August 8th, 2012 
VR 
Info: Romania Carnavalului
Posts Tagged ‘sri’
Siguranta Statului din 1926 despre Referendumul din 2012 si problema “inlaturarii influentelor oculte”. FOTO / INFO
Posted in Analize, Colimatorul, Documentare, Editoriale, Top News 
Tags: Basescu, FSB, GDS, ICR, KGB, sie, Siguranta statului, sri, svr 
No Comments »Scriitorul Petru Romosan il acuza pe suspendatul Traian Basescu ca este in tandem operativ cu Vocea Rusiei. Generalul SRI (r) Aurel Rogojan chestioneaza legatura superioara a lui Zegrean iar Razvan Belciuganu scrie despre strategii GRU
Ziaristi Online:
Petru Romoşan: Cum a compromis Băsescu Traian reţeaua externă de sprijin a României
Cît despre reţeaua internă de sprijin a lui Băsescu Traian (dirijată de istericul postsovietic Tismăneanu Vladimir de la Washington, împreună cu cîţiva locotenenţi şi caporali locali şi alţi contributorsi rătăciţi), rămîne de văzut dacă nu cumva e şi aceasta o reţea externă, plătită de fraierul contribuabil mioritic.
Aurel Rogojan: Cine este legătura superioară a preşedintelui Curţii Constituţionale?
Învăţămintele istoriei arată că agenţii rebutaţi, scăpaţi controlului instituţionalizat al sistemului, aşa cum zeci de cazuri se cunosc (între care Lenin, Stalin, Saddam Hussein, dictatori de prin America Latină, Africa ori Indochina), devin nişte jucării extrem de periculoase. Interzise exerciţiului funcţiei de demnitate publică şi excluse de la responsabilitatea deciziilor politice de stat.
Noua situatie ivita la Bucuresti, declansata, asadar, intr-o tara de granita a NATO si Uniunii Europene si in care exista baze americane si elemente ale scutului antiracheta al SUA contra prezumtivelor amenintari iraniene, a provocat, ca un facut, o problema celor doua organizatii.
Posted in Analize, Colimatorul, Documentare, Editoriale, Top News Tags: Basescu, FSB, GDS, GRU, ICR, KGB, Patapievici, referendum, sie, sri, Suspendatul, svr, Tismaneanu 1 Comment »Basescu si KGB-ul (I)
Subiectul asasinării pentru a doua oră a colonelului Gheorghe Alexandru Trosca este dezbătut pe larg şi în revista veteranilor din Serviciile Române de Informaţii, „VITRALII – LUMINI ŞI UMBRE”, nr. 7 din luna iunie 2011. Măsura prin care lui Gheorghe Trosca i-a fost retras titlul de „Erou-Martir”, printr-un decret semnat de preşedintele Traian Băsescu, a dat naştere la reacţii dintre cele mai diverse. Chiar Victor Stănculescu, cunoscut ca „generalul cu piciorul în gips”, care şi-a mărturist public antipatia faţă de ofiţerii de contrainformaţii militare (el ştie de ce), nu este un fan al recentei măsuri. Într-un interviu acordat revistei „Q Magazine”, declară: „Ăsta (decretul preşedintelui Băsescu, n.r) este o mare neînţelegere a istoriei, a momentului, dar şi a omului. Trebuie să se deosebească limpede munca de contrainformaţii militare şi activitatea de poliţie politică. Colonelul Trosca a fost unul dintre cei care au cercetat, documentat şi descoperit faptul că Militaru a avut legături cu KGB-ul (de fapt GRU). Iar Militaru i-a plătit poliţa. Ca drept dovadă, imediat după ce a fost instalat ministru, Militaru a ordonat Arhivelor Militare să găsească dosarele („Corbii 1”, „Corbii 2”) şi să le distrugă.
Faptul că un agent al spionajului militar sovietic (GRU), generalul Militaru, a dat ordinul ca Trosca personal să vină cu trei ABI-uri în faţa M.Ap.N este un fapt de necontestat. Una din cele mai interesante mărturii, care depăşesc nivelul comentariilor publice apărute până în prezent pe această temă, este un raport întocmit de col.(r.) Drăgan Anghel, fostul şef al Serviciului de Contrainformaţii Militare de pe lângă Armata a II-a Bucureşti, comandată la vremea respectivă de generalul Militaru. Redăm câteva aspecte, apărute şi în revista „Lumini şi Umbre”.
„Ca şef al Serviciului de Contrainformaţii Militare de pe lângă Armata a II-a, am avut drept misiune principală ca, împreună cu lt.col.Gheorghe Trosca şi cu alţi ofiţeri, să prevenim activităţile subersive din Armată. După declaraţia PCR din aprilie 1964 am primit sarcina de a identifica şi controla activitatea agenţilor recrutaţi de serviciile de informaţii străine, în special de către cele sovietice. Astfel au intrat în raza de activitate specifică a organelor de contrainformaţii militare unii generali, Floca Arhip, Şerb Ion, Militaru Nicolae. Activitatea acestora ca agenţi ai serviciilor de informaţii militare sovietice a fost documentată şi împotriva lor s-a luat măsura îndepărtării din Armată. Lt.col. Gheorghe Trosca s-a ocupat în mod special de activitatea agentului Militaru Nicolae. A rezultat că acesta menţinea relaţii cu cadre ale serviciului GRU de la Ambasada sovietică şi, în paralel, cu agenţi GRU din Armata Română şi din viaţa civilă, contactele lor personale devenind mai frecvente după Declaraţia din Aprilie.
Datele obţinute au fost prezentate conducerii statului. Drept consecinţă, din funcţia de comandant de armată, Nicolae Militaru a fost trecut în rezervă şi numit adjunct al ministrului Construcţiilor. În mod evident, nu întâmplător Nicolae Militaru a fost numit ministru al Apărării Naţionale în decembrie 1989. Această înaltă funcţie i-a permis să-şi arate colţii. Şi-a reactivat colegii de agentură din minister şi din unităţile militare subordonate, pregătind şi aplicând planurile de diversiune şi teroare împotriva celorlalte instituţii ale statului, mai ales asupra organelor de Securitate.
Actele sale de răzbunare, de diversiune, de răfuială au primit un sprijin din partea Direcţiei de Informaţii a Armatei, a unor generali suspecţi ca agenţii GRU care fuseseră trecuţi în rezervă, dar care au fost rapid reactivaţi. Printre aceştia : generalul Hortopan Ion, generalul Pancea Marin, generalul Logofătu, generalul Eftimescu, locotenet-colonel Dragomir Aurel.
Doborârea elicopterului în care se aflau generalul Nuţă Constantin şi Velicu Mihalea s-a făcu ca răzbunare pentru faptul că generalul Nuţă fusese mulţi ani şef al Direcţiei de Contrainformaţii Militare (Direcţia a IV-a) calitate din care ordonase activitatea de urmărire informativă a agenţilor GRU din Armată.
Generalul Militaru plănuise un asasinat în masă pentru a „demonstra” opiniei publice că adevăraţii terorişti sunt luptătorii USLA şi cadrele Direcţiei a V-a. Astfel el a ordonat organizarea unei reviste de front a acestor unităţii cu tot echipamentul de luptă, cu armament şi muniţie pe terenul din Ghencea. În paralel terenul respectiv fusese înconjurat de cuiburi de mitraliere. Intervenţia generalului Iulian Vlad a oprit măcelărirea a peste 1.000 de cadre de Securitate”.
Dovedit ca tradător de ţară, Militaru a fost protejat într-un fel de Ceauşescu, care s-a temut să-l trimită în judecată din cauza sovieticilor. Evenimentele din Decembrie 1989, de fapt cei care îl dirijau, GRU, l-au propulsat în fruntea Armatei Române. S-a folosit de această funcţie pentru a se răzbuna pe cei care l-au dovedit ca trădător, Gheorghe Trosca şi Constantin Nuţă. Ceilalţi care au fost asasinaţi au fost victime colaterale.
Nenumăratele comisii de anchetă, de învestigare a evenimentelor din Decembrie 1989, în loc să facă lumină, mai mult au acoperit aceste crime. Mai mult Nicolae Militaru a candidat la cea mai înaltă funcţie în stat, cea de preşedinte. Poporul român într-un fel şi-a dat verdictul, generalul Militaru a fost votat de 0,02 din electorat.
Dar lucrurile nu sau oprit aici, braţul lung al GRU a acţionat peste timp, semnătura preşedintelui Băsescu pusă pe decretul prin care lui Trosca i-a fost retras titlul de „Erou-Martir”, consfinţeşte victoria formală a lui Militaru.
