Posts Tagged ‘victor roncea’

Victor Roncea votează Dorin Chirtoacă, Duminică, 28 iunie 2015. Primarul Chişinăului: “28 iunie 1940 nu se va mai repeta niciodată în Basarabia!” VIDEO. UPDATE: VICTORIE!

Votam Dorin Chirtoaca pe  28 iunie 2015Sursa: Dorin Chirtoacă FB

UPDATE: VICTORIE la Chişinău! Românii au învins hidra bolşevic-“pravoslavnică” după 75 de ani. Bravo, Dorin Chirtoacă!

Procesul Monica Macovei vs Victor Roncea şi Libertatea Presei încheiat prin devoalarea procuroarei-călău de la Mineriada din 13-15 iunie 2015. Avocatul lui Radu Tudor şi Mihai Gâdea a demascat-o pe “martora de serviciu” a Mandelei de Dâmboviţa

Monica MacoveiAzi, chiar de 22 iunie – aniversarea unei “zile astrale pentru neamul românesc” -, a avut loc ultimul termen al procesului declanşat de actuala europarlamentară pe bani negri din Afacerea Microsoft, corupta Mandela Băsescu Minus Udrea Luisa Monica Macovei, împotriva Libertăţii Presei şi a adevărului din timpul Mineriadei, când fosta procuroare comunistă a prestat pentru regimul Iliescu-Roman, emiţând cel putin un mandat de arestare în alb şi ascunzând sub preş ororile de la Magurele. Detalii despre caz, AICI. În acelaşi proces, au fost acuzaţi şi jurnaliştii Radu Tudor şi Mihai Gâdea, pentru “crearea unei campanii de presă defăimătoare”, respectiv a unei postări pe blogul lui Radu Tudor şi unei emisiuni la Antena 3 în care a fost prezentat şi un document de pe Roncea.Ro. Mandela Macovei ne cere (doar) 10.000 de euro de căciulă, ca să acopere golul lăsat în pereţii asociaţiei de locatari M10 după ce Autoritatea Electorală Permanentă i-a confiscat sumele obţinute prin finanţare ilegală în timpul campaniei electorale (circa 70.000 de euro dosiţi de anti-coruptă în fundul conturilor PayPal).

Monica Macovei a venit cu o martoră miorlăită, care ar fi trebuit să dovedească “prejudiciul moral” suferit de Mandela de Dâmboviţa şi care s-a dovedit în final că este o subalternă servilă a frauduloasei europarlamentare pe bani negri, pe numele ei de angajată cu ora Stancu Constantinescu Marilena. Avocatul Antenei 3 a arătat că persoana respectivă este o “martoră de serviciu” fiind folosită şi în alte procese în care a repetat ca de pe bandă exact aceleaşi afirmaţii, printre care şi că “Duoamna Monica Macovei a fost foarte-foarte supărată” şi dintre care cea mai simpatică o veţi afla în final. Subalterna Marilena a susţinut, cu mâna pe Biblie, că, “în urma articolelor de pe blogurile lui Victor Roncea şi Radu Tudor, reclamanta a trebuit să dea explicaţii în Parlamentul European… pentru că, din păcate, titulatura de procuror comunist în România are o conotaţie nu foarte bună”… 🙂 Iată încă o confirmare, consemnată în scriptele nemuritoare ale instanţelor româneşti, despre celebritatea blogului Roncea.Ro şi în Parlamentul European 🙂 .

O altă aberaţie, sesizată corect de avocatul lui Radu Tudor şi Mihai Gâdea, a fost că Monica Macovei a fost “foarte supărată” şi pentru că “blogurile pârâţilor” şi televiziunea în cauză nu i-au oferit un Drept la Replică, afirmaţie stimulată chiar de avocata tovarăşei fost procuror comunist, o anumită Nicoleta Popescu, cu o prestaţie la fel de jalnică ca şi Cererea agramată de chemare în judecată întocmită împreună cu Mandela Băsescu Minus Udrea. Întrebată de doamna Judecător dacă Monica Macovei sau vreo altă subalternă a solicitat acest Drept la Replică, răspunsul, cunoscut de noi, a fost stupefiant pentru instanţă: “Nu!”. “Deci nu l-aţi cerut?”, a repetat contrariată doamna Judecător, pentru a primi acelaşi răspuns rostit de gura păcătoasei din secta Martorii lui Mandela. Adică “Duoamna” Monica Macovei voia să-i publicăm un Drept la Replică inexistent şi chiar fără să ni-l ofere, nici măcar în varianta sa invizibilă. O pretenţie în ton cu cererea de chemare în judecată: orwelliană!

