Larry Lee Watts: Ironia este ca daca a existat vreun „mit“ în privinta independentei României, el a rezidat în faptul ca „independenta“ era un termen mult prea slab pentru a descrie politicile care erau atât de deschis si consistent ostile obiectivelor de baza sovietice.
La “aniversarea” a sase luni de la actiunea comunist-sorosista “Occupy Conty”, oamenii lui Eckstein Kovacs din Cluj au organizat o manifestatie penibila, in care ex-consilier prezidential s-a gandit ca e normal sa-l “aranjeze” pe presedintele Romaniei, Traian Basescu, altfel fostul lui sef (foto si video aici)
Distinse domnule Preşedinte al Senatului, Cu imensă părere de rău trebuie să constat că jocurile urâte ale unui grup de personaje foarte detestate din UVT şi deloc admirate de majoritatea onestă a opiniei publice v-au vizat nemijlocit de Domnia voastră, în cazul Patapievici.
Institutul de Sociologie al Academiei Romane va invita joi, 10 mai, ora 12.00, la Conferinta sustinuta de dr. Larry Watts, profesor la Catedra de Master in Studii de Securitate a Facultatii de Sociologie si Asistenta Sociala a Universitatii Bucuresti, pe tema perceperii internationale a Romaniei in perioada 1978 – 1989, in contextul unei operatiuni de dezinformare de anvergura, lansata impotriva statului roman de serviciile speciale ale celorlalte membre ale Pactului de la Varsovia.
Institutul de Sociologie al Academiei Romane va invita joi, 10 mai, ora 12.00, la Conferinta sustinuta de dr. Larry Watts, profesor la Catedra de Master in Studii de Securitate a Facultatii de Sociologie si Asistenta Sociala a Universitatii Bucuresti, pe tema perceperii internationale a Romaniei in perioada 1978 – 1989, in contextul unei operatiuni de dezinformare de anvergura, lansata impotriva statului roman de serviciile speciale ale celorlalte membre ale Pactului de la Varsovia. Conferinta istoricului american se bazeaza pe introducerea volumului II al aclamatei lucrari “Fereste-ma, Doamne, de prieteni” – cu titlul “Misapprehending Romania: The Role of Cognitive Bias, Institutional Pathologies, and Disinformation” -, prezentata in premiera pentru publicul academic romanesc, din care nu vor lipsi studenti basarabeni din mediul universitar bucurestean.
In cadrul manifestarii, cunoscutului analist de politica internationala Corneliu Basarab Vlad ii va fi inmanat premiul “Mile Carpenisan” pentru Curaj si Excelenta in Jurnalism, conferit de Asociatia Civic Media pentru intreaga sa activitate pe frontul jurnalisticii romanesti. Va asteptam.
Locatia: Casa Academiei, 13 Septembrie nr. 13, Sector 5, Bucuresti, Institutul de Sociologie, corp stanga, etaj IV, Sala de Consiliu. Parteneri media: Nasul.Tv, Ecou Romanesc, Karadeniz Press, Basarabeni.Ro, Privesc.Eu, Ziaristi Online.
Asociatia Civic Media onoreaza memoria colegului nostru Mile Carpensian, de Ziua Libertatii Presei, prin premiul pentru Curaj si Excelenta in Jurnalism, acordat anul acesta jurnalistului de cursa lunga Corneliu Basarab Vlad, in opinia noastra cel mai stralucit analist de politica internationala din presa romana. Premiul ii este acordat domnului Corneliu Vlad pentru intreaga sa activitate pe frontul jurnalisticii romanesti, in semn de mic omagiu la implinirea varstei de 70 de ani. Mai multe amanunte, la conferirea premiului in valoare de 1000 de euro, pe 10 Mai, in cadrul unei Conferinte academice privind istoria secreta si relatiile internationale ale Romaniei. Premiul “Mile Carpenisan” pentru Curaj si Excelenta in Jurnalism se acorda anual de Asociatia Civic Media, de Ziua Libertatii Presei, 3 mai. Primul laureat a fost jurnalistul Dan Nitescu, premiat pentru pentru curajul demonstrat la evenimentele din 7 aprilie 2009 de la Chisinau, apoi Cristian Botez si Florin Budea, premiati pentru curaj si profesionalism in exercitarea si apararea profesiei de jurnalist pe parcursul anului 2010. Detalii, la https://www.inmemoriam-milecarpenisan.ro.
