Posts Tagged ‘Civic Media’

Rezistenţa lui Eminescu la crimă. Seria restituiri din ziare interzise. Un editorial de Victor Roncea din ZIUA

Mihai Eminescu - 1878 - Fotografia 2 - Societatea JunimeaRezistenţa lui Eminescu la crimă (seria restituiri din ziare interzise)

“Orice s-ar intampla cu neamul romanesc, oricate dezastre si suferinte ne-au fost urzite de Dumnezeu, nicio armata din lume si nicio politie, cat ar fi ea de diabolica, nu va putea sterge Luceafarul lui Eminescu din mintea si din sufletul Romanilor”. “Dragostea neamului romanesc pentru cel mai mare poet al sau” este “setea lui de nemurire”. O spune Mircea Eliade.
Si nu este Eliade cel tanar care dogorea de misticismul Miscarii Legionare, ci Eliade omul religios pe deplin confirmat, care scrie aceste randuri la un 15 ianuarie, 1975, in ziarul romanilor din exil “America”. Tot Eliade ingrijise o “Editie de pribegie a Poesiilor”, la Paris, in 1949, a carei prefata se incheia cu urmatorul indemn, cu privire la scrierilelui Eminescu: “Pastrati-le bine; este tot ce ne-a ramas neintinat din apele, din cerul si din pamantul nostru romanesc”.
Daca rezistenta romaneasca din exil pastra lucrarile lui Eminescu ca pe sfintele moaste, in schimb, in tara, cea mai mare parte din creatia lui Eminescu, de poet dar si, mai ales, de jurnalist si ganditor national, era pusa la index de bolsevici. Eminescu integral a devenit interzis in Romania invadata, la ordinele comisarilor bolsevici ai culturii romane, gen Brucan sau Rautu, conform unor directive ale NKVD destinate tarilor care intrau sub ocupatia sovietica. Ordinele erau clare: eliminarea oricaror valori nationale si inlocuirea acestora cu melanjul sovietic, azi “globalist”, in toate domeniile, sub atenta indrumare a agentilor kominternului.
In Romania s-au mai putut publica operele politice si jurnalistice ale lui Eminescu de abia dupa 45 de ani de la instaurarea comunismului, in 1989, la 100 de ani de la moartea ganditorului luptator. Si atunci, cu scandal si presiuni care au implicat inclusiv organele de Securitate, de ambele parti, cea a sustinatorilor lui Eminescu, cum ar fi marele eminescolog academicianul Dimitrie Vatamaniuc, dar si de cea a detractorilor lui Eminescu. Istoricii si cercetatorii care recompun astazi istoria comunista, amintesc, in noua “Scanteie”, cum securistii se temeau ca publicistica lui Eminescu ar putea avea – si atunci, ca si in urma cu 100 de ani – consecinte pe plan international, respectiv ca ar fi putut afecta “relatia bilaterala a Romaniei cu Uniunea Sovietica si cu Israelul”. Incercarea de blocare a publicarii volumui X din “Opere” s-a lasat cu lupte subterane grele ale unei adevarate miscari de rezistenta nationala din institutii, care a reusit, prin mijloace romanesti, sa fenteze autoritatile comuniste si, in memoria marelui ganditor national, sa-i publice opera la comemorarea centenarului mortii sale, in urma cu 20 de ani.
Astazi a devenit cunoscut, prin documente de arhiva ascunse timp de peste un secol, ca Eminescu era talonat agresiv atat de Ohrana tarista cat si de serviciile speciale ale imperiului Austro-Ungar, pentru articolele sale nationaliste din Timpul si activitatea sa secreta din cadrul Societatii Carpatii, care avea drept obiectiv reunirea Romaniei, “refacerea Daciei Mari”. De aici i se trage si “moartea civila”, survenita la 28 iunie 1883, cand este arestat cu violenta, intrand in istoria care inca se scrie drept primul ziarist roman persecutat politic si supus practicilor de reprimare prin abuzuri psihiatrice si dezinformari grosolane despre viata sa, devenite ulterior o practica uzuala a regimurilor totalitare. Cu atat mai mult, este o datorie a fiecarui roman sa-l redescopere pe Eminescu militantul gazetar.
La 120 de ani de la uciderea lui Eminescu, inca neelucidata complet, mai exista si astazi tentative de asasinare a lui Eminescu din partea unor “brucani” sau “arioni”, cum spunea chiar Eminescu, dupa numele unui ministru al vremii, care, ca si azi, in ce priveste majoritatea guvernantilor Romaniei, actiona impotriva intereselor nationale. Dar daca Iorga il defineste pe Eminescu drept “expresia integrala a natiunii romane” si Tutea afirma ca “Eminescu e romanul absolut – suma lirica de mari voievozi”, cine are timp sa se aplece la sasaitul pigmeilor daca nu chiar pigmeii? Sfidandu-i pe toti ucigasii sai, Eminescu renaste an cu an in fiecare constiinta si suflet romanesc, dupa cum spune Eliade. Parafrazandu-l pe Eminescu in apararea Bisericii, dintr-un editorial din Timpul de acum 130 de ani, putem spun ca cine il sapa pe Eminescu “poate fi cosmopolit, socialist, nihilist, republican universal si orice i-o veni in minte, dar numai roman nu e”.

