Ciudatul personaj pripasit sub pulpana lui Traian Basescu in urma cererii unui agent antiroman si a unui oligarh transnational, bloggerul Vladimir Ilici Tismaneanu, declama sus si tare pe canalele retelei sale ca raportul ticalos cu care a otravit societatea romaneasca din ignoranta teribila a presedintelui Romaniei nu a fost contestat decat de catre “marginali” “nefrecventabili”. Dincolo de termenul din urma, folosit stupid si in extenso de toti ciracii sai (dupa aceasta ii puteti si recunoaste) – caci doar nu o fi de dorit sa fii frecventabil ca o dama de bordel! – iata ca peste timp continua sa apara confirmari ale minciunilor sale distribuite sub nefasta acoperire prezidentiala (Domnule Basescu, cand veti recunoaste, cu scuzele de rigoare, ca ati gresit amarnic incalzind la san numai serpi, sobolani si libarci, propulsati apoi cu tupeu mai departe, la gatul poporului roman?). Intr-un interviu aparut astazi pe internet, Pr. Prof. Dr. Adrian Gabor (foto dreapta), de la Facultatea de Teologie Ortodoxă – Universitatea Bucuresti, intareste asertiunile sale din studiul difuzat dupa aparitia asa-zisului “raport prezidential” si difuzat la vremea respectiva sub titlul Note de Lectura asupra Raportului Tismaneanu. Afirmatiile pe care le-am redat si in titlul, sunt, cred eu, destul de graitoare. Iata extrasul care ne intereseaza:
“Pr. Dorin Picioruș: Tot ceea ce știm noi acum, din sursele CNSAS, ne ajută pentru cercetare? Spre exemplu, dacă viitorii teologi ai istoriei, vor cerceta numai și numai ce e acolo, vor ajunge la o imagine reală sau mai trebuie să le coroborăm și cu alte surse?
Pr. Prof. Adrian Gabor: Da, e și normal să le coroborăm! Căci asta spuneam, la un moment dat, la lansarea unei cărți de tristă amintire pentru noi, pentru România…cea a lui Olivier Gillet[7] – e un belgian, care a redactat, la Cluj, o teză de doctorat pe seama supușeniei noastre față de regimul comunist – că „o istorie corectă a perioadei comuniste din România nu poate fi întocmită decât abia atunci, când vor fi epuizate toate sursele din țară și din străinătate”. Toate materialele aflate în patrimoniul deținătorilor de arhive. Adică arhiva SRI[8], SIE[9], Arhivele Statului[10], arhiva KGB-ului[11] de la Moscova. Pentru că e importantă, mai ales, arhiva KGB din acea perioadă în care Rusia avea țări sub ocupație. Iar noi am fost sub ocupație sovietică decenii la rând. Timp în care am plătit un tribut mai mare decât dacă am fi pierdut, în realitate, războiul. Am câștigat pentru că am întors armele, dar am pierdut din punct de vedere economic.
S-au făcut evaluări recente. În lucrări de sinteză, pe problematica aceasta a martirajului și a stării de persecuție în care se afla Biserica Ortodoxă Română.
Și aici vreau să menționez doar două lucrări mai importante. Căci sunt multe importante…Și anume lucrarea domnului Lector Universitar George Enache, Ortodoxie şi putere politică în România contemporană[12], care prezintă o serie de studii referitoare la martirajul Bisericii, al unor personalități precum Părintele Stăniloae, Episcopul Nicolae Popoviciu al Eparhiei Oradiei…dar și o lucrare privind martirologiul preoților mai multor culte din România: Supraviețuirea și suferința Bisericii în timpul dictaturii comuniste. Ultima a apărut datorită unei finanțări germane și la ea au colaborat mai mulți preoți și profesori de teologie, cercetători la CNSAS, aparținând nu numai Bisericii Ortodoxe Române dar și altor culte.
Și, pentru astăzi, ca o încheiere – pentru faptul că am menționat anterior unul dintre preoții sau credincioșii greco-catolici, care au prezentat altfel lucrurile, distorsionat…
Pr. Dorin Picioruș: în străinătate…
Pr. Prof. Adrian Gabor: …în străinătate. Ca să nu mai vorbesc despre dezastruosul ‘raport Tismăneanu'[13], întocmit de oameni care nu au nici credință, nu sunt ortodocși, nici nu sunt români și nici nu sunt profesioniști în structura lor.
Nu că n-ar fi trebuit condamnat comunismul… Pentru a condamna comunismul nici nu trebuie să stai la discuții. Îi pui o simplă pancartă și l-ai condamnat.
Pr. Dorin Picioruș: Da!…
Pr. Prof. Adrian Gabor: Dar nu poți să condamni comunismul cu fiii activiștilor de partid, cu fiii celor care au adus comunismul pe tancurile lui 1945.”
“O sa se bata cu noi si morti, iar noi o sa fim alaturi de voi ca sa ne aparati. Si morti vom izbandi!” – Parintele Calciu pe patul de moarte, la Spitalul Militar, intr-o ultima confesiune, profetica, facuta fratilor Roncea
Un moroi iesit dintr-o cripta a kominternului bantuie Romania: numele lui din acte este Alexandru Florian. Fiul comisarul ideologic trotkist Radu Florian, coleg de conspiratie cu Ion Iliescu. In acest moment, director al Institutului “Elie Wiesel”. Care, in loc sa se ocupe de holocaustul comis pe teritoriul Romaniei de armata Ungariei si brigazile paramilitare de extremisti maghiari, si de proslavirea grofilor criminali de razboi antisemiti prin statui in toata Transilvania romana, se lupta cu… mortii nostri. Cu bietii fosti detinuti politic – “banditii” anticomunisti -, unii ucisi in inchisorile de exterminare ale regimului de ocupatie sustinut culturnic de… familia sa de comunisti evrei. Este doar un bolnav nostalgic care continua misiunea kominternista de tortionar a tatalui sau, luptandu-se cu mortii fara de aparare? Este doar un evreu dement si ticalos care si-a propus sa starneasca antisemitism prin actiunile sale scelerate de zombi bolsevic cu acoperire guvernamentala? Sau, pur si simpul, Alexandru Florian uraste visceral poporul care ii plateste salariul pentru a ne injura, simptomatic? Nu stiu! Dar ceva e putred rau de tot pe la Guvernul Romaniei, daca se admite, ca pe banii nostri, sa ne fie insultata si profanata, sistematic, istoria noastra nationala, cu marile varfuri ale ei, de valoare universala.
