Stimate domnule Roncea,
Astazi dimineata i-am dus domnului profesor Dinu C. Giurescu „Scrisoarea Deschisa adresata domnului presedinte“ si m-a rugat sa va transmit sprijinul domniei sale in demersul dvs. Atat dansul cat si eu, Olguta Ionescu, ne alaturam acestui demers pentru stoparea dezmembrarii Arhivelor Nationale.
Noi semnaturi mai jos. Campania continua!
DOMNULUI PREŞEDINTE AL ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU
Domnule Preşedinte,
Opinia publică responsabilă din România, de la cetăţeni simpli la cercetători ştiinţifici, istorici, scriitori, oameni de artă şi de ştiinţă, reprezentanţi ai societăţilor civice şi cultural-patriotice au luat act cu îngrijorare de recentul demers de legiferare a dezmembrării integrităţii instituţiei Arhivelor Naţionale prin votarea în Camera Deputaţilor a Parlamentului României a legii de restituire a arhivelor confesionale către creatorul lor. Este vorba de arhivele luate de la creator în perioada comunistă, încercându-se repararea unei nedreptăţi şi neţinându-se cont că de fapt se face o nedreptate şi mai mai mare faţă de cetăţean şi faţă de viitorul consolidării noastre naţionale.
Stă mărturie, în acest sens, tradiţia arhivistică românească, modul cum s-a format însăşi instituţia Arhivelor Naţionale. Astfel, când la 23 iulie 1864 domnitorul Alexandru Ioan Cuza semna legea pentru concentrarea tuturor actelor “monastirilor pământene”, acte de interes public, în Arhivele Generale ale Statului, se afirma că se face aceasta pentru sigura lor conservare şi pentru folosirea lor practică, măsură deja aplicată prin legiuirea din 1841de a se aduna aceste acte ale mănăstirilor şi care au fost administrate de o “Comisiune documentală”, comisie contopită în 1862 cu Arhivele Generale ale Statului.
Aşadar, generaţia preunionistă şi cea unionistă şi-au asumat responsabilitatea faţă de viitorul şi consolidarea naţiunii lor şi nu se cunoaşte ca mănăstirile respective să fi răspuns cu duşmănie faţă de acest act de accedere a Principatelor româneşti la modernitate. Mai mult chiar, după răsturnarea lui Cuza, guvernele ulterioare, regii cei glorioşi care au realizat Independenţa şi Marea Unire nu s-au gândit să retrocedeze mănăstirilor arhivele şi nici sfintele mănăstiri româneşti nu au dat dovadă de duşmănie faţă de stat ca să le ceară înapoi, locul de depozitare şi importantul lor destin cultural şi ştiinţific era de necontestat.
Când în martie 1865 Adunarea Electivă a României vota legea pentru predarea la Arhivele Statului a arhivelor mănăstirilor aşa-zise brâncoveneşti, 99 de deputaţi au votat pentru, 8 contra şi 2 s-au abţinut. Şi prin Legea pentru organizarea Arhivelor Statului din 1925 se prevedea primirea spre păstrare în Arhivele Statului a actelor civile, bisericeşti şi militare, chiar actele de stare civilă ale Familiei Regale (nimeni nu era mai presus de interesul naţional), acte mai vechi de 30 de ani şi care nu mai erau necesare administraţiei curente a acestor autorităţi – spunea legea. Care ar fi fost, aşadar, destinul cultural şi ştiinţific al României fără aceste documente puse la dispoziţia unori mari oameni de cultură români precum Iorga, Hurmuzaki, Bogdan ş.a. ?
Domnule Preşedinte,
Soluţia dezmembrării unei instituţii de bază a statului român, cu documente de o valoare inestimabilă şi unicate, care urmează să fie dispersate în sute şi sute de centre extrem de nesigure, duce la periclitarea drepturilor cetăţeanului, mai ales că se face o discriminare între cetăţeni prin această cedare pe criterii anume, fapt care încalcă în mod clar Constituţia României.
Situaţia de acum peste o jumătate de secol, de la preluarea lor, este acum alta, sute de parohii care au creat atunci arhive pentru comunitatea lor azi nu mai există, comunităţile aparţin altui cult. Evident că nu se pot priva membrii comunităţilor respective de trecutul strămoşilor lor. Neconstituţional este şi faptul că nu s-au consultat Bisericile româneşti, specialiştii, oamenii de cultură şi întreaga societate, deoarece este vorba de o problemă majoră, de mare interes naţional.