Avocatul ziariştilor de la Antena 3 a arătat în pledoaria sa că vorbim despre un proces intentat pentru delict de opinie. Jurnaliştii au arătat, în principal, doar că, potrivit declaraţiei Monicăi Macovei, emisă de aceasta cu ani în urmă şi publicată de Victor Roncea din Dosarul lui Mihai Chiţac – ale cărui file se aflau deja pe internet -, preluată apoi de Radu Tudor şi Antena 3, aceasta a susţinut, textual, că la Unitatea de la Magurele în care au fost aduşi protestatarii din Piaţa Universitătii reţinuti ilegal de catre mineri şi organele FSN în 13 – 15 iunie 1990 “NU a văzut nici un act de violenţă“, ceea ce a fost caracterizat drept un neadevăr cras. “Vina” ziariştilor este, aşadar, că şi-au permis să susţină contrariul, bazându-se pe afirmaţiile martorilor oculari, victimele mineriadei regimului Iliescu-Roman, sistem din care Monica Macovei făcea parte, ca membru al unui organ de represiune al acestuia, cum a fost Procuratura în primii ani de după 1989, aservită total FSN, continuatorul PCR.

Am întrebat-o şi eu pe martoră dacă poate să indice articolul meu, pe care l-a catalogat în declaraţia sa, iată, mincinoasă, drept “defăimător”. Martora, cam tută, s-a întors neputincioasă spre avocată care a lălăit că e articolul prezent în Cererea de chemare în judecată, care este de fapt un fel de adunătură de maculatură despre “Opera civică” a Mandelei Macovei, pe vreo 178 de pagini. Evident, avocata pare să fie din aceeaşi specie ca şi reclamanta, pentru că articolul indicat şi prezent la Dosar, din data de 9 iulie 2014, este cel în care eu redau emisiunea si postarea lui Radu Tudor din 8 iulie 2014, respectiv acesta: Să ne aducem aminte cine este Monica Macovei cu Radu Tudor, despre mineriada din iunie ’90, şi Victor Roncea, despre “dreapta” din PE: “Rămân alături de asociaţia ACCEPT şi comunitatea de gay, lesbiene, bisexuali şi trisexuali” (Iată, o nouă marfă bună intrată în analele instanţelor româneşti, pentru posteritate). Tâmpenia la care nu au putut răspunde persoanele responsabile de ea este în ce consta aportul meu “defăimător” la o preluare a unei postări şi cum ar fi putut Radu Tudor şi Mihai Gâdea să preia un document şi să citeze o postare pe care eu am publicat-o după emisiunea lor. În realitate, postarea la care face referire Radu Tudor în articolul său, practic locul de unde a preluat documentul cu citatul Monicăi Macovei folosit de Mihai Chiţac în apărarea sa, datează din 13 iunie 2013 şi este aceasta: Amintiri din Piata Universitatii cu fratii Roncea. Jurnalul Garnizoanei Bucuresti din 13 – 15 iunie 1990, martorii, rebeliunea legionara a lui Ion Iliescu si complicitatea la crima a lui Andrei Plesu si Monica Macovei. FOTO/DOCUMENTE. După cum se vede, este vorba strict de fotografii şi documente din arhivele Ligii Studenţilor, Civic Media, Ziaristi Online şi Roncea.Ro. Aceasta nu înseamnă cu nu subsemnez 100% consideraţiilor lui Radu Tudor despre Monica Macovei, după cum am şi declarat public.

Eu, ca “vinovat fără vină”, m-am apărat singur. Pledoaria mea a fost, în esenţă, următoarea:

Vorbesc în calitate de persoană care a fost arestată în timpul Mineriadei din 13-15 iunie 1990 şi care a asistat la violenţele comise în locul în care am fost deţinut ilegal, Unitatea de Jandarmi de la Măgurele, orori săvârsite inclusiv de către procurori, colegii doamnei Monica Macovei. De asemenea, precizez că sunt martor şi parte vătămată în Procesul Mineriadei, care tocmai a fost redeschis la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în baza plângerilor şi mărturiilor mele deschizându-se mai multe dosare de catre Parchetul Militar.

În ceea ce priveşte această Chemare în judecată, ea este complet aberantă. Doamna avocat şi martora Monicăi Macovei au afirmat că eu aş fi publicat un “articol defăimător”, pe care chipurile îl prezintă în acest Dosar voluminos. Dacă vă uitaţi la pagina 22, “articolul defăimător” care mi se atribui mie este preluarea emisiunii de la Antena 3 şi a articolului lui Radu Tudor, cu care, de altfel, sunt întru totul de acord. În acest articol, Radu Tudor afirmă că republică un document postat pe site-ul meu, Roncea.Ro. Deci este vorba de un document şi nu de un “articol defăimător”, în măsura în care Monica Macovei nu-şi face de fapt autocritica, documentul în cauză fiind o reproducere a unui interviu ce-i aparţine, publicat de Evenimentul Zilei în urmă cu mai multi ani. Documentul nu reprezintă, aşadar, nici un fel de interpretare, pentru a putea fi catalogat ca “făimător” sau “defăimător”. Documentul în cauză a fost folosit de Mihai Chiţac, fostul Ministru de Interne al Regimului FSN Iliescu-Roman, în apărarea sa, în cadrul procesului în care a fost acuzat pentru crimele din 13-15 iunie, tocmai pentru a se demonstra, prin afirmaţiile Monicăi Macovei, că nu au existat violenţe în Unitatea de la Măgurele.