Primul mort cu care s-a batut vitejeste tovarasul Florian a fost Valeriu Gafencu, tanarul nationalist care si-a dat viata in inchisoarea de la Targu Ocna pentru a salva viata unui evreu: Richard Wurmbrand. Un alt evreu, Nicu Steinhardt, monahul Nicolae de la Rohia, i-a dat numele cu care va intra, intr-o zi, in sinaxare: Sfantul Inchisorilor.
Ei bine, in fata Consiliului Local al orasului Targu Ocna, care ii conferise lui Valeriu Gafencu, prin vot, dat in unanimitate, cetateania de onoare post-mortem, pentru jertfa sa din inchisoare, Alexandru Florian, in calitate sa oficiala de director al Institutului “Elie Wiesel”, a mintit ordinar, sustinand ca tanarul Gafencu, fiul unui artizan, la randul sau martir, al Unirii Basarabiei cu Tara, a fost inculpat pentru diverse fapte imaginare de catre instantele… antonesciene. Si, evident, a fost “antisemit”. Trecand peste ridicolul faptului ca directorul unui Institut care acuza regimul Antonescu de toate crimele pamantului ii invoca Justitia echitabila, iata ca, in realitate, conform documentelor din dosarul lui Valeriu Gafencu de la CNSAS, de fapt, instantele in cauza il achitasera pe elevul basarabean.
Documentele din arhivele CNSAS arata indubitabil ca Alexandru Florian a mintit, a mintit, a mintit. Astfel, Parchetul Militar al Tribunalului Militar Corp IV Armată decide ca „nu se constată că elevul Valeriu Gafencu ar fi activat în mişcarea legionară după dizolvarea partidelor politice”. “Considerând că faptele ce se impută numitului elev nu încadrează vreun text penal şi nici infracţiune la Legea pentru apărarea ordinei în stat. Pentru aceste motive suntem de părere ca prezenta chestiune să fie clasată” – cu rezoluţia “se clasează”, semnată de Comandantul Corpului 4 Armată (vezi documentul aici). Ce poti sa zici acum de Alexandru Florian? Ca e prost sau ticalos? Sau ambele?
Si ce “antisemit” este acela care-si da viata pentru a salva un evreu? In plus, daca purtatorul frumosului nume de Florian se bate si cu marturiile a doi conationali de-ai sai, nu cumva e un fel de antisemit chiar el?
A urmat apoi, la rand, la zidul la care este pusa din nou spre mitraliere istoria nationala, ca in vremurile bolsevice, un alt nemuritor frumos: Parintele nostru Justin Parvu, la randul sau un Sfant, in toata puterea cuvantului si a faptei. Dupa cum noi o stim prea bine si timpul o va dovedi, inclusiv in calendarele ortodoxe. Spre deosebire de speriatii de bombe de la Targu Ocna, Primaria de la Baia Sprie, care se pregatea sa-i confere post-mortem Parintelui Justin cetateania de onoare a orasului, nu s-a lasat influentata de antetul Guvernului folosit in mod abuziv de acest Florian. Raspunsul Primarului Dorin Vasile Pasca ramane antologic in istoria contemporana a luptei pentru apararea valorilor nationale de moroii neo-kominternului, asa ca merita redat integral:
„Abuzurile totalitarismului din cea de a doua jumătate a sec. XX au transformat România într-o imensă puşcărie, în scopul anihilării conştiinţei celor care gândeau altfel decât comuniştii. Tocmai de aceea, spirite luminate ca a arhimandritului Justin Pârvu au avut menirea de a ţine trează conştiinţa naţională.
Practic, părintele Justin Pârvu şi-a împletit destinul cu cel al neamului românesc, luminând ca un far al dreptei credinţe la trezirea conştiinţei de neam. Astăzi, reprezintă ultimul mare mărturisitor al unei generaţii de sacrificiu care s-a jertfit în temniţele comuniste din Aiud, Gherla, Piteşti, Sighet., Canal şi lagărele de muncă din „Triunghiul morţii” (Baia Sprie, Cavnic, Nistru).
Părintele Justin Pârvu s-a consacrat lui Dumnezeu, neamul său şi marii familii creştine, nu ideologiilor politice. Nu a fost un agitator doctrinar, ci o mare conştiinţă. Zecile de mii de pelerini, prezenţi la înmormântare sa, au confirmat că odată cu trecerea la odihna veşnică s-a născut un sfânt. Practic, prigoana stalinistă l-a desăvârşit întru sfinţenie.
Iată de ce, găsim poziţionarea dumneavoastră, cel puţin inadecvată. Nu credem că a sosit vremea să ne mântuim pe furiş, cu aprobarea cuiva. Diploma de CETĂŢEAN DE ONOARE nu aduce beneficii răposatului arhimandrit, ci, mai degrabă, comunităţii noastre ca recurs la demnitate şi memorie. Filmul documentar „Fericiţi cei prigoniţi” şi demersul nostru civic vor constitui documente pentru cei care au dreptul să ştie dar nu au voie să uite.”