Va urma
Sursa: ProPolitica
Posted in Analize, Colimatorul, Documentare, Editoriale, Top News Tags: Basescu, GRU, KGB, sri, Trosca 2 Comments »Tokes – prea cuviosul pastor al campaniei politice anti- româneşti. Poate sa ne spuna comandantul suprem Traian Basescu cum a ajuns agentul Tokes europarlamentar cu voturi de Olt, Tulcea si Braila?
Tokes – prea cuviosul pastor al campaniei politice antiromâneşti
de Dumitru Constantin
Luni, europarlamentarul Laszlo Tokes a ţinut o conferinţă de presă care ne-a lămurit din nou, dacă mai era nevoie, asupra rolului jucat de Budapesta, personal de premierul Ungariei, Viktor Orban, în viaţa politică din România şi, mai presus de orice, în salvarea lui Traian Băsescu de la demiterea din postul de preşedinte, în urma referendumului ce avusese loc în ajun. Aşadar, „au salvat democraţia din România în varianta Băsescu” premierul budapestan, cel care a impus partidul-stat în ţara sa, a pus presa cu botul pe labe, este asociat la guvernare cu una dintre cele mai extremiste formaţiuni politice din Europa, şi cea mai antiromână personalitate din România – Laszlo Tokes! Pe scurt, a ieşit iarăşi în evidenţă faptul că amintitul fost pastor, ales europarlamntar din PARTEA ROMÂNIEI, acţionează ca şi cum s-ar afla deasupra acestui statut, pe care ceilalţi eurocolegi de-ai săi îl respectă cu sfinţenie, dacă, desigur, el mai ştie ce înseamnă acest ultim cuvânt.
De mai multă vreme încerc să aflu dacă, în Europa, mai există un lider al unei minorităţi naţionale care să fi ajuns şi europarlamentar prin votul concetăţenilor săi şi care, precum Tokes, să aibă o asemenea atitudine, când sfidătoare, când denigratoare faţă de ţara sa. Nu am reuşit să descopăr pe cineva asemănător, iar cazul său este unul special, mai ales dacă ţinem seama de diferite împrejurări şi evenimente importante. Nu mă număr printre cei care cred în rolul pozitiv al acestuia în începutul evenimentelor de la Timişoara din decembrie 1989, asta după ce am văzut, ca şi dvs., consistentul său dosar de informator al Securităţii, pe care nu l-a negat niciodată. Nu ştiu, de asemenea, nici cât de mare este implicarea sa în acele evenimente, dar din partea altora, însă circula insistent zvonul că a fost manevrat de o filieră a Securităţii controlată de KGB ori GRU – temutele servicii secrete sovietice, foarte prezente în ceea ce s-a petrecut atunci în România. Ştiu, în schimb, că, ulterior, a primit olimpian tot ce s-a dezvăluit despre el cu date incontestabile – mă refer, evident, la dosarul de informator al Securităţii; că nu a încercat să nege ori să minimalizeze activitatea respectivă; cum nu a negat nici abaterile de la morala creştină, obligatorie pentru un pastor de atare anvergură şi religie. M-am întrebat, fireşte, de unde o atare detaşare, dacă nu din ACOPERIREA PE CARE O ARE, adică din ceea ce este şi cine este în SPATELE SĂU? M-am uimit cum de el, aflat în dezacord total cu conducerea UDMR, a apărut pe listele de candidaţi la europarlamentare şi, mai mult decât atât, a şi reuşit, fiind votat chiar şi… în Olt, Vrancea ori Tulcea, de oameni din sate care nici măcar nu-i ştiau numele, dar să mai cunoască detalii despre el. Totul a fost posibil întrucât, încă de atunci, Băsescu începuse să şantajeze UDMR cu o nouă alternativă a reprezentării comunităţii maghiare la nivel naţional şi, desigur, ca interlocutor viabil al puterii. Prin Parlamentul European, fostul pastor reformat şi-a continuat drumul de aparent lup singuratic, în realitate legat ombilical de Budapesta, mai ales după ce la putere a ajuns prietenul său Viktor Orban. Cu ajutorul nemijlocit al colegilor din PDL a fost cocoţat şi într-un loc important al Parlamentului European, în care nu acţionează deloc în favoarea ţării care l-a trimis în acele bănci. Evident, când nu e vorba de acţiuni antiromâneşti, unde este printre primii acţionari ori semnatari zeloşi. Pe scurt, cel ce ocupă un loc de europarlamentar din partea României nu se sfieşte să acţioneze nemijlocit împotriva ţării care l-a trimis acolo şi să denunţe EUROPENEŞTE politicienii care nu sunt în graţiile lui, ale lui Băsescu sau ale Budapestei. Din această perspectivă, nu cred că există cineva care să concureze în denigrarea României şi a poporului român pe acest om ale cărui convingeri religioase ar trebui să contrasteze total cu ceea ce face!
După referendum, Tokes nu a scăpat ocazia să-şi arate recunoştinţa faţă de protectorul său politic bucureştean, cât şi faţă de cel budapestan. A făcut-o deşănţat în amintita conferinţă de presă de luni, când a salutat boicotarea referendumului de către comunitatea maghiară, cât şi faptul că Viktor Orban „îşi asumă răspunderi la nivel european pentru democraţia din România”. Evident, nu putea decât să denunţe „lovitura de stat pseudoconstituţională” a „clicii Antonescu-Ponta” şi „complotul USL pentru instaurarea unui guvern post-comunist”. „Respingând categoric acuzaţiile nemernice, mulţumim în primul rând premierului Viktor Orban, pentru felul în care, în calitatea sa de vicepreşedinte al Partidului Popular European (PPE), îşi asumă răspunderea la nivelul european pentru democraţia din România, şi, în ACORD cu preşedintele Băsescu, respinge încercarea restaurării postcomuniste”, spunea Tokes. „Respingând atacurile antimaghiare tendenţioase venite din partea premierului Victor Ponta, învinuit de plagiat, mulţumim, de asemenea, comunităţii maghiare din Transilvania pentru că s-a ghidat dupa propria ei conştiinţă lucidă, şi n-a dat ascultare ‘relei conştiinţe’ a UDMR, care, de fapt, asista la restaurarea politică din România. Prin neparticiparea masivă la vot, electoratul maghiar a adus un aport decisiv la stoparea cursului politic antidemocartic în derulare. Suntem mândri de comunitatea noastră maghiară!”, mai spunea el. „În Transilvania, nu numai maghiarii, ci şi populaţia românească a rămas departe de acest referendum. (…) Maghiarii, secuimea, respectiv Ardealul, se opun categoric loviturii de stat pseudoconstituţionale executate de Antonescu-Ponta”, a declarat Tokes. Tot el opina că „judeţele din secuime nu au fost codaşe, ci fruntaşe la acest referendum. Viktor Orban a fost şi el învinuit că s-a amestecat în treburile interne ale României. Ceauşescu obişnuia să-i califice pe cei care au luat apararea drepturilor minorităţilor ori a democraţiei că se amestecă în treburile interne ale ţării. Poziţia lui Viktor Orban este similară cu cea a Europei unite şi a PPE”.
Ajunşi aici este cazul să subliniem perfecta asemănare a opiniilor lui Tokes cu cele ale lui Băsescu în ce priveşte referendumul, dar, mai presus de orice, că el însuşi şi nu altcineva evidenţiază implicarea nemijlocită a Budapestei, recte a lui Viktor Orban, în salvarea de la demitere a preşedintelui român suspendat. Dincolo de amiciţii politice, Tokes este liderul celei mai virulente campanii antiromâneşti, profund revizionistă, de după cel de al Doilea Război Mondial!
Sursa: Cotidianul
Posted in Analize, Colimatorul, Documentare, Editoriale, Top News Tags: AVH, avo, Basescu, Dumitru Constantin, KGB, referendum, SPP, sri, tokes, viktor orban 4 Comments »O noua “lovitura de stat” data de Curtea Constitutionala: ICR ramane la Senat, Patapievici merge la tomberonul culturii romane. Financial Times: Basescu ar trebui sa se pocaiasca. Dan Tanasa: Slovacia interzice dubla cetăţenie. Petitie catre Guvernul Romaniei privind maghiarii fideli Ungariei.
Inca preşedintele Institutului Cultural Român (ICR), Horia-Roman Patapievici, a declarat azi pentru Mediafax, după anunţarea deciziei Curţii Constituţionale privind OUG nr. 27, că întreaga conducere ICR va demisiona, după rezolvarea unor chestiuni de gestiune, în condiţiile reducerii bugetului.
Curtea Constituţională a decis, marţi, că Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului privind trecerea Institutului Cultural Român (ICR) din subordinea Preşedinţiei în cea a Senatului este constituţională, mai transmite Mediafax.
