“La 1 aprilie 1941 – de Sfintele Paşti – un grup mare de români din mai multe sate de pe valea Siretului, purtând în față un steag alb și însemne religioase, icoane, prapuri și cruci din cetină, a format o coloană pașnică de peste 3.000 de persoane, și s-a îndreptat spre noua graniță sovieto-română. În poiana Varnița, la circa 3 km de granița română, grănicerii sovietici au tras în plin cu mitraliere, încontinuu, secerându-i. Supraviețuitorii au fost urmăriți de cavaleriști și spintecați cu sabia.
După masacru, răniții au fost legați de cozile cailor și târâți până la 5 gropi comune săpate dinainte, unde au fost îngropați, unii fiind în viață încă: bătrâni, femei, copii, sugari – vii, morți sau muribunzi. Două zile și două nopți s-a mișcat pământul în acele gropi, până toți și-au dat duhul.”
Basarabia-Bucovina.Info vă prezintă o mărturie tulburatoare a unui supravieţuitor al Masacrului de la Fântana Albă, din 1 aprilie 1941, în care au fost măcelăriţi aproape 3000 de români de forţele de ocupaţie sovietice. Petru Huţan (foto), în vârstă de 88 de ani (la data filmării, în 2012 – nota mea, V.R.), este unul dintre puţinii bucovineni care mai trăiesc şi care pot depune mărturie despre ce s-a întâmplat atunci, poate chiar ultimul. Un alt supravieţuitor pe care am avut onoarea să-l cunosc a fost regretatul Vasile Ilica, reputat cercetător al crimelor sovietice, care a murit în urmă cu doi ani fără a mai putea să-şi vadă plaiurile natale, după o interdicţie abuzivă impusă de statul Ucraina pe 2 aprilie 2012.
Începând din 2011 – în ciuda opoziţiei oficiale a unui bolşevic vopsit, pe numele lui Vladimir Tismăneanu, susţinută de un mancurt vândut, pe numele lui Emil Boc (dovada mai jos) – 1 aprilie a devenit Zi națională de cinstire a memoriei românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie.
În anul 2015 deputatul Eugen Tomac a susținut constituirea unei Comisii parlamentare pentru restabilirea adevărului istoric în privința masacrului de la Fântâna Albă din 1 aprilie 1941, solictând Federaţiei Ruse să-şi prezinte scuzele oficiale pentru această crimă în masă. Un an mai târziu, Comisia nu a fost încă înființată. „A trecut un an, iar PSD și PNL nu și-au desemnat încă membrii în această Comisie, blocând astfel în mod intenționat constituirea acesteia. Regret să constat lipsa de respect și disprețul liberalilor și social-democraților. Este o atitudine josnică, pe care nu am cum să n-o condamn. România nu cunoaște nici măcar numărul exact al morților de la Fântâna Albă. Până astăzi, nu a fost făcută nicio analiză pertinentă a masacrului”, a declarat Eugen Tomac în aprilie 2016. A mai trecut un an…
Portalul Basarabia-Bucovina.Info este prezent în această expoziţie cu două panouri, unul de fotografii istorice, de arhivă, şi un al doilea cu imagini realizate de fotografa Cristina Nichituş Roncea la locul masacrului
Martorul ocular: “Au tras in plin cu mitralierele… in copilasi si in femei” – Masacrul de Sfintele Paşti pentru care ruşii nu au plătit niciodată – Transcriere la Adevărul
RADIO ROMANIA ACTUALITATI: Anii 1940-1941 în relaţiile României cu URSS
Consecinţele pactului de neagresiune sovieto-german au adus, printre altele, pentru România, consumarea unei mari drame naţionale.
Pierderea teritoriului naţional într-o măsură nedemnă şi inimaginabilă. Basarabia şi Bucovina de Nord, Transilvania de Nord şi Cadrilaterul sau sudul Dobrogei.
Pierderi teritoriale în favoarea statelor vecine şi revizioniste, în care milioane de români au ajuns sub stăpânire străină, ori şi mai rău: arestaţi, deportaţi, încarceraţi şi ucişi. (…)
Dreptul la reflecţie al generaţiilor de după 1940, fie din România, fie din teritoriile din jurul României locuite de etnicii români este real necesar şi cuvenit.
Nici fărădelegile săvârşite de ocupant şi cozile lor de topor nu pot fi lesne uitate. Vor face parte pe mai departe dintr-un exerciţiu, fie şi ritualic, al memoriei colective româneşti.
Contribuţii editoriale:
– Petru Huţan, supravieţuitor al masacrului populaţiei româneşti de la Fântâna Albă, Bucovina de Nord, azi în Ucraina, cu un fragment mişcător al experienţei sale personale.
– Eforturile pe care le face portalul de ştiri şi informaţii “Basarabia-Bucovina.Info” pentru a menţine spiritul naţional şi unitar între cei din ţară şi românii din vecinătăţile noastre. Un interviu de Mirela Băzăvan cu dl. Victor Roncea, director al unei organizaţii neguvernamentale:
Vă anunț cu regret că istoricul și veteranul de război Vasile Ilica a decedat în data de 20 octombrie 2015, la ora 4 dimineaţa, cu doar puţin timp înainte de a împlini 91 de ani.
Din 2012, autoritățile ucrainiene i-au interzis intrarea în Ucraina, fapt care s-a petrecut chiar în perioada de Paști – imediat după comemorarea Masacrului de la Fântâna Albă – când domnul Ilica mergea înspre satul natal și când a fost oprit la graniță. Motivul : ducea cărți pentru românii abandonați din ținutul natal. S-a adresat președinților Băsescu și Iohanis pentru rezolvarea interdicției abuzive, în dorința de a revedea ținuturile natale. A fost tratat cu vorbe frumoase, în realitate cu dispreț, și nu s-a rezolvat nimic.
Poate veți face cunoscut acest episod tragic din viața legendei vii a bucovinenilor abandonați. Cu respect, un frate bucovinean, dr. ing. Dan Ciobanu
O veste extrem de tristă. De patru ani, bătrânul erou nonagenar Vasile Ilica încerca să-şi revadă casa părintească, să-şi îngrijească mormintele părinţilor, la o vârstă la care şi el se pregătea de marea trecere spre veşnicie. În patru ani, România, stat NATO şi membru UE, nu a reuşit să-şi pună în drepturile sale legitime un cetăţean venerabil-model, în ciuda acordurilor internaţionale încălcate de Ucraina prin această interdicţie abuzivă, impusă în dispreţul ajutorului necondiţionat pe care Bucureştiul îl acordă Kievului pe plan politic.