Si in acest caz ne izbim de ridicolul acuzatiei de antisemitism la adresa Parintelui Justin. A spune despre Parintele Justin ca a fost antisemit e ca si cum ai spune aceeasi neghiobie despre Mantuitorul nostru Iisus Hristos, pentru ca a intrat cu biciul in templu ca sa dea afara “gainarii” evrei din Casa Domnului (apud Parintele Arsenie Boca). Au nu se stie ca Parintele Justin tinea la sanul lui o maica evreica pentru a o salva de durerile batranetilor si pacatele tineretilor? Sau ca in Manastirea de maici ctitorita de el se afla la un loc suflete de tiganci, evreice, unguroaice, sasoaice si, evident, romance, cu toatele mai mult sau mai putin egale intre ele, dar impreuna sub acoperisul Domnului?
Drept credinciosii din Baia Sprie au tinut o foarte frumoasa ceremonie, la fel, apoi, ca si cei de la Aiud, care i-au conferit aceeasi distinctie vrednicului de pomenire Parinte, de la a carui trecere in oastea biruitoare si vesnica se implinesc saptamana aceasta zece luni. Mai mult, la Aiud au fost distinsi post-mortem si martirii Ilarion Felea si Mircea Vulcanescu, ucisi in inchisoarea ungureasca ce promitea sa devina Ierusalimul romanesc.
Aceaste acte de demnitate nationala, initiate si sustinute de mai multe organizatii neguvernamentale impreuna cu colegii nostri ziaristi de la Gazeta de Maramures, probabil l-au scos din minti pe bolnavul maniacal de la Institutul ce poarta numele unui impostor al holocaustului. Altfel nu se explica cum a reusit sa emita o hartie atat de mizerabila prin care cerea Primariei Sector 2 nici mai mult nici mai putin decat – asemenea inaintasilor sai veniti cu tancurile in Romania – demolarea statuii martirului filosof Mircea Vulcanescu, o minte stralucitoare a umanitatii, la fel ca cea a colegului sau, Mircea Eliade, minte de care lumea a fost vitregita brutal prin rapirea, batjocorirea si, intr-un final, anihilarea sa totala, la numai 48 de ani. Un martir care, asemenea lui Valeriu Gafencu, si-a jertfit sanatatea pentru supravietuirea unui alt suflet, mai tanar. In ciuda tuturor chinurilor indurate, Mircea Vulcanescu a avut puterea sa lase drept testament profund crestin dorinta “Sa nu ne razbunati”.
Ce gaura neagra in loc de suflet trebuie sa ai ca sa invoci in 2014 aberatiile dintr-o sentinta sovietica data intr-o tara aflata sub ocupatie si sa ramai bata la martiriul unui geniu al Romaniei, care, ca profesionist desavarsit la locul sau de munca, a adus tone de aur rezervelor statului roman, pe timp de razboi? Mărturia lui Nicolae Crăcea: “S-a întâmplat să fiu scos pentru tortură în aceeaşi serie cu Mircea Vulcănescu. Torturarea mea s-a terminat şi acum zăceam aruncat într-un colţ pe jos. La rând era Mircea Vulcănescu. După ce l-a torturat prin bătaia pe tot corpul (pentru a nu ştiu câta oară) a căzut în nesimţire. Era plin de sânge. Un ţigan robust l-a luat de un picior, târându-l pe jos. Capul i se bălăngănea în dreapta şi-n stânga ca o minge legată cu o sfoară trasă de un copil zglobiu, în joacă.” Cu acest cap isi doreste azi, in mod bestial, Alexandru Florian, sa se joace pe maidanele din Sectorul 2, dupa decapitarea de pe soclu?!
Dar aceasta nu este totul. Acum, la comemorare uciderii, tot la Aiud, a unui alt savant de talie mondiala, George Manu, doctorand al celebrei laureate Nobel Marie Curie si autorul primului Tratat de fizica nucleara din Romania (in 1940!), aflam ca in 2011, cand Academia Romana a dorit sa-si cinsteasca numele si prin primirea post-mortem a marelui roman, tot Alexandru Florian s-a batut curajos cu mortul inchisorilor comuniste, blocand numirea sa, care deja fusese votata si aprobata de Prezidiul Academiei. Si, din nou, tot in baza unor acuzatii totalmente false si anume pretinsul sau antisemitism. Daca Alexandru Florian reuseste sa devina exponentul evreilor tampiti sau ticalosi, din tata-n fiu, iata ca un evreu-roman care face cinste demnitatii nationale a Romaniei este fostul coleg al savantului George Manu, eminentul academician Radu Grigorovici, primul vicepresedinte de dupa 1989 al inaltului for din care a fost dat afara aprioric fizicianul si finul geopolitician antisovietic, ucis la Aiud dupa ce a refuzat sa fie eliberat si transferat la o centrala nucleara in URSS.
Ca sa inteleaga toata lumea ce inseamna cu adevarat un suflet de crestin si raportarea oricui la el, evreul Radu Grigorovici a lasat scrise, la aniversarea a 40 de ani de la moarte lui George Manu, aceste randuri, pe care le prezint in atentia Guvernului Romaniei si a Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania si, de ce nu?, a vreunei alte institutii de specialitate care sa-l trateze pe Alexandru Florian: “Dar adevăratul său merit şi renume, dincolo de orice apartenenţă partinică sau ideologică, rămâne crearea, prin jertfa de sine, a acelei unice Universităţi din Aiud, care avea trei facultăţi: una de dragoste de neam, de omenie şi de bărbăţie; una de dragoste de cinste şi demnitate şi una de dragoste de cunoaştere şi cultură, în frunte cu Rectorul Magnificus Gheorghe Manu.”
Avem un singur cuvant de adaugat: Lasati-ne mortii in pace!
