statului roman incep sa actioneze in mod coordonat impotriva statului roman, a cetatenilor tarii si a intereselor nationale romanesti, in timp ce agenti anti-romani documentati de serviciile speciale ale NATO topaie in functii cheie, de la administratii locale si centrale pana in Parlament si in fruntea Guvernului.
Sunt deja de notorietate publica decizii controversate, nedrepte si neindreptate, care au dus la “raderea” din randul eroilor a militarilor romani ucisi bestial de ocupantul KGB si de extremistii unguri stimulati de agenti AVH, la Bucuresti si in incercatele judete ale Romaniei Harghita si Covasna, in timpul evenimentelor din decembrie 1989. Sau actiunile concertate ale asa-zisului “Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii”, unde noua persoane cu rang, salarii si beneficii de ministrii – secretari de stat, taie si spanzura ortodocsi si romani, in timp ce extremistii unguri supun ultimii romani din Harghita si Covasna la o sinistra purificare etnica. Un adevarat etnocid, documentat academic de Centrul pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, in fata caruia si SRI, si MAI, si Guvernul PDL-UDMR, si Presedintia Romaniei inchid ochii cu o inconstienta vecina cu complicitatea si tradarea.
Cazul recent, al tanarului hocheist Cosmin Marinescu, maltratat si batjocorit la Miercurea Ciuc, de Ziua Nationala a Romaniei, de catre colegii sai unguri, membri ai unei Federatii “Romane” de Hochei care flutura “drapelul” “Tinutului Secuiesc” si canta la manifestari sportive nationale si internationale “imnul” acestui “tinut independent”, in vazul lumii dar si al tuturor cadrelor SRI si MAI si al responsabililor administratiilor locale, care nu intreprind nici o masura, este revelator pentru stadiul actual al decaderii “statului roman”. Tot in acest timp, la Universitatea de Medicina si Farmacie din Targu Mures, depasindu-si total atributiile si incalcand normele diplomatice internationale, ambasadorul Ungariei Füzes Oszkár, de mana cu ministrul Laszlo Borbely si sub obladuirea ministrului Educatiei Daniel Funeriu, intreprind o tentativa de segregare etnica a studentilor dupa un model de inspiratie nazist si horthyst.
Sa mai amintim ca nu demult, o fosta functionara a “statului roman”, secretarul general al Guvernului Boc, Daniela Andreescu, contesta in Instanta o decizie a Curtii de Apel Brasov de anulare a unei Hotarari de Guvern prin care se impunea oficializarea in fapt a stemei “Tinutului Secuiesc” cat si, mai ales, se legaliza o “granita” fantasmagorica a regiuni autonomiste chiar de catre Guvernul Romaniei. Dupa ce a contestat aberant victoria in Instanta a romanilor din Harghita si Covasna, Daniela Andreescu a zburat. Si a venit un ungur, Dezsi Attila. Din lac in put. Lovitura la care este supusa acum Sfanta Manastire Putna dezonoreaza insusi “statul roman”.
Solicitam romanilor din institutiile “statului roman” sa recastige statul roman pentru romani si Romania.
Mănăstirea Putna, reprezentată prin Stareţ Arhimandrit Melchisedec Velnic, aduce la cunoştinţă tuturor forurilor bisericeşti şi laice o nedreptate ce se încearcă a se face, printr-o Contestaţie în anulare asupra căreia se va pronunţa Tribunalul Suceava, în privinţa terenului care reprezintă vatra mănăstirii.
În data de 1 iulie 2011, prin Decizia definitivă şi irevocabilă nr. 1015 a Tribunalului Suceava, Mănăstirii Putna i s-a făcut o dreptate istorică, recunoscându-i-se, prin uzucapiune, dreptul de proprietate asupra vetrei de vieţuire monahală – terenul de 14 ha pe care se află: biserica cu mormântul Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, cimitirul, chiliile, muzeul, arhondaricul, livada şi gospodăria anexă.