Ne întrebăm atunci care este viitorul României fără memoria ei istorică şi culturală?
De aceea, domnule Preşedinte al României, vă solicităm să nu promulgaţi această lege şi să o returnaţi Parlamentului şi dezbaterii publice româneşti, până nu este prea târziu în declanşarea unui pas care va avea consecinţe ireparabile pentru patrimonial naţional. Constituţia României vă cere să apăraţi acest patrimoniu, care slujeşte şi va sluji mereu cetăţeanul român, fără discriminare etnică şi confesională, cultura şi ştiinţa naţională şi a Europei şi, implicit, prosperitatea şi consolidarea naţională.
Cu deosebit respect,
Organizatii:
ASTRA – Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român,
Centrul European de Studii Covasna Harghita,
Forumul Civic al Romanilor din Covasna, Harghita si Mures,
Fundatia Nationala pentru Romanii de Pretutindeni,
Asociatia Civic Media,
Ziaristi Online,
Clipa Magazine,
Consiliul Mondial Roman,
Comitetul Roman American pentru Basarabia,
Consiliul Roman American,
Asociația „Societatea de Mâine”,
Asociatia “Noi Romanii”,
Grupul Independent pentru Democratie
Persoane:
Acad Dinu C Giurescu, istoric, Bucuresti
Vasile Lechintan, istoric, Cluj
Prof Gheorghe Buzatu, istoric, Iasi
Prof Nae Georgescu, scriitor, Bucuresti
Prof Theodor Codreanu, scriitor, Husi
Alexandru Moraru,istoric-arhivist si publicist roman, Chisinau
Ilarion Tiu, istoric, asis univ, Bucuresti
Aurel I Rogojan, gen brig (r), Bucuresti
Florin Budea, jurnalist, Oradea
Sorin Sotoc, jurnalist, director Spinul, Oradea
Maria Petrascu, jurnalist, Brasov
Florian Palas, jurnalist, Brasov
Victor Roncea, jurnalist, Bucuresti
Elena Andronache, programator, Bucuresti, fost organizator al protestului-maraton Piata Universitatii – Bucuresti, aprilie – iunie, 1990
Constantin Dobre, fost lider al revoltelor mineresti din Valea Jiului – Lupeni, august 1977
Dr Adrian Boeru, filosof, Bucuresti
Dr Cristian Scaiceanu, istori, Bucuresti
Dr Emilia Corbu, arheolog, Slobozia
Prof Univ Dr Petre Anghel, scriitor, Bucuresti
Mariana Gurza, scriitor, Timisoara
Daniel Focşa, istoric, Bucuresti
Dan Tanasa, roman, Sf Gheorghe – Madrid
Ioan Mugur Topolnitchi, roman, Covasna
Mihai Cantuniari, scriitor, Bucuresti
Cristina Poponete, sociolog, Belgia
Sergiu Petrovici, roman, Basarabia
Daniel Vladescu, IT, Pitesti
Marius-Bogdan Bortas , inginer, Bucuresti
Mihai Isac, jurnalist, Bucuresti
Ion Negoiaş, student, Râmnicu Sărat
Semneaza din SUA:
Dumitru Caranfil, Mihai Stan, Radu Luchian, Nicolae Dima, Valentin Tepordei, Sergiu Anca, Neculai Popa;
Stefan Cristian ARIASU, Washington DC: Ma alatur demersului si fac apel catre Presedintele Basescu sa nu promulge o lege a tradarii intereselor nationale – Legea “restituirii arhivelor confesionale catre creatorul lor”, initiata de UDMR. Ca o observatie, rog Presedintia sa depuna eforturi pentru restituirea de catre Ungaria a arhivelor Transilvaniei conform Tratatului de la Trianon si sa reclame public, neintarziat, acest lucru.
Alaturati-va acestui demers printr-un mesaj la adresa de e-mail [email protected] sau semnati aici, la rubrica de comentarii, dupa modelul de mai sus
Opinia publică responsabilă din România, de la cetăţeni simpli la cercetători ştiinţifici, istorici, scriitori, oameni de artă şi de ştiinţă, reprezentanţi ai societăţilor civice şi cultural-patriotice au luat act cu îngrijorare de recentul demers de legiferare a dezmembrării integrităţii instituţiei Arhivelor Naţionale prin votarea în Camera Deputaţilor a Parlamentului României a legii de restituire a arhivelor confesionale către creatorul lor. Este vorba de arhivele luate de la creator în perioada comunistă, încercându-se repararea unei nedreptăţi şi neţinându-se cont că de fapt se face o nedreptate şi mai mai mare faţă de cetăţean şi faţă de viitorul consolidării noastre naţionale.
