Maine se implineste o luna de cand Stelian Tanase, directorul interimar al TVR, a cenzurat brutal emisiunea “Mostenirea Clandestina” realizata de Monica Ghiurco impreuna cu istoricul american Larry Watts. La ora 14.08, la doar opt minute de la inceperea episodului despre agentul sovietic Ion Mihai Pacepa, retransmiterea documentarului pe noul post destinat fratilor basarabeni, TVR Moldova, a fost intrerupta din ordinul direct al lui Stelian Tanase.
Dupa o sedinta CNA cu scantei, in care realizatoarea Monica Ghiurco a prezentat pe larg situatia, la cea de a doua sedinta, in care TVR a si fost amendata cu 70.000 de lei, dar doar pentru ascunderea “casetei-martor” care inregistrase cenzura, a aparut, in sfarsit, si punctul de vedere al SRTv (foto mai jos). Doamna Narcisa Iorga face observatia intemeiata ca acest punct de vedere, nesemnat de directorul interimar, apăra un act de cenzură al directorului interimar, invocând trunchiat Regulamentul intern al societății publice de televiziune. În Regulament, Capitolul IV.7. CONTROLUL IERARHIC REDACŢIONAL ASUPRA EMISIUNILOR DIFUZATE DE SERVICIUL PUBLIC DE TELEVIZIUNE prevede următoarele:
“1. Răspunderea pentru informaţia sau pentru creaţia adusă la cunoştinţa publică revine, după caz, în condiţiile legii realizatorului de emisiuni sau programe, autorului, precum şi serviciului public de televiziune.
2. În condiţiile asumării răspunderilor precizate la alineatul precedent, cenzura de orice fel este interzisă în Societatea Română de Televiziune.
4. Răspunderea pentru informaţia sau pentru creaţia adusă la cunoştinţa publică prin emisiunile produse şi difuzate de Societatea Română de Televiziune este precizată în sarcinile de serviciu ale personalului angajat al Societăţii Române de Televiziune.
8. Controlul ierarhic redacţional priveşte exclusiv calitatea, legalitatea, oportunitatea, durata programului şi/sau costurile materialului în cauză.
9. Controlul ierarhic redacţional se exercită, de regulă, anterior realizării ori difuzării pe post a unui material.
13. Intervenţiile în programele postului public de televiziune, în emisiunile programate pentru difuzare pe postul public de televiziune, în emisiunile aflate în producţie sau în faza de pregătire pentru a intra în producţie sau a fi difuzate pe post, exercitate în afara competenţelor şi responsabilităţilor stabilite prin sarcinile de serviciu se constituie în cenzură, faptă considerată deosebit de gravă în Societatea Română de Televiziune.”
Ce poate fi mai clar? Poate Constitutie Romaniei?
Un basarabean, probabil, scrie in Adevarul de azi: “Noul director al TVR, Stelian Tănase, a decis întreruperea difuzării documentarului pe baza nu ştiu cărui motiv. Aş putea să dau eu un motiv: supăra prea mult agentura rusă din Republica Moldova.”
La o luna de la actul de cenzura cu precedent doar hat, in 13 iunie 1990, organizatiile de aparare a libertatii presei tac malc. Daca asa sta treaba cu “societatea civila” ce se intampla cu ceilalti realizatori tv, cu jurnalisti profesionisti din televiziunea publica? Unde le este solidaritatea fireasca?
Monica Ghiurco lanseaza un Apel la constiintele lor:
APEL LA COLEGII DIN PRESĂ:
Dacă veţi trece sub tăcere cenzura care mi s-a întâmplat mie, mâine vi se va întâmpla vouă şi nimănui n-o să-i mai pese! Şi veţi binemerita dispreţul publicului pentru că nu luptaţi pentru drepturile voastre.
Conform Constituţiei, Art. 30: “(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. (2) Cenzura de orice fel este interzisă.”!!!!!!!!!