Victor Roncea, ZIUA
Iunie 2009

Adenda:

Misiune indeplinita

Adevarul despre Eminescu - George Roncea - Civic Media

In 2007, Asociatia Civic Media lansa o dezbatere nationala asupra vietii, luptei si mortii lui Eminescu. George Roncea scria “Adevarul despre Eminescu” (https://www.civicmedia.ro/adevarul-despre-eminescu/), George Damian publica documente inedite despre urmarirea militantului pentru “Dacia Mare” de catre securitatea austro-ungara (www.civicmedia.ro/eminescu-urmarit-de-securitatea-austro-u…/) iar eu aratam cum a fost ucis Eminescu, primul jurnalist detinut politic din istoria presei romanesti, conform cercetarilor eminescologilor Nae GeorgescuNae Georgescu si Constantin Barbu (https://www.civicmedia.ro/cum-a-fost-ucis-eminescu/ si https://www.civicmedia.ro/eminescu-si-geopolitica-marii-neg…/). Presa de pe vremea aceea relata cine a declansat dezbaterea: https://www.civicmedia.ro/jurnalul-national-despre-cazul-em…/. In 2010 aceasta incepe sa circule: https://www.civicmedia.ro/ziare-com-a-preluat-dezbaterea-ci…/. In 2016, dezvaluirile noastre au devenit fapte cunoscute si relatate la fiecare aniversare sau comemorare a Romanului Absolut. Multumim, Eminescu!

PS: Am mai facut si asta: https://www.mihai-eminescu.ro/

Carte de Vizita Mihai Eminescu - Prim Redactor Timpul

Luptătorul bucovinean Vasile Ilica a plecat Acasă. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Cercetatorul Vasile Ilica decorat de Ministerul Apararii Nationale la cererea Civic MediaStimate domnule Roncea,

Vă anunț cu regret că istoricul și veteranul de război Vasile Ilica a decedat în data de 20 octombrie 2015, la ora 4 dimineaţa, cu doar puţin timp înainte de a împlini 91 de ani.

Din 2012, autoritățile ucrainiene i-au interzis intrarea în Ucraina, fapt care s-a petrecut chiar în perioada de Paști – imediat după comemorarea Masacrului de la Fântâna Albă – când domnul Ilica mergea înspre satul natal și când a fost oprit la graniță. Motivul : ducea cărți pentru românii abandonați din ținutul natal. S-a adresat președinților Băsescu și Iohanis pentru rezolvarea interdicției abuzive, în dorința de a revedea ținuturile natale. A fost tratat cu vorbe frumoase, în realitate cu dispreț, și nu s-a rezolvat nimic. 

Poate veți face cunoscut acest episod tragic din viața legendei vii a bucovinenilor abandonați.
Cu respect,
un frate bucovinean,
dr. ing. Dan Ciobanu

O veste extrem de tristă. De patru ani, bătrânul erou nonagenar Vasile Ilica încerca să-şi revadă casa părintească, să-şi îngrijească mormintele părinţilor, la o vârstă la care şi el se pregătea de marea trecere spre veşnicie. În patru ani, România, stat NATO şi membru UE, nu a reuşit să-şi pună în drepturile sale legitime un cetăţean venerabil-model, în ciuda acordurilor internaţionale încălcate de Ucraina prin această interdicţie abuzivă, impusă în dispreţul ajutorului necondiţionat pe care Bucureştiul îl acordă Kievului pe plan politic.
Cazul emblematic al veteranului Vasile Ilica, cercetător asiduu al crimelor sovietice împotriva românilor din Bucovina natală, demonstrează fără tăgadă impotenţa totală a celor care susţin că reprezintă România de azi şi poziţia lor reală de figuranţi penibili ai scenei europene şi internaţionale.
Zeci de memorii şi de scrisori de ajutor a adresat Vasile Ilica Ministerului Afacerilor Externe şi Preşedinţiei României, împreună cu organizaţiile societăţii civile care l-au sprijinit, de-a lungul a două mandate, de la Băsescu, “apărătorul” românilor de pretutindeni, la Iohannis, cel cu “ţara înapoi”.
Tot ce mai speram şi mai spera acum bătrânul luptător era să-i expire interdicţia de cinci ani. Mai avea un an.
Acum are libertatea de a merge ACASĂ!

Înmormântarea a avut loc joi, 22 octombrie, la cimitirul Rulikovschi din Oradea, capela Hasas.