În al doilea rând, în urma contestării gălăgioase a Monicăi Macovei a propriilor sale afirmaţii, interpretate în stil orwellian, cum că cei reţinuţi nu ar fi comis violenţe împotriva gardienilor lor, s-au ridicat mai multe voci abilitate, în apărarea actului nostru jurnalistic şi a adevărului istoric. Astfel, Simona Ionescu, jurnalist profesionist cu 25 de ani de presă, în prezent redactor şef la Evenimentul Zilei, a publicat un articol în care îşi oferă propria sa mărturie prin care se atestă că Monica Macovei a emis cel puţin un mandat de arestare în alb în timpul Mineriadei din 13-15 iunie 1990. Mai mult, avocata Alice Drăghici, fostă procuror şi colegă de birou cu Monica Macovei, în anii ’90, şi chiar naşa sa de cununie şi naşa de botez a fiului ei – deci o persoană foarte apropiată de reclamantă – a prezentat public mărturia sa că Monica Macovei, ca procuror în Sectorul 1 al Capitalei, a contribuit la arestarea manifestanților din 13-15 iunie 1990.

Nu în ultimul rând, eu însumi, ca fost deţinut ilegal în acest centru carceral abuziv, invocat în declaraţia Monicăi Macovei ca loc de odihnă, linişte şi pace, pot certifica faptul că la Unitatea de la Măgurele reţinuţii au fost bătuţi sistematic atât de jandarmii în termen şi cadrele de conducere ale fostei unităţi de Securitate cât şi de colegii procurori ai doamnei Monica Macovei.

Vă mulţumesc şi aştept cu încredere să triumfe adevărul.

PS: Am renunţat să solicit o expertiză psihiatrică asupra Monicăi Macovei după ce martora a afirmat, ca şi în precedentele sale declaraţii de martor, din alte procese, că Mandela de Dâmboviţa, preşedinta tuturor homosexualilor (foto sus via Facebook), a plâns în hohote urmărind Antena 3 şi citind blogurile noastre. Expertiza ne-a asigurat-o, gratis, chiar martora…

Doi ani cu Părintele Justin în Ceruri. Pomenirea de la Petru Vodă. FOTO/VIDEO

Video Petru-Voda.Ro: P.S. Calinic Botoşăneanul – Cuvânt de laudă Sfinţilor închisorilor. P. Hariton Negrea despre Sfinţii români

Pomenirea de 2 ani a Parintelui Justin Parvu - Foto Roncea Ro
Sa multumim tuturor celor care s-au nevoit ca aceasta aniversare sa se implineasca intru bucurie si dragoste, asa cum si-a dorit, fara indoiala, Parintele!

Pomenirea de 2 ani a Parintelui Justin Parvu 1 Foto Roncea Ro
Pomenirea de 2 ani a Parintelui Justin Parvu 2 Foto Roncea Ro
Pomenirea de 2 ani a Parintelui Justin Parvu 3 Foto Roncea Ro
Pomenirea de 2 ani a Parintelui Justin Parvu 4 Foto Roncea Ro
Pomenirea de 2 ani a Parintelui Justin Parvu 5 Foto Roncea Ro
Pomenirea de 2 ani a Parintelui Justin Parvu 6 Foto Roncea Ro
Pomenirea de 2 ani a Parintelui Justin Parvu 7 Foto Roncea Ro
Pomenirea de 2 ani a Parintelui Justin Parvu 8 Foto Roncea Ro
Pomenirea de 2 ani a Parintelui Justin Parvu 9 P Hariton - Foto Roncea Ro
Pomenirea de 2 ani a Parintelui Justin Parvu 10 Foto Roncea Ro

Pomenirea de 2 ani a Parintelui Justin Parvu 12 Foto Roncea Ro
Pomenirea de 2 ani a Parintelui Justin Parvu 13 Foto Roncea Ro
Pomenirea de 2 ani a Parintelui Justin Parvu 14 Foto Roncea Ro

Dumnezeu sa-l odihneasca impreuna cu Sfintii Sai!

Vesnica lui pomenire!

Despre Sfintii Inchisorilor si Parintele Justin:

RomaniaTV:

Stire AGERPRES: Mii de pelerini participă, la Mănăstirea Petru-Vodă, la slujba de pomenire a părintelui Iustin Pârvu

Şapte zile la Telejurnalul TVR cu fraţii Roncea despre Fenomenul Piaţa Universităţii şi cei 25 de ani de la Mineriada din 13 – 15 iunie 1990. VIDEO

Victor Roncea TVR Piata Universitatii 1990 - 2015 Mineriada 13 - 15 iunieÎncepând de ieri Telejurnalul TVR prezintă, timp de şapte zile, o serie de reportaje speciale despre Fenomenul Piaţa Universităţii şi Mineriada din 13-15 iunie 1990, realizată de cunoscutul jurnalist al televiziunii naţionale Cristian Răuţu. Victor Roncea, dar şi fostul pro-contra băsist George Roncea, printre cei intervievaţi. Felicitări TVR!