Indiferent de explicaţii (în cazul acesta neprecizate şi neasumate de cel care a comis cenzura, deşi a trecut aproape o lună de la scoatere DIN EMISIE!!!!, nu din grilă, a documentarului meu) nimeni nu trebuie lăsat să se considere a fi deasupra legii.
Iar încălcarea legii, aşa defectă cum e (pentru că nu explicitează cenzura – cine ar fi crezut să mai existe aşa ceva la 25 de ani de la răsturnarea unui regim în care cenzura era regula? – şi nici nu stabileşte sancţiunile care se impun) este evidentă chiar şi pentru cei care se erijează în apărătorii domnului Stelian Tănase.
Chiar dacă mă costă din punct de vedere profesional faptul că îmi apăr profesia şi dreptul la liberă exprimare, luptându-mă public cu o conducere care îşi arogă puteri discreţionare şi care m-a denigrat emiţând în spaţiul public informaţii complet false, eu mă încăpăţânez să demonstrez că adevărul trebuie apărat cu orice preţ. Că adevărul nu se negociază, nu se vinde şi nu se cumpără. Şi nici conştiinţa mea!
In cadrul sedintei de azi, 4.03.2014, a Consiliului National al Audiovizualului (CNA), TVR a fost amendata cu 70.000 de lei, in principal pentru cenzurarea serialului documentar “Mostenirea Clandestina” de catre Stelian Tanase, fost propagandist comunist, in prezent director interimar al televiziunii publice. Reamintim ca transmisia emisiunii realizata de Monica Ghiurco cu istoricul american Larry Watts a fost intrerupta brutal, pe 7 februarie a.c., la orele 14.08, de catre Stelian Tanase, in timp ce era retrasmisa peste Prut, in Republica Moldova. Pentru ca nu exista amenda pentru cenzura (!), cea mai grava forma de atac asupra presei libere, CNA a dat amenda pe Legea audiovizualului pentru neprezentarea “casetei- martor”, facuta disparuta de echipa infractoare din jurul lui Tanase. Cine va plati amenda? Tot noi? Sau faptasul? Comisia de Etica si Arbitraj a TVR ar trebui sa se pronunte! La fel, Comisiile pentru cultură, artă și mass-media din cadrul Parlamentului României, care asigură controlul parlamentar asupra activității TVR.
Voi reveni cu amanunte, inclusiv despre “propaganda comunista” a lui Larry Watts!
In imagine: Larry Watts, dupa ce a infatisat in pielea goala reteaua agentilor sovietici si actele de pornografie intelectuala ale “elitelelor” din Romania, este pus la zid de catre unul din “mostenitorii clandestini” ai KGB-ului, Stelian Tanase.
O alta recenzie favorabila a fost realizata de Revista Serviciului Roman de Informatii (SRI), Intelligence, PDF Nr 20, (Pag 118), sub semnatura prof. univ. dr. Tiberiu Tanase. Daca SRI si revista sa oficiala reprezinta in conceptia distinsului director interimar si atat de temporar al TVR vectori ai “propagandei comuniste” si “national-securiste” atunci ar trebui sa-l cam ia de urechi, daca este asa de “tare”, pe George Maior, directorul SRI, care are in subordine ofiteri de informatii cu o medie de varsta de 35 de ani, nu pe Monica Ghiurco.
De asemenea, dr. Larry Watts impreuna cu prof. univ. dr. Ilie Badescu, creatorul Masterului de Studii de Securitate, au sustinut la invitatia celui din urma, o conferinta cu ecouri in mediile academice de pe ambele maluri ale Prutului, gazduita de Institutul de Sociologie al Academiei Romane si transmisa in direct in Republica Moldova (fara cenzura!).
