Hristos cel înviat – temelia unirii între Dumnezeu şi oameni! Pastorala Inalt Preasfintitului Teofan, prin harul lui Dumnezeu arhiepiscop al Iaşilor şi Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei
Statului îi revin respectarea legii şi a îndatoririlor cetăţeneşti, iar Bisericii, respectiv lui Dumnezeu, îi dăruim trupul şi sufletul. De aceea creştinul trebuie să lupte pentru drepturile fundamentale ale credinţei sale.
Iubiţi sufletele voastre: lăsaţi copiii să se nască! Daţi-le dreptul la viaţă şi dreptul la Viaţă veşnică. Ei sunt daruri de la Dumnezeu. Duminica, de sărbători, de ziua lor, de drag, în zori şi înainte de culcare, la masă, în vacanţă, în fiecare ceas, dăruiţi-le copiilor voştri pe Dumnezeu: Evanghelia, Credinţa, Botezul, Ortodoxia, Tainele, Viaţa.
NOU: Acest articol a fost eliminat la cererea autoarei, din smerenie. Publicam in schimb un poem nemuritor care vizeaza starea in care se afla azi, la fel ca si ieri, Parintele Justin:
“Adevărat, adevărat vă zic vouă: cel ce ascultă cuvântul Meu şi crede în Cel ce m-a trimis are viaţă veşnică şi la judecată nu va veni, ci s-a mutat din moarte la viaţă“.
“Pentru a înţelege mai bine crâmpeiele de viaţă bisericească – monastică, în primul rând – coborârea la obârşie este necesară. Una din caracteristicile creştinismului românesc este pătrunderea şi răspândirea învăţăturii lui Hristos de-a lungul unei lungi perioade, de la timpurile apostolice la încheierea etnogenezei românilor.
Dacă în cazul bulgarilor, ungurilor, ruşilor, de pildă, cunoaştem momentul, când un conducător politic – ţar, rege, mare cneaz – a impus creştinismul poporului său, românii apar dintru început ca un popor creştin. Miracol şi enigmă, întocmai ca şi continuitatea daco-romană, apoi română, la nord de Dunăre, în perioada migraţiilor (secolele III-XIII) s-ar putea repeta. În fapt însă, difuzarea creştinismului şi formarea poporului român au fost două procese concomitente, care s-au asociat în chipul cel mai strâns. Creştini am fost de când am apărut ca neam.
În Evul mediu, în lumea creştină, orice autoritate politică, era, în mod obligatoriu, dublată de una religioasă: alături de voievod, cneaz, rege stătea un prelat – episcop, mitropolit sau, la nevoie, un stareţ care-şi dobândise o autoritate spirituală. Când s-au întemeiat domniile româneşti, voievozii au avut alături ierarhi recunoscuţi de Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol.
Aşa cum creştinarea românilor s-a desfăşurat pe tăcute şi neştiute, tot astfel, în împrejurări care rămân în obscuritate, în spaţiul carpato-dunărean, organizarea bisericească s-a aflat sub semnul hesihasmului (isihasmului), acel curent, care, originar încă din secolele IV-V, s-a afirmat plenar în secolul al XIV-lea prin învăţătura Sfântului Grigore Palama. Obiectivul lui era înălţarea, prin asceză, a omului până la perceperea luminii taborice, a strălucirii Mântuitorului, vădită în Schimbarea la Faţă. Atingerea unei trepte atât de înalte, de curăţie sufletească şi de comunicare cu Dumnezeu, pe Care „a-L vedea nu este cu putinţă oamenilor”, cerea o forţă spirituală, capabilă să lupte cu ispitele şi să găsească, prin rugăciunea neîncetată, calea spre Domnul.”
“E pt mine si o mare onoare dar ma simt, o spun cu toata sinceritatea, nevrednic dupa ce am auzit cuvantul acesta care nu este numai un cuvant de prezentare a unei carti dar este si un cuvant de invatatura al parintelui Justin, pentru ca parintele Justin a ilustrat ceea ce dumneavoastra veti gasi in albumul doamnei Cristina Nichitus Roncea in ceea ce priveste viata monahala. A exprimat, as spune, in esenta ei, aceasta traire in solitudinea manastirii. Si eu, care in tinerete, in copilarie, am vrut si eu sa imbratisez preotia, dar m-am considerat exact cum si in seara aceasta ma consider nevrednic sa vorbesc dupa parintele Justin, m-am considerat nevrednic de haina preoteasca, am primit cu mare bucurie invitatia aceasta pe care mi-a facut-o doamna Nichitus Roncea si Editura Compania de a prefata volumul care se lanseaza in aceasta seara in fata dumneavoastra. Si am privit acest album in primul rand ca un istoric, fiindca pentru noi, istoricii, aceste imagini reprezinta niste izvoare, niste surse pentru cercetare. (…)
Cartea aceasta ne va fi de acum, asa cum spunea parintele Justin adineauri, ne va fi noua un indreptar si un indrumar in cunoasterea vietii manastiresti.