IN MEMORIAM VETERAN VASILE ILICA (1924-2015)

Nãscut la 11 noiembrie 1924 în Broscãuţii Noi, raionul Storojineţ, regiunea Cernãuţi, din nordul Bucovinei, se stabileşte la Oradea în anul 1952. De profesie constructor, format la Şcoala de Ofiţeri de Geniu a Armatei Române, exersat în dispozitive militare de luptã, colonelul VASILE ILICA documenteazã şi semneazã ca vrednic scriitor de istorie cele opt cãrţi rãmase posteritãţii, aducând luminã şi mãrturii prin titluri incitante: Martiri şi mãrturii din nordul Bucovinei, Momente din istoria zbuciumatã a Bucovinei, Bucovina pe calea reântregirii, Bucovina abandonatã, Bucovina noastrã, Basarabia la întâlnire cu istoria…Toate cãrţile argumentând nedreptatea unei istorii a suflãrii româneşti greu încercatã în Bucovina şi Basarabia de masacre, deportãri, întemniţãri şi dezrãdãcinãri. Exprimând sensibil prin sufletul lui bucovinean, soarta neânţeleasã pe deplin nici astãzi a acestei pãrţi de Românie, doritã de imperii cu ţari şi împãraţi, cu protocoale neştiute şi rãzboaie, cu urme şi rãni sângerânde încã. Şi-a dedicat viaţa activitãţii de studiere şi cercetare a istoriei Bucovinei şi Basarabiei, scriind, cercetând, editând…

Anul 2015 a fost pentru VETERANUL VASILE ILICA, un an al onorurilor:

Ministerul Apãrãrii Naţionale i-a conferit medalia în aur şi brevetul „Emblema de Onoare a Armatei României – cu însemn de pace“, la manifestarea publicã organizatã de A.N.C.M.R. Bihor la Liceul Teoretic „Aurel Lazãr“. A participat la manifestãrile naţionale de la Memorialul Victimelor Comunismului şi Rezistenţei din Sighetul Marmaţiei, la Marghita sãrbãtorind Ziua Unirii Principatelor Române, la Bucureşti la festivitatea acordãrii Premiului “Mile Cãrpenişan”, la Oradea la manifestarea Asociaţiei Morãriţa de comemorare a consulului general Mihai Marina, unde a susţinut o alocuţiune publicã, etc.

Publicarea celor 6 liste cu 222 de deţinuţi politici bucovineni (români, ucrainieni, evrei, polonezi) care se aflau la data de 22 iunie 1941 în închisoarea din Cernãuţi, fiind executaţi în secret de cãtre NKVD-ul sovietic şi îngropaţi apoi pe teritoriul fostului Cimitir militar român din Cernãuţi, în cartea „Momente din istoria zbuciumatã a Bucovinei“, a însemnat interdicţia intrãrii în Ucraina, pentru o perioadã de cinci ani, decizie care expira în 15.12.2016!

Duce cu el în mormânt aceastã nedreptate şi rãutate a autoritãţilor ucrainiene de astãzi, neputinţa şi dezinteresul autoritãţilor române neimplicate în anularea acestei decizii securiste, poate tocmai sã rãmânã mai puţin rãu în lumea noastrã! Cu suferinţa cã nu a putut sã vadã, sã îngrijascã „livada şi casa natalã din Broscãuţii mei, de lângã Cernãuţi, din Ucraina…“

Cu un an în urmã la serbarea împlinirii celor nouãzeci de ani, prietenul nostru, VETERANUL VASILE ILICA, o carte de istorie trãitã, un istoric autentic prin tot ce a scris despre neam şi Ţarã, cu lacrimi în ochi se ruga sã-L ţinã Domnul, sã apuce sã mai vadã odatã, icoana din sufletul sãu, Bucovina natalã… România lui neuitatã…

Dumnezeu Sã-ţi rânduiascã odihna cea meritatã aproape de Îngerul Neamului Românesc pe care atât de mult l-ai iubit şi slujit! Rãmas bun prietene drag,

VETERAN VASILE ILICA!

Asociaţia Morãriţa – Oradea

Uniunea Regionalã a Românilor din Dreapta Tisei – Ucraina

Asociaţia Naţionalã a Veteranilor de Rãzboi – Filiala Bihor

Direcţia de Culturã Bihor

Cenaclul Literar „Barbu Ştefãnescu Delavrancea“

Redacţia revistei Familia Românã – Baia Mare

Biblioteca Judeţeanã „Gheorghe Şincai“ – Bihor

Asociaţia Cultural Patrioticã „Avram Iancu“ Marghita

Biserica Albã – Marghita

Biserica Buna Vestire Oradea

Societatea „Mihai Eminescu“ din Cernãuţi

Asociaţia Studenţilor şi Elevilor Basarabeni – Filiala Oradea

A.N.C.M.R. – Filiala Bihor

Asociaţia Culturalã Pro Basarabia şi Bucovina Bihor

Fundaţia Academia Civicã – Bucureşti

Asociaţia Civic Media – Bucureşti

Basarabia-Bucovina.Info

Societățile românești din regiunile Cernăuţi şi Transcarpatica

Citiţi: ,,VASILE ILICA – patriot român, prigonit de statul fără istorie ucrainean”, a plecat în veșnicie

Ziaristi Online: Moartea unui mare Român, interzis în Ucraina şi abandonat de MAE: veteranul Vasile Ilica, purtător al Emblemei de Onoare a Armatei României, în aur

Dl Vasile Ilica distins de Familia Romana - Foto Gheorghe Petrila - Basarabia-Bucovina.Info

 

105 ani de la naşterea Sfântului Ardealului. O nouă Cerere către Patriarhie pentru Dosarul de Canonizare al Părintelui Arsenie Boca

Parintele Arsenie Boca - Sfantul Ardealului - ColoRostariuPreafericirii Sale, Părintele Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române,

Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române,

Comisiei Sinodale pentru Canonizarea Sfinţilor Români

 

Preafericirea Voastră Părinte Patriarh,

Dăm slava lui Dumnezeu pentru mulţimea martiririlor şi mucenilor ortodocşi români care sfinţesc pământul României şi bucură Cerul şi oastea îngerească. Între aceştia, cum bine ştiţi, se numără cei cunoscuţi deja drept “Sfinţi ai Închisorilor”, mărturisitori ai dreptei credinţe strămoşeşti, care şi-au închinat sau chiar sacrificat întreaga viaţă pentru Sfinta Cruce, altarul jertfei Mântuitorului nostru, Iisus Hristos.