In Romania, cartile istoricului Larry Watts au fost prezentate, printre altii, de: prof. univ. dr. academician Dinu C. Giurescu, prof. univ. dr. academician Florin Constantiniu (VIDEO aici), prof. univ. dr. Cristian Troncota, dr. Cristian Paunescu si dr. academician Mugur Isarescu (la BNR, VIDEO aici), prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu (in organizarea Centrului de Istorie si Civilizatie Europeana – Academia Romana, filiala IASI – VIDEO aici), prof. univ. dr. Sorin Liviu Damean (la Universitatea din Craiova – VIDEO aici), prof. dr. Ion Varta (la Universitatea din Chisinau – VIDEO aici), prof. univ. dr. Ioan Scurtu (VIDEO aici), prof. univ. dr. Mihai Retegan si, nu in ultimul rand, fostul sef al SIE, dr. Ioan Talpes si actualul sef al SRI, dr. George Maior (VIDEO aici), s.a.
Alte recenzii ale unor “provocatori securisti” pot fi gasite la:
Mediterranean Quarterly (2011) 22(3): 115-118; recenzie de prof. univ. dr. Symeon Giannakos, seful Graduate Program in International Relations de la Salve Regina University, Rhode Island.
Romanul Mihai Cofar, maltratat si batjocorit sadic la Targu Mures, in martie 1990, aproape ucis de extremistii unguri dar prezentat de televiziunile straine si de Smaranda Enache drept un “maghiar victima a pogromului romanesc”
Revista INSTITUTUL DE STIINTE POLITICE SI RELATII INTERNATIONALE AL ACADEMIEI ROMANE ne pune la dispozitie un intreg capitol, in format PDF, din lucrarea istoricului Larry Watts “Cei dintai vor fi cei din urma” (Editura Rao, 2013), a doua parte a trilogiei expertului in informatii american dedicata Războiului clandestin al blocului sovietic împotriva României. Pagina de internet Roncea.Ro, afiliata portalului Ziaristi Online, reda prima parte a acestui capitol, cu trimitere in final la site-ul ISPRI pentru descarcarea directa a documentului PDF. Revista de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale Nr. 1/2013 poate fi cumparata prin comanda electronica de la libraria ISPRI, a Institutului Academiei Romane.
ROMÂNIA GREŞIT ÎNŢELEASĂ*
LARRY L. WATTS**
Abstract. This chapter examines the origins and impact of cognitive bias, organizational pathologies such as dysfunctional secrecy and compartmentalization, and intentional disinformation on US assessments of Romanian policy and behavior during the Cold War. This excerpt analyzes US dismissals of independent behavior during the mid-1950s, and the failure to share dramatic elements of Romanian policy among key stakeholders after the Cuban Missile Crisis.
În ultimul deceniu al Războiului Rece, analizele americane susţineau că regimul comunist din România n-ar mai fi „rebelul“ care fusese cândva. Pe la mijlocul deceniului, mulţi dintre cei mai bine informaţi specialişti în problemele Europei de Est erau convinşi, de exemplu, că multe dintre analizele anterioare „bătuseră prea mult monedă pe independenţa României în cadrul Organizaţiei Tratatului de la Varşovia, în contrast cu «cei cinci loiali»“, iar această atenţie exagerată faţă de aparentul diferend sovieto-român de asemenea „predispunea la exagerarea fidelităţii restului ţărilor din Pactul de la Varşovia“.1 Se credea acum că „problemele economice grave şi dependenţa de sprijinul economic sovietic“ a României permiseseră Moscovei să o „mituiască, furnizându-i energie, pentru a-I câştiga asentimentul sau măcar supunerea faţă de deciziile Pactului de la Varşovia“, transformând-o într-un „aliat ceva mai cooperant“.2
Câţiva analişti au insistat că sfidarea afişată de România faţă de Moscova a fost doar o aparenţă; că România nu a fost o „rebelă“, ci mai degrabă un „cal troian“ sovietic, iar această servitute secretă faţă deMoscova ar reprezenta caracteristica definitorie a regimului de la Bucureşti.3 Aceşti analişti au argumentat că liderii occidentali creduli (ca şi liderii de opinie) au fost duşi cu zăhărelul de docilitatea liderilor români, care ar fi lucrat neîncetat împotriva intereselor SUA şi în beneficiul Kremlinului. Conform acestei viziuni, fiecare demonstraţie a opoziţiei României faţă de URRS şi fiecare exemplu admirabil de comportament al Bucureştiului reprezentau o parte a unui complot elaborat de câştigare a unei încrederi nemeritate din partea Occidentului sau de înşelare a poporului român.4