În data de 7 decembrie 2011, Direcţia Finanţelor Publice a Judeţului Suceava, ca reprezentant al Statului Român, a depus la Tribunalul Suceava o Contestaţie în anulare prin care cere să se anuleze hotărârea judecătorească mai sus menţionată.
Acest demers al unei instituţii publice ne surprinde cu atât mai mult cu cât, mai ales în ultimii ani, lumea politică şi mass-media au încercat să ne convingă că nu se poate concepe un stat de drept în care să nu se garanteze respectarea proprietăţii private. Urmare a acestor intervenţii, majoritatea cetăţenilor şi-au recuperat sau au fost despăgubiţi pentru proprietăţile confiscate abuziv de către regimul comunist.
Pământul pe care se află Mănăstirea Putna a fost dăruit de ctitorul ei, Sfântul Ştefan cel Mare, domnul Moldovei, din averea sa personală. Dania a fost întărită în 1503 prin cuvintele: Iar după viaţa noastră, cine va fi domn al ţării noastre, (…) Moldova, acela să nu clintească dania şi întărirea noastră, ci s-o întărească şi s-o împuternicească, pentru că am cumpărat cu banii noştri şi am dat şi am scris acelei sfinte Mănăstiri de la Putna.
După ocuparea Bucovinei de către austrieci în 1775, a fost constituit în 1783 Fondul Bisericesc, cuprinzând averile Bisericii Ortodoxe din Bucovina. În acest Fond au fost cuprinse scriptic (în cartea funciară) şi toate proprietăţile Mănăstirii Putna, iar Statul Român comunist, prin Decretul nr. 273/1949, nepublicat în Monitorul Oficial, s-a intabulat abuziv pe suprafaţa de 14 ha amintită mai sus.
Cu toate acestea, niciodată terenul de 14 ha, care reprezintă nucleul de vieţuire al Mănăstirii Putna în cei peste 550 de ani de existenţă, nu a fost înstrăinat sau folosit de către altcineva, fiind întotdeauna în posesia utilă, neîntreruptă şi paşnică a vieţuitorilor mănăstirii.
Mai mult, orice mănăstire are un drept de proprietate sacră asupra bisericii, chiliilor şi incintei mănăstireşti, drept recunoscut prin lege. Nu este normal ca Mănăstirea Putna – cea dintâi dintre ctitoriile lui Ştefan cel Mare, cunoscută tuturor românilor ca un simbol de credinţă, cultură şi demnitate – să fie nevoită să cerşească de la o instituţie a statului recunoaşterea dreptului de proprietate asupra pământului dobândit prin donaţie şi stăpânit neîntrerupt.
Dacă nu vom reuşi să garantăm proprietatea privată dobândită legitim, cine ne va garanta în viitor munca noastră, moştenirea noastră, libertatea noastră ca cetăţeni şi creştini? O ţară nu se clădeşte pe nedreptate!
Prin urmare, cerem reprezentanţilor statului să intervină pentru retragerea Contestaţiei în anulare depusă de Statul Român prin Direcţia de Finanţe Publice a Judeţului Suceava.
Info DRP: La data de 1 aprilie 2011, la orele 11.00, la Sfanta Mănăstire Putna din judeţul Suceava, va avea loc ceremonia de sfinţire a Troiţei închinate memoriei victimelor masacrului de la Fântâna Albă. Construcţia Troiţei a fost realizată la iniţiativa Departamentul pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului României.
La eveniment vor participa Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, Eugen Tomac, secretarul de stat pentru românii de pretutindeni, membri ai Parlamentului României, reprezentanţi ai autorităţilor locale şi supravieţuitori ai tragediei din 1941.
La Fântâna Albă, în Duminica Paştelui (1 aprilie 1941), peste 3000 de români din satele din valea Siretului din Bucovina, care doreau să fie repatriaţi, au fost împuşcaţi si mutilati de către trupele sovietice.
Dumnezeu sa-i odihneasca in rand cu martirii neamului romanesc!