Stă mărturie, în acest sens, tradiţia arhivistică românească, modul cum s-a format însăşi instituţia Arhivelor Naţionale. Astfel, când la 23 iulie 1864 domnitorul Alexandru Ioan Cuza semna legea pentru concentrarea tuturor actelor “monastirilor pământene”, acte de interes public, în Arhivele Generale ale Statului, se afirma că se face aceasta pentru sigura lor conservare şi pentru folosirea lor practică, măsură deja aplicată prin legiuirea din 1841de a se aduna aceste acte ale mănăstirilor şi care au fost administrate de o “Comisiune documentală”, comisie contopită în 1862 cu Arhivele Generale ale Statului.
Aşadar, generaţia preunionistă şi cea unionistă şi-au asumat responsabilitatea faţă de viitorul şi consolidarea naţiunii lor şi nu se cunoaşte ca mănăstirile respective să fi răspuns cu duşmănie faţă de acest act de accedere a Principatelor româneşti la modernitate. Mai mult chiar, după răsturnarea lui Cuza, guvernele ulterioare, regii cei glorioşi care au realizat Independenţa şi Marea Unire nu s-au gândit să retrocedeze mănăstirilor arhivele şi nici sfintele mănăstiri româneşti nu au dat dovadă de duşmănie faţă de stat ca să le ceară înapoi, locul de depozitare şi importantul lor destin cultural şi ştiinţific era de necontestat.
Când în martie 1865 Adunarea Electivă a României vota legea pentru predarea la Arhivele Statului a arhivelor mănăstirilor aşa-zise brâncoveneşti, 99 de deputaţi au votat pentru, 8 contra şi 2 s-au abţinut. Şi prin Legea pentru organizarea Arhivelor Statului din 1925 se prevedea primirea spre păstrare în Arhivele Statului a actelor civile, bisericeşti şi militare, chiar actele de stare civilă ale Familiei Regale (nimeni nu era mai presus de interesul naţional), acte mai vechi de 30 de ani şi care nu mai erau necesare administraţiei curente a acestor autorităţi – spunea legea. Care ar fi fost, aşadar, destinul cultural şi ştiinţific al României fără aceste documente puse la dispoziţia unori mari oameni de cultură români precum Iorga, Hurmuzaki, Bogdan ş.a. ?
Domnule Preşedinte,
Soluţia dezmembrării unei instituţii de bază a statului român, cu documente de o valoare inestimabilă şi unicate, care urmează să fie dispersate în sute şi sute de centre extrem de nesigure, duce la periclitarea drepturilor cetăţeanului, mai ales că se face o discriminare între cetăţeni prin această cedare pe criterii anume, fapt care încalcă în mod clar Constituţia României.
Situaţia de acum peste o jumătate de secol, de la preluarea lor, este acum alta, sute de parohii care au creat atunci arhive pentru comunitatea lor azi nu mai există, comunităţile aparţin altui cult. Evident că nu se pot priva membrii comunităţilor respective de trecutul strămoşilor lor. Neconstituţional este şi faptul că nu s-au consultat Bisericile româneşti, specialiştii, oamenii de cultură şi întreaga societate, deoarece este vorba de o problemă majoră, de mare interes naţional.
Ne întrebăm atunci care este viitorul României fără memoria ei istorică şi culturală?
De aceea, domnule Preşedinte al României, vă solicităm să nu promulgaţi această lege şi să o returnaţi Parlamentului şi dezbaterii publice româneşti, până nu este prea târziu în declanşarea unui pas care va avea consecinţe ireparabile pentru patrimonial naţional. Constituţia României vă cere să apăraţi acest patrimoniu, care slujeşte şi va sluji mereu cetăţeanul român, fără discriminare etnică şi confesională, cultura şi ştiinţa naţională şi a Europei şi, implicit, prosperitatea şi consolidarea naţională.