Cazul emblematic al veteranului Vasile Ilica, cercetător asiduu al crimelor sovietice împotriva românilor din Bucovina natală, demonstrează fără tăgadă impotenţa totală a celor care susţin că reprezintă România de azi şi poziţia lor reală de figuranţi penibili ai scenei europene şi internaţionale.
Zeci de memorii şi de scrisori de ajutor a adresat Vasile Ilica Ministerului Afacerilor Externe şi Preşedinţiei României, împreună cu organizaţiile societăţii civile care l-au sprijinit, de-a lungul a două mandate, de la Băsescu, “apărătorul” românilor de pretutindeni, la Iohannis, cel cu “ţara înapoi”.
Tot ce mai speram şi mai spera acum bătrânul luptător era să-i expire interdicţia de cinci ani. Mai avea un an.
Acum are libertatea de a merge ACASĂ!
Înmormântarea a avut loc joi, 22 octombrie, la cimitirul Rulikovschi din Oradea, capela Hasas.
IN MEMORIAM VETERAN VASILE ILICA (1924-2015)
Nãscut la 11 noiembrie 1924 în Broscãuţii Noi, raionul Storojineţ, regiunea Cernãuţi, din nordul Bucovinei, se stabileşte la Oradea în anul 1952. De profesie constructor, format la Şcoala de Ofiţeri de Geniu a Armatei Române, exersat în dispozitive militare de luptã, colonelul VASILE ILICA documenteazã şi semneazã ca vrednic scriitor de istorie cele opt cãrţi rãmase posteritãţii, aducând luminã şi mãrturii prin titluri incitante: Martiri şi mãrturii din nordul Bucovinei, Momente din istoria zbuciumatã a Bucovinei, Bucovina pe calea reântregirii, Bucovina abandonatã, Bucovina noastrã, Basarabia la întâlnire cu istoria…Toate cãrţile argumentând nedreptatea unei istorii a suflãrii româneşti greu încercatã în Bucovina şi Basarabia de masacre, deportãri, întemniţãri şi dezrãdãcinãri. Exprimând sensibil prin sufletul lui bucovinean, soarta neânţeleasã pe deplin nici astãzi a acestei pãrţi de Românie, doritã de imperii cu ţari şi împãraţi, cu protocoale neştiute şi rãzboaie, cu urme şi rãni sângerânde încã. Şi-a dedicat viaţa activitãţii de studiere şi cercetare a istoriei Bucovinei şi Basarabiei, scriind, cercetând, editând…
Anul 2015 a fost pentru VETERANUL VASILE ILICA, un an al onorurilor:
Ministerul Apãrãrii Naţionale i-a conferit medalia în aur şi brevetul „Emblema de Onoare a Armatei României – cu însemn de pace“, la manifestarea publicã organizatã de A.N.C.M.R. Bihor la Liceul Teoretic „Aurel Lazãr“. A participat la manifestãrile naţionale de la Memorialul Victimelor Comunismului şi Rezistenţei din Sighetul Marmaţiei, la Marghita sãrbãtorind Ziua Unirii Principatelor Române, la Bucureşti la festivitatea acordãrii Premiului “Mile Cãrpenişan”, la Oradea la manifestarea Asociaţiei Morãriţa de comemorare a consulului general Mihai Marina, unde a susţinut o alocuţiune publicã, etc.
Publicarea celor 6 liste cu 222 de deţinuţi politici bucovineni (români, ucrainieni, evrei, polonezi) care se aflau la data de 22 iunie 1941 în închisoarea din Cernãuţi, fiind executaţi în secret de cãtre NKVD-ul sovietic şi îngropaţi apoi pe teritoriul fostului Cimitir militar român din Cernãuţi, în cartea „Momente din istoria zbuciumatã a Bucovinei“, a însemnat interdicţia intrãrii în Ucraina, pentru o perioadã de cinci ani, decizie care expira în 15.12.2016!
Duce cu el în mormânt aceastã nedreptate şi rãutate a autoritãţilor ucrainiene de astãzi, neputinţa şi dezinteresul autoritãţilor române neimplicate în anularea acestei decizii securiste, poate tocmai sã rãmânã mai puţin rãu în lumea noastrã! Cu suferinţa cã nu a putut sã vadã, sã îngrijascã „livada şi casa natalã din Broscãuţii mei, de lângã Cernãuţi, din Ucraina…“
Cu un an în urmã la serbarea împlinirii celor nouãzeci de ani, prietenul nostru, VETERANUL VASILE ILICA, o carte de istorie trãitã, un istoric autentic prin tot ce a scris despre neam şi Ţarã, cu lacrimi în ochi se ruga sã-L ţinã Domnul, sã apuce sã mai vadã odatã, icoana din sufletul sãu, Bucovina natalã… România lui neuitatã…
Dumnezeu Sã-ţi rânduiascã odihna cea meritatã aproape de Îngerul Neamului Românesc pe care atât de mult l-ai iubit şi slujit! Rãmas bun prietene drag,
VETERAN VASILE ILICA!
Asociaţia Morãriţa – Oradea
Uniunea Regionalã a Românilor din Dreapta Tisei – Ucraina
Asociaţia Naţionalã a Veteranilor de Rãzboi – Filiala Bihor
Direcţia de Culturã Bihor
Cenaclul Literar „Barbu Ştefãnescu Delavrancea“
Redacţia revistei Familia Românã – Baia Mare
Biblioteca Judeţeanã „Gheorghe Şincai“ – Bihor
Asociaţia Cultural Patrioticã „Avram Iancu“ Marghita
Biserica Albã – Marghita
Biserica Buna Vestire Oradea
Societatea „Mihai Eminescu“ din Cernãuţi
Asociaţia Studenţilor şi Elevilor Basarabeni – Filiala Oradea
A.N.C.M.R. – Filiala Bihor
Asociaţia Culturalã Pro Basarabia şi Bucovina Bihor
Fundaţia Academia Civicã – Bucureşti
Asociaţia Civic Media – Bucureşti
Basarabia-Bucovina.Info
Societățile românești din regiunile Cernăuţi şi Transcarpatica
La 1 aprilie este comemorată Ziua Națională în memoria românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor și ale Foametei organizate de regimul totalitar sovietic în nordul Bucovinei și întreaga Basarabie, instituită prin Legea 68/2011, informează Agerpres, uitând însă să amintească şi cine s-a împotrivit acestei Legi.