Mai multe despre Masacrul de la Fantana Alba, in curand, aici
Noi, o parte dintre ucenicii apropiaţi ai părintelui Iachint Unciuleac, care a trecut la Domnul în anul 1998 şi care a fost stareţ al mânăstirii Putna între anii 1977-1992, am aflat cu surprindere că, în cartea Împotriva curentului – Botezul unui intelectual în Rusia sovietică (ed. Egumeniţa, 2010 – a lui Danion Vasile – nota mea), s-au răspândit unele informaţii false referitoare la părintele nostru stareţ. În acest volum domnul Danion Vasile i-a luat o serie de interviuri domnului Benedict Ciubotaru, matematician, jurnalist şi politolog din Basarabia. La paginile 67-69 ale cărţii se găseşte un dialog pe care intervievatul susţine că l-a avut cu părintele Iachint în ziua de 15 august, la hramul mânăstirii Putna, din anul 1989. La un moment dat părintele stareţ ar fi spus: „Să ţineţi minte: niciodată să nu faceţi greşeala pe care am făcut-o noi, cu trecerea la calendarul nou. Cum sunteţi, pe vechi, aşa să ţineţi până la moarte, să nu mai lăsaţi. Punct!”.
Episodul prezentat cu simulată nevinovăţie de domnul Ciubotaru conţine câteva elemente care ne fac să credem că avem de-a face cu un fals. În primul rând, cei care l-am cunoscut îndeaproape pe părintele nu credem că sfinţia sa a spus asemenea cuvinte care nu se potrivesc nici cu contextul, nici cu caracterul sfinţiei sale, nici cu felul său de a gândi şi de a vorbi. Dorim să precizăm că părintele Iachint nu a discutat niciodată, nici măcar cu ucenicii săi cei mai apropiaţi, despre problema schimbării calendarului în România. Menţionăm că unii dintre aceşti ucenici au stat câteva decenii în preajma părintelui arhimandrit. De aceea, ni se pare foarte curios ca, în ziua hramului, părintele să abordeze pe un ton acuzator un subiect atât de dificil, în faţa unor oameni pe care îi vedea pentru prima dată. Ar fi putut un duhovnic în vârstă, cu experienţă, un om al echilibrului, al vorbelor bine aşezate, aşa cum a fost părintele Iachint, să rostească asemenea cuvinte din care să se înţeleagă că grupările stiliste pot avea dreptate, chiar dacă ele sunt practic ieşite din Biserică? Nu negăm probabilitatea ca părintele Iachint să fi spus, cu iconomie şi din politeţe, câteva cuvinte favorabile Bisericilor canonice pe stil vechi, în nici un caz însă părintele nu avea cum să conteste calendarul îndreptat, aşa cum lasă să se înţeleagă domnul Benedict Ciubotaru. Ar putea acesta din urmă să spună cu mâna pe inimă că a reuşit să facă deosebirea între nişte cuvinte de protocol înţelese greşit şi convingerile părintelui stareţ care a fost un om al ascultării, atâta timp cât domnia sa – care este un bun matematician, jurnalist şi politician, dar nu este teolog – nu a reuşit până acum să dobândească discernământul necesar pentru a distinge duhovniceşte Bisericile canonice pe stil vechi de facţiunile răzvrătite stiliste din România?
Numai cine nu cunoaşte problemele mânăstirii îşi poate închipui că, în ziua hramului Putnei, când sunt atâtea treburi de rezolvat, părintele stareţ ar fi putut să stea relaxat de vorbă, aducând nişte acuze grave la adresa Bisericii noastre. Este important de ştiut că în ziua de 15 august 1989 la mânăstirea Putna a fost prezent Prea Fericitul Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, ceea ce înseamnă că părintele stareţ a fost obligat să stea aproape tot timpul cu părintele patriarh. Trebuie subliniat că, pentru a putea să-şi împlinească misiunea preoţească în timpul regimului comunist, părintele Iachint a fost nevoit să fie foarte precaut, mai ales că deţinea o funcţie însemnată. De aceea, o discuţie de acest fel trebuia evitată, mai ales în faţa unor străini (care puteau fi provocatori), chiar în condiţiile în care ea ar fi fost deschisă de alţii, căci ar fi putut fi remarcată de informatorii securităţii.