Ziaristi Online:
Financial Times: Basescu ar trebui sa se pocaiasca
“În ceea ce îl priveşte pe Băsescu, el ar trebui să reflecteze la ceea ce l-a făcut atât de nepopular în rândul concetăţenilor săi”, continuă FT, adăugând că “deşi acuzaţiile lui Ponta au fost în mare măsură exagerate, preşedintele nu a acţionat întotdeauna în mod neutru, aşa cum cere Constituţia”
Petitie Online: Funcționarii publici, aleșii locali sau parlamentarii nu pot avea decât cetățenia română!
Pentru a semna petiția dă click aici. Dă mai departe această petiție!
Funcționarii publici, aleșii locali sau parlamentarii nu pot avea decât cetățenia română!
Posted in Analize, Colimatorul, Documentare, Editoriale, Top News Tags: Basescu, Cotroceni, GDS, ICR, KGB, komintern, Patapievici, PCM, senat, sie, SPP, sri, UDMR 3 Comments »De ce s-a lepadat Liiceanu de Basescu ca de Satana
“Vrea sa va multumesc pentru onestitatea cu care ati privit toata perioada asta dificila… si am vazut-o in scrisul dvs”, i-a spus presedintele Traian Basescu lui Gabriel Liiceanu la “sezatoarea” de la GDS unde a stat pe aceeasi bancuta si a fost aplaudat mai ceva ca Ceausescu de personaje monitorizate in trecut de fosta Unitate Anti-KGB – unica in Europa de Est -, pentru apartenenta lor la serviciile de spionaj maghiare si sovietice. “Sigur, multumindu-va in acelasi timp si pentru criticile facute cu bun simt si pe care le apreciez intotdeauna.” Critici facute cu bun simt. Pai Liiceanu a zis ca se leapada de Basescu ca de Satana! Intre timp o fi uitat. Sau asta era critica “de bun simt”?
In tot cazul n-am inteles de ce un Liiceanu, cu lepadarea lui cu tot, sau un Cartarescu, care a afirmat despre Basescu ca este “un om al trecutului” si “un presedinte terminat”, fac “critici de bun simt” iar ziaristii care arata ca cei doi sunt niste impostori si niste plagiatori ordinari sunt “golani de presa“. Sau e din seria plagiatorii mei sunt mai buni decat plagiatorii vostri, securistii mei sunt mai buni decat securistii vostri, mogulii mei sunt mai buni decat mogulii vostri? Asa sa fie. La fel ca si cu micul Ceausescu al domnului Basescu: dupa ce a vrut sa dea pe gratis averea Fundatiei Gojdu ungurilor – peste 3 miliarde de euro aur plus terenuri in plin centrul Budapestei -, de mana cu alt MeReU tradator, snagoveanul Tariceanu, si a aprobat si inhumarea cu onoruri “nationale” a fascistului antiroman Nyiro Jozsef, acum e cel mai mare patriot al Romaniei, bun de presedinte! Al ungurenilor, desigur, nu al romanilor!
Dupa cum spunea si marele carturar roman Raoul Sorban (desigur, nu atat de mare ca Cartarescu ca sa auda si Basescu de el): Ceea ce a facut Ungureanu “contrazice prevederile Testamentului Gojdu. Iar acest ministru de externe… nu stiu ce experienta politica a asimilat, dar roman nu pare sa fie, asta e clar”… Pentru necunoscatori, profesorul Raoul Sorban a fost o personalitate legendara a Romaniei, care a primit titlul de “Drept intre Popoare” acordat de Yad Vashem fiindca a salvat, in vremea Holocaustului, mii de evrei amenintati cu moartea in Ardealul romanesc, ocupat de unguri. Este si profesorul, fost detinut politic, pe care a incercat sa-l capuseseze Andrei Plesu inainte de a se lipi ca un limax de Noica. Sorban i-a spus destul de sec lui Plesu ca n-are nevoie de cineva care sa-i culega scamele de pe sacou. Motiv pentru care l-a urat pe marele profesor toata viata.
Dar, de ce s-a lepadat Liiceanu de Basescu? In primul rand pentru ca nu-l mai baga in seama. Apoi, din motive de “marketing”. Daca observati datele celor doua capturi de ecran din “Adevarul” lui Patriciu veti vedea ca lepadarea lui Liiceanu s-a petrecut simultan cu lepadarea lui Cartarescu, in aceeasi perioada in care si “telenobelistul” nostru afirma ca: “Epoca Băsescu mi se pare terminată, cu bunele şi relele ei. Ca şi Emil Constantinescu, actualul preşedinte e azi un prizonier neputincios al sistemului politic românesc, corupt şi nenorocit”. Pe scurt, Basescu nu mai era la moda, deja incepuse sa scada in sondaje iar ei nu voiau sa piarda puncte pe piata din cauza asocierii lor cu un “produs expirat”.
Dar de ce il sustin acum cei doi? Pentru ca si-au facut un calcul simplu si profitabil. Dupa anuntul Curtii Constitutionale si presiunile Bruxelles-ului privind obligativitatea intrunirii cvorumului la Referendum (50% plus 1), moment in care a devenit clar ca Basescu se va intoarce la Cotroceni, profitorii tuturor regimurilor au realizat ca mai pot… profita, normal, inca vreo doi ani de pe urma “sustinerii” lor. “Postulatul lui Liiceanu” pro Basescu – “politica e ca un meci de fotbal” – intins pe la toate televiziunilor “mogulilor buni”, o sa ramana, cred, de referinta pentru filozofia si pulitologia – vorba lui Pastorel Teodoreanu – romaneasca. Undeva, intre… Platon si Ponta sau, poate, intre “metafizica si clitoris”, ca sa citez un alt clasic in viata.
De ce s-a lepadat, totusi, oficial, Liiceanu de Basescu? Pretextul a fost destul de pueril: pentru ca Basescu a spus intr-o emisiune “Nasul” de la B1 TV ca “daca Ceausescu ar fi stat la putere doar 10 ani, ar fi ramas un mare preşedinte în istoria românilor”. Si Liiceanu “n-a mai putut suporta”! Insa eu, personal, sunt foarte de acord cu Basescu. Si nu numai eu. Mari lideri ai acestei lumi – oameni care nu se adapa si nu pot trai in minciuna ca gasca prin apa, asemenea lui Liiceanu – de la Golda Meir la Ronald Reagan sau Carter sau Nixon, au spus-o raspicat: Ceausescu a fost un adevarat barbat de stat si un mare om politic la nivel mondial. In tot cazul, cel mai mare din ultimii 70 de ani. Dar dlui Liiceanu i s-a parut “cah” declaratia asta. Cu toate ca, in perioada regimului “de trista amintire”, dl Liiceanu facea naveta Bucuresti – Berlin – Paris (si retur), petrecandu-si verile la Heidelberg si revelioanele in Montparnasse, cu “disidentul” Andrei Plesu si impreuna cu familiile lor cu tot. Plesu, cel care si el si-a pus o buca acum in barca prezidentiala, desi a fost injurat de cateva ori de Basescu (in public si privat), din simplul motiv ca “toti oamenii presedintelui” – fostii demisi de la MAE Ungureanu si Baconschi, listacul Preda si godacul Neamtu – sunt, de fapt, toti oamenii scolii de bune maniere si spionaj ruso-german “Colegiul Noua Europa”. Atentie la barca, dom’ presedinte ales si suspendat: sa nu se scufunde cu atatea cururi intelectuale!
Mi-a aduc aminte ca mamei mele i-au trebuit vreo 10 ani pana cand i s-a aprobat obtinerea unui pasaport pentru o excursie in strainatate. Si asta numai dupa aprobarea unanima a “Comitetului Oamenilor Muncii”. Anterior, la alte incercari, niste “oameni ai muncii” nu-si dadusere incuvintarea. Si, cand a obtinut pasaportul si a reusit sa plece, a “ramas afara” – cum se zicea – instant. A ales libertatea, chiar daca aceasta s-a concretizat la inceput printr-un an din viata petrecut intr-un lagar de refugiati. Dl Liiceanu a urat atat de mult odiosul regim comunist incat de fiecare data s-a intors cuminte acasa, de la Paris sau de aiurea, din Occident, pentru a pleca apoi din nou, la fel de cuminte, la vreo bursa aprobata cu larghete de “organe”, la brat cu durduliul si nelipsitul sau tovaras de drum, in alta misiune “fenomenologica” a existentei sale de limbric.