Cu deosebit respect,
Organizatii:
ASTRA – Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român,
Centrul European de Studii Covasna Harghita,
Forumul Civic al Romanilor din Covasna, Harghita si Mures,
Fundatia Nationala pentru Romanii de Pretutindeni,
Asociatia Civic Media,
Ziaristi Online,
Clipa Magazine,
Consiliul Mondial Roman,
Comitetul Roman American pentru Basarabia,
Consiliul Roman American
Persoane:
Vasile Lechintan, istoric, Cluj
Prof Gheorghe Buzatu, istoric, Iasi
Prof Nae Georgescu, scriitor, Bucuresti
Prof Theodor Codreanu, scriitor, Husi
Alexandru Moraru,istoric-arhivist si publicist roman, Chisinau
Ilarion Tiu, istoric, asis univ, Bucuresti
Aurel I Rogojan, gen brig (r), Bucuresti
Florin Budea, jurnalist, Oradea
Sorin Sotoc, jurnalist, director Spinul, Oradea
Maria Petrascu, jurnalist, Brasov
Florian Palas, jurnalist, Brasov
Victor Roncea, jurnalist, Bucuresti
Alaturati-va acestui demers printr-un mesaj la adresa de e-mail [email protected] sau semnati aici, la rubrica de comentarii, dupa modelul de mai sus
Dacă într-o formă artistică Adevărul şi Frumosul sînt nedespărţite, acea artă este teologică, fiindcă exprimă o cunoaştere a unui mod al unităţii lor ca chip al Unităţii din care s-au născut, făcînd audibil cum clipa strigă după eliberarea ei de secrete şi îmbrăcarea ei în Taină. Arta teologică ne aminteşte că Dumnezeu este mai aproape de noi decît noi de înşine.
“Corpul profesional al arhiviştilor români solicită Camerei Deputaţilor să retrimită proiectul Comisiei de specialitate, cu recomandarea ca problemea restituirii arhivelor bisericeşti să fie supusă unei dezbateri publice ample, pe măsura implicaţiei sale asupra întregii societăţi, şi să ţină cont de opiniile specialiştilor în domeniu şi de interesul public general.”
Nu s-a ţinut cont că acest comunism a apărut la Londra, unde Marx studia şi scria, pe banii lui Engels, la British Museum, că principiile de organizare sunt aceleaşi, cum am văzut, mai puţin lupta de clasă, supralicitată din motive ideologice şi de putere de către Lenin şi Stalin.
“Mişcarea trupelor germane în Moldova nu slăbeşte. La 11 iunie a.c., am mers cu «___» la Buzău. Pe drumul de întoarcere, s-au numărat, venind în sens invers, 856 de maşini, dintre care 96 cu tunuri antitanc în remorci, 28 cu pontoane şi accesoriile lor, 72 sanitare. Celelalte maşini cu materiale de război şi trupe. În afară de aceasta, s-au numărat 200 de motociclete cu ataş, dintre care 20 de motociclete sanitare. Trupele se deplasau într-un şuvoi neîntrerupt…”
„Eu am orizontul de aşteptare al unui român. Nu trăiesc vegetativ, de pe o zi pe alta. Nu mă gândesc la moment, îl iau aşa cum e şi încerc să‑l depăşesc. Nu am fost niciodată adeptul teoriei, «Vai, cum mă visam eu acum nu ştiu câţi ani şi uite cum sunt acum». Îmi fac proiecte pe un an-doi şi încerc să muncesc constant, în fiecare zi. Dacă nu fac ceva într-o zi am un sentiment de nebunie. Să-ţi plângi soarta e o pierdere de vreme”
Prof Dinu C. Giurescu: „Eu cred ca nu isi dau seama oamenii de catastrofa pe care o pregatesc Romaniei. Daca legea este adoptata si de Camera Deputatilor inseamna stergerea memoriei, odata ce arhivele dispar din centru, din Arhivele Nationale (…) Daca le-as propune in SUA sa intoarca arhivele de la Arhivele Nationale Centrale din Washington DC la diferitii emitenti din SUA, eu cred ca ar spune ca este un act de tradare nationala, de destramare a unitatii Statelor Unite”
Open Society Institute Sofia Urges Cancellation of Elections over “Massive Irregularities”. Irregularities were registered in 44% of the voting stations at the October 23 presidential and local elections, said Alexey Pamporov, head of a research unit at the Open Society Institute in Sofia.