Un alt episod de tristă amintire îl constituie masacrele comise asupra unor grupuri de români care au încercat să treacă granița în România. Ofițeri NKVD au lansat, în primăvara anului 1941, zvonuri conform cărora grănicerii sovietici permit populației din aceste teritorii să treacă granița în România.
În noaptea de 6 spre 7 februarie 1941, un grup compact de 400 de români din nordul Bucovinei, din satele Coteni, Buda, Boian, Ostrița Herței, Horecea Mănăstirii, Horecea Urbană, Plaiul Cosminului, Ceahor, Corovia, Mahala au încercat să treacă granița pe râul Prut înghețat. Când s-au apropiat de graniță majoritatea au fost uciși de mitralierele grănicerilor sovietici și aruncați în gropi comune în albia râului Prut. Doar 57 au reușit să scape și să treacă granița în România. Masacrul românilor din Lunca Prutului a rămas în memoria colectivă drept prima crimă atroce săvârșită de autoritățile sovietice la adresa populației din teritoriile românești.
La 1 aprilie 1941, un grup de 3.000 de persoane din mai multe sate de pe Valea Siretului (satele Bănila Moldovenească, Dăvideni, Trestiana, Iordănești, Pătrăuții de Sus, Pătrăuții de Jos, Cupca, Corcești, Suceveni) au format o coloană pașnică îndreptându-se spre granița cu România, purtând un steag alb cu însemne religioase, icoane, prapuri și cruci din cetină. Când s-au apropiat la mai puțin de 3 kilometri de punctul de graniță Fântâna Albă, în locul numit Poiana Varnița, grănicerii sovietici au deschis focul, trăgând în plin, ucigând bătrâni, copii, femei, pe care i-au aruncat, apoi, în gropi comune, unii fiind îngropați de vii. Echipaje de cavalerie sovietice au ieșit din pădure și au plecat în urmărirea supraviețuitorilor, pe unii i-au omorât cu sabia, iar pe alții i-au târât până la cele cinci gropi comune săpate, la liziera pădurii. Autoritățile de la Moscova au trecut sub tăcere genocidul, apreciindu-l ca fiind un incident minor, în care ”un grup de 20 de persoane a încercat să treacă fraudulos granița”, aminteşte Agerpres.
Asociaţia Civic Media şi Ministerul Apărării Naţionale au onorat anul trecut un martor supravieţuitor al acestor evenimente tragice: dl. Vasile Ilica, veteran de război, interzis în Ucraina în urmă cu exact trei ani. Nici MAE, nici Preşedinţia României – de ieri şi de azi – nu au putut, respectiv nu au vrut/reuşit, să-i anuleze interdicţia “periculosului” nonagenar, în ciuda faptului că ajutăm necondiţionat vecina noastra etern duşmănoasă.
Dl. Corneliu Vlad confera de Ziua Limbii Romane 2014 Premiul Civic Media “Mile Carpenisan” dlui Vasile Ilica, cercetator nonagenar interzis in Ucraina, care da o lectie de istorie despre de ce ne urasc rusii si ucrainenii (video mai sus) si explica de ce a fost declarat “persona non grata” de statul “vecin si prieten” (video mai jos)
Prin efortul și implicarea Institutului Frații Golescu pentru românii de pretutindeni și a Alianţei Internaţionale a Jurnaliştilor Români, „Ziua Limbii Române” a fost onorată printr-un mic regal al prezențelor la Clubul Țăranului Român, un regal al presei de limbă română din teritoriile istorice, a căror ediții tipărite au fost puse la dispoziția publicului prezent dar și al celor care simt, luptă și suferă pentru limba romană, pentru identitatea românească pe câmpurile mediatice și care după cum am văzut, spre norocul celor prezenți și nu în ultimul rând al neamului românesc, încă nu s-au „vindecat” și cred că nici nu se vor „vindeca” vreodată… Printre „nevindecați”, mai noi și mai vechi s-a distins prezența domnului Vasile Ilica, scriitor, publicist, veteran de razboi, cercetator asupra masacrelor antiromanesti din nordul Bucovinei și martor al evenimentelor ce au culminat cu masacrul de la Fantana Alba. Dl. Vasile Ilica este cel datorită căruia vălul uitării și al ocultării istorice a acestui cumplit masacru a fost rupt și îndepărtat.
Vasile Ilica, devenit “persona non grata” in Ucraina la 88 de ani, în urmă cu doi ani, a fost distins de Ziua Libertatii Presei 2014 cu Premiul “Mile Carpenisan”, pentru lupta sa neobosita in numele adevarului istoric. Asociatia Civic Media si portalul Basarabia-Bucovina.Info i-au acordat dlui Vasile Ilica Premiul “Mile Carpenisan” pentru Curaj si Excelenta in Jurnalism, in semn de omagiu pentru intreaga sa activitate in slujba adevarului, ca publicist si cercetator privind masacrele holocaustului bolsevic din nordul Bucovinei. Premiul i-a fost înmânat personal de jurnalistul Victor Roncea de Ziua Limbii Române la București (foto) cu un laudatio făcut de cunoscutul analist de politică internaţională Corneliu Vlad. (29 august 2014) (N.R. R.B.N. Press)
Dl. Vasile Ilica se poate mandri ca este considerat un “inamicul public Nr 1″, al statului ucrainean, fiind in continuare interzis pe meleagurile sale natale, in ciuda schimbarii regimului si desi anul acesta implineste 90 de ani. Vasile Ilica a primit in aprilie 2012, in ajun de Sfintele Pasti si a doua zi dupa comemorarea masacrului de la Fantana Alba, interdictie de intrare in Ucraina pentru cinci ani, desi casa sa parinteasca si mormintele parintilor se afla in regiunea Cernauti a fostei republici sovietice. Situatia sa a fost adusa de Civic Media in atentia presedintelui Romaniei si a ministrului de Externe al Romaniei, acesta din urma trimitandu-l sa negocieze cu Securitatea ucraineana (SBU). Cu toate ca Romania, prin conducatorii ei vremelnici, se declara o sustinatoare infocata a integritatii teriotoriale a Ucrainei si a presupusului ei parcurs european si euro-atlantic, statul articificial vecin nu catadicseste sa respecte nici cele mai elementare drepturi ale romanilor, consfintite prin acorduri internationale. Aceasta fie ca sunt la ei acasa, in Transcarpatia, nordul Bucovinei, Tinutul Herta si Bugeac, Basarabia istorica, fie ca sunt cetateni ai Uniunii Europene, ca Vasile Ilica si alti doi jurnalisti profesionisti, declarati de asemenea “dusmani ai poporului ucrainean” pentru articolele lor despre comunitatea romaneasca din Ucraina, Simona Lazar si Valentin Tigau, de la Jurnalul National si Radio Romania. Sursa: basarabia-bucovina.info
Natalia Ghibrineț, din Basarabia, o aspirantă la jurnalism și militantă activă a Mișcării Civice „Tinerii Moldovei”, prezentă la eveniment, a impresionat cu determinarea sa activă pentru limba și cultura românească pe langă mai vechii lupători pe frontul media Victor Roncea, Corneliu Vlad, Ștefan Hostiuc.