Întrebat atunci, la momentul declaratiei cu Ceausescu din emisiunea de la B1 TV, despre implinirea a sase ani de mandat la Cotroceni, Traian Băsescu a comentat razand: “Cam multi!”. A sosit momentul sa-i spun si eu lui Traian Basescu ca, daca ramanea la putere doar opt ani si isi dadea o demisie de onoare – fara ca tara sa mai cheltuiasca zeci de milioane de euro pentru un Referendum al orgoliilor si “misiunilor imposibile” – ar fi ramas “un mare preşedinte în istoria românilor”. 10 ani sunt, intr-adevar, “cam multi”. Si, din pacate, nu spun asta razand.
Victor Roncea
Posted in Analize, Colimatorul, Documentare, Editoriale, Top News Tags: andrei plesu, anti-kgb, Basescu, Cartarescu, Ceausescu, Cinci limbrici ai mintii - Manolescu Plesu Patapievici Liiceanu Cartarescu, Colegiul Noua Europa, Cotroceni, Dreptate pentru Gojdu, Emanoil Gojdu, Fundatia Gojdu, GDS, GDS - noul komintern, Gojdu, KGB, Liiceanu, mihai razvan ungureanu, NEC, Nerusinare, Nyiro Jozsef, Plesu, profitori, Raoul Sorban, referendum, SPP, sri, Traian Basescu, Unitatea Anti-KGB 18 Comments »Protejatul lui Basescu de la Arhive, penticostalul Dorin Dobrincu, a jignit toti romanii ortodocsi si a fost desfiintat de Biserica Ortodoxa Romana cu tot cu Raportul Tismaneanu, considerat “inacceptabil” si mincinos. DOCUMENTE
Dintr-un articol publicat ieri de Cotidianul am aflat un fapt tulburator: fostul director al Arhivelor Nationale, Dorin Dobrincu, nu a fost mentinut in functie datorita aptitudinilor sale ci a traficului de influenta pe care Vladimir Tismaneanu l-a exercitat pe langa Traian Basescu iar acesta, la randul lui, l-a rasfrant asupra fostului prim-ministru Emil Boc si a mai multor ministri de Interne, depasindu-si atributiile prezidentiale si intrand, cu totii, intr-o sfera penala, a infractionalului. Faptele trebuie sa intre de urgenta in atentia DNA, mai ales ca avem de-a face cu o marturisire completa din partea lui Tismanenau, inregistrata video.
Trebuie sa stiti ca mult laudatul si traficatul sectant Dorin Dobrincu, protejatul lui Basescu, Tismaneanu si Boc, este nimeni altul decat autorului Capitolului ticalos din Raportul Tismaneanu dedicat Bisericii Ortodoxe Romane, capitol care a jignit grav credinciosii ortodocsi din Romania si memoria miilor de jertfe ale martirilor din lagare si inchisori, din transeele razboiului sfant antibolsevic si din rezistenta armata anticomunista, cea mai indelungata din intreg spatiul rasaritean. La vremea lansarii Raportului la fel de ticalos ca si Capitoulul in care Biserica devenea, din nou, o tinta, ca pe vremea comunistilor, Patriarhia Romana si regretatul Patriarh Teoctist au replicat ferm, considerand “opera” lui Dobrincu drept “o abordare inacceptabila si neconforma cu adevarul istoric”. Prea Fericitul Patriarh Teoctist a anuntat la vremea aceea crearea unui Raport propriu asupra perioadei comuniste. Desi acesta a fost eleborat de istorici docti si independenti, moartea sa subita si inca neelucidata a facut ca Raportul BOR sa nu mai fie publicat de succesorul sau. Spre stiinta neinformatului presedinte suspendat si a opiniei publice romanesti republicam aici pozitia Bisericii Ortodoxe Romane fata de “abordarea nestiintiifica” a mult prea protejatilor lui Basescu, Tismaneanu si Dobrincu. Ca sa voteze toata lumea, duminica, in cunostinta de cauza.
Pozitia Bisericii Ortodoxe Romane fata de Raportul Tismaneanu
COMUNICAT DE PRESA
Fara ura si partinire
Patriarhia Romana apreciaza demersul intreprins de autoritile de stat pentru condamnarea regimului comunist din Romania, act pe care Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane l-a facut in Cuvantul pastoral din 4 ianuarie 1990 in care condamna acelasi regim opresiv in dimensiunile sale cele mai tenebroase.
Jertfa miilor de clerici si credinciosi ortodocsi in temnitele comuniste conduce la concluzia unei rezistente din interior a Bisericii Ortodoxe Romane inca de la instaurarea regimului comunist in Romania. Mai mult, asa cum rezulta din documentele fostei securitati, la sfarsitul celui de-al saselea deceniu al secolului trecut, Biserica Ortodoxa Romana – in frunte cu “patriarhul Justinian si armata neagra a calugarilor si calugaritelor” – era considerata ca fiind dusmanul principal al regimului.
Din pacate, in capitolul “Regimul comunist si cultele religioase” din Raportul intocmit de comisia Tismaneanu constatam cu surprindere o abordare nestiintifica – renuntandu-se la principiul “fara ura si partinire”, fundamental pentru o cercetare istorica – si tendentioasa, formularea unor concluzii distorsionate si aprecieri care depasesc contextul temei studiate privind situatia Bisericii Ortodoxe Romane.
Acest fapt a produs nedumerire in randurile clerului si credinciosilor ortodocsi, precum si ale unor istorici cu autoritate stiintifica, inclusiv membri ai Academiei Romane. Autorii capitolului respectiv au preferat sa utilizeze ca principala sursa de inspiratie anumite lucrari controversate inca din momentul aparitiei lor, in detrimentul celor realizate de institute de cercetare si de istorici consacrati in urma studierii in arhivele fostei securitati.
Patriarhia Romana considera o astfel de abordare intr-un document oficial drept inacceptabila si neconforma cu adevarul istoric. In consecinta, propune infiintarea unei comisii de istorici care sa studieze situatia Bisericii Ortodoxe Romane in perioada regimului comunist in vederea realizarii unui studiu complet si obiectiv pe aceasta tema.
BIROUL DE PRESA AL PATRIARHIEI ROMANE
Nr. 5205/20 decembrie 2006
Biserica Ortodoxa Romana: “Ar fi regretabil daca Raportul Tismaneanu ar fi publicat in forma actuala”
Parintele Constantin Stoica, purtatorul de cuvant al Patriarhiei Romane afirma ca prezentarea facuta Bisericii Ortodoxe in Raportul amintit este o mistificare a adevarului. Biserica si-a creat o Comisie speciala pentru adevarul istoric
Sfantul Sinod a decis in timpul reuniunii desfasurate pe 12 si 13 februarie infiintarea unei Comisii de studiu pentru cercetarea situatiei Bisericii Ortodoxe Romane (BOR) in perioada regimului comunist. La ce va folosi concret aceasta comisie?
Aceasta Comisie de studiu are un scop foarte precis, si anume realizarea unui studiu obiectiv pe aceasta tema. Trebuie sa precizam ca este vorba de o Comisie formata din tineri cercetatori in domeniu, care vor desfasura o activitate stiintifica de cercetare istorica pe o perioada de aproximativ trei ani de zile, pe baza biobliografiei existente, a izvoarelor si surselor arhivistice laice si confesionale. Pentru intelegerea acestei perioade negre din istoria poporului nostru Comisia de studiu va analiza si cateva teme preliminarii care vizeaza situatia BOR in prima jumatate a secolului XX, urmand ca substanta acestui studiu sa o reprezinte perioada regimului comunist, incepand cu anul 1944 si terminand cu anul 1990.
Patriarhia a contestat capitolul referitor la BOR din Raportul Tismaneanu. Aceasta Comisie are drept rol si rectificarea acestui capitol? Ce aveti de gand sa faceti in privinta prezentarii facute BOR in perioda comunista in raportul Tismaneanu?
In mod firesc, din studiul acestei comisii va rezulta si raspunsul pe care Biserica il va da acelui capitol din raportul Tismaneanu, care a fost contestat nu doar de reprezentantii Bisericii, ci si de istorici de prestigiu din tara noastra. Pentru ca autorii acelui capitol nu fac altceva decat sa incerce sa minimalizeze suferinta Bisericii Ortodoxe Romane in perioada regimului comunist si, mai mult decat atat, sa formuleze numeroase opinii care sunt in flagranta contradictie cu realitatea, altele avand o anumita culpa penala; iar pe de alta parte se prezinta intr-un mod distorsionat felul in care Biserica a incercat sa reziste in fata persecutiilor venite din partea regimului comunist. Pe de o parte, a existat o presiune infernala pe care regimul, prin Securitate, a exercitat-o asupra cultelor in general si asupra BOR in special, ca si biserica majoritara in tara noastra, pe de alta parte existand rezistenta din interior a Bisericii. In alta ordine de idei, au fost prea multe neadevaruri formulate in ultimii ani, unele dintre ele iresponsabile, si care niciodata nu au fost probate. Acest studiu nu urmareste decat descoperirea adevarului si prezentarea adevarata a situatiei Bisericii in perioada comunista. De aceea, la finalul cercetarii, studiul va fi supus recenzarii unui for stiintific, format din istorici de prestigiu, dar si din alti experti ai perioadei regimului comunist.