Între aceştia se numără, după cum ne arată cu prisosinţă evlavia populară, şi Părintele Arsenie Boca, mijlocitor al rugăciunilor a sute de mii, dacă nu chiar milioane de români, aşa cum stau mărturie pelerinajele de la mormântul său de la Sfânta Mănăstire Prislop.

La 25 de ani de la plecarea la Domnul a Părintelui Arsenie Boca, pătimitor al închisorilor comuniste, pe 28 noiembrie 2014, am înaintat în spaţiul public o cerere de canonizare a Sfinţiei Sale, pentru a se adăuga, pe lângă copleşitoarele şi nenumăratele mărturii despre minunile sale care conduc la evlavia cunoscută la nivel naţional, şi o astfel de rugăminte scrisă, la Dosarul de Canonizare aflat în atenţia Comisiei Sinodale pentru Canonizarea Sfinţilor Români, prin Petitia https://www.petitieonline.com/pentru_canonizarea_printelui_arsenie_boca_-_sfantul_ardealului.

Până la Înălţarea Domnului, Ziua Eroilor Neamului, peste 10.000 de români au semnat această Petiţie, pe care v-o semnalăm, cu plecăciune. În cele peste 1200 de comentarii ale Petiţie se regăsesc o multitudine de mărturii personale privind minuni săvârşite de prigonitul văzător cu duhul Părinte Arsenie. Până în prezent s-au înregistrat 12.350 de semnături cu date de contact.

Vă rugăm, aşadar, să primiţi Cererea noastră, alături de cele mai călduroase urări de putere duhovnicească, pentru slujirea poporului binecredincios şi întru ridicarea trainică şi cât mai grabnică a Sfintei Catedrale a Mântuirii Neamului.

Fie ca începând cu aniversarea a 105 ani de la naşterea celui supranumit deja de popor “Sfântul Ardealului”, calendarul Bisericii Ortodoxe Române să înmugurească şi să bucure credincioşii cu un nou Sfânt Român.

Cu fiască supunere,

Victor Roncea

Preşedinte-fondator Asociaţia Civic Media

La 105 ani de la naşterea Părintelui Arsenie Boca, 29 Septembrie 2015

Vedeţi şi: Anomismia: Astazi, acum 105 ani se nastea un sfant – in Tara Zarandului, la Vata de Sus: Zian Valean Boca, Parintele Arsenie de mai tarziu…

Doxologia: Viața Părintelui Arsenie Boca

Ziaristi Online: FOTO-REPORTAJ impresionant: Părintele Arsenie Boca celebrat de pelerini la casa sa natală de la Vaţa de Jos, Hunedoara. 24 de FOTOGRAFII

Cum l-a ascuns Părintele Arsenie Boca pe Nichifor Crainic, pribeag în ţara sa, şi cum a vorbit cu Petru Groza pentru a-l salva de închisoare. CARTE, STUDIU şi HARTA pribegiei

Timbre cu Radu Gyr, Nichifor Crainic, Petre Ţuţea, Părinţii Arsenie Boca, Justin Pârvu, Gheorghe Calciu şi alţi Mărturisitori români ai Secolului XX

Sursa Foto: ColoRostariu

Video: B1Tv

Maica Domnului cu Pruncul de Parintele Arsenie Boca la Sf Elefterie - Opera - Bucuresti - Foto Victor Roncea

DREPTATE PENTRU GRUPUL ILAŞCU!

Grupul-Ilascu-Lesco-Popa-IvantocÎn condiţiile în care plenul Camerei Deputaţilor urmează să se pronunţe asupra unui sprijin românesc care ar putea fi acordat martirilor din Grupul Ilaşcu, în ciuda respingerii acestui proiect de catre o Comisiei vândută a Parlamentului, Ziaristi Online avertizează instituţiile statului printr-un Remember şi alte materiale la zi:

Dreptate pentru Grupul Ilaşcu! Corneliu Turianu, Eugen Tomac, Ion Spânu şi Victor Roncea despre martirii Basarabiei, în atenţia Premierului şi a Parlamentului României

Scandal cu mult fum în CNSAS pe tema colaborării lui Gyorgy Frunda cu Securitatea. Cărtărescu e pe vine

gyorgy-frunda agent al securitatii ungareLa data de 2 iunie 2015, Asociaţia Civic Media a primit o comunicare din partea CNSAS prin care eram informaţi de către preşedintele Colegiului, dl. prof. univ. dr. Dragoş Petrescu, că pentru domnul Gyorgy (Gheorghe) FRUNDA a fost votată de Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii o adeverinţă, care va fi postată pe site-ul instituţiei noastre”.