“Săptămâna a șasea din post este plină de evenimente și de mare densitate duhovnicească. În treacăt, ea ne aduce aminte de tradiția pustnicească a primelor veacuri creștine, pomenită în viața Cuvioasei Maria Egipteanca. La sfârșitul săptămânii, pustnicii se întorceau în obște de prin pustiile în care se nevoiseră în vremea postului, pentru împărtășirea cu Sfintele Taine și împreună-prăznuirea Sfintelor Paști. „Veniți cei de prin pustii, de prin munți și de prin peșteri, adunați-vă împreună cu noi, ținând, ca să întâmpinăm pe Împăratul și Stăpânul, că vine să mântuiască sufletele noastre” (Vineri, tripesniț).” – Părintele Petroniu Tănase – Predică la Duminica Floriilor – Intrarea în Ierusalim
“(…) Sa-l rugam pe Dumnezeu sa ne ofere si noua aceasta stare de Cruce, aceasta stare de rastignire permanenta, prin care, indreptandu-ne spre cei care ne fac rau, in primul rand, sa nu ne razbunam, in cel de-al doilea rand, sa ne rugam pentru ei, si nu se stie, in ce chip si prin ce stare de razboi launtric, Dumnezeu ne va oferi o picatura de har prin care iubirea noastra sa-i cuprinda si pe cei care ne fac rau. (…)” – Integral la IPS Teofan, Predică la Duminica Floriilor
Sorin Rosca Stanescu si Traian Basescu la o petrecere a ziarului ZIUA – Arhiva SRS
Se reface ziarul ZIUA? Da! Deocamdata a renascut deja, pe Facebook, unde s-au strans sute de fotografii din istoria ZIUA, si se pregateste sa-si refaca echipa, cel putin pentru o zi si o noapte, la petrecerea de 20 de ani de la lansarea ZIUA, pe 13 iunie. Iata invitatia de pe Facebook, la evenimentul unde se pot inscrie toti membrii echipei ZIUA, din toate timpurile, din tara si strainatate:
Scena din All the President’s Men…
Și a fost odată ZIUA…
“ZIUA a fost un ziar din România care și-a încheiat activitatea jurnalistică în ianuarie 2010.” Așa își începe Wikipedia descrierea, extrem de sumară, a ziarului ZIUA. Ediţia în engleză este puţin mai generoasă și aproape de realitate: “ZIUA was a major Romanian daily newspaper published in Bucharest”. Doar atât a fost ziarul ZIUA? Noi, cei ce am lucrat zi de zi la acest ziar de-a dreptul exploziv, știm că ZIUA a însemnat cu mult mai mult: un fenomen jurnalistic de mare clasă, cum nu se mai întâlnește astăzi în presa din România.
Bașca, primul ziar românesc pe internet, cu o arhivă impresionantă, un adevărat epitaf al istoriei recente a României, pus din păcate, sperăm temporar, la obroc. ZIUA a fost, fără modestie, cel mai tare ziar din România! Orice politician, om de afaceri, diplomat român sau străin, își începea ziua cu… ZIUA.
Tot cu ZIUA începea și revista presei de la Cotroceni și Palatul Victoria, sau din Ambasadele de pe Kiseleff și Tudor Arghezi. Noi știm: când în redacţia ZIUA se strănuta, răceau Iliescu, Kucima sau chiar Putin, iar la București, de la un “hapciu” al lui NAȘU’, cădeau miniștri pe capete….
Un editorial ZIUA bine pritocit de-l lui Adrian Patrusca, in care redactorul sef scotea la suprafaţă esenţa problemelor naţionale ascunsă în tenebrele politicii, făcea liniște în plenul Parlamenului. Era, pentru toată lumea… ora de citit ZIUA.
Ȋn redacţia ZIUA s-au schimbat guverne și s-au pus președinţi. S-au demascat hoţii transcontinentale și s-au salvat oameni obisnuiţi. S-a scris despre credinţă și s-a luptat pentru adevăr. S-a creat și s-a iubit. Căci, mai presus de toate, noi știm că redacţia ZIUA a fost cea mai frumoasă redacţie de ziar din România. O mare familie, de profesioniști, care chiar pleca, în vacanţe, cu mic cu mare, la soare, “pe Mediterană”, de la femeia de serviciu și șofer, până la anchetatorul de investigaţii și redactorul șef, cu toţii împreună, pe banii ziarului și sub oblăduirea Nașului SRS!
De petrecerile ZIUA, ce să mai vorbim?! Erau faimoase în toată România!
Istoria ZIUA nu trebuie sa piară! Tocmai de aceea, dragi colegi ai marii familii ZIUA, de la București la Iași, Constanta, Cluj, Timișoara și chiar SUA, unde am avut ediţie, vă invităm să “facem istorie”, din nou, în gând numai cu toate cele bune pe care le-am trăit impreună, la…20 de ani ZIUA.
După 20 de ani să fim, din nou, împreună! Ȋn iunie, când se fac două decenii de la lansarea ZIUA, haideţi să dăm mană cu mană și să ne aducem aminte de vremurile frumoase ale celui ce a fost și va rămâne cel mai tare ziar din România…cu cea mai simpatică echipa de presa din lume: ZIUA!
La Forumul Transilvania Furata, Sorin Rosca Stanescu a povestit in premiera cum l-a dat afara din casa pe Mihai Razvan Ungureanu cand acesta a incercat sa-l convinga sa stopeze eforturile redactiei ZIUA de apararea Mostenirii Gojdu. Ziarul ZIUA se afla intr-o campanie civica impotriva Ordonantei tradatoare anti-Gojdu prin care intreaga mostenire a marelui mecena, estimata la circa 7 miliarde de euro, era facuta cadou Ungariei. Demersurile ZIUA – care constau practic in constientizarea opiniei piblice si, mai ales, a parlamentarilor care urmau sa voteze actul de tradare nationala semnat de Ungureanu si Tariceanu – au dus la blocarea Ordonantei in Parlament, la diferenta de doar un singur vot. Votul lui Gojdu. VIDEO mai jos.
La Forumul Transilvania Furata, jurnalistii Monica Ghiurco si VIctor Roncea au vorbit despre tradarea intereselor publicului, in TVR, prin cenzurarea documentarului Mostenirea Clandestina, respectiv de cum au fost recompensati cei care au tradat interesele nationale pe linie maghiara: Ungureanu, Melescanu, Tariceanu. Video mai jos.