Jurnalista Alina Radu din Chișinău, de la Ziarul de Garda a trecut de bariera distanței și a intrat in direct cu jurnaliștii de la eTransmedia prin Skype împârtășind impresii despre presa de limbă română din Basarabia.
Redacția România Breaking News vă invită sa luați parte la părtășia românească a presei și limbii române care s-a desfășurat la Clubul Țăranului Român prin intermediul înregistrărilor audio pe care le punem la dispoziția Dvs.
Audio: Victor Roncea, Corneliu Vlad si …Premiul „Mile Carpenisan” pentru Vasile Ilica
Audio: Vasile Ilica și „românii din Nordul Bucovinei” de Ziua Limbii Romane la Bucuresti
Audio: De Ziua Limbii Romane, cu ocazia decernarii Premiului „Mile Carpenisan” pentru Vasile Ilica, Stefan Hostiuc despre momentul cand l-a cunoscut pe Vasile Ilica la Cernauti
Audio: jurnalista Alina Radu in direct de la Chisinau despre presa de limba romana din Basarabia. Convorbire in direct cu colegii jurnalisti de la eTransmedia.ro de Ziua Limbii Romane la Bucuresti – Clubul Taranului Roman. 29 august 2014
Limba română reprezintă fundamentul identității naționale, un punct deosebit de important pentru consolidarea unei societăți puternice și unite. Acesta a fost și va fi în continuare rolul manifestărilor și onorării Zilei Limbii Române. Redacția R.B.N. Press îi felicită pe toți românii de Ziua Limbii Române dar și pe cei care se implică activ pentru păstrarea vie în conștiințele românești a unor astfel de zile care încetul cu încetul se vor consolida și se vor constitui în repere ale Civilizației și Culturii Românești.
ZIUA LIMBII ROMÂNE la Muzeul Ţăranului Român. Cercetătorul român interzis în Ucraina, veteranul de război nonagenar Vasile Ilica, va inaugura CENTRUL de PRESĂ al ROMÂNILOR de PRETUTINDENI
Autorul: Luciana Pop în Eveniment / 29 august, 2014
Dl. Corneliu Vlad si Dl. Vasile Ilica la Muzeul Ţăranului Român cu Premiul “Mile Cărpenişan” oferit de Civic Media
Institutul Fraţii Golescu invită românii interesaţi de soarta fraţilor lor din jurul României, vineri, 29 august 2014, la ora 18:00, la Clubul Țăranului Român, la deschiderea primului “Chioşc de ziare ale românilor de pretutindeni”. Publicațiile vor fi disponibile pentru a fi consultate până pe data de 12 septembrie 2014.
Cu această ocazie, va fi omagiat şi cunoscutul scriitor, publicist și cercetător nonagenar interzis în Ucraina, veteranul de război Vasile Ilica, care va inaugura centrul de presă de la Muzeul Ţăranului Român, potrivit blog-ului Roncea.ro.
Scriitorul Vasile Ilica, originar din fostul județ Storojinet, actuala regiune Cernăuți, refugiat în Romania după 1944, veteran de război și cercetator al crimelor comise de Armata Roșie și NKVD pe teritoriul provinciilor istorice românești Basarabia și Bucovina, este considerat ”persona non grata” de către autoritățile de la Kiev. În aprilie 2012, acestea i-au refuzat intrarea în Ucraina, la punctul de trecere a frontierei Siret, comunicandu-i-se doar că are interdicție de a pătrunde pe teritoriul statului vecin, scrie site-ul ZiaristiOnline.
Vasile Ilica crede că interdicția de a intra în Ucraina este urmarea unei prezentări științifice pe care a încercat să o susțină în martie 2011, când, la Cernăuți, Societatea “Golgota” a organizat un simpozion pentru comemorarea a 70 de ani de la Masacrul de la Fântâna Alba. Autoritățile nu i-au permis să prezinte volumul “Momente din istoria zbuciumată a Bucovinei – Episodul: Nordul Bucovinei – zona de ocupație a URSS în perioada 1940-1991” -, pe motiv că titlul cărții și conținutul ei “au caracter provocator”.
Veteran de razboi, publicist, scriitor, cercetator asupra masacrelor antiromanesti din nordul Bucovinei si chiar martor direct al evenimentelor ce au culminat cu masacrul de la Fantana Alba, dl. col. (r). Vasile Ilica, devenit “persona non grata” in Ucraina la 88 de ani, a fost distins de Ziua Libertatii Presei 2014 cu Premiul “Mile Carpenisan”, pentru lupta sa neobosita in numele adevarului istoric. Asociatia Civic Media si portalul Basarabia-Bucovina.Info i-au acordat dlui Vasile Ilica Premiul “Mile Carpenisan” pentru Curaj si Excelenta in Jurnalism, in semn de omagiu pentru intreaga sa activitate in slujba adevarului, ca publicist si cercetator privind masacrele holocaustului bolsevic din nordul Bucovinei.