Prof Dinu C. Giurescu: „Eu cred ca nu isi dau seama oamenii de catastrofa pe care o pregatesc Romaniei. Daca legea este adoptata si de Camera Deputatilor inseamna stergerea memoriei, odata ce arhivele dispar din centru, din Arhivele Nationale (…) Daca le-as propune in SUA sa intoarca arhivele de la Arhivele Nationale Centrale din Washington DC la diferitii emitenti din SUA, eu cred ca ar spune ca este un act de tradare nationala, de destramare a unitatii Statelor Unite”
EXCLUSIV Ziaristi Online: Documentul integral intitulat Însemnări din celulă, semnat de ex-mareşalul Ion Antonescu în seara de 23 august 1944, la câteva ore după lovitura de stat de la Palatul Regal din Bucureşti
Profesorul Mihai Ungheanu despre executia publica a lui Marin Preda din pricina lui Antonescu si a romanului Delirul. Cum a fost atacat la baioneta Marin Preda de reteaua Cominternului, intinsa din laboratoarele de la Moscova si Washington pana in studiourile “Europei Libere” de la Munchen si cabinetele cenzurii de la Bucuresti.
“Rămân la această convingere, fiindcă noi, mai curând ca alţii, mai total ca alţii, vom fi zdrobiţi: pentru că suntem punte între slavi şi zăgazul care le stă de secole în calea expansiunii lor, către vestul şi sud-vestul Europei; pentru că avem bogăţiile pe care le avem; şi pentru că vom fi trambulina salturilor lor viitoare.“
IPS Hierotheos despre Romani: M-am emoţionat profund de dragostea oamenilor. Nu suntem vrednici să slujim astfel de oameni binecuvântaţi şi vom da seama în faţa lui Dumnezeu de modul cum abordăm această sete şi dragoste a lor. Nu am cuvinte să-I mulţumesc lui Dumnezeu pentru acest dar şi îmi doresc să răspund acestui mare dar al lui Dumnezeu de a ne fi făcut slujitori ai unui popor atât de binecuvântat.
După decembrie 1989, s-au înmulţit demagogii neamului şi deodată cu ei cei ce-şi fac o meserie din înjurătura de neam, din blestemul neamului, căutători de multiple şi polimorfe defecte etnice, blestemând poporul pentru propria lor nulitate, ca şi cum poporul s-ar fi îndatorat prin vremuri pentru stârpiturile de acum. Sufletul acestui monstru bicefal este treierat de ură şi minciună chiar fără s-o ştie şi cel mai neînsemnat moment îl trădează, îl face să-şi dea arama pe faţă.
Te întrebi dacă onor’ senatorii care au acceptat aşa ceva erau în deplinătatea facultăţilor mintale. Când te joci cu harta României, nu ai nici un fel de scuză. Din neştiintă sau din interese meschine de partid, te expui la nişte lucruri pe care nu le mai poţi controla.
Generalul de brigada (r) Aurel I Rogojan, autorul lucrarii “Fereastra Serviciilor Secrete. România în jocul strategiilor globale”, aparuta la Editura Compania, va fi prezent sambata, 22 octombrie, la Radio Romania Cultural, intre orele 12.00-12.55, la emisiunea “Intalniri memorabile”.
Punerea în aplicare a unor atari prevederi va contribui în mod direct, prin şcoală, ca naţiunea română să devină, treptat, o populaţie cu un vag sentiment al identităţii sale. Ţelul ultim este ca noile generaţii să nu mai gândească la patrie, la rostul şi menirea României în Europa, să nu mai ştie de aportul românilor la istoria şi civilizaţia europeană, să nu mai aibă sentimentul demnităţii naţionale, nici individual, nici colectiv.
Regionalizarea. Un subiect de analiza si cercetare – care ar necesita dezbateri academice si, obligatoriu, informarea si consultarea populatiei -, transformat peste noapte intr-un scandal politico-mediatic cat casa, menit, chipurile, sa tempereze planurile UDMR de legalizare a autonomiei “Tinutului Secuiesc” prin crearea unei regiuni Harghita-Covasna-Mures (proiect de altfel deja aprobat tacit de una dintre Camerele Parlamentului). In realitate, aceasta abureala poarta in lumea consultantilor politici, din umbra sau nu, numele “stiintific” de “spining”, “rasucire”, turbulenta, si are drept unic scop devierea de la un subiect cu adevarat grav, pentru a-l ingropa sau strecura la un nivel inferior sau de a influenta opinia publica in favoarea acestuia, prezentand in antiteza alt subiect, cu mult mai suculent. Cum am luat si eu lectii de “spin-doctor” la viata mea, chiar de la profesionisti britanici de prim rang in acest domeniu, nu mi-e greu sa observ astfel de porcarii. In termeni romanesti, vorbim de diversiune, cu o nuanta imprumutata de la rusi, de dezinformare, tactica sau chiar si strategica, pe termen lung tintand alte sfere, posibil electorale.