Azi am fost din nou la Tribunal in cazul Contestarii Partidului Forta Civica (ex Partidul Crestin) inscris ilegal in procesul electoral al europarlamentarelor cu Mihai Razvan Ungureanu ca cathar cap de lista. Totul a inceput cam maro, de ieri, de cand am depus Contestatia, cu cautarea de catre cadrele specializate a unor chichite care sa conduca la anularea Contestatiei. Mi se cerea sa produc in doua ore un act notarial care necesita prezenta catorva membri ai Asociatiei Civic Media. Cum nu sunt chiar dictator ca sa-mi somez colegii sa vina la notar cand pocnesc din degete iar prietenele mele notarite oricum au birourile intr-o zona mai relaxata a orasului, m-am prezentat cu actele Asociatiei si Codul de Identificare Fiscala, documente care dovedesc in orice colt al lumii civilizate existenta personalitatii juridice, caci fara hotararea de inscriere a unei asociatii nu primesti codul de inregistrare. Logic, nu? Dar cum n-a fost suficient am redepus Contestatia in nume personal, ca orice simplu cetetean. S-a judecat azi, cu argumentele mele incontestabile, expuse mai jos. Din prima, procurorul sedintei, Voicu Cezar Sorin, cu un zambet malitios pe fata, a decretat ca “actiunea trebuie respinsa ca neintemeiata”. Rabdator, am asteptat si dreapta judecata a presedintei completului de instanta, Rîşnoveanu Gabriela. Aceasta insa a dat cu copy-paste dupa malitiosul de serviciu: “actiunea se respinge ca neintemeiata”. Nu stiu de ce mai exista Curte Constitutionala in tara asta, Parlament si alte Autoritati publice platite din banii nostri, daca legile si deciziile emise de acestea sunt “neintemeiate”. N-am putea face o economie? Sau poate unii judecatori si procurori sunt cam in plus? Dvs ce ziceti? Este posibil, oare, ca Justitia sa se faca prin apasarea pe butoane in Romania, tara membra a UE?! Cititi mai jos si judecati singuri, mai ales daca nu sunteti legati prin niste fire mai mult sau mai putin invizibile de cine stie ce entitati straine de Romania. Oricum, mergem mai departe, la Curtea de Apel. Acolo, poate, cine stie?, printr-un scurtcircuit divin, gasim ceva dreptate.
PS1: Ma bucur ca eu am fost chestionat ca la Securitate, desi nu candidez pe banii poporului nicaieri, in schimb BEC-ul nu si-a gasit timp sa verifice o chestiune minimala: “Ma, astia care vin pe-aici cu semnaturi de 10 ori mai multe decat membrii partidului, sunt inscrisi la Tribunal sau nu? Chiar exista sau sunt partide de studio TV?” Dar, cu cine a trebuit, BEC-ul a contestat. “In numele Legii”. E vorba de contestarea vehementa a catorva candidati independenti neracordati vreunor butoane pentru ca – ascultati aici – nu si-au numerotat paginile altfel deja numerotate (probabil trebuiau numerotate de la dreapta la stanga 🙂 ) sau au scris la finalul listelor perfect valabile “subsemnatul…”, cu toate datele de identificare si semnatura olografa, in loc de “intocmit de…”. Te crucesti!
PS 2: Ii rog pe colegii mei de generatie, dintre care unii tocmai au fost recompensati de la Cotroceni cu cateva stele in plus pentru activitatea lor in slujba sigurantei nationale a Romaniei, sa verifice daca persoanele care ma insotesc la plimbare in ultimele zile sunt bugetare, caz in care sugerez, pentru economia de care vorbeam, sa mi se lase o adresa de contact pentru a putea transmite programul meu zilnic inca de la primele ore ale diminetii. In caz contrar, solicit public identificarea membrilor acestei structuri paralele organelor statului si monitorizarea personajelor in cauza. Sper ca nu este vorba de Noua Politie Politica, nu?
DOMNULE PRESEDINTE,
CONTESTATIE
impotriva Deciziei Biroului Electoral Central de validare a candidaturilor Partidului Forta Civica din data de 02.04.2014, pentru ca prin Hotararea pe care o veti pronunta sa constatati:
1) Partidul Forta Civica nu este un partid legal constituit, raportat la dispozitiile art. 27 din L.14/2003, Decizia nr. 71/2005 a Curtii Constitutionale si Adresele nr. 1980/26.02.2014 si nr. 2497/19.03.2014 ale Autoritatii Electorale Permanente;
2) Partidul Forta Civica nu are dreptul de a participa si a depune lista de candidati pentru alegerile pentru Parlamentul European din 25 mai 2014, nefiind un partid legal constituit, motiv pentru care va rugam sa constatati ca lista de candidati a acestui partid este lovita de nulitate absoluta, urmand sa dispuneti ca Partidului Forta Civica sa i se interzica participarea la alegerile europarlamentare din 25 mai 2014.
MOTIVE
1. In fapt, potrivit art. 27 din L 14/2003, Legea partidelor politice, ”In fiecare an preelectoral partidele politicesunt obligate sa isi actualizeze listele de membri, cu respectarea cerintelor prevazute la art. 19 alin. (3) si (4). Listele vor fi depuse la Tribunalul Bucuresti pana la data de 31 decembrie a acelui an”. In speta, Partidul Forta Civica nu a respectat cerintele legii si nu si-a actualizat listele de membri in conditiile legii, asa cum rezulta din Registrul partidelor politice al Tribunalului Bucuresti.