Vasile Ilica a primit in aprilie 2012, in ajun de Sfintele Pasti si a doua zi dupa comemorarea masacrului de la Fantana Alba, interdictie de intrare in Ucraina pentru cinci ani, desi casa sa parinteasca si mormintele parintilor se afla in regiunea Cernauti a fostei republici sovietice. Situatia sa a fost adusa de Civic Media in atentia presedintelui Romaniei si a ministrului de Externe al Romaniei, acesta din urma trimitandu-l sa negocieze cu Securitatea ucraineana (SBU). Cu toate ca Romania, prin conducatorii ei vremelnici, se declara o sustinatoare infocata a integritatii teriotoriale a Ucrainei si a presupusului ei parcurs european si euro-atlantic, statul articificial vecin nu catadicseste sa respecte nici cele mai elementare drepturi ale romanilor, consfintite prin acorduri internationale. Aceasta fie ca sunt la ei acasa, in Transcarpatia, nordul Bucovinei, Tinutul Herta si Bugeac, Basarabia istorica, fie ca sunt cetateni ai Uniunii Europene, ca Vasile Ilica si alti doi jurnalisti profesionisti, declarati de asemenea “dusmani ai poporului ucrainean” pentru articolele lor despre comunitatea romaneasca din Ucraina, Simona Lazar si Valentin Tigau, de la Jurnalul National si Radio Romania.
Civic Media, asociatie infiintata in anul 2000 cu scopul de a contribui la apararea valorilor nationale prin intermediul mass-media si a actiunii civice directe si inteligente, devenind si o redutabila resursa de informatii si analize geopolitice, ca editor a numeroase volume de specialiate, profita de aceasta ocazie pentru a atrage atentia autoritatilor statului roman de azi, urmatoarele:
1. Actuala Ucraina va merge spre destramare in cel mai scurt timp, conform previziunilor si, momentan partial, a hartii intocmite de analistii Civic Media si prezentate in ziarul ZIUA inca de-acum 10 ani. Din cele doua state care vor rezulta, in cel cu pretentii de afiliere la structurile euro-atlantice, ponderea minoritatii romanesti – estimata la circa 600.000 de romani – va creste major, ca urmare a micsorarii populatiei ucrainene a noului stat creat. De asemenea, in aceeasi situatie se va afla minoritatea poloneza dar si cea rusa ramasa, si, cu un rol minor, cea maghiara. In noile conditii se impune ca statul roman sa faca tot ceea ce este posibil ca membrii comunitatii romanesti din Noua Ucraina – impreuna cu cei ai comunitatii poloneze, minoritate care apartine de un stat cu care impartasim numeroase deziderate europene si euro-atlantice – sa beneficieze de aceleasi drepturi de care beneficiaza minoritatea maghiara din Romania.
2. Prin preluarea sub control a Crimeii de catre Federatia Rusa, invocandu-se existenta unui act administrativ al fostei URSS, acum anulat sine-die, se creeaza premisa posibilitatii invocarii aceleiasi proceduri, ce-si va intra in legalitate dupa modelul deschis de precedentul Kosovo, si in cazul Insulei Serpilor, pamant romanesc si important punct geostrategic si geoeconomic la Marea Neagra, cedat fostei URSS, de asemenea, printr-un simplu act administrativ, respectiv un proces verbal (!), dar prezent in cadrul teritoriului national al Romaniei in urma Tratatului de la Paris din 1947.
3. Avand in vedere previzibila disolutie a statului ucrainean rezultat in urma disparitiei URSS, stat ex-sovietic cu care Romania a semnat un rusinos Tratat de baza in 1997, criticat adeseori de actualul presedinte al Romaniei, Traian Basescu, dar niciodata denuntat, documentul in sine devine caduc si se auto-anuleaza de la sine, deschizandu-se astfel posibilitatea negocierii pe cale pasnica a revenirii tuturor teritoriilor romanesti ocupate de URSS – expresia administrativa a unui regim criminal blamat la nivel mondial – la tara mama, Romania.
Civic Media si pagina de istorie nationala Basarabia-Bucovina.Info sunt onorate sa mai spele putin din delasarea autoritatilor si sa confere acest premiu binemeritat col. (r) Vasile Ilica, impreuna cu desemnarea sa drept membru de onoare al Asociatiei Civic Media. Dl. Vasile Ilica este si membru de onoare al Asociatiei Nationale pentru Cultul Eroilor cat si membru al Asociatia “Pro Basarabia si Bucovina” si Societatii pentru Cultura Romaneasca “Mihai Eminescu” din Cernauti si a fost distins pentru activitatea sa, printre multe altele, cu „Premiul Document” al Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova şi Biroului de Informare al Comisiei Europene din Republica Moldova.
Dl. Vasile Ilica este martor direct al evenimentelor care au culminat cu masacrele de la Lunca si Fantana Alba din 1941 si un cercetator pasionat, meticulos si eficient asupra holocaustului bolsevic din nordul Bucovinei, cum il numeste chiar dansul in scrierile sale. In 2012, anul interdictiei, a facut publica o noua descoperire macabra, respectiv dovada unei alte crime in masa: sute de romani dar si ucrainieni, executati de NKVD, filiala ucraineana, dupa prima ocupatie a Bucovinei si aruncati intr-o groapa comuna in Cernauti inainte de venirea trupelor romane eliberatoare. Dl. Vasile Ilica, care banuieste ca acesta este motivul interdictiei sale, a descoperit chiar si lista cu numele victimelor ucise de NKVD, lista care ar trebui sa intre imediat in atentia Parchetului General al Romaniei, avand in vedere ca aceasta crima in masa s-a petrecut pe teritoriul Romaniei, asupra unor cetateni romani.
Concret, dansul considera ca “această măsură luată de autoritățile ucrainene de la Cernăuți se constituie ca formă de „represalii“ împotriva autorului cărții „Momente din istoria zbuciumată a Bucovinei – episodul: Nordul Bucovinei zonă de ocupație a URSS (1940–1991)“, lucrare în care pentru prima dată se publică un număr de șase liste, traduse în limba română, cu numele a 222 deținuți politici bucovineni ce se găseau în iunie 1941 în Închisoarea din Cernăuți, unde au fost condamnați la moarte și executați de către organele UKGB în perioada 28 iunie–3 iulie 1941.”