Totodată, mai eram informaţi, printre altele, că “procedurile de verificare ale domnului Mircea CĂRTĂRESCU se află încă în derulare, urmând a fi finalizate, în conformitate cu procedurile prevăzute la art. 3, lit. p) din cadrul legal”.

Vedeţi şi Mircea Cartarescu “acoperit” de SRI in fata CNSAS? DOCUMENT

La data de 12 iunie, ni se transmitea printr-o adresă ajunsă prin poştă la 22 iunie că “pentru domnul Gyorgy FRUNDA a fost emisă de Colegiul CNSAS adeverinţa cu nr. 422/15 (…) care este postată pe site-ul instituţiei noastre”.

Dar, surpriză!, în ciuda înştiinţărilor cu pricina, nici după aproape o lună de la votarea Adeverinţei privind colaborarea cu Securitatea a distinsului fost candidat prezidenţial maghiar Gyorgy Frunda, aceasta, dacă a fost postată, aşa cum ne comunica preşedintele Colegiului CNSAS, a dispărut de la locul ei rezervat, după cum se poate vedea mai jos. Să fie preşedintele CNSAS sabotat de subalterni? Parcă nu ne vine a crede. Mai curând, după fumul gros care iese pe geamurile sediului, se pare că un scandal declanşat simultan pe mai multe etaje ar fi cauza misterului dispariţiei din spaţiul virtual – şi nu numai – a Adeverinţei de colaborare cu Securitatea a grofului UDMR, Gyorgy Frunda. Să vină pompierii?

CNSAS Gyorgy Frunda SecuritateaGyorgy Frunda CNSAS - Securitatea

Foto sus: Baricada.wordpress.com

Peste 10.000 de români îi cer Patriarhului Canonizarea Părintelui Arsenie Boca – Sfântul Ardealului. Petiţia lor a fost depusă în atenţia PF Părinte Daniel, a Sfântului Sinod şi a Comisiei pentru Canonizarea Sfinţilor Români

Parintele Arsenie Boca - Sfantul Ardealului - ColoRostariuPreafericirii Sale, Părintele Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române,

Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române,

Comisiei Sinodale pentru Canonizarea Sfinţilor Români

 

Preafericirea Voastră Părinte Patriarh,

 

Dăm slava lui Dumnezeu pentru mulţimea martiririlor şi mucenilor ortodocşi români care sfinţesc pământul României şi bucură Cerul şi oastea îngerească. Între aceştia, cum bine ştiţi, se numără cei cunoscuţi deja drept “Sfinţi ai Închisorilor”, mărturisitori ai dreptei credinţe strămoşeşti, care şi-au închinat sau chiar sacrificat întreaga viaţă pentru Sfânta Cruce, altarul jertfei Mântuitorului nostru, Iisus Hristos.

Printre marii duhovnici mărturisitori ai României, la loc de cinste se află, după cum ne arată cu prisosinţă evlavia populară, şi Părintele Arsenie Boca, mijlocitor al rugăciunilor a sute de mii, dacă nu chiar milioane de români, aşa cum stau mărturie pelerinajele de la mormântul său de la Sfânta Mănăstire Prislop.

La 25 de ani de la plecarea la Domnul a Părintelui Arsenie Boca, pătimitor al închisorilor comuniste, pe 28 noiembrie 2014, am înaintat în spaţiul public o cerere de canonizare a Sfinţiei Sale, pentru a se adăuga, pe lângă copleşitoarele şi nenumăratele mărturii despre minunile sale care conduc la evlavia cunoscută la nivel naţional, şi o astfel de rugăminte scrisă, la Dosarul de Canonizare aflat în atenţia Comisiei Sinodale pentru Canonizarea Sfinţilor Români.

Până la Înălţarea Domnului, Ziua Eroilor Neamului, peste 10.000 de români au semnat această Petiţie, pe care v-o înaintăm alăturat, cu plecăciune. În cele peste 1000 de comentarii ale Petiţie se regăsesc o multitudine de mărturii personale privin minuni săvârşite de prigonitul văzător cu duhul Părinte Arsenie.

Vă rugăm, aşadar, să primiţi Cererea noastră, alături de cele mai călduroase urări de putere duhovnicească, pentru slujirea poporului binecredincios şi întru ridicarea trainică şi cât mai grabnică a Sfintei Catedrale a Mântuirii Neamului.

Fie ca la 105 ani de la naşterea celui supranumit deja de popor “Sfântul Ardealului”, pe 29 septembrie anul acesta, calendarul Bisericii Ortodoxe Române să înmugurească şi să bucure credincioşii cu un nou Sfânt Român.

Cu fiască supunere,
Victor Roncea
Preşedinte-fondator Asociaţia Civic Media

La Înălţarea Domnului, 21 Mai 2015

Cei care doresc să mai semneze o pot face aici: Pentru Canonizarea Părintelui Arsenie Boca – Sfântul Ardealului. Mulţumim tuturor!