Ati avut vreo discutie cu Administratia Prezidentiala privind capitolul la care am facut referire si posibilitatea ca acest Raport sa fie publicat in versiunea actuala? Si cum credeti ca ar putea fi afectata Biserica in cazul in care Raportul va fi publicat in forma actuala?
Ar fi regretabil daca Raportul Tismaneanu ar fi publicat in forma actuala. Capitolul la care ne-am referit nu reprezinta altceva decat o mistificare a adevarului, iar pe de alta parte, in urma reactiei Patriarhiei Romane, din 20 decembrie, la doua zile de la citirea in Parlament a raportului, dl Tismaneanu a precizat in mod explicit ca asteapta propuneri de imbunatatire a acestui Raport si, in mod firesc, suntem siguri ca domnia sa va tine cont de precizarile facute de istoricii BOR.
Interviu realizat de Victor Roncea
Un capitol ticalos – Biserica tinta
Comisia Tismaneanu a dat dovada de rea-vointa, ignoranta si manipulare, punand la zid Biserica Ortodoxa Romana * Ca sa-si atinga scopurile, autorii raportului au renuntat la obiectivitate pentru a vana doar compromisurile ierarhilor ortodocsi, in special ale patriarhilor * Un moment istoric precum cel in care PF Teoctist l-a sfidat pe Ceausescu, vizitandu-l pe Papa Ioan Paul al II-lea (foto), in ianuarie 1989, este uitat * Dimensiunea prigoanei dezlantuite de regimul comunist asupra Bisericii nationale este trecuta cu vederea * Raportul nu spune un cuvant despre preotii ortodocsi omorati in bataie la ancheta sau executati la Jilava prin sentinta judecatoreasca * “Expertii” folosesc cu ignoranta sintagma “disidenta religioasa”, fara a baga de seama ca semnifica erezie, si nu impotrivire politica, asa cum au vrut sa scrie * Reaua-vointa merge pana intr-acolo, incat cel mai mare teolog ortodox al secolului XX, Dumitru Staniloae, este evaluat drept un “recuperat”, autor de “lucrari penibile”
Capitolul “Regimul comunist si cultele religioase” din Raportul Tismaneanu arata reaua-vointa, ignoranta si manipularea de care au dat dovada “expertii” comisieiprezidentiale pentru a pune la zid Biserica Ortodoxa Romana.
In nr. 12/2006 al revistei “Dosarele istoriei”, profesorul Florin Constantiniu formuleaza o observatie remarcabila: “Comisia Tismaneanu” s-a nascut dintr-o “necesitate politica”, nu stiintifica… Citit in aceasta cheie, capitolul “Regimul comunist si cultele religioase” (pp. 446-471) devine cu atat mai relevant in ticalosia sa.
Posted in Analize, Colimatorul, Documentare, Editoriale, Top News Tags: anticrestinism, antiortodoxie, antiromanism, arhivele nationale, Biserica Ortodoxa Romana, comisia tismaneanu, dan ciachir, Dorin Dobrincu, Parintele Staniloae, Parintele Teoctist, Patriarhia Romana, Prea Fericitul Patriarh Teoctist, raportul tismaneanu, referendum, sie, sri, suspendarea lui Basescu, Tismaneanu, Trafic de influenta, Traian Basescu, victor roncea, Vladimir Tismaneanu, ziarul Ziua 2 Comments »O fapta abominabila a lui Tismaneanu: Trafic de influenta la cel mai inalt nivel – Presedintele Romaniei, Traian Basescu – pentru a-l mentine in functie pe pupilul lui, Dorin Dobrincu, la Arhivele Nationale, “un loc-cheie”! De-a dreptul penal! VIDEO
ARTICOLUL 1 (4) Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale. (5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie. – Constitutia Romaniei
Cotidianul publica azi o stire-bomba: “La “Naşul TV”, într-o emisiune postată şi pe propriul blog, Tismăneanu îl denunţă pe Băsescu pentru trafic de influenţă!”
Am urmarit si eu fragmentul incriminat, pe care il si prezint aici (vezi video mai jos), dar eu cred dimpotriva: ca cel care face trafic de influenta la cel mai inalt nivel este Tismaneanu, nu Basescu. Sa vedem ce va zice Parchetul…
Dar mai intai sa prezint stirea lui Ion Spanu si apoi sa vin si eu cu cateva completari:
“Istoricul Vladimir Tismăneanu, cunoscut mai mult ca fiind fiul stalinistului Leonte Tismineţki, l-a denunţat recent pe Traian Băsescu pentru că, la intervenţia sa, preşedintele ar fi comis un trafic de influenţă asupra fostului premier Emil Boc în vederea păstrării lui Dorin Dobrincu la conducerea Arhivelor Naţionale!
Evenimentul s-a petrecut pe 13 iulie a.c. pe postul „Naşul TV” şi, din cauza difuzării reduse a acestuia în reţelele de cablu, aproape că a trecut neobservat. Iată, însă, că Vladimir Tismăneanu a postat înregistrarea emisiunii pe blogul său, unde poate fi vizionată de oricine.
Emisiunea se numeşte „By Alexa” şi a fost realizată de Alexa Ionescu (Nota mea: O reala concurenta a Andreei Pora, in frumusete de la Mama Natura. PS: Stiti bancul? In ultima zi de mandat, inainte de a preda cheile, Basescu mai face o plimbare prin parcul Palatului Cotroceni. Pe-o banca, melancolica, Andreea Pora, care nu se poate desparti inca de peisaj. Basescu, cum il stiti, galant, o baga in seama: “Ce faci, Andreea?”. Ea raspunde, oftand: “Admir Natura, dom’ presedinte…”. Basescu, sec: “Dupa tot ce ti-a facut?” :)” )
În primele minute ale emisiunii, Tismăneanu face o declaraţie stupefiantă: „Eu am făcut un serviciu statului român, nu statul român mie. Să fie foarte clar!”.
Dar punctul culminant al emisiunii a început la minutul 22.10, când, aproape inconştient, dorind să-şi arate influenţa pe care o are asupra lui Traian Băsescu, Vladimir Tismăneanu şochează într-un delir care nu va rămâne fără consecinţe. Iată transcrierea pasajului respectiv, în care Tismăneanu răspunde la întrebarea „Cum explicaţi acest val al Restauraţiei?”:
„După Institutul meu au urmat Arhivele Naţionale, care e un loc-cheie, pentru că ce s-a petrecut sub conducerea lui Dorin Dobrincu a fost democratizarea arhivelor. Lumea nu întelege că pînă la momentul la care a fost numit Dorin Dobrincu acolo… Şi să nu mi se spună că nici o persoană nu e de neînlocuit! Ba da, există persoane de neînlocuit! (Nota mea: Ce coincidenta! Asta spuneau si Stalin si Ceausescu!) Sunt situaţii în care aşa e… Schimbarea acestui tînăr istoric foarte curajos, autorul unui capitol din “Raportul Final”, numit de Guvernul Tăriceanu, nu de Traian Băsescu (deşi era în timpul Alianţei D.A. – n.red.), dar menţinut de Traian Băsescu – am fost direct implicat în acel episod – în momentul în care ministrul de Interne PSD, dl Nica, a vrut să-l schimbe, Traian Băsescu a intervenit la premierul Emil Boc, şi a fost menţinut dl Dobrincu. Deci, Tăriceanu şi Boc, şi, sigur, Traian Băsescu”.
Aşadar, Tismăneanu recunoaşte nonşalant că a intervenit direct la Traian Băsescu, determinându-l pe acesta să-i impună fostului premier Emil Boc menţinerea lui Dorin Dobrincu în funcţia de director al Arhivelor Naţionale, lucru care s-a şi întâmplat!
De menţionat că, potrivit art. 3 din Legea Arhivelor Naţionale din 1996, instituţia Arhivele Naţionale este o „unitate bugetară în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor”, numirea şi destiutirea directorului fiind apanajul exclusiv al ministrului de Interne.
Denunţul lui Tismăneanu se referă la perioada guvernului PDL-PSD, când Dan Nica, ministrul de Interne de atunci, a vrut să-l înlocuiască pe Dorin Dobrincu din funcţia de director, pe care, de fapt, o ocupa prin detaşare de la Institutul de istorie „A.D. Xenopol” din Iaşi.