Pe langa articolele de istorie si dezvaluiri din Familia română, Crişana, Arcaşul, Plai românesc, Zorile Bucovinei, Gazeta de Herţa, s.a., laureatul Civic Media 2014 este autorul urmatoarelor lucrari de specialitate, ce ar trebui achizionate in numar cat mai mare de mai multe ministere ale Romaniei, si difuzate atat in tara cat si in strainatate:
1) „Fântâna Albă o mărturie de sânge“ – Editura Imprimeria de Vest Oradea, 1999, 320 pagini. Lucrarea a fost lansată la cel de al III-lea Congres al Intelectualității din Nordul Bucovinei (5 martie 2000);
2) Volumul „Martiri și mărturii din Nordul Bucovinei“ – Editura Imprimeria de Vest Oradea, 2003, 477 pagini. Această lucrare a necesitat mai bine de 7 ani de documentare în rândul victimelor stalinismului, în diverse arhive și în presa timpului. După lansare, această carte a beneficiat de o frumoasă recenzie a ziaristei Maria Toacă intitulată „File sângerânde din cartea neagră a neamului“ publicată în revista Zorile Bucovinei, din 4 mai 2004;
3) Volumul „Bucovina abandonată“ – Editura Imprimeria de Vest Oradea, 2010, 476 pagini. Această carte a fost lansată în cadrul simpozionului „Sărbătoarea cărții“, organizat de Societatea pentru cultură românească „Mihai Eminescu“ din Cernăuți, la data de 25 aprilie 2010, prilej cu care mi s-a acordat o diplomă de onoare;
4) „Bucovina pe calea reîntregirii – 1775–1918“, 152 pagini – Editura „Provita“ din Cluj, lucrare închinată unirii Bucovinei din 1918 și distribuită studențilo și elevilor bucovineni și basarabeni ce au studiat în România.
5) „Basarabia la întâlnire cu istoria – 1917–1918“ – Editura „Provita“ din Cluj, lucrare închinată unirii Basarabiei, ce de asemenea a fost distribuită studenților și elevilor din Bucovina și Basarabia.
6) Volumul „Momente din istoria zbuciumată a Bucovinei – episodul Nordul Bucovinei zonă de ocupație a URSS (1940–1991)“ – Editura Imprimeria de Vest Oradea, 2011, 239 pagini, lucrare propusă a fi prezentată la simpozionul „70 de ani de la masacrul de lângă Fântâna Albă“ (31 martie 2011) – simpozion organizat de Societatea Golgota din Cernăuți.
7) Volumul “Bucovina noastra – Antologie istorica 1775 -2011” – Editura Imprimeria de Vest, Oradea, 2012, 695 pagini, cu o prefata de prof. univ. dr. Mihai Drecin
La aflarea vestii noastre privind noua recunoastere a muncii sale deosebite, de catre Civic Media si Basarabia-Bucovina.Info, dl. Vasile Ilica, care implineste anul acesta 90 de ani, fiind născut la 11 noiembrie 1924 în satul bucovinean Broscăuţii Noi, din apropierea Storojineţului si apoi refugiat în anii ’44, a fost extrem de emotionat. Dansul ne-a marturisit ca tot ce-si mai doreste in acest moment este sa-si sarbatoreasca implinirea a 90 de ani alaturi de prietenii si camarazii sai, acasa, in Bucovina natala. Il va ajuta oare Presedintele Romaniei sau Ministerul de Externe al Romaniei?
Adenda: Despre toate acestea, dar in mod special despre descoperirile cercetatorului nonagenar Vasile Ilica privind masacrele holocaustului bolsevic din Bucovina ocupata, puteti afla din interviul realizat de Victor Roncea cu ocazia comemorarii a 73 de ani de la Masacrul de la Fantana Alba, din 1 aprilie 1941, disponibil mai jos. Basarabia-Bucovina. Info urmeaza sa publice largi extrase din lucrarile laureatului nostru, veteranul de pe frontul adevarului romanesc, Vasile Ilica.
Autorul Vasile Ilica, născut la 11 noiembrie 1924, în satul bucovinean Broscăuţii Noi, din apropierea Storojineţului, de profesie subinginer constructor, refugiat în anii ’40 din Bucovina, veteran de pe frontul antihitlerist al celui de-al II-lea război mondial, a cunoscut din tinereţe vicisitudinile conflictului mondial care a afectat atât de tragic ţara noastră în acea perioadă. Atunci, ne aminteşte Vasile Ilica în cartea sa, „din trupul României Mari au fost rupte teritorii şi comunităţi însemnate prin jocul politic al marilor puteri ale vremii: Germania, Italia şi URSS. Din păcate, Pacea de la Paris din 1946-1947 a sancţionat abuziv rămânerea Bucovinei de Nord şi a Basarabiei sub controlul URSS. … Tragediile individuale şi colective suferite în acei ani şi după aceea, până astăzi, au rămas nu numai în memoria documentelor, ci şi a celor care au fost martorii sau actorii evenimentelor”.
Pentru al doilea an consecutiv unui roman militant pentru adevarul istoric privind Basarabia si Bucovine ii este interzis de catre Serviciul de Securitate ex-KGB-ist al Ucrainei (SBU) sa participe la comemorarea victimelor Masacrului de la Fantana Alba. Si nu pentru o zi-doua ci pentru cinci ani de zile (foto). Anul trecut a fost declarat “persona non grata”, pe 2 aprilie, veteranul de razboi si scriitorul originar din nordul Bucovinei Vasile Ilica. Anul acesta a fost randul unui tanar roman originar din Basarabia, Vlad Durnea, fost presedinte al Organizatiei Studentilor Basarabeni din Romania, in prezent consilier al singurului parlamentar PDL care a intrat pe bune in Parlamentul Romaniei, cu o majoritate zdrobitoare, Eugen Tomac, preşedinte al Comisiei permanente pentru comunităţile de români din afara graniţelor, la randul lui nascut in sudul Basarabiei, in prezent in Ucraina.
Cazul neobositului cercetator asupra crimelor sovieticilor din nordul Bucovinei, octogenarul Vasile Ilica, nu este rezolvat de MAE de la Bucuresti nici azi, desi dincolo de frontiera impusa de URSS se afla casa sa natala, in prezent aflata in parasire, cat si mormintele parintilor. Intre timp aflu ca si un alt tanar basarabean a fost interzis. Cei trei se adauga unei liste din ce in ce mai lungi de romani interzisi de statul cu pretentii europene, pentru a carui integrarea in Uniunea Europeana tara noastra aloca resurse importante, materiale si umane, in timp ce inchide ochii nepermis de mult, de la cel mai inalt nivel in jos, la toate atacurile informative derulate asupra romanilor din actuala Ucraina dar si – atentie! – din statul NATO Romania!