Lasam deoparte populismul considerarii reorganizarii administrative drept o “descentralizare”, cand in realitate avem de-a face cu o supra-centralizare. Nici “argumentul” unei mai bune impartiri a tarii pentru a beneficia de fonduri europene nu tine; avem state europene mai mici, cu 28 de regiuni, cum ar fi Bulgaria, sau mai mari, de la Polonia si Germania, cu 16 diviziuni, la Franta, cu 22 (plus inca patru, externe). Asadar, despre ce vorbim? Vorbim de apa in piua si praf in ochi. Subiectul menit a fi ascuns de ochii romanilor si trecut pe sub plasa mediatica intinsa prin “marea reorganizare administrativa a patriei” este Statutul Minoritatilor, pentru care preseaza UDMR si aliatii sai externi – de la entitati statale, Ungaria, la foruri supra-nationale, Soros Open Network – cu scopul de a fi votat pana pe 30 iunie, data inchiderii actualei sesiuni parlamentare si totodata data la care Ungaria preda presedintia Consiliului European.
Sa admitem ca introducerea subiectului “Romania – 8 judete” ar fi benefica, ca parte a unei strategii conceputa de SRI sau PDL pentru modificarea proiectului UDMR cu 16 regiuni. Dupa parerea mea insa, “strategia” este la fel de paguboasa ca cea a inventarii Partidului Civic Maghiar sau ca cea a inlesnirii ridicarii agentului Laszlo Tokes pana la vice-presedintia Parlamentului European. Ca l-au ajutat pilele lui Edward Nicolae Luttwak pe la diverse structuri sau sacii de bani ai lui George Open Soros e mai putin important. Ilegalitatea prin care acesta a fost votat membru al PE, cu “unguri” olteni si moldoveni, ca si in cazul ilegalitatii constituirii PCM, s-a desfasurat sub ochii principalului serviciu de informatii al tarii. Si care au fost beneficiile in ce priveste subminarea UDMR si a grofilor sai, Verestoy Attila si Marko Bela? Zero? Nu! Plus! Dar in favoarea extremistilor maghiari, care si-au intarit si bazinul electoral si si-au multiplicat bazele institutionale anti-Romania, de la nivelul administratiilor locale pana la cele europene. Pe banii prostilor de romani. Si cu concursul “statului roman”.
Iar acum, vine gogorita “re-regionalizarii” si a “trocului”. Practic, deja nu mai este un secret faptul ca Emil Boc “negociaza” cu UDMR adoptarea proiectului “8 judete” prin votarea, “la schimb”, a Statutului Minoritatilor, eventual chiar prin asumarea raspunderii, adica fara sa mai fie dezbatut de Parlament. Democratic de-a dreptul! Ar putea fi chiar si simpatic – daca n-ar fi dramatic pentru noi – jocul de leapsa dus de UDMR si PDL pentru aburirea populatiei: “Na-ti-o tie, da-mi-o mie”. Cum necum, iata, de fapt, ca proiectul UDMR al Legii Statutului Minoritatilor Nationale a ajuns sa fie prezentat de PDL si Emil Boc drept o moneda de schimb la proiectul UDMR al regionalizarii Romaniei cu 16 “regiuni economice”, prin care se reface si largeste “Tinutul Secuiesc”, mai precis Regiunea Autonoma Maghiara impusa de Stalin si NKVD, si se mareste chiar regiunea Transilvaniei de Nord ocupata de Ungaria prin Hitler si Stalin. Semnalul de alarma impotriva acestui proiect l-a tras un singur om. Nu vreun politician roman, ca nu prea mai exista dintr-astia, ci un academician, profesorul Dinu C Giurescu. Asa au aflat romanii ca urmeaza sa fie pe viitor spanzurati legal, precum a facut-o Csibi Barna cu Avram Iancu, in cele trei judete transformate in “regiunea economica” Covasna-Harghita-Mures. Si-uite asa nu s-a mai putut strecura atat de usor proiectul UDMR, dupa cum a trecut ca prin branza la Senat, prin adoptare tacita.