Dupa lansarea de la Craiova a primului volum al lucrarii sale, “Fereste-ma, Doamne, de prieteni“, prof Larry Watts a continuat dezbaterea inceputa in Sala Albastra a Universitatii din Craiova, intr-un cadru restrans, cu profesori, cercetatori si jurnalisti. Prezent la eveniment, reporterul Ziaristi Online a fost martorul unor confesiuni si dezvaluiri de senzatie. Discutand despre anii sai de bursa in Romania, ’82-’84, si hartuielile la care erau supusi de catre Securitate cei cu care se intalnea in scopuri stiintifice, de la Corneliu Coposu la Dinu Giurescu si, poate, chiar si Liviu Maior, Larry Watts a marturisit ca nu o data a fost tentat sa aplice un plan pe care-l concepuse pentru asasinarea lui Ceausescu. Conform calculelor istoricului american, chiar daca atentatul nu ii reusea, stia ca zorii sfarsitului comunismului sunt aproape si, dupa cativa ani in puscariile romanesti, avea sa fie eliberat ca un erou national, ba chiar international, odata cu caderea regimului. Tanarul student Larry Watts planuiese atacul asupra fostului dictator comunist ori la una dintre manifestatiile de 23 august ori la alta iesire publica a lui Ceausescu, cand spera sa poata ajunge in apropierea sa, inzestrat cu un pistol. Din fericire pentru el, planul a ramas doar in mintea sa. Cu toate acestea, studiile sale in domeniul terorismului si contra-terorismului stau la baza noului episod al serialului temerarei jurnaliste Monica Ghiurco despre Razboiul Secret contra Romaniei Moştenire clandestină (V) – Terorismul în războiul rece şi implicarea României, care va fi difuzat in aceasta seara, la TVR 1, de la 22.40. (VR)
Vedeti aici cele patru episoade difuzate pana acum laZiaristi Online
Profit de stirea aceasta ca sa-mi prezint si eu Raportul zilei, dupa cum voi face regulat, de acum incolo. Aveti mai jos accesarile Victor Roncea Blog in ultimele 24 de ore:
“MEMORIA EVZ: Grupul Ilaşcu – saga eroilor de care Vadim a ştiut să profite
Învaţă şi câştigă cu Remi ! 5 Euro cadou din start şi multe alte premii şi promoţii zilnice !
Tiraspol 1992- Europa, secolul XX: au fost judecaţi în cuşcă, acuzaţi de terorism.
Pentru că au luptat cu arma în mână în războiul civil, împotriva Armatei a 14-a ruse şi a ruperii Transnistriei de Basarabia. În 1993, Ilie Ilaşcu a fost condamnat la moarte. Andrei Ivanţoc şi Tudor Petrov-Popa au primit 15 ani de închisoare, iar Alexandru Leşco, 12 ani.
Presa de la Bucureşti ia foc. Presiunea internaţională e uriaşă. Ilaşcu este graţiat şi eliberat după 9 luni. După două mandate în Parlamentul de la Chişinău, este “racolat” de PRM şi ajunge senator la Bucureşti, între 2000 şi 2008. În 2001, senatorul Ilaşcu ucide un bătrân într-un accident de maşină.
Leşco este eliberat în 2005, iar ceilalţi doi abia în 2007. În 2010, preşedintele Ghimpu de la Chişinău îi decorează pe toţi patru cu “Ordinul Republicii”.”
Articol nesemnat.
Nici nu stiu de unde sa incep pentru a lamuri un atare “ziarist” al “Noului EvZ” ca scrie numai tampenii. E ca si cum ai incerca sa dialoghezi cu un troglodit din ograda lui Plesu – la randul lui un pitic de gradina de-al lui Patriciu -, ca Cristian Ghinea.
Dar sa incerc, totusi, asa, pe puncte, atragand atentia asupra “memoriei” EvZ inspirata, probabil, din “memoria” Wikipedia, unde se pare ca lucreaza alte asemenea oratanii ca numitul Ghinea:
– In primul rand, de eroi nu a profitat Vadim nicicum. Doar Ilie Ilascu a ajuns la PRM deci corect este de folosit singularul.
– In al doilea rand nu “au luptat cu arma in mana” (se poate si cu arma in picior?); aceasta a fost acuza ruseasca.