Pentru ca in momentul de fata, cred ca marea problema a fiecarui crestin este felul in care noi ne racordam la viata care ne inconjoara. Cred ca dumneavoastra ati observat, a devenit un loc comun sa se vorbeasca despre secularizare dar nu este numai secularizarea veacului acestuia, e faptul ca impotriva Bisericii, impotriva crestinismului in general,se duce o adevarata ofensiva. Eu intotdeauna semnalez faptul ca la Craciun si la Pasti iau revistele care apar in Occident si sub pretextul acesta, al prezentarii, care sunt rezultatele cele mai noi in ce priveste cercetarea inceputurilor crestinismului, a predicii Mantuitorului, a activitatii apostolilor, se strecoara cu foarte mare dibacie necredinta. Se pune sub semnul indoielii tot ceea ce este temeiul de baza al credintei noastre, se pune sub semnul intrebarii si se sadeste in sufletul credinciosului indoiala. In afara de aceasta, este ofensiva care se duce prin presa, prin televiziune, o viata care nu mai are nici un fel de norme morale, care sa o stapaneasca, sa o controleze, sa o impiedice sa alunece in pacat. Si as spune ca in momentul de fata este, eu nu ma sfiesc sa o spun, o ofensiva diavoleasca impotriva Bisericii.
Or, pentru aceasta noi trebuie sa gasim arme cu care sa luptam impotriva celor care vor sa ne distruga credinta. Si pentru a putea gasi aceste arme as spune ca arsenalul nostru ramane invatatura lui Hristos, asa cum este ea pastrata in manastirile noastre ortodoxe pentru ca in manastirile noastre ortodoxe este aceasta traire profunda, de identificare cu invatatura divina care, intradevar, este o armura pe care o avem impotriva acestor ispite diavolesti.”
Eugen David, liderul opozitiei ecologiste din Rosia Montana: “Pe mine nu mă interesează de comunitate şi nici de aşa-zisele beneficii pentru România, pe mine mă interesează de mine. Mă piş pe ea de criză!”
Ceea ce vă cer, domnule ministru şi stimaţi membri ai Guvernului, dacă este fezabilă exploatarea de la Roşia Montană şi credeţi că prin creare de locuri de muncă facem un bine României, daţi rapid avize, sigur, în deplină cunoştinţă de cauză; dacă nu, spuneţi “nu” investitorului, pentru că fiecare zi în care întârziem şi plimbăm actele de la o instituţie la alta ne va costa enorm în viitorul proces.
Jean Valvis: Am descoperit in Romania o bijuterie unica la nivel mondial – Apa minerala cu 0 nitrati ! AQUA Carpatica a initiat un demers de schimbare a cadrului legislativ ce reglemeteaza industria apelor minerale, in speta HG 1020/2005, referitor la etichetarea apelor minerale imbuteliate.
„Cuvântul Libertăţii”, primul cotidian din regiunea Oltenia, în parteneriat cu Universitatea din Craiova, Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman”, Baroul Dolj şiEditura RAO, organizează, la Craiova, lansarea volumului „Fereşte-mă, Doamne, de prieteni. Războiul clandestin al blocului sovietic cu România”, al istoricului american Larry L. Watts. Prezentarea cărţii va fi urmată de o dezbatere şi o conferinţă de presă, care vor fi susţinute de autor. Evenimentul va avea loc miercuri, 11 aprilie 2012, ora 12.00, în Sala Albastră a Universităţii din Craiova.