Cu o frecvenţă crescută în perioada premergătoare Revoluţiei din decembrie 1989 din România, ţara şi liderul său au fost portretizate ca fiind responsabile de provocarea în mod deliberat a unor tensiuni internaţionale, de pe urma cărora ar fi tras foloase;5 ca promovând şi pregătind agresiuni militare în Europa6; conspirând cu state paria, cum ar fi Coreea de Nord şi Libia, împotriva SUA7; conducând programe de înarmare nucleară şi bacteriologică8 şi angajându-se într-o politică de „genocid cultural“ împotriva minorităţilor proprii9. Acuzaţiile extreme de şovinism, în special în rândurile militarilor români, au fost atât de dese în anii 1980, încât serviciile secrete din SUA au inclus conflictul etnic şi pogroamele împotriva maghiarilor din Transilvania drept scenarii probabile, în caz că s-ar ajunge la instabilitate în România10. Conform unei evaluări de la mijlocul anului 1988, o „revoltă generalizată“ ar fi dus „aproape la anarhie, lucru care ar conduce la o preluare a puterii de către forţele militare“, timp în care violenţele interne s-ar putea „transforma în violenţe etnice îndreptate împotriva minorităţii maghiare din Transilvania.“11 La doar câteva luni de la Revoluţie, acest portret sumbru părea să-şi capete confirmarea, o dată cu ciocnirile etnice din oraşul transilvănean Târgu Mureş, pe care presa internaţională le-a prezentat drept un atac furibund al şovinilor români împotriva etnicilor maghiari, lucru asimilat ulterior cu pogroamele antisemite din perioada Holocaustului12.
Descoperirile din arhivele Pactului de la Varşovia după 1989 şi investigaţiile conduse de organisme de monitorizare americane şi internaţionale au infirmat toate aceste acuzaţii anterioare anului 1989. Ele au relevat faptul că Bucureştiul a continuat să sfideze Moscova pe „aproape toate punctele de pe agendă“, în interiorul Pactului de la Varşovia13. Într-adevăr, românii intraseră atât de tare în conflict cu URSS, spre finele anilor 1970, încât ţara lor fusese transferată, în cadrul KGB-ului, de la departamentul de colaborare cu alte state socialiste surori, la cel care se ocupa de statele NATO duşmane (împreună cu Iugoslavia şi Albania).14 KGB-ul punea România în aceeaşi categorie cu SUA, Germania de Vest şi Israelul—centre ale unor operaţiuni subversive antisovietice, îndreptate împotriva populaţiilor din URSS.15
De fapt, revelaţiile postcomuniste provenite din arhive şi investigaţii nu au reuşit să confirme în nici un fel existenţa unor preparative pentru operaţiuni militare agresive din partea României, îndreptate împotriva niciunuia dintre vecinii săi – în ciuda unor schimburi de replici adesea acide, care au avut loc la sfârşitul anilor 1980 între Budapesta şi Bucureşti. Şi nu s-au descoperit nici arme de distrugere în masă, nici urme că ar fi existat vreodată astfel de arme pe teritoriul României.16 Departe de a fi militarii şovini arzând de nerăbdare să lanseze un pogrom împotriva minorităţilor etnice, ForţeleArmate Române au jucat, de fapt, după Revoluţie, un rol important de mediere între popoare şi state — un rol pe care Budapesta l-a recunoscut public.17
Filmul original al ciocnirilor etnice despre care s-a spus că au fost provocate de români la Târgu Mureş, în martie 1990 — neacceptat multă vreme de anchetatori – şi interviurile cu regizorul şi jurnalistul britanic care a relatat către Occident ce se întâmpla, au relevat că lucrurile au stat exact invers.18 Grupul mai mare de demonstranţi de etnie maghiară (majoritar în zona respectivă) i-a atacat pe cei de etnie română, iar victima confruntărilor brutale, portretizată în presa internaţională drept un etnic maghiar atacat de un şovin român era de fapt un etnic român atacat de maghiari.19 Jurnaliştilor britanici care relatau ciocnirile li s-au oferit desfăşurătoare ale evenimentului gata interpretate, pe care ei n-au avut posibilitatea de a le supune unei verificări, de vreme ce nu i-au putut intervieva pe cei implicaţi.20
Chestiunea arzătoare este aceasta: cum şi de ce au înţeles atât de greşit analiştii americani evoluţia situaţiei din România şi dinamica relaţiilor din interiorul Pactului?