– Nu a fost nici un “razboi civil”, ci un atac al fortelor para-militare rusesti sprijinite de Armata a XIV-a a Rusiei.
– Nu se putea pune problema “ruperii Transnistriei de Basarabia”. Basarabia este o provincie istorica romanesca acum aflata in componenta a doua state: Republica Moldova si Ucraina. Transnistria nu se putea rupe decat de o entitate statala, respectiv de Republica Moldova.
– Procesul “Grupului Ilascu” a inceput in 1992 si a implicat mai multe persoane decat cele nominalizate. Daca e vorba de “Memoria EvZ” atunci aceasta, pe langa faptul ca e lovita grav de Alzheimer, e si foarte scurta.
– “Ilaşcu este graţiat şi eliberat după 9 luni”! Probabil cea mai mare tampenie. Este vorba de 9 ani. Dar ce mai conteaza in ziua de azi 9 ani de puscarie ruseasca pentru “Memoria EvZ”? Corect: Ilascu a fost eliberat pe 5 mai 2001.
– Nu a fost “racolat” de PRM ci pus pe listele electorale ale PRM la alegerile din 2000, dupa modelul partidelor de la Chisinau care l-au avut drept parlamentar doua mandate desi era in inchisoare.
– Intr-o “biografie” de cinci randuri pentru patru persoane era asa de important de notat accidentul grav de circulatie al uneia dintre ele? Poate era de mentionat, totusi, si faptul ca cei patru au castigat in premiera la CEDO un proces impotriva Rusiei, condamnata de instanta europeana pentru detinerea de facto a celor patru romani.
– Alexandru Lesco a fost eliberat la 2 iunie 2004, nu in 2005.
– Pana la presedintele interimar al Republicii Moldova, Gheorghe Ghimpu, Alexandru Lesco, Tudor Popa si Andrei Ivantoc, cetateni de onoare ai Capitalei Romaniei, au fost decorati, in 2007, de presedintele Romaniei, Traian Basescu, cu Ordinul National “Steaua Romaniei” in grad de Cavaler, conferit celor trei fosti membri ai Grupului Ilascu, pentru “patriotism, curaj si tarie morala”. “Lesco, Ivantoc si Petrov-Popa – trei nume care inseamna dragoste de tara, eroism, dorinta de a te sacrifica pentru poporul tau. In fata unor astfel de oameni, un sef de stat nu are nevoie de nicio justificare pentru acordarea celei mai inalte decoratii. Justificarea sunt chiar ei”, a declarat presedintele Romaniei in cadrul ceremoniei. Presedintele Basescu a afirmat atunci ca, in unele privinte, Romania si Moldova nu pot fi despartite: “Acesti oameni au sapat file de istorie intr-o tara in care a fost candva parte a Romaniei. Desi intre Romania si Moldova exista o frontiera de stat, exista lucruri pe care frontierele nu le pot opri”.
„Cuvântul Libertăţii”, primul cotidian din regiunea Oltenia, în parteneriat cu Universitatea din Craiova, Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman”, Baroul Dolj şiEditura RAO, organizează, la Craiova, lansarea volumului „Fereşte-mă, Doamne, de prieteni. Războiul clandestin al blocului sovietic cu România”, al istoricului american Larry L. Watts. Prezentarea cărţii va fi urmată de o dezbatere şi o conferinţă de presă, care vor fi susţinute de autor. Evenimentul va avea loc miercuri, 11 aprilie 2012, ora 12.00, în Sala Albastră a Universităţii din Craiova.