Notă: Demersul nostru se constituie în  a doua scrisoare a laicatului ortodox ce se adauga dosarului de analiza in vederea canonizarii Parintelui Arsenie Boca după ce, prin scrisoarea nr. 71 din 25 septembrie 2014, Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici şi Victime ale Dictaturii din România (AFDPR), cerea Patriarhiei Romane canonizarea Parintelui Arsenie Boca. (cititi aici)

Vedeţi şi: Mormântul Părintelui Arsenie pregătit pentru canonizare? Emisiune despre canonizarea Sfântului Ardealului. VIDEO B1 TV. Petiţia pentru Patriarhia Română mai poate fi semnată până de Înălţare. Monahul Arsenie Boca la Sf. Munte Athos

FOTO UNICE de la înmormântarea Părintelui Arsenie Boca. 7000 de români cer în scris Patriarhiei Române canonizarea Sfântului Ardealului. Cercetătorul Florin Duţu a întocmit o posibilă Anexă pentru viitorul dosar de canonizare. DOCUMENTE

ABSOLUT INEDIT: Părintele Arsenie Boca fotografiat de Securitate la parastasul lui Nichifor Crainic. Fotografia a fost descoperită de cercetătorul Florin Duţu în Arhiva CNSAS. Petiţia pentru Sfântul Ardealului a depăsit 3000 de semnături

Dreptate pentru Sfântul Închisorilor: Valeriu Gafencu rămâne Cetăţean de Onoare la Târgu Ocna. Abuzul lui Alexandru Florian de la “Elie Wiesel” sancţionat definitiv de Justiţia Română

Valeriu-Gafencu-Marturisitorii-RoÎn zi de prăznuire a Sfinţilor Închisorilor (marile arestări ale puterii bolşevice ocupante a României desfăşurându-se în noaptea de 14 spre 15 mai 1948), Justiţia Română a făcut dreptate în cazul lui Valeriu Gafencu – Sfântul Închisorilor – deposedat abuziv de titlul de Cetăţean de Onoare al oraşului Târgu Ocna, locul pătimirilor sale martirice de mucenic al lui Hristos. Printr-o sentinţă definitivă, actul ilegal de anulare a deciziei unanime a Consiliului Local Târgu Ocna, emis la presiunile unui personaj cu probleme patologice, Alexandru Florian de la Institutul “Elie Wiesel”, a fost desfiinţat de Curtea de Apel Bacău, Sfântul Închisorilor fiind repus în drepturi.

“În acest ceas de bucurie pentru creştinii din România, se cuvine să mulţumim în mod deosebit tânărului Alexandru Costache – Fundaţia Ion Gavrilă Ogoranu, cel care a coordonat toată această acţiune în justiţie, pentru implicarea care a făcut posibil acest act de reparaţie morală şi juridică”, scrie publicaţia Buciumul, care promite să revină cu amănunte.

Şi Asociaţia Civic Media a contestat în Instanţă decizia aberantă de anulare a titlului, însă a dat întâietate reprezentanţilor organizaţiei neguvernamentale care au susţinut chiar la Târgu Ocna cauza de onorare a memoriei lui Valeriu Gafencu, cel care şi-a sacrificat viaţa pentru salvarea evreului convertit la creştinism, viitorul pastor Richard Wurmbrand.

DOCUMENTAREA CAZULUI – AICI.

De Ziua Sfinţilor Închisorilor, şi Petiţia pentru Canonizarea Părintelui Arsenie Boca a depăşit 10.000 de adeziuni. Petiţia rămâne încă deschisă pentru semnături pe site-ul Petiţie Online.

Doamne ajută!

Despre Valeriu Gafencu găsiti 10 materiale la Mărturisitorii.Ro

Citiţi şi Alexandru Florian, directorul “Elie Wiesel”, a mintit Primaria Targu Ocna: Valeriu Gafencu a fost disculpat de Tribunalul Militar pentru acuze de “activitate subversiva”. DOCUMENTE

Sentinta Definitiva Valeriu Gafencu - Cetatean de ONoare Targu Ocna va Elie Wiesel Alexandru Florian

Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România şi A.M. Press: Premiul Mile Cărpenișan de Ziua Libertății Presei merge în Basarabia. Comunicat Civic Media România. FOTO/VIDEO: 25 de ani de la Podul de Flori


Podul de Flori – Basarabia-Bucovina.Info de BasarabiaBucovinaInfo

Vedeţi şi 25 de ani de la Podul de Flori: 1.200.000 de români au trecut Prutul. FOTO şi VIDEO DOCUMENT publicate de Basarabia-Bucovina.Info

AM Press Civic Media - Premiul Mile Carpenisan 2015 - Alexandru Moraru - BasarabiaPremiul “Mile Cărpenişan” pentru Curaj şi Excelenţă în Jurnalism merge în Basarabia

Asociaţia Civic Media, organizaţie neguvernamentală cu 15 ani de activitate civică, a acordat de Ziua Libertăţii Presei, pentru a şasea oară consecutiv, Premiul “Mile Cărpenişan” pentru Curaj şi Excelenţă în Jurnalism, distincţie fondată In Memoriam colegul nostru de presă, jurnalistul de război Mile Cărpenişan, plecat prea repede dintre noi.