2. Prin Decizia nr. 71/2005, Curtea Constitutionala a Romaniei a dispusinterpretarea oficialaa art. 27 din L 14/2003, general obligatorie: ”Curtea retine ca dispozitiile art. 27 din Legea nr. 14/2003, potrivit carora ” in fiecare an preelectoral partidele politice sunt obligate sa isi reactualizeze listele de membri, cu respectarea cerintelor prevazute la art. 19 alin. (3) si (4). Listele actualizate vor fi depuse la Tribunalul Bucuresti pana la data de 31 decembrie a acelui an” au fost adoptate in conformitate cu prevederile art. 8 alin. (2) din Constitutie, potrivit carora ”Partidele politice se constituie si isi desfasoara activitatea in conditiile legii”, fara a aduce atingere prevederilor constitutionale, dispozitiilor din actele internationale invocate de autorul exceptiei. Scopul acestor prevederi legale este confirmarea, in fiecare an preelectoral, a indeplinirii uneia dintre conditiile obligatorii ce privesc infiintarea partidului politic, si anume existenta numarului minim al membrilor fondatori si dispersia teritoriala a acestora. Pe cale de consecinta, Curtea Constitutionala a respins respectiva exceptie ca neintemeiata.
Decizia nr. 71/2005 a CCR, general obligatorie, se coroboreaza cu art. 16 (1) din L 33/2007 ”Pot propune liste de candidati numai partidele politice (…) legal constituite”, in sensul ca pot propune liste de candidati numai partidele politice care, potrivit art. 27 din L 14/2003, in anul preelectoral au confirmat indeplinirea conditiei obligatorii ce priveste infiintarea partidului politic, si anume existenta numarului minim al membrilor fondatori si dispersia teritoriala a acestora” . Altfel spus, partidele care nu au indeplinit conditia prevazuta de art. 27 din L 14/2003 nu sunt legal constituite si nu pot depune liste de candidati la alegerile din anul electoral.
Luand act de situatia de drept expusa mai sus, va rugam sa admiteti prezenta contestatie.
3. Deasemenea, o alta interpretarea oficiala a art. 27 din L 14/2003, dar si a prevederilor L 33/2007, a fost dispusa de Autoritatea Electorala Permanenta, dupa cum urmeaza. AEP, sub semnatura Presedintului institutiei, Ana Maria Patru, a emis doua Adrese de raspuns catre o asociatie civica, pe care le atasam, sub nr. 1980/06.03.2014 si nr. 2497/19.03.2014.
In prima Adresa, nr. 1980/06.03.2014, AEP dispune, motivand temeinic, faptul ca ”Luand in considerare faptul ca in anul 2014 urmeaza sa aiba loc alegeri la termen pentru Parlamentul European, precum si pentru Presedintele Romaniei, rezulta ca anul 2013 este an preelectoral in intelesul prevederilor art. 27 din Legea nr. 14/2003, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare” . Astfel, motivatia facuta publica in presa de conducerea PFC pentru faptul ca nu si-a actualizat lista de membri fondatori, potrivit art. 27 din L 14/2003, din cauza ca sintagma an preelectoral din L 14/2003 ar face referire numai la alegerile locale si cele parlamentare, iar nu la alegerile europarlamentare, este eronata si nu poate fi luata in considerare, dispozitiile art. 27 din L 14/2003 fiind aplicabile in speta.
In a doua Adresa, nr. 2497/19.03.2014, AEP reitereaza interpretarea oficiala si obligatorie din prima Adresa, in sensul ca anul 2013 este an preelectoral, iar, pe de alta parte, dispune si o alta interpretare oficiala ”partidele politice aveau obligatia de a-si actualiza listele de membri si a le depune la Tribunalul Bucuresti pana la data de 31 decembrie 2013”. Prin aceasta interpretare oficiala, AEP confirma inca doua situatii de drept: prima, ca partidele sunt obligate sa depuna listele reactualizate cu membri, a doua ca termenul de 31 decembrie 2013 este termen de decadere.
Instanta, luand act si de Adresele AEP, pe care le atasam interpetarii oficiale ale legii, va dispune admiterea contestatiei noastre.
4. Partidul Forta Civica a incercat sa acopere situatia de nelegalitate, depunand la Registrul partidelor politice al Tribunalului Bucuresti o lista reactualizata a membrilor, dar la data de 01.04.2014. Situatia de nelegalitate nu poate fi insa acoperita din urmatoarele motive:
a) Termenul legal pentru depunerea listelor actualizate ale membrilor de 31 decembrie 2013 este termen obligatoriu legal, fiind termen de decadere, situatie care rezulta din continutul art. 27 din L 14/2003, dupa cum urmeaza:
– mai intai, textul vorbeste despre obligatia partidelor de a depune listele actualizate in anul preelectoral, an care se incheie la 31 decembrie 2013.
– pe de alta parte, este evident ca legiuitorul a dispus intr-un mod imperativ, folosind sintagma partidele politice sunt obligate…;
– deasemenea, acesta este si sensul textului legal, imperativ, per a contrario insemnand ca partidele pot depune oricand chiar si in timpul anului electoral sau in orice alt an sau la orice alta data, ceea ce este non-sens, in contradictie cu textul legal. Intr-o asemenea situatie art. 27 din L 14/2003 ar deveni neaplicabil;
– termenul este obligatoriu si de decadere si prin aplicarea principiului general de drept potrivit caruia legea se interpreteaza in sensul aplicarii, iar nu al neaplicarii ei.
b) PFC a depus lista reactualizata a membrilor la data de 01.04.2014, adica ULTERIOR DATEI LEGALE LIMITA pentru depunerea listei de candidati la BEC, si anume 26.03.2014, potrivit L 33/2005 si calendarului electoral oficial. Prin urmare, cu atat mai mult, respectiva depunere nu poate avea consecinte juridice, deoarece LA MOMENTUL DEPUNERII LISTELOR DE CANDIDATI in interiorul termenului legal – pana la 26.03.2014, PFC NU ERA PARTID LEGAL CONSTITUIT si nu depusese nici listele actualizate de membri la Tribunalul Bucuresti (depuse la 01.04.2014, asa cum am aratat, ulterior termenului de 26.03.2014). Instanta va lua in considere situatia PFC la data de 26.03.2014 – termenul limita de depunere a candidaturilor, iar nu data de 01.04.2014 – data depunerii listelor reactualizate de membri la Registrul partidelor.