Un editorial al directorului Cuvantului Libertatii:
Cunoscut deja în România pentru succesul primului volum al lucrării „Fereşte-mă, Doamne. de prieteni… Războiul clandestin al blocului sovietic contra României”, istoricul american Larry Watts pregăteşte deja, pentru tipar, volumul al doilea, în care detaliază acţiunile coordonate de serviciile secrete sovietice, în colaborare cu ale celorlalte state membre ale Tratatului de la Varşovia, împotriva Bucureştiului, în perioada 1978-decembrie 1989. Sub titlul „România – prinţul hoţilor”, revista „Magazin istoric”, numărul pe luna februarie, publică un episod despre generalul Pacepa – KGB, mai exact demascarea dezinformărilor şi „măsurilor active” întreprinse în SUA de agentul Moscovei şi Budapestei, de către serviciile speciale americane. Cotrobăind prin arhive, consultând documentele declasificate ale CIA, după ce le consultase pe cele ale STASI şi ale Securităţii române, Larry L. Watts, cu expertiză în materie, ne pune pe tavă adevăruri greu de contestat, menite a înlătura o ceaţă „dorită” în clarificarea unor stări de lucruri, cu care s-a confruntat regimul comunist de la Bucureşti, În permanenţă. Abordări în acest sens, chiar de dată recentă, au mai avut şi alţii, notabilă fiind lucrarea „Zid de pace, turnuri de frăţie” (Ed. Compania, 2011, autori Mircea Maliţa şi Dinu C. Giurăscu). Fără a acorda bonusuri Bucureştiului, Larry Watts spune adevăruri incomode, care, clasificate la un moment dat, nu puteau fi opuse dezinformării practicate de Ioan Mihai Pacepa. În consecinţă, „măsurile active”, care înfăţişau România ca fiind duplicitară şi hoaţă – ironie, în mai mare măsură decât ţările loiale Moscovei – au continuat să păcălească multă vreme după ce informaţia pe care se bazau fusese devoalată. Lista ziariştilor, analiştilor, diplomaţilor şi politicienilor păcăliţi de campania „măsurilor active”, personificate de Pacepa, a inclus ziarişti foarte influenţi, analişti profesionişti, politicieni din Washington, inclusiv puternicul şef al Comitetului pentru relaţii externe al Senatului, Jesse Helms, şi chiar pe preşedintele Ronald Reagan. Pacepa a căutat să compromită şi reputaţia unor oficiali ai SUA implicaţi în „relaţiile speciale” româno-americane, care manifestau simpatie faţă de ţara noastră, care îşi adusese contribuţia diplomatică, cu maximă discreţie, dar consistentă, la medierea finalului războiului din Vietnam şi apropierea americano-chineză. Oricum, americanii implicaţi în menţinerea parteneriatului cu România au devenit persoane pentru care serviciile de informaţii din ţările Tratatului de la Varşovia manifestau un interes deosebit şi deloc prietenos. Acestea au avut un sprijin şi din partea unor agenţi dubli ai Securităţii române. După ce profitase din plin de avantajele poziţiei avute în regimul comunist, Ion Mihai Pacepa a şters-o, pur şi simplu, în SUA, inducând în eroare, o vreme, serviciile speciale din această ţară şi lăsându-i pe cei care avuseseră vreo tangenţă cu el să suporte consecinţele defecţiunii. Ridicată la rang de dizidenţă, laşitatea lacomă a lui Pacepa a găsit un suport maxim în decizia Curţii Supreme de Justiţie din România, salutată, la vremea respectivă, de Valeriu Stoica, care l-a declarat nevinovat, bun pentru posteritate. Volumul doi al lucrării „Fereşte-mă Doamne de prieteni…” a lui Larry Watts îl aşează acolo unde îi era locul: între trădători. Probabil, adevăratul verdict, greu de contestat, şi într-adevăr… „reparatoriu”.