Dar toata sarada, cu alegerea dintre doua rele a raului mai mic, inventia de “spin-doctors” de care v-am vorbit, e de fapt exact invers. UDMR nu va mai avea nevoie de nici un proiect de 16 regiuni in momentul in care va avea tot ceea ce este stipulat in Statutul Minoritatilor. Prin Legea Minoritatilor li se ofera, in special maghiarilor si formatiunii etnice UDMR, drepturi peste capul statului. La ce sa mai aiba nevoie de un desen pe harta cand vor avea parlamente si mini-guverne locale care vor proclama cu de la sine putere mai intai “autonomia culturala” a “Tinutului Secuiesc” si apoi pe cea “economica” si teritoriala, indiferent de “marele judet” sau de “regiune”?! Altfel, spun chiar ei ce vor, desi o asemenea afirmatie este impotriva Constitutiei Romaniei: Liderul grupului UDMR din Camera Deputatilor, Mate András-Levente: „As accepta (cele 8 judete propuse de PDL) cu o singura conditie – daca pentru zona Covasna-Harghita-Mures este un regim asa cum exista in alte state europene, de exemplu, Tirolul de Sud, de autonomie teritoriala”.
“Consiliul National al Autonomiei Culturale” (CNAC) infiintat prin Legea Statutului, care va avea foruri “executive”, la nivel central, prin “Autoritatea pentru Relaţii Interetnice”, si “legislative”, in fiecare judet/regiune, va putea emite “acte normative prin care i se pot delega competente in viata socio-culturala”. Marko Bela deja a anuntat ca trebuie consfintita in aceasta zona maghiara ca “limba oficiala regionala”, o norma a “vietii socio-culturale”, dupa cum se doreste in Statutul in curs de adoptare. Pana si examenul auto se va sustine in “limba minoritatii”, conform proiectului. Eminentul jurnalist ardelean Lazar Ladariu arata si el ca dorita de ei Lege a Statutului minoritatilor “neaga prevederile de baza ale Constitutiei”, prin care Romania-i definita “stat national unitar si indivizibil”, centrandu-se pe sintagma “comunitati nationale”, “nu pe individ sau persoana”, contravenind, astfel, dreptului international care “exclude orice demers/initiativa de a obtine drepturi de natura colectiva”.
UDMR, sesizand posibilitatea de a-si pierde in viitor fotoliile din Parlament isi asigura si eternizarea prin Legea Statului, care stipuleaza: “Art. 73: (1) În sensul prezentei legi, în vederea exercitării atribuţiilor autonomiei culturale, statul va considera reprezentativă aceea organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care a participat şi a obţinut mandate în alegeri parlamentare.
(2) Dacă nici o organizaţie a minorităţii respective nu a obţinut un mandat, se va considera reprezentativă acea organizaţie care a obţinut cele mai multe voturi.”
Mai mult, in momentul in care Statutul Minoritatilor va deveni Lege – deci, dupa cum se preconizeaza, pana pe 30 iunie -, aceasta va desfiinta practic proiectul “Romania-8 judete” in ce priveste minoritatea maghiara, pentru ca, la articolul 14, alineatele 2 si 3 se prevede:
“(2) Sunt interzise măsurile normative sau administrative, directe sau indirecte care pot duce la modificarea componenţei etnice a unor regiuni locuite în mod tradiţional de anumite comunităţi etnice.
(3) Este interzisă modificarea limitelor unităţilor administrativ-teritoriale, respectiv a circumscripţiilor electorale în defavoarea ponderii minorităţilor naţionale care locuiesc în mod tradiţional în acestea.”
Orice om cu un dram de bun simt – roman sau nu – care citeste acest proiect de Lege observa ca prin drepturile oferite de Statut, statul roman este dublat institutional sau chiar subordonat acestui “Consiliu National al Autonomiei Culturale”. In ceea ce priveste educatia, ajungem la discriminarea crasa a copiilor romani, pentru care se desfiinteaza unitatile de invatamant mai mici de 300 de elevi, in schimb, pentru cei maghiari, tigani, lipoveni, etc, statul este obligat sa mentina crese, gradinite si scoli chiar si daca este un singur copil de etnia respectiva. Constatam o norma de discriminare de tip nazist: un copil maghiar egal 300 de copii romani.