Un editorial al directorului Cuvantului Libertatii:
Cunoscut deja în România pentru succesul primului volum al lucrării „Fereşte-mă, Doamne. de prieteni… Războiul clandestin al blocului sovietic contra României”, istoricul american Larry Watts pregăteşte deja, pentru tipar, volumul al doilea, în care detaliază acţiunile coordonate de serviciile secrete sovietice, în colaborare cu ale celorlalte state membre ale Tratatului de la Varşovia, împotriva Bucureştiului, în perioada 1978-decembrie 1989. Sub titlul „România – prinţul hoţilor”, revista „Magazin istoric”, numărul pe luna februarie, publică un episod despre generalul Pacepa – KGB, mai exact demascarea dezinformărilor şi „măsurilor active” întreprinse în SUA de agentul Moscovei şi Budapestei, de către serviciile speciale americane. Cotrobăind prin arhive, consultând documentele declasificate ale CIA, după ce le consultase pe cele ale STASI şi ale Securităţii române, Larry L. Watts, cu expertiză în materie, ne pune pe tavă adevăruri greu de contestat, menite a înlătura o ceaţă „dorită” în clarificarea unor stări de lucruri, cu care s-a confruntat regimul comunist de la Bucureşti, În permanenţă. Abordări în acest sens, chiar de dată recentă, au mai avut şi alţii, notabilă fiind lucrarea „Zid de pace, turnuri de frăţie” (Ed. Compania, 2011, autori Mircea Maliţa şi Dinu C. Giurăscu). Fără a acorda bonusuri Bucureştiului, Larry Watts spune adevăruri incomode, care, clasificate la un moment dat, nu puteau fi opuse dezinformării practicate de Ioan Mihai Pacepa. În consecinţă, „măsurile active”, care înfăţişau România ca fiind duplicitară şi hoaţă – ironie, în mai mare măsură decât ţările loiale Moscovei – au continuat să păcălească multă vreme după ce informaţia pe care se bazau fusese devoalată. Lista ziariştilor, analiştilor, diplomaţilor şi politicienilor păcăliţi de campania „măsurilor active”, personificate de Pacepa, a inclus ziarişti foarte influenţi, analişti profesionişti, politicieni din Washington, inclusiv puternicul şef al Comitetului pentru relaţii externe al Senatului, Jesse Helms, şi chiar pe preşedintele Ronald Reagan. Pacepa a căutat să compromită şi reputaţia unor oficiali ai SUA implicaţi în „relaţiile speciale” româno-americane, care manifestau simpatie faţă de ţara noastră, care îşi adusese contribuţia diplomatică, cu maximă discreţie, dar consistentă, la medierea finalului războiului din Vietnam şi apropierea americano-chineză. Oricum, americanii implicaţi în menţinerea parteneriatului cu România au devenit persoane pentru care serviciile de informaţii din ţările Tratatului de la Varşovia manifestau un interes deosebit şi deloc prietenos. Acestea au avut un sprijin şi din partea unor agenţi dubli ai Securităţii române. După ce profitase din plin de avantajele poziţiei avute în regimul comunist, Ion Mihai Pacepa a şters-o, pur şi simplu, în SUA, inducând în eroare, o vreme, serviciile speciale din această ţară şi lăsându-i pe cei care avuseseră vreo tangenţă cu el să suporte consecinţele defecţiunii. Ridicată la rang de dizidenţă, laşitatea lacomă a lui Pacepa a găsit un suport maxim în decizia Curţii Supreme de Justiţie din România, salutată, la vremea respectivă, de Valeriu Stoica, care l-a declarat nevinovat, bun pentru posteritate. Volumul doi al lucrării „Fereşte-mă Doamne de prieteni…” a lui Larry Watts îl aşează acolo unde îi era locul: între trădători. Probabil, adevăratul verdict, greu de contestat, şi într-adevăr… „reparatoriu”.
Îndelung aşteptată, aprins dezbătută înaintea traducerii şi publicării la Editura RAO, cartea istoricului american Larry Watts „Fereşte-mă, Doamne, de prieteni – Războiul clandestin al blocului sovietic cu România” – urmăreşte derularea relaţiilor ruso-române, de la Războiul din 1877-1878 până în 1978, cu precădere acţiunile serviciilor de informaţii de pe ambele laturi ale Cortinei de Fier…Citeşte mai mult »
„Cuvântul Libertăţii”, primul cotidian din regiunea Oltenia, în parteneriat cu Universitatea din Craiova, Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman”, Baroul Dolj şiEditura RAO, organizează, la Craiova, lansarea volumului „Fereşte-mă, Doamne, de prieteni. Războiul clandestin al blocului sovietic cu România”, al istoricului american Larry L. Watts. Prezentarea cărţii va fi urmată de o dezbatere şi o conferinţă de presă, care vor fi susţinute de autor. Evenimentul va avea loc miercuri, 11 aprilie 2012, ora 12.00, în Sala Albastră a Universităţii din Craiova.