TVR a creat şi pagina specială de Facebook.com/Mineriada.Video de la primul reportaj, mai jos:

Vedeţi şi:

Iată ştirea TVR:

Piaţa Universităţii – Zona liberă de neocomunism. După 25 de ani

Se împlinesc 25 de ani de la Mineriada din 13-15 iunie. Televiziunea Română difuzează o serie de materiale despre evenimentele de atunci, evenimente care ne-au schimbat radical destinele. Violenţele inimaginabile acum au fost declanşate de ceea ce numim “Fenomenul Piaţa Universităţii”. Iată cum s-a născut unul dintre cele mai îndelungate proteste din lume.

Primele alegeri după Revoluţie erau anunţate pentru data de 20 mai 1990. 73 de partide şi formaţiuni politice erau, oficial, în cursă. De aceea, Bucureştiul era zilnic scena mitingurilor electorale şi a demonstraţiilor.

La data de 22 aprilie erau programate două mitinguri şi un marş.

Un incident minor a dus la decizia de blocare a circulaţiei, care apoi a creat fenomenul Piaţa Universităţii.

Pe 24 aprilie, Liga Studenţilor a dechis balconul şi a declarat “Zona liberă de neocomunism”.

Pe 22 aprilie au rămas în Piaţă nici 10 oameni. Peste 3 zile aveau să vină  30.000.

Mai mult, la Stiri.TVR.Ro

Urmăriţi campania AICI.

Pentru mărturii despre 13 -15 iunie 1990 intraţi pe MINERIADA.NET, site creat de colegii noştri de la GID

Placă în memoria lui Nichifor Crainic la 75 de ani de la intrarea gânditorului ortodox în Academia Română. FOTO/INFO

Acad. Eugen Mihaescu si Placa Acad. Nichifor Crainic - Vasile Conta - 3-5 Bucuresti 2015 - Foto Victor RonceaLa 75 de ani de la primirea teologului, ziaristului şi scriitorului Nichifor Crainic în Academia Română, cel mai înalt for de cultură al naţiunii a ţinut să-i omagieze memoria instalând o placă pe clădirea în care marele gânditor – şi fost deţinut politic – a trăit şi a creat aproape 15 ani din viaţă, cam tot atâţia cât a fost apoi închis de comisarii sovietici ai organele bolşevice de ocupaţie şi represiune. În apartamentul din strada Vasile Conta 3-5, Nichifor Crainic a avut şi sediul redacţiei prestigioasei reviste GÂNDIREA. Profesor universitar la Seminarul Teologic din București (unde ar merita să i se ridice un bust) și la Facultatea de Teologie din Chișinău, Nichifor Crainic străluceşte în galeria mărturisitorilor români ce-şi aşteaptă, cuminţi, în Ceruri, locul şi în sinaxarele Bisericii Ortodoxe Române. Merituoasa iniţiativă a aparţinut renumitului grafician şi academician Eugen Mihăescu (foto), obţinând aprobarea întregului prezidiu de conducere al Academiei Române fiind apoi aplaudată şi aprobată de Primarul General al Capitalei şi toţi responabilii în domeniu. Felicitări!

Montare Placa Acad. Nichifor Crainic - Vasile Conta - 3-5 Bucuresti 2015 - Foto Victor Roncea

Anul trecut s-au împlinit 125 de ani de la naşterea teologului-martir, ocazie cu care cercetătorul Florin Duţu a scos la lumină o serie de mărturii, documente şi fotografii inedite din Dosarele CNSAS şi ANIC. Acelaşi cercetător pasionat a publicat recent, în premieră, înregistrări audio cu Radu Gyr, Nichifor Crainic şi Pan Vizirescu cât şi Discursul Părintelui Dumitru Stăniloae la aniversarea de 80 de ani a academicianului Nichifor Crainic, totodată reeditând şi lucrarea fundamentală de memorii “Zile albe, zile negre…” apărută la Editura Floare Albă de Colţ.

Portalul MĂRTURISITORII publică la această aniversare şi excepţionalul Discurs al lui Nichifor Crainic la primirea în Academia Română, în urmă cu 75 de ani: ELOGIUL LUI OCTAVIAN GOGA.

Foto/Info: Victor Roncea

Placa Acad. Nichifor Crainic - Vasile Conta - 3-5 Bucuresti 2015 - Foto Victor Roncea

Larry Watts, atacat din cuibul cu viespi

Istoricul american Larry Watts a stârnit multe cuiburi cu viespi încă de dinainte de a-şi fi publicat primul volum al trilogiei sale dedicate politicii externe şi de securitate a României, în relaţie, în special, cu Pactul de la Varşovia şi Statele Unite. Asociaţia Civic Media a fost onorată să publice în premieră fragmente din această lucrare încă din 2009. “Fereşte-mă, Doamne, de prieteni“, s-a intitulat, vizionar, prima parte a trilogiei sale, epuizată rapid şi retipărită într-un număr impresionant de ediţii. Apropierea de data publicării celei de-a treia cărţi, care cuprinde şi momentul 1989 intrând şi în perioada 1990-1992, obligă anumiţi vectori versaţi să reia atacurile ad hominem iniţiate de fostul nomenklaturist comunist şi propagandist marxist-leninist Vladimir Tismăneanu, care a recunoscut, dintr-o greşeală, în timp ce critica acerb primul volum al lui Larry Watts, că, de fapt, nici nu-l citise… Un istoric român a ajuns acum, iată, să atace dintr-unul din cuiburile cu viespi opera expertului american mai ceva ca un «“prieten” natural» al României, pregătind terenul contestării ultimului volum. Modul în care o face cât şi unul dintre locurile în care a fost publicat – şi despre care am aflat recent – ne face să punctăm, aplicat, incorectitudinea si necinstea vectorului, mai ales când spaţiul în care sunt prezentate criticile-dezinformări se doreşte a fi unul academic. O istorie lungă pe care, însă, suntem nevoiţi să o semnalăm, pentru adevărul istoric despre România:

Integral la Ziaristi Online

Palmyra, oraşul antic al oltenilor, văzut de Victor Roncea. FOTO GALERIE

ISIS in PalmyraIunie 2010 m-a prins pe drumul Damascului, alături de jurnaliştii Ion Cristoiu, Vlad Teodorescu şi Eliza Frâncu. Oraşul antic Palmyra, azi ocupat de forţele internaţionalist-teroriste de distrugere a Orientului, cunoscute după acronimul ISIS (foto sus via BN24), a fost unul dintre obiectivele noastre (vizionat la o temperatura de peste 40 de grade). Nu am avut un aparat foto performant dar cred că merită totuşi să redau câteva imagini din posibilul viitor oraş dispărut… A rezistat 2000 de ani. Oare va fi şters de pe hartă de aceşti distrugători anti-creştini de sorginte contrafăcută? Un fapt inedit: directorul de la acea vreme al extraordinarului sit studiase în… România!

În august 2010 am publicat în revista Glob Express un reportaj din care redau partea – interesantă, cred eu – ce priveşte Palmyra:

Pe drumul matasii, de la Palmyra la Sarmisegetuza

Nici deplasarea prin desert nu trebuie ignorata, mai ales cand trece printr-o oaza de cultura si civilizatie ca orasul antic Palmyra, popas pe “drumul mătăsii” (singurul loc unde cresc palmieri in Siria, de unde provine de altfel si numele copacului). Printre ruinele pline de incarcatura istorica il gasim pe directorul complexului muzeal Palmyra, dr. Khalil Al Hariri, care ne intampina cu un “bine ati venit!” neaos, cu accent oltenesc. Colegul nostru Vlad Teodorescu l-a cunoscut pe “nea Khalil” in Romania, unde istoricul si-a luat doctoratul, dupa studiile universitare de la Bucuresti. Lui i se datoreaza faptul ca una dintre limbile folosite in muzeu intr-un film documentar de prezentare este romana.

De ce sunt mai colorati oltenii

Pasionatul istoric, a carui sotie se numeste precum frumoasa si puternica regina care a adus faima Palmyrei, Zenobia, este autorul unei teze care ne poate explica de ce unii olteni au un aspect mai… oriental. Conform lucrarii sale – “Ritualurile religioase palmyriene. Studiu de caz: rolul lor in Dacia” – 4000 de arcasi din Palmyra au insotit legiunile romane ale lui Traian pana in Dacia, unde, dupa batalii, s-au si stabilit, atrasi de frumusetea locurilor. Foarte putin s-au mai intors, dupa cum stau dovada inscriptiile de pe cateva pietre funerare din Palmyra, care atesta incursiunea lor in Dacia.

“Astfel, o inscripţie de la Agora Palmyrei, din anul 141 d. Hr, menţionează numele unui militar palmyrian, Alpios Abjar, iar alta numele de Titus Ulius, care indică şi existenţa unei unităţi de arcaşi palmyrieni şi, de asemenea, a unei unităţi militare de la Dunăre”, ne explica dr Hariri, care mai aminteste si de existenta unor altare dedicate zeitatilor siriene. Descoperiri similare exista in Romania si chiar si la Sarmisegetuza, ne mai spune directorul. Se pare insa ca palmyrienilor le-a placut cel mai mult in zona sesului si a Dunarii, asa explicandu-se si de ce unii olteni sunt mai colorati la fata, glumeste istoricul.

Portalul Ziaristi Online va publica un rezumat al Tezei de doctorat a profesorului Hariri (oare ce-o mai face acum?…).
In Palmyra - Syria - Foto Victor Roncea 01
In Palmyra - Syria - Foto Victor Roncea 02
In Palmyra - Syria - Foto Victor Roncea 03
In Palmyra - Syria - Foto Victor Roncea 04
In Palmyra - Syria - Foto Victor Roncea 05 (more…)

Peste 10.000 de români îi cer Patriarhului Canonizarea Părintelui Arsenie Boca – Sfântul Ardealului. Petiţia lor a fost depusă în atenţia PF Părinte Daniel, a Sfântului Sinod şi a Comisiei pentru Canonizarea Sfinţilor Români

Parintele Arsenie Boca - Sfantul Ardealului - ColoRostariuPreafericirii Sale, Părintele Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române,

Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române,

Comisiei Sinodale pentru Canonizarea Sfinţilor Români

 

Preafericirea Voastră Părinte Patriarh,

 

Dăm slava lui Dumnezeu pentru mulţimea martiririlor şi mucenilor ortodocşi români care sfinţesc pământul României şi bucură Cerul şi oastea îngerească. Între aceştia, cum bine ştiţi, se numără cei cunoscuţi deja drept “Sfinţi ai Închisorilor”, mărturisitori ai dreptei credinţe strămoşeşti, care şi-au închinat sau chiar sacrificat întreaga viaţă pentru Sfânta Cruce, altarul jertfei Mântuitorului nostru, Iisus Hristos.