Îndelung aşteptată, aprins dezbătută înaintea traducerii şi publicării la Editura RAO, cartea istoricului american Larry Watts „Fereşte-mă, Doamne, de prieteni – Războiul clandestin al blocului sovietic cu România” – urmăreşte derularea relaţiilor ruso-române, de la Războiul din 1877-1878 până în 1978, cu precădere acţiunile serviciilor de informaţii de pe ambele laturi ale Cortinei de Fier…Citeşte mai mult »
Se intampla in Romania. Un membru al “militiilor spirituale” ale “ayatollahului” Tismaneanu, infiltrat cu succes chiar in sanul Colegiului CNSAS, este sustinatorul unui manifest comunistoid cu titlu pompos de “Raport”, in care se solicita nici mai mai mult nici mai putin decat desfiintarea Colegiului CNSAS. Adrian Cioflanca, bursier Soros provenit din brigazile rosii ale IICCMER si GDS, celula Iasi, dupa un stagiu de perfectionare in “Comisia Tismaneanu” a ajuns membru cu girofar al Colegiului CNSAS desi este semnatar al “Raport”-ului in cauza in care cere dezintegrarea propriului sau loc de munca. In limbaj tehnic, misiunea lui este cea de “cartita”. Cu toate ca a devenit si membru al Grupului de raspandaci de pe Facebook ai “Raport”-ului compus de asa-zisa “Militie Spirituala” a guruletului Mircea Toma, Cioflanga nu a uitat insa sa se intereseze unde este casieria CNSAS pentru a-si ridica cele 40-50.000.000 de lei plus sporuri si daca exista prima de Pasti, desi religia sa este incerta spre deloc.
Turbulentele declansate in interiorul si in jurul CNSAS sunt condimentate de “Militia Spirituala” cu amenintari de recurgere la violente specifice anarhistilor Soros, recte gruparea “Anonymus”, prin indemnuri tovarasesti la “occupy CNSAS”. Tinta agentilor lui Tismaneanu si Toma pare, doar la prima vedere, Corneliu Turianu, secretarul Colegiului CNSAS. Un scandal asemanator s-a derulat si in 2006, prin intermediul acelorasi agitatori, cand Traian Basescu a fost huiduit pentru prima oara in cariera sa de presedinte pentru faptul ca venise la CNSAS ca sa sustina candidatura judecatorului Corneliu Turianu la sefia Colegiului. Militienii lui Toma au descoperit in persoana lui Turianu “ultimul comunist al tarii” care trebuie decapitat in numele luptei de clasa a societatii civile multilateral dezvoltate. Sceneta lor ridicola se joaca de abia acum, la 12 ani de la infiintarea CNSAS si dupa ce fostii activisti PCR, sefi de Grupe de Partid si propagandisti UTC, Mircea Dinescu si Andrei Plesu, si-au luat adio de la Colegiu iar cel despre care se intreba Traian Basescu de ce-o fi primit de la Nicolae Ceausescu Ordinul Muncii RSR a raposat. Se vede treaba, fostul judecator Corneliu Turianu, sustinut de PDL, este vinovat, de fapt, pentru ca nu a candidat, ca si colega lui, Monica Macovei, fosta procuroare PCR pe peroanale si prin WC-urile Garii de Nord, direct la Parlamentul European.
“Sub lozinca Ne pregatim de ocuparea CNSAS-ului folosita de „presedintele” Militiei Spirituale, Mihail Bumbes, pentru instigarea la desfiintarea Colegiului CNSAS, se ascunde de fapt interesul infiltrarii in Colegiul CNSAS a candidatului PNL pentru acest Colegiu, Alexandru Muraru, care este de fapt fratele geaman al lui Andrei Muraru, membru activ al Militiei. Altminteri, mi-e foarte greu sa inteleg propunerea de desfiintare a Colegiului CNSAS cand unul dintre initiatori urmareste sa obtina un loc acolo.”, scrie Corneliu Turianu intr-o pozitie publica cu un titlu care lasa de inteles ca stie mai multe: “Militienii vor (cel putin) un loc in Colegiul CNSAS“.
Si acum ajungem la partea mai grava a analizei, la miza reala a gruparii la care facem referire sub numele generic de “Aripa Sovietica” a PDL. Pentru ca ce observam: in noul Colegiu al CNSAS, dl Corneliu Turianu, Virgiliu Leon Ţârău şi Adrian Cioflâncă au fost propusi, tustrei, din partea grupurilor parlamentare PDL din cele două camere ale Parlamentului. Cu toate acestea, pozitia lui Corneliu Turianu de secretar al Colegiului CNSAS este contestat de un fel de Cristi Preda nou venit, Adrian Cioflanca, impotriva oricarei discipline si reguli de bun simt fata de partidul care l-a sustinut si care a decis si pentru el si pentru mai experimentatul sau coleg.