Conform surselor Ziaristi Online din postul B1 TV, emisiunea LA TAIFAS CU ION CRISTOIU de sambata, 31 martie a.c., orele 23.00, va avea ca subiect Cetatile Romanesti de la Nistru – “pumnii stransi ai Europei crestine”, “pintenii lui Stefan cel Mare la Nistru si Marea Neagra”. Emisiunea poate fi vizionata in direct si online, la adresa b1.ro/live. Invitati: cunoscutul analist Corneliu Vlad, unul dintre putinii ziaristi, de fapt chiar foarte putinii romani care au reusit sa intre in Cetatea Tighinei – in prezent baza a fostei Armate Rosii in Transnistria deghizata in “trupe pacificatoare” – si directorul Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni Radu Cosma, care a batut la pas drumurile spre celalalte cetati ale armaturii Romaniei Mari, Hotin, Soroca, Orhei, Cetatea Alba, Tetina si Chilia, ultimele doua aflate in stadiu de distrugere maximala, conform relatarilor de la fata locului. Maestrul Ion Cristoiu va prezenta si un film documentar inedit despre cetatile lui Stefan. O selectie foarte interesanta despre cum arata cetatile romanesti aflate acum pe teritoriul Republicii Moldova si a Ucrainei si cum aratau alta data poate fi gasita la Basarabia-Bucovina. Info, un Portal interactiv de recuperare vizuala a spatiului istoric romanesc. Iata numai cateva titluri, insotite de sute de fotografii si cateva filmari recente:
– CETATEA HOTIN: 21 Foto, Video, Harta, Istoric, Poveste – Cetatea Hotinului – cel mai important edificiu din sistemul defensiv al Moldovei medievale, face parte din şirul de cetaţi, care au stat ca nişte pietre de hotar la malul Nistrului.
– CETATEA ALBA: 20 Foto, Video, Harta, Istoric, Poveste – Pe vremurile domnitorului moldav, cetatea de la Dunăre era considerată unul dintre bastioanele importante ale creştinătăţii şi una dintre cele mai importante fortăreţe ale Moldovei. Acum, la câteva sute de ani după, de stăpânirea lui Ştefan cel Mare nu-ţi mai vorbesc decât cel mult pietrele. Istoria s-a rescris la Cetatea Albă.
“Ridicate la Hotin, Soroca, Tighina şi Cetatea Albă, cu scopul de a sluji, ca dig, împotriva revărsării tătarilor, aceste ziduri de un pitoresc remarcabil se oglindesc, tăcute, în apa Nistrului, înălţându-şi jgheaburile ca nişte pumni strânşi ai Europei” – Octavian Goga
CHILIA: 25 Foto, Video, Harta, Istoric, Poveste – Cetatea lui Ştefan, din care a mai ramas un turn parasit si distrus aflat in curtea unui fabrici ucrainene si ajuns latrina si adapost pentru capre, avea un zid de incintă cu patru turnuri la colţuri, unele pătrate, altele rotunde şi era împrejmuită cu un şanţ. În interior, se afla o mică fortăreaţă, care reprezenta, probabil, prima formă a cetăţii.
Intre cele doua razboaie mondiale, din vechea cetate Tetina mai ramasesera zidurile de fundatii ale unui turn de aparare, ancorate pe un pinten de stinca, care si acestea au disparut dupa anul 1945, pe timpul ocupatiei sovietice, si dupa 1991, a celei ucrainene, cind a fost construit turnul releu de televiziune amplasat in acel loc. Astazi, in suburbia Rosa/Rosia a orasului Cernauti, locuitorii nu mai stiu ca ar fi existat o veche cetate la Tetina.
Bombardarea Iugoslaviei a inceput in urma cu 13 ani, pe 24 martie 1999 si a durat pana in 10 iunie 1999. Pentru prima oara de la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, o capitala europeana era bombardata aerian, cu tot cu civili. Graficianul Eugen Mihaescu, membru de onoare al Academiei Romane, a fost acolo. Alaturi de cativa ziaristi “nebuni”: Mile Carpenisan, Sorin Bogdan, George Roncea. Si a transmis proteste artistice si articole pentru “Cotidianul”, al carui director de atunci, Ion Cristoiu, a fost singurul sef de gazeta din Romania care s-a deplasat, la randul sau, la fata locului, sub bombe. O parte din ce a trait Eugen Mihaescu la Belgrad este infatisata in randurile de mai jos, extrase din fenomenala marturie a artistului, cuprinsa in volumul memorialistic “Intre linii“, aparut la sfarsitul anului trecut la Editura RAO. Ziaristi Online a cules cateva dintre desenele si colajele lui Eugen Mihaescu si le prezinta intr-un clip ce contine o coloana sonora autentica din timpul bombardamentelor de Sfintele Pasti de la Belgrad.