————————
1 Acest citat este preluat din alocuţiunea susţinută de Robert Hutchings, în mai 1984, în cadrul conferinţei ocazionate de lansarea volumului The Warsaw Pact and the Question of Cohesion: Volume I, The GreaterSocialist Army: Integration and Reliability (1983), coordonat de Teresa Rakowska-Harmstone şi Christopher D. Jones de la Departamentul Canadian alApărării. Pentru a fi corect cu Hutchings, percepţia sa a fost împărtăşită de marea majoritate a participanţilor, care a inclus 97 de specialişti de vârf şi oficiali guvernamentali din America de Nord şi Europa. Hutchings, la vremea aceea director al Radio Europei Libere, a fost curând detaşat ca ofiţer al US National Intelligence, unde a coordonat National Intelligence Estimates realizată de întreaga comunitate de intelligence a SUA pe perioada ultimilor ani ai decadei. „Remarks of Robert Hutchings“ in „Part II: The Warsaw Pact Forces: Fragmentation and Reintegration,“ The Warsaw Pact and the Question of Cohesion:A Conference Report, co-sponsored by Washington, D.C., Kennan Institute for Advanced Russian Studies and The Woodrow Wilson International Center for Scholars, 1985, 25. Singura voce din cadrul conferinţei care a subliniat cât de diferită este acum România în comportamentul său de politică externă şi de securitate a fost Christopher Jones.
2 Christian Nünlist, „Cold War Generals: The Warsaw Pact Committee of Defense Ministers, 1969-90,“ May 2001, Courtesy of Parallel History Project on European Cooperation (PHP), ww.php.isn.ethz.ch, by permission of the Center for Security Studies at ETH Zurich on behalf of the PHP network, (Hereafter: PHP), at https://www.php.isn.ethz.ch/collections/coll_cmd/introduction.cfm?navinfo=14565.
4 Din 1989 această linie interpretaţională i-a influenţat pe unii să susţină că Bucureştiul sprijină în mod explicit regimul Dubcek şi chiar că şi mai spectaculoasa denunţare a invaziei sovietice din Cehoslovacia nu a fost decât „o mascaradă politică“. Vezi Vladimir Tismăneanu and Bogdan Iacob, „Betrayed Promises: Nicolae Ceauşescu, the Romanian Communist Party, and the Crisis of 1968“ in Vladimir Tismăneanu, editor, Promisesof 1968: Crisis, Illusion and Utopia, Budapest, Central European University Press, 2011, p. 257; Vladimir Tismăneanu, „Behind the Façade of the Ceauşescu Regime,“ Radio Free Europe, 28 June 2008, at https://www.rferl.org/content/Behind_Facade_Ceauşescu_Regime/1145867.html. Vezi de asemenea Tom Gallagher, Theft of a Nation: Romania Since Communism, London, Hurst & Co, 2005, p. 58.