Zau ca nu-i corect! Nu vorbesc de faptul ca e o prostie de macho-state sau ca e o hartuiala care incalca normele internationale si bilaterale de diplomatie si buna cuvinta. Asta e clar. Ci ca, daca oricum Ucraina si-a aratat deja muschii asupra Romaniei, demonstrand ca diplomatia noastra este absolut impotenta – nu mai vorbesc de agentii Rusiei, Ucrainei si Ungariei de la nivelul conducerii MAE si ai Presedintiei – ce are cu niste bieti simpli cetateni romani? Sa dai la gioale unui octogener si unui pusti, ca sa priceapa cine? Ca cu iepele si magarii Traiani din varful Dealului se trag de sortulete si se bat pe burta la dineurile simandicoase desfasurate sub cupole si steaguri straine. Mai vor ceva, pe langa Transnistria, la negocierile de la masa verde? Zau ca nu-i cinstit! De ce nu va retrageti pe Insula Serpilor, cu vitele voastre kobe, cu catei si cu purcei, ca sa respiram si noi mai usurat?
Ziaristi Online: Dupa declararea drept “persona non grata” a ziaristului Sergiu Dan de la Rador, originar de peste Tisa si interdictia primita de scriitorul si cercetatorul veteran Vasilie Ilica, anul trecut, chiar a doua zi dupa comemorarea Masacrului de la Fantana Alba, interdictie care se adauga la cea primita de ziaristii Simona Lazar si Valentin Tigau (in calitate de ziaristi, aflati intr-o delegatie oficiala care mergea la sfintirea singurei biserici romanesti din Ucraina, de la Hagicurda), statul roman, respectiv Ministerul Afacerilor Externe, are acum cinci probleme. Cum nu le-a rezolvat pana acum nici pe primele patru, din motive ce tin de capetele ministrilor de Externe si al liderului suprem al diplomatiei “romane”, ne indoim ca va face ceva de acum incolo. Dvs ce credeti?
Vlad Durnea, fost presedinte al Organizatiei Studentilor Basarabeni, in prezent consilier al parlamentarului PDL Eugen Tomac, preşedinte al Comisiei permanente pentru comunităţile de români din afara graniţelor, nu a fost lăsat de autoritatile ucrainene să participe la comemorarea de luni, din Ucraina, de la Fântâna Albă.
La 1 aprilie 1941, în jur de 3.000 de români au fost masacraţi la Fântâna Albă, în Bucovina, pe teritoriul Ucrainei de astăzi, de soldaţii sovietici. Din 2011, 1 Aprilie este Ziua Naţională de cinstire a memoriei românilor victime ale masacrelor de la Fântâna Albă şi alte zone, ale deportărilor, ale foametei şi ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ţinutul Herţa, nordul Bucovinei şi întreaga Basarabie.
Basarabia-Bucovina.Info a inregistrat anul trecut, la locul Masacrului de la Fantana Alba, o marturie tulburatoare a unuia dintre putinii supravietuitori ai Katyn-ului romanesc, din 1 aprilie 1941, de Sfintele Pasti, cand au fost macelariti cu sange rece aproape 3000 de romani – tineri, batrani, femei, copii – de catre fortele de ocupatie sovietice.
Spre stiinta: Excelentei sale, Presedintele Romaniei, Dl Traian Basescu
Domnule Ministru,
Asociatia Civic Media va semnaleaza inca o incalcare din partea Ucrainei a drepturilor fundamentale ale omului si a relatiilor diplomatice care ar trebui sa guverneze doua state vecine.
Luni, 2 aprilie, a.c., in jurul orele 16.00, scriitorul Vasile Ilica, originar din fostul judet Storojinet, actuala regiune Cernauti, refugiat in Romania dupa 1944, in prezent veteran de razboi si binecunoscut cercetator al crimelor comise de Armata Rosie si NKVD pe teritoriul provinciilor istorice romanesti Basarabia si Bucovina, a fost impiedicat de catre autoritatile ucrainene sa intre in Ucraina, la punctul de trecere a frontierei Siret, comunicandu-i-se doar ca are interdictie de a patrunde in spatiul statului vecin, pentru care i s-a inmanat si o dovada, fiind intors de la granita.
Dl Vasile Ilica, in varsta de 87 de ani, este membru al mai multor organizatii neguvernamentale, printre care Asociatia “Pro Basarabia si Bucovina” si Societatea pentru Cultura Romaneasca “Mihai Eminescu” din Cernauti si autorul mai multor lucrari documentare privind soarta romanilor ramasi sub ocupatia URSS, dintre care amintim: “Bucovina abandonată” (Editura Imprimeriei de Vest, Oradea, 2010, 576 p) “Fantana Alba – o marturie de sânge: istorie, amintiri, marturii” (Oradea, 2009); “Cateva consideraţii cu privire la tragicele evenimente petrecute la Lunca – 6/7 februarie 1941, Fantana Alba – 1 aprilie 1941, Cimitirul Militar Horecea – iulie 1941” (Familia Romana, 2009); “Martiri si marturii din nordul Bucovinei” (Imprimeria de Vest, Oradea, 2003); s.a.
Recentul act inamical al statului vecin Ucraina survine dupa ce, pe 16 iulie anul trecut, doi ziaristi romani profesionisti care se indreptau spre localitatea Hagi Curda, pentru a participa la sfintirea primei biserici romanesti din actuala Ucraina de dupa ocuparea Basarabiei de catre URSS, au fost, de asemenea, impiedicati sa-si exercite profesia. La granita cu statul vecin, punctul de frontiera Reni, Valentin Tigau, realizator la Radio Romania Actualitati si sotia sa, Simona Lazar, redactor la Jurnalul National, au fost incunostiintati casunt declarati indezirabili, “persona non grata”, ca urmare a unei serii de articole din 2009, intitulata generic “Reporter in Basarabia de Sud” si disponibila la adresa https://www.romanii-de-langa-noi.blogspot.com. Istoria relatiilor de acest gen cu Ucraina mai inregistreaza si interdictiile aplicate ziaristilor Marian Voicu si Victor Roncea, scriitorilor George Muntean, Ion Beldeanu si Eugen Patras, fost vicepresedinte al Societatii pentru Cultura Romaneasca “Mihai Eminescu” din Cernauti, s.a.