Invederam faptul ca BEC a respins liste depuse tardiv, ca au fost respinse, deasemenea, liste de candidati sau chiar candidati care au omis sa depuna in interiorul termenelor legal anumite documente etc. In asa fel incat, luare in considerare ca listele actulizate a membrilor au fost depuse de catre PFC dupa termenul de 31 decembrie 2013, dar si dupa depasirea termenului limita de depunere a listelor de candidati – 26.03.2014, este vadit faptul ca aceste liste nu pot fi luate in considerare, fiind depuse de un partid nelegal constituit (art. 16 (1) din L 33/2007).
Astfel, instanta nu va lua in considerare modificarea din 01.04.2014 din Registrul partidelor privind PFC. Respectiva modificare, din contra, reflecta faptul ca PFC a stiut ca se afla in ilegalitate si a incercat sa acopere respectiva ilegalitate.
In concluzie, Partidul Forta Civica nu a indeplinit obligatia prevazuta de art. 27 din L 14/2003, pentru care nu este partid legal constituit, pe cale de consecinta, in raport de dispozitiile art. 16 (1) din L 33/2007 – nu poate depune lista de candidati si nu poate participa la alegerile europarlamentare din 25 mai 2014. Va rugam sa dispuneti anularea listelor de candidati si invalidarea participarii acestui partid la respectivele alegeri.
Mentionam catoate celelalte partide care au depus liste de candidati pentru alegerile pentru Parlamentul European din 25 mai a.c. si-au reactualizat listele cu membri pana la 31 decembrie 2013, mai putin Partidul Forta Civica. Participarea acestui partid la aceste alegeri, in aceste conditii, este vadit ilegala si discriminatorie.
In situatia in care instanta de judecata ar respinge prezenta Contestatie, s-ar crea precedentul ca niciun partid sa nu mai depuna listele reactualizate de membri fondatori in anul preelectoral, potrivit art. 27 din L 14/2003, situatie inacceptabila. O asemenea hotarare, contrara legii, deciziei Curtii Constitutionale si pozitiei Autoritatii Electorale Permanente, nu ar fi posibila decat in situatia unei influente politice.
Probe: Decizia nr. 71/2005 a Curtii Constitutionale a Romaniei; Adresa AEP nr. 1980/06.03.2014; Adresa AEP nr. 2497/19.03.2014; Extras Registrul partidelor privind PFC.
O stire care frizeaza dementa in care se incearca aruncarea societatii romanesti de azi a batut in internet in miez de noapte: niste boi – sau poate unul singur – ar fi reclamat existenta statuii marelui roman si filosof crestin Mircea Vulcanescu, inaugurata in 2009 in Bucuresti, in Piateta de langa Biserica Sfantul Stefan, cu o vechime de 250 de ani, din apropierea Bisericii si strazii Mantuleasa a lui Mircea Eliade si a unei alte statui, a lui Petre Tutea, din curtea Bisericii Popa Soare, ansamblu care se constituie intr-o treime citadina binecuvantata. Statuia se afla la doi pasi de casa Familiei Vulcanescu, ridicata chiar de marele filosof si confiscata apoi de comunisti – refuzata, printre altii, ne noul comisar cultural Matei Socor, tatal lui Vladimir Socor si autorul primului imn comunist al RPR. Familia a fost aruncata in strada in timp ce tatal era deja inchis de bolsevici. Nici pana astazi statul nu a dat inapoi casa urmasilor martirului de la Aiud, asa cum se cuvenea. In schimb, i se agreseaza memoria! Cine s-a plimbat pe strazile batute de Eliade si Vulcanescu stie ce sentiment de pace dau cele trei figuri statuare si Bisericile care le strajuiesc impreuna cu aerul intregului cartier. Iata ca nu demult un alt personaj strain de Romania a contestat la Timisoara denumirea unei stradute cu numele marelui roman Petre Tutea. Acum, suntem din nou in situatia in care un prost arunca o piatra, pentru a studia reactia ultimilor romani, care se chinuie sa o scoata din mocirla in care se doreste afundarea Romaniei. Cine este boul de azi, nu stim. Inca. Nici Primaria Sectorului 2, pe care am contactat-o putin mai devreme, nu stia, exact. N-are nimic; vom reveni. Oricum, in apararea memoriei si statuii martirului ucis la Aiud s-au ridicat rapid o suma de scriitori, printr-o Petitie online si tineri geopoliticieni, printr-un alt Apel la solidaritate. Iar Doamna Mariuca Vulcanescu le multumeste tuturor, cu emotie, dupa cum puteti asculta in inregistarea de aici:
Sa adaugam: Prezenta benefica a figurilor celor trei mari romani, Eliade, Vulcanescu si Tutea, este cuprinsa intr-un Proiect pentru Bucuresti: Mantuleasa si intr-o studiu excelent despre Fenomenul Mantuleasa, realizat, printre altii, si de actualul director al Muzeului Bucurestilor, dr. Adrian Majuru, pe care il asteptam cu o pozitie oficiala fata de acest afront la adresa bunului simt romanesc.
Creata in urma cu aproape 25 de ani de Valentina Bostina, sculptura a fost donata administratiei locale a sectorului 2, „fără pretentii de drept de autor“, de scriitorul Ion Papuc, sotul regretatei sculptorite. Distinsul eseist a afirmat pentru Roncea.Ro ca este dispus sa se alature unei actiuni in instanta impotriva acestui act aberant. Asteptam sa vedem ce institutie sau persoana a emis aceasta dementa in pragul Sfintelor Pasti!