Printre marii duhovnici mărturisitori ai României, la loc de cinste se află, după cum ne arată cu prisosinţă evlavia populară, şi Părintele Arsenie Boca, mijlocitor al rugăciunilor a sute de mii, dacă nu chiar milioane de români, aşa cum stau mărturie pelerinajele de la mormântul său de la Sfânta Mănăstire Prislop.

La 25 de ani de la plecarea la Domnul a Părintelui Arsenie Boca, pătimitor al închisorilor comuniste, pe 28 noiembrie 2014, am înaintat în spaţiul public o cerere de canonizare a Sfinţiei Sale, pentru a se adăuga, pe lângă copleşitoarele şi nenumăratele mărturii despre minunile sale care conduc la evlavia cunoscută la nivel naţional, şi o astfel de rugăminte scrisă, la Dosarul de Canonizare aflat în atenţia Comisiei Sinodale pentru Canonizarea Sfinţilor Români.

Până la Înălţarea Domnului, Ziua Eroilor Neamului, peste 10.000 de români au semnat această Petiţie, pe care v-o înaintăm alăturat, cu plecăciune. În cele peste 1000 de comentarii ale Petiţie se regăsesc o multitudine de mărturii personale privin minuni săvârşite de prigonitul văzător cu duhul Părinte Arsenie.

Vă rugăm, aşadar, să primiţi Cererea noastră, alături de cele mai călduroase urări de putere duhovnicească, pentru slujirea poporului binecredincios şi întru ridicarea trainică şi cât mai grabnică a Sfintei Catedrale a Mântuirii Neamului.

Fie ca la 105 ani de la naşterea celui supranumit deja de popor “Sfântul Ardealului”, pe 29 septembrie anul acesta, calendarul Bisericii Ortodoxe Române să înmugurească şi să bucure credincioşii cu un nou Sfânt Român.

Cu fiască supunere,
Victor Roncea
Preşedinte-fondator Asociaţia Civic Media

La Înălţarea Domnului, 21 Mai 2015

Cei care doresc să mai semneze o pot face aici: Pentru Canonizarea Părintelui Arsenie Boca – Sfântul Ardealului. Mulţumim tuturor!

Notă: Demersul nostru se constituie în  a doua scrisoare a laicatului ortodox ce se adauga dosarului de analiza in vederea canonizarii Parintelui Arsenie Boca după ce, prin scrisoarea nr. 71 din 25 septembrie 2014, Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici şi Victime ale Dictaturii din România (AFDPR), cerea Patriarhiei Romane canonizarea Parintelui Arsenie Boca. (cititi aici)

Vedeţi şi: Mormântul Părintelui Arsenie pregătit pentru canonizare? Emisiune despre canonizarea Sfântului Ardealului. VIDEO B1 TV. Petiţia pentru Patriarhia Română mai poate fi semnată până de Înălţare. Monahul Arsenie Boca la Sf. Munte Athos

FOTO UNICE de la înmormântarea Părintelui Arsenie Boca. 7000 de români cer în scris Patriarhiei Române canonizarea Sfântului Ardealului. Cercetătorul Florin Duţu a întocmit o posibilă Anexă pentru viitorul dosar de canonizare. DOCUMENTE

ABSOLUT INEDIT: Părintele Arsenie Boca fotografiat de Securitate la parastasul lui Nichifor Crainic. Fotografia a fost descoperită de cercetătorul Florin Duţu în Arhiva CNSAS. Petiţia pentru Sfântul Ardealului a depăsit 3000 de semnături

Legendarul General Radu Theodoru a mai înfăptuit o minune: Troiţă pentru ostaşii români de la Cotul Donului la Mănăstirea Comana de Ziua Eroilor 2015. Supravieţuitor: “Să scrieţi că… am dat mâna cu dom’ Mareşal Antonescu!”

Troita Cotul Donului Comana - General RADU THEODORU  General (r) FLORIAN TUCA si ION NICA PAIU supravietuitor

Astăzi, 21 Mai, de Înălţarea Domnului şi Ziua Eroilor, s-a înfăptuit sfinţirea monumentului celor 250.000 de romani jertfiţi la Cotul Donului în 1942, în Marele Război îndreptat împotriva bolşevismului ateu şi pentru Reîntregirea Naţională, ne informează Victor Dogaru, care ne oferă şi fotografia de mai sus.