Anul acesta, în colaborare cu portalul Basarabia-Bucovina.Info, Premiul “Mile Cărpenişăn” merge în Basarabia, fiind acordat istoricului, arhivistului, jurnalistului şi, nu în ultimul rând, bloggerului Alexandru Moraru, cunoscut cercetător pe tărâmul informaţiilor cu totul inedite de la Chişinău.

Dacă anii trecuţi am remarcat, premiind de 3 Mai – Ziua Libertăţii Presei –  jurnalismul de front, prin Dan Niţescu, fostul operator şi prieten al lui Mile Cărpenişan, reţinut abuziv de autorităţile de la Chişinău în timpul evenimentelor din 7 aprilie 2009, sau pe Cristian Botez, un veteran al majorităţii războaielor de pe glob din ultimele două decenii şi jumătate, cât şi pe jurnalistul orădean Florin Budea, care s-a luptat pentru adevăr în instanţă cu vicepreşedintele Parlamentului European Laszlo Tokes, apoi pe redutabilul analist de politică internaţională – şi nu numai – Corneliu Vlad, din vechea şcoală românească de politică externă naţională, urmat de Dan Tanasă, energicul blogger şi apărător al drepturilor românilor din Harghita şi Covasna, pentru ca anul trecut să-l recompensăm pentru întreaga sa activitate nepreţuită pe cercetătorul bucovinean Vasile Ilica, veteran de război şi “persona non grata” în Ucraina, astăzi a (re)venit rândul Basarabiei.

Laureatul Civic Media de anul acesta, Alexandru Moraru, reputat arhivist şi istoric basarabean dar şi jurnalist vivace, membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România şi colaborator al portalului Ziaristi Online, se desfăşoară simultan, în numele adevărului, pe o multitudine de bloguri, cum ar fi: Secretele Istoriei, Cronicarul Înţelept, Blog de Istorie Militară, Istorici Mari şi mici, Necenzurat, Arhivus. Dar şi în reviste de profil, ca Magazin Istoric şi Historia, printre altele.

Autor al mai multor lucrări de specialitate, dintre care amintim “Racovăţ de sub Cetatea Sorocii” şi Mareşalul Ion Antonescu şi Basarabia 1941-1944” (coautor), „Basarabia antisovietica”, „Victimele terorii comuniste 1944-1954” (Premiul “Document” al Bibliotecii Naţionale a Moldovei şi Biroului de Informare al Consiliului Europei de la Chişinău), „Basarabia: Scrisori către Mareşal. Documente inedite”, ş.a., Alexandru Moraru provine dintr-o familie de intelectuali români deportaţi de organele sovietice in 1941.

Absolvent al Facultăţii de Istorie a Universităţii de Stat din Moldova, Alexandru Moraru, a fost profesor de istorie şi ştiinţe sociale, director al Muzeului Raional de Istorie şi Etnografie din Criuleni, colaborator ştiinţific superior în secţia Valorificare şi publicare a documentelor, apoi şef secţie Completare, arhive departamentale şi lucrări de secretariat la Arhiva Naţională a Republicii Moldova şi Şef secţie Valorificare a Documentelor la Arhiva Organizaţiilor Social-Politice a Republicii Moldova, apoi colaborator ştiinţific (secţia Ştiinţă) la Centrul de Cultură şi Istorie Militară a Moldovei.

Îi mulţumim pentru munca sa neobosită în slujba adevărul istoric despre Basarabia şi îl felicităm din toată inima!

Asociaţia Civic Media

Basarabia-Bucovina.Info

InMemoriam-MileCarpenisan.ro

In 2010, la 40 de zile de la trecerea la cele vesnice a jurnalistului de front Mile Carpenisan, un grup de initiativa format din ziaristi si prieteni ai sai a luat hotararea sa ii omagieze trecerea pe acest pamant prin instituirea unui Premiu anual pentru Curaj si Excelenta in Jurnalism, care sa poarte numele celui care ramane un reper al jurnalismului de front – indiferent ca acesta este deschis in fosta Iugoslavie, Irak sau Romania.

Surse: A.M. Press, RADOR şi Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România

Premiul Mile Carpenisan 2015 UZP Civic Media Alexandru Moraru Basarabia

Premiul “Mile Cărpenişan” oferit de Civic Media merge în Basarabia: Istoricul, arhivistul şi jurnalistul Alexandru Moraru, recompensat pentru Curaj şi Excelenţă de Ziua Libertăţii Presei

Premiul Mile Carpenisan Civic Media 2015 Alexandru Moraru BasarabiaAn de an ne întrebăm din ce în ce mai nostalgici “mai există presă?”. Să fim serioşi: presa a murit în România. Ici-colo, câte un cadavru mai zvâcneşte pe masa cioclilor noştri. Vreun jurnalist mai tânăr şi ferice sau câte unul mai bătrâior care se ambiţionează şi pur şi simplu nu vrea să cedeze, mai reuşeşte să facă scăpat câte un articol. Să strecoare un sâmbure de adevăr, doar-doar o creşte ceva. Dar dacă pământu-i sterp sau, mai rău, otrăvit?!…

Presa centrală, odinioară “de partid şi de stat”, s-a tentaculizat: a devenit de partide şi de state. Nici unul român. Ordinul de la prefecturile din vest, est sau de-aiurea: politizare, manelizare, securistizare. Într-un cuvânt: tâmpire. Directivele NKVD stau ca Tablele lui Moise în seiful “frontmenilor” cu ifose care fac pe proprietari onorabili de “trusturi media”, atunci când nu înfundă puşcăriile.