Probabil guvernantii actuali, luati de valurile care li se revarsa in conturi, au uitat de romani. Cred ca a sosit momentul sa le aducem aminte ca mai exista si romani in Romania.
Totodata, in acelasi timp cu respingerea Legii Statutului Minoritatilor, consider, ca simplu roman, ca se impune:
1) Scoaterea in afara legii a UDMR, ca formatiune “culturala” cu reprezentare politica exclusiv pe criteriu etnic;
2) Ridicarea pragului electoral la 10 %;
3) Arestarea lui Verestoy Attila, miliardarul in euro cel mai bogat din Parlamentul Romaniei, si a altor grofi UDMR si PCM menajati pana acum de DNA si SRI.
O afirmatie deosebit de grea si un semnal de alarma extrem de grav catre toate autoritatile statului a facut ieri profesorul academician Dinu C Giurescu la dezbaterea privind Statutul Minoritatilor, organizata de societatea civila romanesca la Senat. “Am asistat odata la prabusirea frontierelor Romaniei, in 1940, ca elev de liceu. N-as vrea sa asist a doua oara la prabusirea hotarelor tarii, prin vointa factorilor politici interni”, a spus istoricul Dinu C Giurescu, in incheierea alocutiunii sale (video mai jos) despre Statutul Minoritatilor si atacul la fiinta nationala si statul roman prin Legea Educatiei si propunerea de regionalizare a tarii. “Este o adevarata ofensiva la articolul I din Constitutia Romaniei. Miza este de prima insemnatate: este vorba de destramarea treptata a statului roman si a hotarelor sale”, a subliniat profesorul Giurescu la dezbatera desfasurata, parca nu intamplator, in sala Avram Iancu a Parlamentului Romaniei.
De observat ca desi au fost invitate toate formatiunile politice, singura care a stralucit prin lipsa, sfidand academicieni, istorici, membri ai societatii civile si, mai ales, pe reprezentantii romanilor din Harghita, Covasna si Mures, a fost tocmai organizatia etnica responsabila de santajarea PDL si tentativa de destramare a Romaniei: UDMR. “Ce vreti, domnilor?” – s-a adresat profesorul Giurescu marilor absenti minoritari – “vreti sa retransformam Transilvania intr-o provincie maghiara. E, asta nu se mai poate! Se poate doar daca factorii interni cedeaza”. Vorbind despre modalitatea “dibace” prin care extremistii maghiari au desprins unele judete ale Romaniei pentru a le baga in “Casa Ungariei” de la Bruxelles, academicianul a spus: “Le desprindem din Romania daca noi le dam. Aici e o chestiune de interes national. Pentru mine ca istoric si ca fiul al parintelui si bunicului meu sunt absolut… nu-mi vine sa cred ca partidele politice romanesti nu pot sa gaseasca o solutie impreuna ca sa pastreze coeziunea statului roman si sa apere identitatea nationala a acestei tari”.
Ziaristi Online ofera, in exclusivitate, cele mai importante luari de cuvant de la aceasta dezbatere, la care, printre altele, s-a solicitat imperativ respingerea acestui atentat la statul national unitar roman – Statutul Minoritatilor – si infiintarea unei Comisii parlamentare de ancheta asupra incalcarilor repetate ale Legii de catre reprezentatii organizatiei maghiare aflata la Guvernare si in ceea ce priveste neaplicarea Legii de catre organele MAI din Harghita, Covasna si Mures, la ordinele conducerii politice a Ministerului de Interne. Este de luat in seama, de catre unele personaje pripasite prin politica damboviteana si teleghidate de grupuri de interese antiromanesti, ca o eventuala asumare a raspunderii pe Legea Statutului Minoritatilor va fi cantecul de lebeda al PDL.
Ascultati aici o relatare de la fata locului realizata de Septimiu Sever pentru Radio Romania Actualitati, vizionati interventiile si cititi mai jos Comunicatul final al dezbaterii – publicat si de RGN Press – si o Sinteza documentara asupra consecintelor impunerii Statutului Minoritatilor anti-Romania. Prof Dinu C Giurescu despre Statutul Minoritatilor anti-Romania si atacul UDMR la fiinta nationala
November 18th, 2011 
VR 
Posted in 
Tags: 