În frumoasa imagine de la evenimentul de dezvelire a Troiţei îi avem, de la stânga la dreapta, pe domnul General (r) RADU THEODORU (92 de ani, autorul celebrelor carţi “România ca o pradă” şi “Urmaşii lui Attila” – PDF), în costum naţional pe unul dintre ultimii supravieţuitori ai bătăliei de la Cotul Donului, ION NICĂ PAIU (95 de ani) şi pe General (r) dr. FLORIAN TUCĂ (87 de ani, cunoscut istoric militar).

Iniţiativa ridicării primului monument comemorativ în memoria ostaşilor români morţi la Cotul Donului aparţine inimosului şi neobositului general Radu Theodoru, fiind susţinută de Părintele Arhimandrit Mihai Muscariu de la Sfânta Mănăstire Comana, cât şi de alţi patrioţi. Dezideratul final este înălţarea unei Troiţe chiar pe locul bătăliei, unde pe locul de veci al atâtor români nu se află ridicată nici măcar o cruce.

Detalii, pe site-ul realizat de Emilian Stoenică, CotulDonului. Acţiunea domnului General Radu Theodoru a fost inspirată de lucrarea “Cotul Donului 1942: eroism, jertfă, trădare” (Chişinău, 2012) promovată de energicul cercetător basarabean dr. Vasile Şoimaru şi la Bucureşti şi realizată de acesta împreună cu Iosif Niculescu, Gheorghe Pârlea şi Roxana Iorgulescu-Bandrabur, la 70 de ani de la bătălia împotriva duşmanului bolşevic.

În continuare redăm un fragment emoţionant din acestă lucrare, extras din capitolul IV al cărţii, intitulat „Ei au supravieţuit măcelului de la Cotul Donului. Şi încă sunt în viaţă, ca să ne povestească…” şi semnat de învăţătorul Gheorghe Pârlea. Reportajul a fost realizat în vara lui 2012 în două sate din judeţul Iaşi.

Să scrieţi că… am dat mâna cu dom’ Mareşal Antonescu!

„Între supravieţuitorii luptelor de la Cotul Donului şi Stalingrad, patru dintre ei trăiesc, cu privilegiul unui supliment de vârstă dăruit de Cel de Sus, în comuna Mirosloveşti, judeţul Iaşi. Bravii ostaşi de la Cotul Donului îşi duc povara bătrâneţii depănându-şi amintirile de război pe băncuţele de la poarta gospodăriilor aflate acum în grija copiilor, ajunşi şi ei în pragul neputinţei aduse de vârstă.

În satul Soci din comuna amintită îşi au gospodăriile Ion (Nică) Paiu, de 92 de ani, şi Mihai Dascălu, de 91 de ani, iar în satul Miteşti, fraţii Eugen şi Vasile Isachi, primul de 91 de ani, iar celălalt de 92 de ani. Faptul de a-i prinde în viaţă chiar în acest an comemorativ al luptelor amintite şi de a-i intervieva ne-a prilejuit o emoţionantă lecţie de istorie vie, dincolo de răceala abstractă a documentelor.

Fraţii Vasile şi Eugen Isachi îl aveau pe Frontul de la Răsărit şi pe cel de-al treilea frate, pe Ion, care n-a avut norocul să scape cu viaţă. L-a sfârtecat o schijă undeva în Bucovina, în timpul retragerii. Cei doi fraţi întorşi acasă au fost şi ei răniţi la picioare şi la mâini. «Era să fim ca-n poezia aceea a lui George Coşbuc: Trei, Doamne, şi toţi trei!», ne surprinde veteranul. Şi tot el ne înştiinţează: «Dar să ştiţi, măi băieţi – între «băieţii» cărora li se adresa, doi trecuseră binişor de 60 de ani – că la Mirosloveşti a fost o mamă care şi-a smuls părul din cap strigând: Trei, Doamne, şi toţi trei!». Şi moş Eugen, schiţând o grimasă ce tindea spre plâns, le pronunţă numele celor trei flăcăi mândri ca brazii, căzuţi tustrei la Cotul Donului: Ion, Gheorghe şi Costache Păduraru. Apoi, bătrânul veteran, atins în zona aceea sensibilă a memoriei sale, născută din cea mai crudă experienţă umană, schimonosit de accesele de plâns, ne uimeşte prin trăinicia faptelor asimilate în mintea omului simplu. «Am văzut iadul pe pământ. Trăgeam cu puşca doar să alung moartea; moartea era rusul. Tovarăşul meu bun, soldatul Potop Alexandru, şi-a prăpădit de tot tăria şi s-a împuşcat singur în cap, ca sa moară repede. Pe dom’ colonel Gumă l-au luat prizonier sub ochii mei. Priveam din tranşeu, cu cei care mai erau vii, cum l-a prins ceata de partizani ruşi. Colonelul avea deja infiptă în spate ţeava de automat rusesc şi n-avea-ncotro. Dacă trăgeam, murea de glonţul nostru. La câteva ceasuri mai încolo, într-un răgaz pentru adunat răniţii, că erau gemete şi strigăte de ajutor şi în româneşte, şi în ruseşte, ne-am repezit, în atac condus de dom’ capitan Armeanu, ca să-l salvăm pe colonel. Îşi săpa singur groapa. Asta făcea ofiţerul nostru când l-am găsit. Am pus ruşii pe fugă, dar l-am lăsat zălog morţii pe dom’ căpitan Armeanu, în prăpădul care tocmai pornise, cu tancurile şi aviaţia. O schijă cât un grăunte îl nimeri chiar în inimă. Aproape nu se vedea pe unde i-a înţepat pieptul. Au murit atunci şi dom’ locotenent cololonel Sorescu, şi sublocotenentul Popescu… Of! A fost mai grea lupta la retragere decât la înaintare. Doamne! Cum se mai ruga la mine un soldat basarabean, cu pântecele flenduri, să-l împuşc! Şi n-am putut …». De-aici încolo n-a mai putut scoate nicio vorbă moş Eugen. Plânsul său ne-a copleşit şi pe noi. Ne simţeam vinovaţi că am răscolit jarul din sufletul celui pe a cărui suferinţă trăim fără merite care să ne pună în cumpănă viaţa. La plecare, i-a revenit puterea ca să strige dupa noi, cu o nedisimulată mândrie: «Să scrieţi că… am dat mâna cu dom’ Mareşal Antonescu!». (Sursa: Historia)