PS: Ce mai urmeaza? Sa fie contestata si denumirea strazii Mircea Vulcanescu, a liceelor Mircea Vulcanescu?… Poate si a denumirii orasului Bucuresti ca sigur ciobanul ala Bucur cam punea pe foc oile mai negre, mai ales de sarbatori 🙂
In Bucuresti, la Palatul Parlamentului, a avut loc sambata, 5.04.2014, Conferinta nationala TRANSILVANIA FURATA. In avanpremiera la prezentarea lucrarilor Conferintei prezint un studiu stiintific si un articol pe aceasta tema, via Ziaristi Online:
Retrocedarile ilegale din Transilvania contesta Tratatul de la Trianon. Chestiunea optantilor unguri analizata de Prof. Univ. Dr. Ioan Sabau – Pop
După Unirea Transilvaniei cu România prin actul istoric de la 1 Decembrie 1918 au trebuit rezolvate multe chestiuni interne şi internaţionale privind stabilirea graniţelor de vest ale tânărului Stat român, de succesiune ale statelor reglementate de dreptul internaţional, ale cetăţeniei locuitorilor Transilvaniei de până atunci şi nu în ultimul rând de dreptul de proprietate. (…)
Prin Tratatul de la Trianon din 4 iunie 1920, s-au statuat o serie de măsuri care priveau România şi Ungaria; interesează aici faptul că Ungaria a fost obligată să predea României arhivele istorice şi de proprietate privind Transilvania şi totodată pentru locuitorii Transilvaniei care au fost până la Marea Unire consideraţi cetăţeni ai monarhiei habsburgice care s-a destrămat, li s-a pus la dispoziţie un drept de opţiune care trebuia exprimat într-un anumit termen cu privire la cetăţenia pe care o alege fiecare, fie română ca locuitor al Transilvaniei revenită la România, fie a Ungariei, sau fie o altă cetăţenie a statelor succesoare cu provincii istorice preluate din imperiu.
Puşi în faţa acestei opţiuni, în afara populaţiei obişnuite care a rămas în Transilvania, aproape toţi marii proprietari şi reprezentanţi ai autorităţilor din Ungaria prezenţi în Ardeal au preferat să nu recunoască şi nici să accepte Unirea dar foarte important au ales cetăţenia ungară sau în orice caz nu au preferat cetăţenia română şi au plecat în străinătate. De aici s-a încetăţenit şi termenul de „optanţi unguri”. (…)
Dreptul lor de proprietate s-a transformat în drept de creanţă constituit prin două fonduri, cel mai important fiind ce al optanţilor de la Balle, în Franţa. România a efectuat acolo toate vărsămintele la care a fost obligată, în franci elveţieni şi coroane aur, după cum a fost convertită obligaţia.
Tot în contextul despăgubirilor optanţilor unguri, România a renunţat la despăgubirile care îi erau datorate de Ungaria, stabilite de Comisia creată prin Tratatul de la Versailles, cerând guvernului ungar să facă din aceste sume vărsăminte pentru a fi satisfăcuţi optanţii unguri.
În împrejurări normale şi stabile din punct de vedere juridic chestiunea marilor proprietăţi care au aparţinut magnaţilor unguri ar trebui să fie cu totul încheiată. Statul Român a luat măsura exproprierii după care în baza Legii reformei agrare din 1921 a împroprietărit categoria ţăranilor săraci şi îndreptăţiţi. În succesiunea lor evenimentele istorice şi faptele juridice îşi produc efecte definitive, progresul şi evoluţia societăţii a schimbat structura de proprietate peste tot, iar anumite aspecte nu mai pot fi reversibile.
Readucerea în actualitate a pretenţiilor de proprietate după 1990, de către urmaşii „optanţilor” este o eroare cu atât mai gravă cu cât există voci şi autorităţi ale Statului Român care găsesc aplicabile legile de restituire şi în cazul acestora.
In Transilvania se retrocedeaza pamantul cumparat de Romania de la grofi si dat cetatenilor romani la reforma agrara. Sate intregi, evacuate cu tot cu cimitire. In urma procesului “optantilor unguri”, Romania a platit in franci, aur si coroane aur, echivalentul a 3,2 tone aur de 24 karate si a dispus in plus ca despagubirile de razboi datorate de Ungaria pentru Romania sa fie varsate la fondurile de despagubiri pentru optantii unguri. Acest contencios a fost judiciar inchis prin plata drepturilor de catre Romania intre anii 1927 – 1932. Astfel, ceea ce face Statul Roman in zilele noastre, restituind inca o data acele proprietati urmasilor grofilor si contilor unguri, este o imensa greseala. Sau o imensa Tradare.
April 14th, 2014 
VR 
Ciudatul personaj pripasit sub pulpana lui Traian Basescu in urma cererii unui agent antiroman si a unui oligarh transnational, bloggerul Vladimir Ilici Tismaneanu, declama sus si tare pe canalele retelei sale ca raportul ticalos cu care a otravit societatea romaneasca din ignoranta teribila a presedintelui Romaniei nu a fost contestat decat de catre “marginali” “nefrecventabili”. Dincolo de termenul din urma, folosit stupid si in extenso de toti ciracii sai (dupa aceasta ii puteti si recunoaste) – caci doar nu o fi de dorit sa fii frecventabil ca o dama de bordel! – iata ca peste timp continua sa apara confirmari ale minciunilor sale distribuite sub nefasta acoperire prezidentiala (Domnule Basescu, cand veti recunoaste, cu scuzele de rigoare, ca ati gresit amarnic incalzind la san numai serpi, sobolani si libarci, propulsati apoi cu tupeu mai departe, la gatul poporului roman?). Intr-un interviu aparut astazi pe internet, Pr. Prof. Dr. Adrian Gabor (foto dreapta), de la Facultatea de Teologie Ortodoxă – Universitatea Bucuresti, intareste asertiunile sale din studiul difuzat dupa aparitia asa-zisului “raport prezidential” si difuzat la vremea respectiva sub titlul Note de Lectura asupra Raportului Tismaneanu. Afirmatiile pe care le-am redat si in titlul, sunt, cred eu, destul de graitoare. Iata extrasul care ne intereseaza:
Posted in 
Tags: 