Recent, prin ordinul ministrului Ioan Rus din 15 iunie a.c., Dorin Dobrincu a fost destituit şi înlocuit de Ioan Drăgan, şeful Arhivelor Statului din Cluj. Dobrincu a declarat pentru Mediafax că a fost destituit „pentru că nu ar fi gestionat bine cazul legat de reînhumarea rămăşiţelor poetului maghiar Nyirő Jozsef la Odorheiu Secuiesc”, mai precizeaza Ion Spanu in Cotidianul.
Solicitand colegilor mei de la Civic Media o documentare minima asupra pupilului lui Tismaneanu am primit urmatoare Nota:
Cine este Dobrincu
Dorin Dobrincu (foto stanga), membru al Grupului de Istorie de la Iasi (MRU, Adrian Cioflanga-CNSAS, “militianul spiritual” Andrei Muraru – IICCMER si alti “bugetologi”) a fost expert al Comisiei Tismaneanu si coordonator al Comisiei Prezidentiale Consultative pentru analiza dictaturii comuniste. Dorin Dobrincu a fost numit de Tismaneanu si membru al consiliului stiintific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului. Este autorul Capitolului ticalos despre Biserica Ortodoxa din Raportul Tismaneanu, care a dus la un protest serios al BOR la lansarea Raportului. Detalii aici: https://www.9am.ro/stiri-
Personajul este sectant si il ura pe Patriarhul Teoctist dupa cum uraste si Biserica Ortodoxa Romana. El a fost cel care a scos din arhive niste turnatorii de la Securitate in care se sustinea ca Patriarhul Teoctist e homosexual si legionar (!) si le-a publicat incalcand legea ca si cum ar fi fost reale. Practic a adoptat exact sistemul Securitatii de a murdari un om.
Apartenenta cuplului Dorin si Ligia Dobrincu la Cultul Evanghelic (neoprotestant) a avut ecouri negative in opinia publica din mediul universitar iesean. Controversata este si persoana Ligiei Dobrincu. Sotia lui Dorin Dobrincu a activat pana in 2006 ca profesor de istorie la Colegiul iesean “Richard Wurmbrand”, din cadrul fundatiei cu acelasi nume, cunoscut si sub denumirea Filocalia – Centrul de Intalnire si Studii Crestine, al carei presedinte este Pavel Romaniuc. S-a stabilit ca membrii acestei fundatii actioneaza in vederea racolarii de tineri, iar scopul ei consta in obtinerea de fonduri pentru finantarea Cultului Evanghelic. Fundatia “Richard Wurmbrand” coodoneaza la nivel local toate gruparile de cult evanghelic, grupari semnalate cu actiuni de prozelitism. Traseistul Dobrincu se afla in relatii stranse si cu Relu Fenechiu.
Dobrincu a fost numit ilegal la conducerea Arhivelor Nationale in iulie 2007 – fara Concurs, la presiunile lui Tismaneanu si Oprea, care au actionat mana in mana (pozitie ingemanata in care sunt, de altfel, si acum, dincolo de jocul informativ pe care-l fac, de-a securistul bun si securistul rau!) -, de catre ministrul de Interne PNL, Cristian David. Directorul anterior, profesorul Corneliu Mihai Lungu, a fost silit sa-si depuna dosarul de pensionare inainte de termen pentru a i se face loc rapid lui Dobrincu, care a ramas in functie – pe baza traficului de influenta la nivel inalt de care vorbeste Tismaneanu – chiar daca in fruntea Ministerului de Interne au venit ministri de la PSD si PDL, respectiv: Gabriel Oprea – 22 decembrie 2008 – 20 ianuarie 2009, Liviu Dragnea – 20 ianuarie 2009 – 11 februarie 2009, Dan Nica – 11 februarie 2009 – 3 octombrie 2009, Vasile Blaga (interimar) – 3 octombrie 2009 – 23 decembrie 2009, Vasile Blaga – 23 decembrie 2009 – 27 septembrie 2010, Traian Igaș – 27 septembrie 2010 – 9 februarie 2012, Gabriel Berca – 9 februarie 2012 – 27 aprilie 2012 si pana la Ioan Rus. O dovada clara ca individul a vorbit serios, autodenuntandu-se, din prostie, dar si punandu-l acum pe Traian Basescu, in plin proces electoral pentru demiterea sa, in cea mai proasta postura: de Presedinte care a incalcat Constitutia pentru a satisface doleantele unui curve intelectuale (inainte de Basescu a trecut si prin patul lui Iliescu si Voiculescu).
Practic, la data numirii, Dorin Dobrincu nu intrunea conditiile legale pentru exercitarea unei functii publice de conducere, astfel, in vederea incadrarii sale, s-a optat pentru varianta detasarii pe o perioada de un an din cadrul Institutului de Istorie “A.D. Xenopol” din Iasi la conducerea Arhivelor Nationale, cu statut de personal contractual. Fisa postului de director general al Arhivelor Nationale a fost modificata dupa profilul lui Dobrincu. Cand ii expira mandatul era prelungit cu unul interimar si iar prelungit si iar prelungit, la limita legii.
A vrut sa-si puna oamenii lui peste toate departamentele printr-un Concurs fictiv, fara a avea acest drept, nefiind functionar public, ceea ce a atras protestul Sindicatul Functionarilor Publici si Personalului Contractual din Arhivele Nationale. Conform surselor din Arhivele Nationale, Dobrincu a fost cureaua principala prin care s-au derulat afaceri ale mafiei imobiliare, cu “retrocedari” de zeci de milioane de euro, cu acte din arhive, unele falsificate. Intr-un articol din Adevarul se arata ca, in 2008, deci la un an de la numirea lui Dobrincu, “Mihai Costea, fostul avocat al fraţilor Nuţu şi Sile Cămătaru, este un exemplu de cum samsarii imobiliari folosesc informaţii scoase de la Arhivele Naţionale. Avocatul a dezvoltat o filieră care i-a permis să revendice şi să obţină trei imobile în centrul Bucureştiului. El s-a folosit de acte falsificate pe care le-a introdus, prin intermediul unor prieteni, la Arhivele Naţionale”. “Avocatul clanului Camataru, Mihai Costea, a fost condamnat de Inalta Curte de Casatie si Justitie la 13 ani de inchisoare, alaturi de alti doi inculpati, pentru retrocedari frauduloase.”, scria si Romania libera la data anuntarii sentintei.
Dupa cum spuneam si mai sus, Dobrincu este veriga de legatura dintre Tismaneanu si Marius Oprea care se pretind certati pentru a crea clasica lucratura cu “securistul bun si securistul rau”. In mediile arhivistice se sustine ca a reusit sa extraga dosarul de cadre al lui Basescu de la Arhivele din Constanta, aceasta filiala fiind una dintre primele vizate imediat dupa instalarea sa.
Inca din primele lui zile de mandat s-au ratacit trei dosare de cadre: al lui Leonte Tismaneanu, al lui Gogu Radulescu si o parte din cel al Anei Blandiana, de dupa racolarea ei de catre membrul CPEx al CC al PCR, Gheorghe Gogu Radulescu, in care apareau zecile de excursii in jurul lumii din perioada comunista, ca strategie a propagandei comuniste prin care se incerca sa se vanda Occidentului iluzia ca in Romania scriitorii sunt liberi, asemenea cazurilor lui Plesu, Liiceanu si Manolescu, navetisti la Paris si Berlin.
A incercat apoi sa-l indeparteze pe profesorul Al. Zub de la Institutul A D Xenopol din Iasi dupa ce acesta a declarat in mediul universitar ca nu a scris nici un rand la Raportul Tismaneanu, desi Comisia s-a folosit de numele lui in mod excesiv, pentru a se legitima stiintific insailarea de texte, fiind singurul academician din Comisie, dar doar cu numele. Profesorul Zub se afla si acum in proces cu Dobrincu si s-a aratat adeseori revoltat de “santajul mediatic” la care a fost supus.
Si l-a adus drept consilier pe un alt “istoric” de la Iasi, de 25 de ani la acea data, Muraru Dan Andrei, bursier al Muzeului Holocaustului si actualul “inlocuitor” al lui Ioan Stanomir la IICCMER (deci totul ramane sub control). Si-a pus-o secretara personala pe sotia lui Andrei Badin, un alt pupincurist de-al lui Tismaneanu, in prezent ciumpalac portocaliu / activist acoperit si convertit de la Antena 3 la B1 TV. Tot el l-a numit pe un istoric maghiar ca director adjunct, Mihaly-Zoltan Nagy, de confesiune romano-catolic, mentinut si azi in functie desi UDMR nu mai este la Guvernare! UPDATE: Dl Nagy si-a dat demisia de cateva zile. Cu toate acestea figureaza inca pe site-ul www.arhivelnationale.ro la conducerea institutiei.