Info: Roncea.Ro: Foto: Victor Dogaru

Citiţi şi: Vasile Soimaru via Raoul Sorban: La Cotul Donului au murit 150.000 de romani din Armata Romana si 100.000 de romani din Armata ungara. INFO / FOTO / VIDEO

Troita Comana - Cotul Donului -General RADU THEODORU  General (r) FLORIAN TUCA si ION NICA PAIU supravietuitor

NU-L UITAŢI! Doi ani fără Profesorul Gheorghe Buzatu, fratele Basarabiei, titanul istoriografiei româneşti şi redescoperitorul Istoriei adevărate a României

Doamna-Stela-Cheptea-si-Prof-Gh-Buzatu-2012-Foto-Cristina-Nichitus-Roncea“Înfrânt nu eşti atunci când sângeri
Sau ochii plini de lacrimi ţi-s:
Adevăratele înfrângeri
Sunt renunţările la vis.”

Profesorul Gheorghe Buzatu de Cristina Nichitus Roncea

NU-L UITAŢI !

Astăzi, 20 mai, se împlinesc doi ani de când Prietenul, Colegul, Profesorul Gh. Buzatu ne-a părăsit. Pentru cei apropiaţi au fost doi ani care au trecut greu, lipsiţi de prezenţa, ajutorul, munca şi autoritatea Profesorului, de bunătatea, de îngăduinţa, dar şi de fermitatea celui care ştia. În tot acest timp am căutat să ne adunăm, să încercăm să menţinem, pe cât posibil, un anume nivel al investigării fenomenului istoric, aşa cum am fost obişnuiţi, să nu facem rabat la calitatea cercetării, să nu neglijăm rostirea documentului. În anii ce au trecut mulţi colegi şi prieteni ai Profesorului ne-au fost aproape. Au scris studii şi lucrări importante onorându-i astfel memoria. Tuturor le mulţumim pentru cele scrise, pentru documentele tipărite şi pentru ideile comunicate. Gh. Buzatu se uita totdeauna spre viitor, el scria cu speranţă pentru acel timp necunoscut lui în care neamul nostru îşi va găsi împlinirea. Pentru acea împlinire fiecare contribuţie a noastră este o cărămidă pentru edificiul nemuririi româneşti. Invităm pe colegii, prietenii, doctorii şi foştii studenţi să scrie un studiu ce va fi cuprins într-un nou volum care va fi publicat,  spre sfârşit de an, în amintirea Profesorului. Tot spre viitor a privit şi familia lui Gh. Buzatu, care, în anul ce a trecut, s-a nevoit a ridica o cruce pentru cei ce se vor întreba unde odihneşte istoricul Gh. Buzatu. Acolo! Sub o piatră de granit împodobită cu tricolor.

Slujba de pomenire şi sfinţirea monumentului se va face sâmbătă, 23 mai 2015, ora 10,30. Aşteptăm să ni se alăture toţi cei care l-au iubit şi apreciat. Suntem convinşi că sufletul lui Gh. Buzatu va primi toate gândurile bune ce se vor îndrepta spre memoria lui de oriunde din lume.

Stela Cheptea

Via Roncea.Ro
Foto: Cristina Nichitus Roncea

Citiţi şi: Doi ani fără Profesorul Gheorghe Buzatu. Testamentul lăsat Românilor: ISTORIA SĂ JUDECE

„În faţa morţii neclintit,
N-aveai ce o ruga,
Ai lăcrimat şi i-ai zâmbit
Ca şi la nunta ta”.

“Pământul meu, cum spune si-n izvoade,

l-a scris pe harta lumii Dumnezeu,

şi câţi prin veacuri au venit să-l prade

îl simt si-acum pe piept cât e de greu.

De-aceea când cobor legat în fiare,

împovărat de vina cea mai grea,

cu fruntea-n slavă gem din închisoare:

– Nu-s vinovat fată de tara mea.”

Powered by WordPress

toateBlogurile.ro

customizable counter
Blog din Moldova