A doua zi, Brucan m-a rugat sa-l insotesc la o intrunire a Grupului de Dialog Social. Tocmai le aprobase preluarea palatului pe care il renovase cu mare grija Nicusor Ceausescu. In imobilul din Calea Victoriei se adunase toata floarea intelighentiei romanesti. Erau acolo Andrei Plesu, Gabriel Liiceanu, Stelian Tanase, Gabriel Andreescu, si Radu Filipescu.
Cu câteva luni înainte de defectiunea lui Pacepa, la începutul lui martie 1978, comandantul Armatei a II-a române si seful garnizoanei Bucuresti, generalul Nicolae Militaru, a fost prins pe când încerca sa predea materiale strict secrete serviciilor de informatii militare sovietice. Mai tarziu a fost implicat intr-o retea GRU alaturi de generalii Ion Ionita, fost ministru al Apararii, Marin Pancea, Nicolae Pletos, capitanul de rangul unu Nicolae Radu si Virgil Magureanu.
”Institutul Cultural Român este o instituţie de cultură aflată sub autoritatea preşedintelui României, care are ca misiune promovarea culturii şi civilizaţiei naţionale în ţară şi în afara ei” – Misiunea ICR
“Preşedintele României este preşedinte de onoare al Institutului.” – Legea de functionare a ICR
Raport Deschis
Catre: Presedintele Romaniei, dl Traian Basescu
Directorul Serviciului Roman de Informatii, dl George Maior
Re: O “institutie de interes national” impotriva interesului national si a directiilor enuntate de Presedintele Romaniei pentru apararea identitatii si a demnitatii romanilor din jurul granitelor
Agenti anti-Romania stipendiati de ICR
Programe antiromanesti perfectate prin intermediul ICR, respectiv ICR-Chisinau
Cheltuirea a 2.000.000 de euro pentru un bunal Rusiei – “Zemstva Guberniei Basarabia” si infiintarea unei filiale “moldovenesti” a Colegiului Noua Europa
Demolarea Clădirii Scolii confesionale ortodoxe romanesti din Jula, cu o vechime de 180 de ani, revendicata de comunitatea romaneasca pentru un muzeu al romanilor
Seminar ICR-Budapesta impotriva Romaniei si a adevarului istoric privind evenimentele din martie 1990 de la Targu Mures
Domnule Presedinte al Romaniei si Presedinte de Onoare al Institutului Cultural Roman,
Domnule Director al Serviciului Roman de Informatii,
Va scriu in calitate de jurnalist preocupat de peste 20 de ani de problemele comunitatilor romanesti din jurul granitelor si de cetatean roman oripilat de bresele in securitatea nationala perfectate prin intermediul unei institutii publice “de interes national”, cum este Institutul Cultural Roman condus de dl Horia Roman Patapievici si al carui Presedinte de Onoare este chiar Presedintele Romaniei.
Am aflat recent ca si din taxele mele si ale membrilor familiei mele care au fost siliti sa paraseasca Romania rasariteana in urma invaziei trupelor sovietice de ocupatie, ICR a cadorisit cu burse de 7000 de dolari doi istorici din Republica Moldova care au votat in cadrul asa-numitei Comisii Şleahtiţchi – supranumita la Chisinau “Comisia Rusinii” – pentru eliminarea obiectului Istoria Romanilor (ca obiect separat) din instituţiile de învăţământ preuniversitar ale Republicii Moldova, conform Basarabeni.ro.
Numele celor doi sunt Igor Casu si Virgil Paslariuc si beneficiaza de bursa ICR ce poarta numele lui Alexandru Sturdza, pentru a-l onora (!) pe greco-romanul care a fost fiul primului guvernator al Guberniei Basarabia după raptul de la 1812, atasat al Ministerul de Interne al Imperiului Tarist timp de 22 de ani, sub conducerea ţărilor Alexandru I şi Nicolae I, si care a mai primit si titlul onorific de “consilier de taină” al ţarului.