Dupa 1990, reprezentantii Bisericii Catolice si ai Bisericii Evanghelice au solicitat in mod repetat Arhivelor Nationale retrocedarea documentelor preluate in perioada regimului comunist de la parohiile de rit catolic si evanghelic. Foarte multi considera ca apartenenta confesionala si rolul activ al lui Dobrincu in promovarea cultului evanghelic ar putea implica subiectivitate din partea acestuia in solutionarea acestei situatii in defavoarea Arhivelor Nationale (conform art. 19 din Legea 16/1996 a Arhivelor Nationale, documentele apartinand Fondului Arhivistic National – categorie in care se inscriu si documentele confiscate de la cele doua biserici – odata intrate in depozitele Arhivelor Nationale nu mai pot fi scoase de sub administrarea institutiei, retrocedarea lor fiind astfel ilegala). De altfel, a si incercat sa schimbe Legea Arhivele Nationale impreuna cu UDMR declansand un scandal general in randul istoricilor si arhivistilor romani (Vedeti Bisericile Catolice si Greco-Catolice din Romania, alaturi de UDMR, impotriva Arhivelor Nationale. Replica istoricilor Scurtu si Lechintan si Petitia pentru Salvarea Arhivelor Nationale ale Romaniei de atacul maghiar a fost depusa la Cotroceni. Lista semnatarilor si Scrisoare Deschisa: Sindicatul Naţional al Arhivelor „Fiat Justitia” cere Presedintiei si Curtii Constitutionale apararea si salvarea Arhivelor Romaniei).
Mai multe detalii la CivicMedia.Ro/Dobrincu
Voi reveni!
Iata autodenuntul lui Tismaneanu:
Tismaneanu – trafic de influenta la Basescu pentru Dobrincu de ZiaristiOnlineTV
Posted in Analize, Colimatorul, Documentare, Editoriale, Top News Tags: Alexa Ionescu, arhivele nationale, CIA, Civic Media, Constitutia Romaniei, Dan Nica, DIA, diicot, DNA, Dorin Dobrincu, emil boc, fbi, GDS, ICR, KGB, komintern, MAE, Maryland, Nasul.TV, parchetul general, Presedintele Romaniei, sie, sri, Tismaneanu, Trafic de influenta, Traian Basescu, University of Maryland, video, Vladimir Tismaneanu 2 Comments »Tismaneanu si Basescu – cine e omul cui? Cum l-a creat Tismaneanu pe Iliescu in tandem cu Brucan si cum si-a plagiat Raportul Final. Analize de la Liviu Turcu la Mircea Platon, pe adresele Comanita 9, SRI, SIE si SPP
Cum s-a făcut de-a ajuns Ion Iliescu preşedintele României cu recomandarea lui Vladimir Tismăneanu – istorii de deşteptat copiii (II)
de Mircea Platon, Doctor în Istorie, U.S.A
Motto: “Îi rog pe români să nu cadă în plasa naţionalismului!” (Traian Băsescu, Cluj, 13 iulie 2012)
“Cred cu tărie că doar dacă eşti foarte prost poţi să susţii în prezent USL şi guvernul Ponta… Între susţinătorii USL se regăsesc toţi cei care-i aplaudau pe mineri în 1990 sau cei care-l votau pe Vadim în 2000.” (Ionuţ Popescu, Twitter, 15 iulie 2012)
“PDL este un partid mare, care acoperă un spaţiu legitim şi vast pe piaţa ideilor politice. El acoperă tot spectrul conservator, apropiat de creştinism, tot spectrul unui liberalism clasic, care nu se mai recunoaşte în PNL. Şi, de ce să ne ascundem, PDL ar trebui să răspunda şi zonei naţionaliste lăsate libere de PRM.” (Adrian Papahagi, Ziua Veche, 4 noiembrie 2010)
Fiecare regim pe limba lui piere. Băsismul piere pe limba bifurcată, vicleană, în care i-a năucit pe români în ultimul cincinal. În tot acest timp, administraţia Băsescu a oferit spectacolul jalnic al “luptei” corupţilor împotriva corupţiei, a foştilor propagandişti comunişti împotriva “comunismului”, a plagiatorilor, mogulilor şi securiştilor “noştri” (buni) împotriva plagiatorilor, mogulilor şi securiştilor “lor” (răi). Concepţia băsistă despre lume şi viaţă – inefabila Weltanschauung băsistă a cărei legitimitate nu depinde în vreun fel de consistenţa şi consecvenţa ei – prevede că oricine nu e băsist e cu Iliescu. Sau cu mogulii. Sau cu ruşii. Adică, da, tot cu Iliescu. Naţionalismul xenofob, prin Corneliu Vadim Tudor, vine de la Iliescu. Securiştii, prin “Felix”, vin de la Iliescu. Corupţia, prin Adrian Năstase, vine tot de la Iliescu. Dar Iliescu de unde vine? Cine ne-a căpătuit cu Ion Iliescu?
1. Cum se manufacturează un raport final (sau mai multe)
Răspunsul la această întrebare ar trebui să se găsească în piatra de temelie a regimului băsist “modernizator”/”anticomunist”/”al desprinderii de trecut”: în Raportul final (2006) al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România prezidate de Vladimir Tismăneanu. În Raportul final din 2006, Iliescu e menţionat doar în contexte negative, blamat fiind pentru “zelul şi demonismul” cu care a contribuit la “impunerea şi perpetuarea unui sistem bazat pe crimă şi fărădelege” (Raport final 2006, 630). Citind Raportul final, rămâi ferm convins că Ion Iliescu a fost, de la bun început, şi pe tot parcursul carierei sale de ideolog şi aparatcic comunist, un netrebnic. În viziunea teleologică – şi deci fundamental an-istorică – a Raportului final din 2006, datele lui Ion Iliescu din 1950 (con)duc inevitabil la acţiunile lui Ion Iliescu din 1990. Determinismul psiho-istoric al Raportului final din 2006 nu lasă nici o portiţă de scăpare şi nu admite nici un ocol în parcursul lui Ion Iliescu de la rolul de opresor bolşevic/stalinist al studenţilor în anii 1950 la cel de opresor neobolşevic/stalinist al studenţilor şi Opoziţiei (PNŢ şi PNL) în 1990.
Dar dacă Ion Iliescu rămâne neschimbat – cel puţin în Raportului final din 2006 -, Tismăneanu fluctuează. Am chiar bănuiala că Iliescu rămâne – în versiunea 2006 – stabil pentru ca Tismăneanu să poată varia mai uşor.
Pentru a înţelege acest mecanism de bursă a nomenclaturii de ieri şi de azi, trebuie să luăm în considerare faptul că Tismăneanu a produs un alt “raport final”. Raportul final din 2006 a fost precedat de un Final Report în 1989. În august 1989, Vladimir Tismăneanu depunea pe masa lui National Council for Soviet and East European Research un “Final Report” cu titlul: “Personal Power and Elite Change in Romania” (66 pagini). Acest “Final Report” era însoţit de un “Research Report”, cu titlul: “The Tragicomedy of Romanian Communism” (79 pagini). Ambele rapoarte din 1989 îl menţionau pe Vladimir Tismăneanu ca “author” şi “principal investigator”. La secţiunea “Contractor” era menţionat Foreign Policy Research Institute, think tank-ul din Philadelphia unde a lucrat Vladimir Tismăneanu între 1983 şi 1990. Aşadar National Council for Soviet and East European Research a plătit Foreign Policy Research Institute pentru a produce un “Final Report” asupra regimului comunist din România anului 1989, a istoriei şi perspectivelor acelui regim. Înainte de a analiza conţinutul celor două rapoarte, şi de a la raporta apoi la Raportul final din 2006, trebuie să fac câteva precizări în ceea ce priveşte instituţiile tutelare ale rapoartelor din 1989.