6 Henry Kamm, „Hungarian Accuses Rumania of Military Threats,“ The New York Times, 11 July 1989; Andrea Tarquini, „Ceauşescu is Buying Missiles to Aim at Hungary,“ La Repubblica, 16/17 July 1989; Douglas Clarke, „The Romanian Military Threat to Hungary,“ RAD Background Report/130, Radio Free Europe Radio (RFER), 27 July 1989, Open Society Archives (OSA), Box 143, Folder 4, Report 53.
7 Vezi de exemplu Ion Mihai Pacepa, Red Horizons,Washington DC, Regnery Gateway, 1987, pp. 99-100, 297, 300-301.
8 Vladimir Socor, „Ceauşescu Claims That Romania Could Make Nuclear Weapons,“ Romanian Situation Report/4, RFER, 4 May 1989; Jonathan Eyal, „Romania: Looking for Weapons of Mass Destruction?“ Jane’sSoviet Intelligence Review, vol. 1, no. 8 (August 1989), pp. 378-382. Douglas Clarke a obţinut acest articol înainte de a fi publicat şi îl citează cu titlul original propus de Eyal indicând modul în care Eyal a fost pe deplin convins de campania de măsuri active: „Romania: A Dictator Dreaming of New Mass Destruction Weapons.“ Clarke (1989b), p. 6.
9 Vezi Witnesses to Cultural Genocide: First-Hand Reports on Rumania’s Minority Policies Today, New York, American Transylvanian Federation, Inc and Committee for Human Rights in Romania, 1979; Volgyes (1982), pp. 82-83; Genocide in Transylvania: Nation On The Death Row, compiled by the Transylvanian World Federation and the Danubian Research and Information Center, Astor, Fl., Danubian Press, 1985.
10 Pentru presupusul şovinism al militarilor români vezi Volgyes (1982), pp. 41, 45, 47, 54-56, 58, 83, 94, 98.
11 „Romania: Impending Crisis?“ in Soviet Policy Toward Eastern Europe Under Gorbachev: National Intelligence Estimate (NIE 11/12-9-98), 26 May 1988, p. 16, CIA.
12 Vezi The Washington Post, 22 March 1990. Povestea originală a fost spusă de jurnalistul de la Sky News, Gary Lawon Honeyford. Elöd Kincses, Marosvásárhely fekete márciusa, Püski Kiadó, Budapest, 1990, disponibil în engleză ca Black Spring: Romania’s Path from Revolution to Pogrom December 1989 – March 1990, Budapest-Munich,, Present LTD, 1992, at https://www.hunsor.se/dosszie/elod_blackspring.pdf.
13 Anna Locher, „Shaping the Policies of the Alliance —The Committee of Ministers of Foreign Affairs of the Warsaw Pact, 1976-1990“, May 2002, PHP. See also Nünlist (2001), PHP.
14 Christopher Andrews and Vitalyi Mitrokhin, The World Was Going Our Way: The KGB and the Battle for the Third World, New York, Basic Books, 2005, p. 500. România a fost de asemenea transferată din grupul de cooperare al serviciilor de informaţii frăţeşti al statelor din Pactul de la Varşovia. De exemplu în compartimentul de informaţii externe est german al Stasi, România a fost transferată în grupul statelor „rebele“, „dizidente“ şi „renegate“ (grupul G) alături de China, Albania şi Iugoslavia. Georg Herbstritt şi Stejărel Olaru, Stasi şi Securitatea, Bucureşti, Humanitas, 2005, p. 102. Vezi de asemenea „Ein feindliches Bruderland. Rumänien im Blick der DDR-Staatssicherheit“, Halbjahresschrift für südosteuropäische Geschichte, Literatur und Politik (Berlin), no. 1 (May 2004).