Cu alte cuvinte, in interiorul aceluiasi partid, impotriva sustinerii presedintelui Romaniei manifestata inca de la inceputul primul sau mandat fata de Corneliu Turianu, se ridica o gasca de “intelectuali”, sprijinita in PDL de avocatul GDS si al ALRO Slatina, Valeriu Stoica, si in “societatea academica” de Vladimir Tismaneanu si ai lui. Sa notam ca Adrian Cioflanga este fost membru al Comisiei Tismaneanu, fost director al IICCMER, bursier Soros, navetist la Budapesta, “membru fondator” al GDS – Iasi si membru activ al “Societatii Academice din Romania”, SAR-ul Tatianei Alina Mungiu. Pe scurt, “Aripa Sovietica”.
Frunzarind penibilitatea de “Raport” a militienilor “societatii civile” sare in ochi si “planul de bataie” al Gruparii GDS-IICCMER, miza despre care vorbeam: “Colegiul trebuie desfiinţat şi înlocuit cu un director general, ajutat de doi adjuncţi, aleşi prin concurs pe un mandat de 3/5 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului o singură dată. Directorul general al CNSAS trebuie să fie un specialist în istorie recentă, bun cunăscător (sic!) al administraţiei şi să fie acreditat academic.” Cam cui credeti ca i se potriveste portretul asta de robotel, in viziunea militienilor “spirituali”, daca nu chiar cartitei noastre din sanul Colegiului?!
Studiind si cine face parte din aceasta gasca croncanitoare sare, din nou, in evidenta, acelasi cotet: IICCMER-ul lui Volodea Tismaneanu. Iata dovezile: In Grupul Facebook ce poarta numele “Raport”-uletului care cere desfiintarea Colegiului – “CNSAS la răscruce: Eliberăm trecutul din prezent” – ii gasim pe cei mai de soi membri ai “societatii civile”: de la Mircea Toma la comunistii CriticAtac si “nascutii in URSS” Vasile Ernu si Igor Casu – bursierul ICR care s-a opus la Chisinau manualului de Istorie a Romanilor in favoare unei istorii edulcorate de inspiratie euro-sovietica – si membrii Comisiei Tismaneanu Stelian Tanase si Cristian Vasile. In fruntea lor troneaza Adriean Cioflanca, cu titlul de membru al Colegiului CNSAS (vezi foto sus).
Administratorul Grupului, dupa cum se observa (tot foto sus) este un anume Stefan Bosomitu (foto mai jos), la randul sau membru al IICCMER. Dupa cum arata CV-ul sau de pe site-ul Institutului lui Tismaneanu, pana in 2007 a fost profesor de istorie la Şcoala cu clasele I – VIII din Hărpăşeşti, jud. Iaşi. Din 2007 a devenit, brusc, “expert IICCMER”. Tare, nu?! Platit de Guvernul Romaniei ca sa ne expertizeze noua comunismul, Stefan Bosemitu e un spirit liber. La manifestatiile din Piata Universitatii impotriva Guvernului a fost in primul rand, cel putin o saptamana, alaturi de “salvatorii” Rosiei Montane (vezi foto), urland impotriva sefului sefului lui. IICCMER-istul anti-CNSAS e si un bun povestitor. Care se revolta destul de repede insa, mai ales cand n-are ce bea. Iata una din povestile sale despre munca si piata. Piata Universitatii, 2012. “În drum spre casă, venind de la birou, pe la orele 17:00, am intrat într-un market de pe lângă Şcoala Centrală. Printre altele, mi-am pus în coş şi 2 beri… La casă, mi s-a spus că ei nu mai au voie, începând cu ora 5, să vândă băuturi alcoolice. Mi-au arătat şi ei, scuzându-se, hârtia pe care le-o adusese Poliţia cu puţin timp în urmă… În România lui Boc şi Băsescu… nici bere nu mai poţi bea după ora 5, dacă stai în centru… Idioţii ăştia nu îşi dau seama că prin astfel de măsuri nu fac altceva decât să sporească nemulţumirea… “, comenteaza, doct, expertul dlui Tismaneanu.
Reteaua e mica. Fotografia sa de prostestatar convins este realizata de un anume Mihai Burcea, la randul sau “expert IICCMER” chiar in cadrul departamentului condus pana nu demult de Adriean Cioflanga, actualul membru al CNSAS care vrea sa-l surpe din interior ca sa aiba pe ce ruine sa puna steagul sovietic (atentie la fotografi, sa nu fie prins cu toate ceasurile fostilor membri ai Colegiului la mana!), Numitul Mihai Burcea este insa nu numai “expert” al IICCMER-ului lui Tismaneanu dar si unul din lidericii… “Militiei Spirituale”, organul de lupta al “societatii civile” Soros. Si cercul s-a inchis.