Votul in “Comisia Rusinii” a fost de 11 “contra” la 9 “pentru”. Asadar, predarea Istoriei Romanilor in scolile din Republica Moldova a stat exact in votul celor doi bursieri ICR. Astfel, viitorul educatiei copiilor din stanga Prutului, investitia in zeci de mii de manuale de Istoria Romanilor pentru scolile din Basarabia a Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni impreuna cu toate dezideratele enuntate de Dvs din 2004 pana azi, pentru pastrarea si apararea identititatii nationale a romanilor din jurul Romaniei, au fost aruncate la cos de… doi bursieri ai ICR.
Atat Ministrul Educatiei, Mihail Şleahtiţchi, cat si Igor Casu, bursier ICR si membru al “organelor decizionale” ale Fundatiei Soros – Moldova, s-au antepronuntat inca de la infiintarea “Comisiei Rusinii” si inainte de efectuarea “cercetarii” asupra eliminarii obiectului Istoria Romanilor. Astfel, intr-un editorial din ziarul “Adevarul”, din 20 decembrie 2011, Igor Casu afirma: “Când vom înţelege şi noi că nu există o istorie a românilor în afara istoriei Europei? O disciplină numită Istoria ar oferi prilejul să mai renunţăm şi la anumite clişee şi interpretări triumfaliste din istoria românilor pe care le-am preluat din manualele editate în România în anii 1990, care nu mai sunt în circulaţie în drepta Prutului, sau de la istorici servili regimului ceauşist de dinainte de 1989. Deci, pe când vom putea spune şi noi, românii basarabeni: Good bye, Ceauşescu?”. In opinia bursierului ICR, Istoria Romanilor echivaleaza cu Ceausescu si Istoria din manualele romanesti a anilor post-decembristi, intr-un sens peiorativ. Pe aceeasi directie, a propagandei antiromanesti, bursierul ICR Igor Casu isi permite sa afirme intr-un interviu pus la cale in Evenimentul Zilei, in preajma aniversarii Marii Uniri, ca „Nimeni nu mai vrea unirea cu România!”.
Dintre cei patru membri ai Comisiei ICR care a hotarat stipendierea celor doi istorici mancurtizati, Igor Casu si Virgil Paslariuc, au facut parte Mihail Neamtu si Petre Guran, directorul ICR – Chisinau. Dl Petre Guran, fost bursier al Colegiului Noua Europa, este prieten apropiat al celor doi, dupa cum se poate vedea pe pagina de internet a Forumului Plural, ce se doreste a fi un embrion moldovenesc, in sensul sovietic, al Colegiului Noua Europa condus de rectorul Andrei Plesu. Dl Mihail Neamtu este si el un bursier al Colegiului Noua Europa, in calitate de “invitat al rectorului“, si bursa pe care le-a conferit-o celor doi istorici de la Chisinau pare sa fie in sensul afirmatiilor sale despre propriile lui beneficii de (fost) bursier si bugetar: „Aveam un grant al Academiei Române care îmi asigura un post căldicel, cu șofer, casă de la RA‑APPS. Mai aveam un post de director științific la Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului prin care puteam călători oricând la orice hotel de patru stele din Europa. Mi‑am depus demisia de la stat pentru că simțeam că stagnez, că nu mă dezvolt, că sunt închistat.” (Interviu Money.ro).
Tot bursier al Colegiului Noua Europa (“New Europe College – Новая Европа колледжа”) este si ambasadorul Romaniei la Chisinau, Marius Lazurca, finul altui bursier “NEC – NEK”, dl Teodor Anatol Baconschi, fostul ministru de Externe esuat lamentabil la mal prin cel mai slab mandat al diplomatiei romane de la Sergiu Celac incoace. Dl Lazurca s-a gandit sa ofere un adevarat exemplu de romanism devenind “fiu duhovnicesc” al unui cunoscut activist anti-roman in cadrul Patriarhiei Moscovei, Pavel Borsevschi, la biserica caruia s-a gandit sa duca si Corul Bisericii Stavrapoleos din Bucuresti, aflat la Chisinau in cadrul unui program al… ICR. Tot dl Lazurca s-a gandit sa fie si ghidul bisericesc al lui Mircea Geoana intr-un “pelerinaj” care a cuprins doar manastirile din Basarabia aflate sub obladuirea Moscovei. Si tot dl Lazurca este cel care “a uitat” sa-i invite si pe patriotii romani inchisi timp de 13 si 15 ani la Tiraspol, de Ziua Nationala a Romaniei, pentru prima oara de la eliberarea lor din temnitele rusesti.