16 Vezi „Ameninţarea nucleară românească“ în capitolul 16 al cărţii.
17 Vezi Nepszabadsag (Budapest), 15 December 1990, tradus în Foreign Broadcast Information Service – East Europe (FBIS-EEU), no. 243, 18 December 1990, p. 62; Lajos Für interview by Peter Marvanyi on Budapest Kossuth Radio Network, 3 June 1992, 1830 hrs GMT in „Minister Fur on Military Agreements with Romania,“ FBIS-EEU-92-109, 5 June 1992, p. 19. Vezi de asemenea, Zoltan Barany şi Peter Deak „The Civil – Military Nexus in Hungary“ în Constantine P. Danopolous şi Daniel Zirker, eds, The Military and Society in the Former Eastern Bloc, Boulder, Westview, 1999, p. 46.
18 Vezi interviul cu directorul programului, Patrick Swain, realizat de Mihai Mincan, „Culisele manipulării conflictului româno-maghiar din 20 martie 1990“, Adevărul, 14 martie 2010, la https://adevarul.ro/ news/eveniment/exclusiv-culisele-manipularii-conflictului-romano-maghiar-20-martie-1990-1_50ad49937c42d5a663924d61/index.html. Vezi de asemenea Dorin Suciu, „Postscriptum la o manipulare“ la https://roncea.ro/2010/03/22/dupa-20-de-ani-post-scriptum-la-o-manipulare-dorin-suciu-prezinta-noi-dovezi-de-la-targu-mures-ungurii-au-reusit-sa-blocheze-pe-youtube-documentarul-despre-ororile-din-1990/. Poveşti despre pogromul românilor împotriva etnicilor maghiari în Târgu Mureş continuă să circule, cu câteva semne de întrebare: cum o „adunătură“ estimată între 500 şi maxim 3.000 indivizi ar putea lansa un pogrom împotriva unui grup estimat între 9.000 şi maxim 15.000 indivizi sau cum poate avea un pogrom ca rezultat 135 de răniţi între cei care l-au comis şi numai 33 de răniţi între presupusele victime. Ministrul de Externe maghiar Gyula Horn a fost primul care a descris evenimentele din Târgu Mureş ca un „pogrom“, la 22-24 martie 1990, în cadrul reuniunii Consiliului Europei dedicat relaţiilor cu Europa Centrală şi de Est. Vezi de asemenea „Minority Situation in Romania Seen as Worst in Central Europe“ şi „Anti-Hungarian Attacks in Mures County Discussed“ in the Foreign Broadcast Information Service’s, Joint Publications Research Service Report: Eastern Europe, JPRS-EER-90-166, 19 December 1990, U.S. Government Printing Office, pp. 1-2, 5.
20 Conform lui Swain, el a fost angajat de postul londonez de televiziune Channel 4 pentru a realiza un segment al unui program numit „Şi zidurile au căzut: vecinii răi“ dar proiectul a fost finanţat şi produs numai de Budapesta. Mai mult, imaginile filmului şi informaţiile privind identitatea grupurilor şi indivizilor ca şi natura acţiunilor ce au avut loc au fost asigurate de producătorul maghiar. Swain s-a bazat în întregime pe partenerii lui pentru interpretarea evenimentelor şi nu a intervievat niciun român ca parte a proiectului. Vezi Mincan (2010).
* Extras din Capitolul 1 „România greşit înţeleasă“ din Cei dintâi vor fi cei din urmă: România şi sfârşitul războiului rece (Editura RAO), volumul II din trilogia lui Larry L. Watts, Războiul clandestin al blocului sovietic împotriva României.
** Profesor la Universitatea din Bucureşti, Masterul Studii de Securitate şi Analiza Informaţiilor al Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială.
March 6th, 2014 
VR 
Maine se implineste o luna de cand Stelian Tanase, directorul interimar al TVR, a cenzurat brutal emisiunea “Mostenirea Clandestina” realizata de Monica Ghiurco impreuna cu istoricul american Larry Watts. La ora 14.08, la doar opt minute de la inceperea episodului despre agentul sovietic Ion Mihai Pacepa, retransmiterea documentarului pe noul post destinat fratilor basarabeni, TVR Moldova, a fost intrerupta din ordinul direct al lui Stelian Tanase.
Posted in 
Tags: 