No (more) comment. Doar o amintire de familie: pe cand nici nu era inscrisa oficial,”Militia” lui Tismaneanu si Toma organiza ca grupare clandestina ilegalista aprigi dezbateri despre legea lustratiei la sediul Facultatii de istorie. Suntem in 11 mai 2006. Decoratul in munca socialista “Ticu” Dumitrescu traia iar Mircea Dinescu iesea cu masa la aer liber, in fata CNSAS. “Militienii” nostri anti-pro-anti-comunisti nu erau deranjati de legaturile celor doi cu PCR si “organele”, unele mai estice ca altele. Ei doar dezbateau, pe atunci. Alaturi de: Ovidiu Nahoi, Cosmin Gusa, Adrian Cioroianu, Crin Antonescu, Zoe Petre, Stejarel Olaru, s.a. Ce mai: toata gasca cea vestita a intregului… Kremlin!
Sa-mi spuneti va rog daca sunt fotogenici! :)))
Si un bonus, de “Raport final” alias “Soviet Story”: Neintamplator, acelasi Adrian Cioflanga, CNSAS-ist anti-CNSAS, a dezbatut (si el) cate-n luna si in stelele Kremlinului, cu nici doua saptamani in urma, sub organizarea IICCMER-ului lui Tismaneanu, alaturi chiar de lidericiul sef al “Militiei Spirituale”, Andrei Muraru! Mai era ceva de demonstrat?
Au vreo vina pentru aceasta solidaritate sordida de care dau dovada fiii ticalosilor bolsevici, satrapii kominternisti (am numit trei mai sus)? Nu stiu. Dar Fanus Neagu se intreba la randul sau: “Eu ce vina am? Ca tata a fost pe front cu cinci copii acasa si s-a intors cu prada de razboi o duzina de chibrite si doua sticle de benzina?! Macar de mi le-ar fi lasat mostenire sa dau peste ei, sa le pun la sediul lor!”
Uniunea Social-Liberală este o construcţie politică artificială, conjuncturală, creată cu un singur scop: câştigarea alegerilor. Nu are absolut nicio legătură cu ce înseamnă cetăţeanul şi nevoile sale.
Cel puţin într-o privinţă, preşedintele a avut dreptate: ni s-a umplut ţara de experţi. Fel de fel de experţi care vin pe la televiziuni să-şi dea cu părerea, care mai de care, despre evenimente şi fapte, cu o morgă dată de greutatea argumentelor şi cunoştinţelor lor. Mai ales în preajma unor date cruciale, a împlinirii unor ani de la anumite evenimente importante pentru istoria noastră, ecranele televiziunilor sunt invadate de aceşti experţi istorici, strategi sau militari.
Szakáts István, eco-agitatorul Clujului, are planuri mari: vrea sa puna “fraierii folositori” ai lui Lenin si Soros la treaba si sa transforme organizatia para-civila “Salvati Rosia Montana” intr-un partid politic, dupa modelul “Frontului Salvarii Nationale”.
Senatorul Iulian Urban, demisionar din PDL dar inca afiliat grupului acestei formatiuni, spune ca are informatii ca fostii sai colegi pregatesc revenirea la votul pe liste, scrie Ziare.com. Pentru Monica Macovei e aboslut normal, ea insasi fiind o listaca ca aleasa pe liste la Parlamentul European, la fel ca recent extirpatul Cristi Preda.
Din ce în ce mai des invocă “moldoveniştii” în viaţa publică criteriul “anexării” Basarabiei de către România. Coloratura roşietico-bolşevică îi împiedică să pronunţe cuvântul unire, descoperind impudica tendinţă de a o echivala cu raptul din 1812. Printre rânduri mai răzbate incitarea mascată la ură între ruşi şi români.
La trecerea în rezervă, în 29 august 2006, AIR ocupa funcţia de „şef de Direcţie” în SRI. AIR a executat astfel un salt acrobatic din graţiile lui Iulian Vlad în acelea ale unui Traian Băsescu interferând, degajat, agende principial incompatibile: şeful statului a creditat, simultan, atât „colectivul” ticsit de securişti din tagma lui AIR, cât şi „comisia Tismăneanu” care, în „Raportul Final”, considera Securitatea ca pe un „instrument al terorismului de stat”.