Există şi excepţii, desigur, în special în zona presei de specialitate. Dar, în mare, sufletul presei este, alături de trupul gata de descompunere, pe catafalc. Încă bântuie, să zicem, prin locurile în care-i mai plăcea, pe vremuri, să colinde. Când vor trece cele 40 de zile, adio, presă, şi-un praz verde!

Iată de ce rolul blogurilor cu adevărat independente creşte semnificativ. O asemenea alegere a fost urmată de Asociaţia Civic Media (şi) anul acesta, la 15 ani de la înfiinţare, când a decis să acorde Premiul “Mile Cărpenişan” pentru Curaj şi Excelenţă în jurnalism, în colaborare cu Basarabia-Bucovina.Info, unui căutător al adevărului cu ani grei de încercări, experienţă şi rezultate fabuloase pe terenul revelaţiilor istorice. Un cercetător pur-sânge. Şi, pe deasupra, şi basarabean get-beget, dintr-o familie de intelectuali români deportaţi de bestiile cu chip de om care s-au numit, în trecut, sovietici. Aşadar, de două ori român!

Dacă anii trecuţi am remarcat, premiind de 3 Mai – Ziua Libertăţii Presei –  jurnalismul de front, prin Dan Niţescu, fostul operator şi prieten al lui Mile Cărpenişan, reţinut abuziv de autorităţile de la Chişinău în timpul evenimentelor din 7 aprilie 2009, sau pe Cristian Botez, un veteran al majorităţii războaielor de pe glob din ultimele două decenii şi jumătate, cât şi pe jurnalistul orădean Florin Budea, care s-a luptat pentru adevăr în instanţă în faţă unui personaj de cavernă a istoriei ca Laszlo Tokes, apoi pe redutabilul analist de politică internaţională – şi nu numai – Corneliu Vlad, din vechea şcoală românească de politică externă naţională, urmat de Dan Tanasă, energicul blogger şi apărător al românilor din “teritoriile ocupate” Harghita şi Covasna, pentru ca anul trecut să-l recompensăm pentru întreaga sa activitate nepreţuită pe cercetătorul bucovinean Vasile Ilica, veteran de război şi “persona non grata” în Ucraina, astăzi a (re)venit rândul Basarabiei.

Alexandru Moraru si sotia sa Maria BotnaruLaureatul de anul acesta este Alexandru Moraru, reputat arhivist şi istoric basarabean dar şi jurnalist vivace, membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, care se desfăşoară simultan, în numele adevărului, pe o multitudine de bloguri, dintre care amintim: Secretele Istoriei, Cronicarul Înţelept, Blog de Istorie Militară, Istorici Mari şi mici, Necenzurat, Arhivus. CV-ul domnului Alexandru Valeriu Moraru (foto, alături de soţia sa, poeta Maria Botnaru), laureatul Civic Media, îl puteţi citi AICI. Despre cărţile sale, AICI.

Îî mulţumim pentru munca sa neobosită pentru neam şi ţară şi îl felicităm din toată inima!

Presa moare dar, prin bloguri, nu se predă.

Victor Roncea

Civic Media Ro

InMemoriam-MileCarpenisan.ro

In 2010, la 40 de zile de la trecerea la cele vesnice a jurnalistului de front Mile Carpenisan, un grup de initiativa format din ziaristi si prieteni ai sai a luat hotararea sa ii omagieze trecerea pe acest pamant prin instituirea unui Premiu anual pentru Curaj si Excelenta in Jurnalism, care sa poarte numele celui care ramane un reper al jurnalismului de front – indiferent ca acesta este deschis in fosta Iugoslavie, Irak sau Romania.

Alexandru Moraru - Sovietizarea - Magazin Istoric


Omagiu lui Mile Carpenisan. Dumnezeu sa-l odihneasca in pace! de VRTV

3 Mai, Ziua Libertăţii Presei. Civic Media deliberează azi pentru acordarea Premiului “Mile Cărpenişan”

Premiul Mile Carpenisan pentru Curaj si Excelenta in JurnalismAsociaţia Civic Media, organizaţie neguvernamentală cu o activitate civică de 15 ani, continuă tradiţia acordării Premiului “Mile Cărpenişan” pentru curaj şi excelenţă în jurnalism, de Ziua Libertăţii Presei, In Memoriam bunul nostru coleg plecat prea repede la Domnul, jurnalistul de front Mile Cărpenişan. Laureaţii de până acum sunt Dan Niţescu, Cristian Botez, Florin Budea, Corneliu Vlad, Dan Tanasă şi veteranul Vasile Ilica. Pe 5 mai, odată cu lansarea Raportului despre Libertatea Presei în România, vom anunţa noul laureat.

Detalii la

https://InMemoriam-MileCarpenisan.ro/

Powered by WordPress

toateBlogurile.ro

customizable counter
Blog din Moldova