La fel ca ministeriatul nasului sau, dl Lazurca a fost considerat, in precedentul sau post, drept cel mai jenant ambasador la Vatican din tot corpul diplomatic acreditat pe langa Sfantul Scaun, conform aprecierilor de la fata locului. Ca sa dam un singur exemplu, dl Lazurca a refuzat sa sustina in 2008 celebra expozitie internationala realizata in triplu parteneriat Romania-Moldova-Ucraina, “Cucuteni-Trypillia. O mare civilizaţie a Vechii Europe (5000 – 3000 î.Ch.)” , riscand eliminarea primelor doua din expozitia de la Vatican, respectiv a Romaniei, care reprezenta si Moldova, in favoarea unilaterala a Ucrainei. Dupa eforturi de diplomatie culturala incomensurabile si fara absolut nici un sprijin din partea Ambasadei Romaniei expozitia care definea autenticul “brand” romanesc, al vetrei civilizatiei europene, s-a desfasurat pana la urma dupa cum fusese prevazut dar sub patronajul… Ambasadei Ucrainei pe langa Sfantul Scaun!
Ca sa ne intoarcem la Chisinau, cei noua istorici basarabeni care au incercat sa salveze obiectul de studiu Istoria Romanilor sunt Ghe. Cojocaru, dr. în istorie, Directorul Institutului de Istorie, Stat şi Drept, Academia de Ştiinte a Moldovei; Dragnev D., membru-corespondent al AŞM, Institutului de Istorie, Stat şi Drept, AŞM; Eşanu A., academician, Institutului de Istorie, Stat şi Drept, AŞM; Gonţa Gh., dr. habilitat, Facultatea de Istorie, Universitatea Pedagogică “I. Creangă”; Moşanu Al., dr. habilitat, membru de onoare al Academiei Române; Negrei I., istoric, Institutul de Istorie, Stat şi Drept, AŞM; Negru Gh., dr. în istorie, Institutul de Istorie, Stat şi Drept, AŞM; Parasca P., dr. habilitat, Facultatea de Istorie, ULIM; Varta I., dr. în istorie, Institutul de Istorie, Stat şi Drept, AŞM. Acestia sunt membri ai Comisiei pentru studierea și aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova – Comisie infiintata de fostul sef interimar al republicii, Mihai Ghimpu – in frunte cu presedintele acesteia, dl Gheorghe Cojocaru, se afla in conducerea Asociatiei Istoricilor din Republica Moldova si fac parte din Mişcarea Civică „Anul 1812” initiata de istorici basarabeni pentru comemorarea raptului rusesc din urma cu 200 de ani. Se lupta de 10 ani pentru apararea studiului Istoriei Romanilor. Nu sunt bursieri ICR.
Actiunea anti-romaneasca a celor doi bursieri ICR a starnit revolta altor colegi de breasla, mai ales ca si dl Igor Casu a facut parte din Comisia Ghimpu. Dr Veaceslav Stăvilă, la randul sau fost membru al Comisiei, se intreaba public daca nu cumva “Institutul Cultural Roman este finantat de Federatia Rusa?“. Ar fi fost mai bine, cred eu, pentru ca cel putin nu se cheltuiau banii vaduvelor si pensionarilor romani. Nici nu ar fi fost nevoie de schimbarea initialelor institutiei “de interes national”: ICR = Institutul Cultural Rus.
Dr. Mihai Tasca, secretar al Comisiei Ghimpu, apreciaza de-a dreptul ca ICR este un adevarat vector al antiromanismul la Chisinau. Intr-un articol plin de mahnire aparut in “Adevarul”-Moldova, acesta rememoreaza cum directorul ICR – Chisinau, dl Petre Guran, la o conferinţa din 24 ianuarie 2011, ziua Micii Uniri, a vorbit celor prezenţi despre… Bizanţ. “Neobişnuit a fost discursul şefului ICR Chişinău şi la conferinţa din 27 martie 2011, când a povestit unei săli arhipline de unionişti care au venit să marcheze ziua Unirii Basarabiei cu Patria-Mamă … despre istoria Franţei”, scrie dl Mihai Tasca.
May 8th, 2012 
VR 
Cazul Pacepa vazut de Larry Watts (IV). Sfarsitul inceputului
Posted in 
Tags: 