Din pacate, predecesorul Dvs, Teodor Anatol Baconschi, desi originar pe linie paterna din Hotin, in cadrul participarii României la “Grupul de Prieteni ai Ucrainei” si a intalnirii intre ministrii cu K. Griscenko din data de 18 iulie 2011 s-a invrednicit sa solicite doar “identificarea unor masuri de crestere a increderii intre Bucuresti si Kiev care sa conduca la evitarea unor astfel de situatii”. Se pare ca odata identificate “masurile de incredere” ele au dus doar la repetarea unor astfel de situatii.
Decizia arbitrara a statul vecin Ucraina incalca, dupa cum stiti, Conventia Europeana a Drepturilor si Libertatilor Fundamentale ale Omului elaborata de Consiliul Europei in 1950 si ratificata in 1953, la care Ucraina este parte, Carta Drepturilor Omului care contine Declaratia Universala a Drepturilor Omului adoptata de ONU, la care Ucraina este parte, Tratatul bilateral dintre Romania si Ucraina, la care Ucraina este parte formala, Conventia Cadru pentru Protectia Minoritatilor Nationale a Consiliului Europei si angajamentele privind protectia minoritatilor nationale continute in conventiile si declaratiile Natiunilor Unite, precum si in documentele Conferintei pentru Securitate si Cooperare in Europa, la care Ucraina este parte, principiile de baza ale Uniunii Europene, la care Ucraina vrea sa adere si, in general, orice norma de bun simt fata de un stat vecin si drepturile inalienabile ale unor cetateni romani la libertatea de miscare cat si libertatea de exprimare, la libertatea cuvantului, dupa cum aratam mai jos.
Dl Vasile Ilica considera ca interdicatia de a intra in Ucraina, unde se afla casa sa parinteasca si mormintele parintilor, este urmarea unei prezentari stiintifice pe care a incercat sa o sustina anul trecut, pe 31 Martie 2011, când, la Cernauti, Societatea “Golgota” a organizat un simpozion pentru comemorarea a 70 de ani de la Masacrul de la Fantana Alba, dar, desi era invitat, nu i s-a permis sa prezinte volumul la care lucreaza in prezent – “Momente din istoria zbuciumata a Bucovinei – Episodul: Nordul Bucovinei – zona de ocupatie a URSS in perioada 1940-1991” -, motivandu-se ca atat titlul cartii, cat si continutul acesteia “au caracter provocator”.
In volumul in cauza se afla documentata o descoperire a sa care cuprinde 6 liste cu 222 de deţinuţi politici bucovineni ridicati dupa 1 Aprilie 1941 din zona Fantana Alba – Cernauti si care se aflau la data de 22 iunie 1941 in închisoarea din Cernauti, fiind executati in secret de către NKVD-ul sovietic si ingropati pe teritoriul fostului cimitir militar roman din orasul Cernauti, in mai multe gropi comune, pentru care dl Vasile Ilica solicita dezgroparea si inventarierea victimelor crimelor sovietice ramase pana azi neasumate de catre succesorii URSS.
Domnule Ministru,
Va solicitam sa luati toate masurile necesare pentru ca domnului Vasile Ilica, cetatean roman pe care il reprezentati in Guvernul Romaniei si in angrenajul diplomatiei mondiale, sa i se respecte toate drepturile sale, conform normelor si conventiilor bilaterale si internationale la care Ucraina este parte. Totodata va solicitam sa puneti in vedere Ucrainei ca aceste acte restrictive in serie, ce tin de o mentalitate totalitarist-sovietica ce ar fi trebuit demult depasita, sa nu se mai repete.
Voi descrie, în continuare, mecanismul infernal şi infracţional prin care consilierii generali, fără excepţie, încalcă legile ţării, modul în care o fac şi cât de mult le pasă că bucureştenii vor suporta cu toţii rezultatul activităţii lor de infracţionalitate organizată.
Săptămâna trecută, vestea că Dmitri Rogozin ca va fi desantat la Chișinău, după un mandat de aproape patru ani la NATO, stârnea iritarea în rândul autorităților din Republica Moldova și uimire în rândul analiștilor care au încercat să descifreze cât mai bine această mutare a Moscovei. O enigmă care poate fi citită în mai multe chei, dar niciodată într-una „soft”. Nici nu este stilul Rusiei. Ar fi fost ceva anormal ca Rusia să trimită un om blajin și nu un războinic pe post de „peacemaker”.
Ne face o deosebită plăcere să vă aducem la cunoştinţă că, în ultimul timp, mai precis pentru perioada de iarnă/primăvară 2011-2012, Centrul de Istorie şi Civilizaţie Europeană al Filialei Iaşi a Academiei Române şi Tipo Moldova din Iaşi au pregătit şi lansat – îndeosebi în cadrul Colecţiei Românii în istoria unversală – mai multe volume (majoritatea în ediţii anastatice şi în condiţiie grafice deosebite) care, acoperind diverse numere din seria menţionată (cf. mai jos), considerăm că merită atenţia Dvs
Cristina Nichituş Roncea a mulţumit monahilor şi monahiilor din mănăstirile pe care le-a vizitat în trei ani de călătorie fotografică. Expoziţia de fotografie a fost vizitată de Înaltpreasfinţitul Teofan, care a îndemnat-o pe artista Cristina Nichituş Roncea să continue lucrarea începută.
Cu prilejul Zilei Naţionale în memoria românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă (regiunea Cernăuţi, Ucraina), pe 1 Aprilie a.c., la pomenirea de la Manastirea Putna a celor 3000 de romani ucisi de rusi in data de 1 Aprilie 1941, chiar de Sfintele Pasti, in nordul Bucovinei, secretarul de stat Eugen Tomac a afirmat in calitatea sa oficiala de sef al Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni ca Statul roman are obligatia sa ceara explicatii Rusiei in ceea ce priveste masacrul comis de NKVD si trupele Armatei Rosii. De mentionat ca pana acum Rusia nu a recunoscut niciodata crimele in masa comise asupra romanilor in provinciile romanesti Basarabia si Bucovina si, ca atare, nici nu si-a cerut vreodata scuze, nici nu a platit pentru ele. Ziaristi Online prezinta, in exclusivitate, discursul lui Eugen Tomac (dupa “Hristos a Inviat!”).
April 1st, 2017 
VR 
Posted in 
Tags: 