Posted in Analize, Colimatorul, Documentare, Editoriale, Top News Tags: Basescu, brucan, CIA, DIA, GDS, Hotel Lux Moscova, Hotelul Lux, ICR, iliescu-kgb, KGB, Larry Watts, liviu turcu, neo-kominternul, Patapievici, PDL, raport final, referendum, sie, SPP, sri, suspendarea lui Basescu, Tismaneanu, Traian Basescu, Ungureanu, Vladimir Tismaneanu 4 Comments »EXCLUSIV. In atentia lui Traian Basescu, a SRI si SPP. Documente CIA care probeaza ca sistemul de securitate american nu l-a luat in seama pe agentul sovietic Ion Mihai Pacepa. Un indemn catre presedintele suspendat sa nu devina complice la fraudele informative ale agentilor GDS si ICR
Sunteti printre primii romani din lume care veti vedea si citi mai jos mai multe materiale ale CIA legate indirect de agentul sovietic Ion Mihai Pacepa, aflate in trecut sub ochii presedintelui SUA si extrase din documente desecretizate ale Agentiei americane de intelligence. Fostele documente strict secrete sunt publicate acum in exclusivitate de Roncea Ro in sprijinul edificarii presedintelui suspendat Traian Basescu asupra greselilor neindreptate in care se complace, generatoare de grave erori de ordin strategic, pentru intreaga Romanie. Poate greseste el, poate greseste eu. Errare humanum est, perseverare diabolicum. Daca se dovedeste ca am gresit eu, ii promit solemn ca ma voi lasa definitiv de presa. Dar dupa 29. Dar daca greseste el ar fi bine sa ia in seama dictonul latin de mai sus. Aspectele de mai jos, veti vedea, par doar de istorie. Sunt de o istorie putrezita, viermanoasa, care insa, prin prezenta ei in organismul viu al securitatii nationale, inclusiv in saloanele Cotroceniului, poate declansa, si azi, o cangrena fatala. Specialistii sa o spuna.
Asadar, mai intai sa intram in context:
Domnul Traian Basescu, presedinte ales si suspendat, s-a aflat saptamana trecuta intr-o vizita la sediul GDS, unde a tinut si o conferinta interactiva. Consilierii sai, care se pare ca nu sunt mai inteligenti si, probabil, nici mai loiali decat predecesorii lor, l-au indemnat pe fostul sef al statului sa mearga la localul Grupului pentru Dialog Social (voi reveni asupra acestui aspect pentru ca presedintele suspendat sa fie constient de toate greselile pe care le face, in lant, spre propria-i pierzanie).
La masa instalata pe un podium, in fata unei audiente pretins selecte, domnul presedinte suspendat a fost plasat intre Sorin Ionita de la SAR, prim-adjunctul Alinei Mungiu Pippidi, Magda Carneci, fosta presedinta ICR – Paris, si Andrei Cornea, ideolog GDS, cel care tocmai il facuse “mahalagiul de care au avut nevoie intelectualii”, in revista “22” (finantata fara jena de fostul Guvern Boc in ciuda mult trambitatei crize planetare). In fata sa, pe bancute, ienicerii Andreea Pora si Armand Gosu si spahii Andrei Oisteanu, Horia Roman Patapievici si Gabriel Liiceanu, printre alti spectatori-animatori. Patronul Humanitas, desi nu foarte demult se “lepadase” de Basescu ca de satana (literlamente!) impreuna cu tovarasul sau, Andrei Plesu, a tinut sa-si arate acum sprijinul fata de “lepadat”, in schimbul mentinerii lui Patapievici ca presedinte al ICR. In cursul zilei de ieri a reluat textul sau din curtea GDS pe postul Realitatea TV, televiziunea detinuta de puscariasul Sorin Ovidiu Vintu si de cercetatul penal Elan Swartzenberg dar, in mod paradoxal, favorabila presedintelui suspendat Traian Basescu.
Dl Liiceanu, ca si Vladimir Tismaneanu, un alt aparator de complezenta al dlui presedinte ales si suspendat, s-au remarcat, impreuna cu dna Lucia Hossu Longin si Sorin Rosca Stanescu (iar paradoxal?) drept unii dintre cei mai infocati sustinatori din Romania ai agentului sovietic Ion Mihai Pacepa. Dl Liiceanu, ca si dl Rosca-Stanescu in trecut, a si publicat, de altfel, la Editura Humanitas, un volum de propaganda si dezinformare a la Pacepa, semnat de Lucia Hossu Longin, secretar al PCR in TVR in perioada regimului de trista amintire. Un menaj grobian de falsificatori ai Istoriei si Adevarului.
Fostul general nomenclaturist comunist Ion Mihai Pacepa, considerat vinovat de crime comise ca sef adjunct al compartimentului Securitatii responsabil de spionajul extern (DIE), a fost dovedit deja de istoricul american Larry L Watts drept agent sovietic, atat in lucrarea sa monumentala lansata anul trecut, “Fereste-ma, Doamne, de prieteni” – care stim ca a intrat in posesia presedintelui Romaniei – cat si in conferinte stiintifice publice, in care a aratat ca insusi Pacepa a recunoscut acest lucru in fata fostului director CIA, James Woolsely, si a cunoscutului scriitor anticomunist Vladimir Bukovski, cu care autorul acestor randuri a colaborat indeaproape.
Insusi directorul Serviciului Roman de Informatii, ambasadorul George Cristian Maior, a afirmat despre cartea lui Pacepa, atat de laudata de Liiceanu, ca de fapt contine “mult neadevar, minciuna si propaganda”.
Cu toate acestea, Gabriel Liiceanu, in calitate de PR-ist al agentului sovietic Pacepa, se incapataneaza, ca si Vladimir Tismaneanu – mai nou, “speechwriter”, pe engleza, “negrisor” pe romaneste – , sa raspandeasca sub forma de promovare a acestuia dezinformarile sale crase, cum ar fi “abolirea mitului disidentei Romaniei comuniste inauntrul lagarului socialist” si “cum „disidentul“ Ceausescu si-a pus Securitatea sa lucreze pentru sovietici pana in ultima clipa”.
Documentele pe care le public aici in premiera, special pentru ochii presedintelui ales si suspendat – pentru a stii cu cine se insoteste, ca sa stie cine risca sa fie definit ca este – dovedesc ca, dupa “defectarea” lui Ion Mihai Pacepa in SUA, CIA nu a luat in considerare nici una dintre dezinformarile sale privind “mitul disidentei anti-sovietice a lui Ceausescu” tratandu-l pe seful statului roman cu cea mai mare consideratie si atentie, ca pe un lider politic care infrunta sistemul sovietic, asa cum speram ca o face cu succesorii acestuia si actualul presedinte suspendat al Romaniei. Nu stand cu ei la masa si apreciind mieroasa lor aparare rostita cu o jumatate de gura si din varful buzelor. Pentru ca atunci te faci complice la fraudele lor, intelectuale, morale si informative, in numele intereselor lor de grup, indreptate sistematic impotriva Romaniei!
Ce punem la dispozitie mai jos si istoricilor “razboiului rece” dar si specialistilor in apararea Constitutiei “la zi”, in special din SRI si SPP, sunt Rapoarte ale CIA care au circulat catre si intre presedintele Statelor Unite si principalii responsabili pe probleme de securitate din Senatul si Congresul SUA, transmise in perioada 1978 – 1979, la sase luni deja de la “defectarea” lui Pacepa. Dupa cum vedeti, nici una dintre alegatiile lui Pacepa despre Romania si Ceausescu nu au fost luate in serios de expertii CIA, dimpotriva, documentele de mai jos le dezavueaza practic in totalitate. Daca asa sta situatia, cum se numeste activitatea dusa de “aparatorii” sai Liiceanu si Tismaneanu, apologetii lui Pacepa-KGB? Si cum ii sta unui presedinte sa se asocieze cu aceasta activitate, mai ales cand este foarte probabil ca scopul infractorilor culturali si informativi sa fie penetrarea totala a sistemului si mentinerea unui teren propice pentru un eventual nou trafic de influenta la nivel inalt?
Pentru documentare: Basescu si Cartitele: De la Pacepa – Homo Sovieticus si Tismaneanu – Talpa Europaea la Liiceanu – Eternul Liicheanu. Cu un apel la Butonul 0 – CIA si Butonul 3 – SRI
Iata documentele, care fac parte dintr-o lucrare mai ampla, in curs de elaborare si definitivare:
“Briefs” section of CIA’s National Intelligence Daily Cable, 30 October 1978, pp. 6-7:
p. 7:
CIA’s National Intelligence Daily (Cable), 29 November 1978, pp. 1-3
p. 2:
[deleted paragraph]
p. 3:
“Overnight Reports” section of National Intelligence Daily, Friday, 19 January 1979, p. 15:
National Intelligence Daily, 14 January 1979, pp. 14-16:
…in “Special Analyses” section
p. 15:
p. 16:
Sursa: Roncea.Ro
Pentru detalii: Ziaristi Online
Posted in Analize, Colimatorul, Documentare, Editoriale, Top News Tags: CIA, DIA, dim, Fereste-ma Doamne de prieteni, FSB, GDS, george maior, ICR, Ion Mihai Pacepa, KGB, Larry Watts, Liiceanu, Longin, NKVD, Pacepa, Pacepa Kgb, Patapievici, Plesu, presedinte suspendat, referendum, sie, SPP, sri, STS, svr, Tismaneanu, Traian Basescu 12 Comments »
