Prof. univ. dr. ing. Marian Rizea, ofiter de informatii cu gradul de colonel (r), a oferit portalului Ziaristi Online, sub forma unei lucrari intitulata “Schimbarea”, Raportul Comisiei Senatoriale privind evenimentele din decembrie 1989, comisie condusa in prima faza de Sergiu Nicolaescu si apoi de Valentin Gabrielescu. Cartea de mai jos, pe care o publicam integral, pe capitole, a fost oprita de la publicare. Motivele le veti afla chiar de la editorul ei, aici. Veti descoperi in documentele Comisie fapte zguduitoare si amanunte tinute secret despre “misterele revolutiei”. Pana acum. Portalul independent Ziaristi Online face cuvenita indreptare istorica, prezentand adevarul asa cum a fost el cautat si consemnat:
In decembrie 1989, in judetele Harghita si Covasna au fost ucisi bestial mai multi ofiteri romani, cele mai cunoscute cazuri fiind cel ale sefului Securitatii din Odorheiu Secuiesc, locotenent-colonel Dumitru Coman, linsat de unguri dezlantuiti, si cel al ofiterului de Militie Aurel Agache, colonel post-mortem, ucis cu cruzime, batjocorit si mutilat in Targu Secuiesc.
Nici unul dintre zecile de ucigasi extremisti maghiari din “Tinutul Secuiesc” nu si-a primit pedeapsa pentru crimele faptuite. Aparati de UDMR-istul György Frunda unii dintre ei au fost gratiati de Ion Iliescu si Emil Constantinescu, iar altii au fugit din tara si sunt protejati sfidator de Ungaria, care se face ca nu-i gaseste.
Fiul lui Aurel Agache, Dionisie Aurel Agache, de unul singur, fara nici un ajutor din partea Ministerului de Interne sau al “statului roman” – ba chiar dimpotriva -, cauta si azi sa faca dreptate pentru moartea tatalui sau prin tribunalele de la Bucuresti, Budapesta sau Strasbourg.
De anul acesta, familia lui Dumitru Coman nu-si mai primeste nici compensatia simbolica oferita de stat. Mai mult: si familia lui Dumitru Coman si familiile eroilor-martiri ucisi cu salbaticie in Bucuresti, membrii grupului USLA condus de Gheorghe Trosca, sunt silite sa inapoieze contravaloarea tuturor pensiilor de urmas primite de-a lungul anilor de la “statul roman”.
Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a hotarat, printr-o decizie nedreapta, ilegitima si ilegala, ca eroii ucisi pentru a satisface apetenta ritualica de sange a serviciilor ostile Romaniei, KGB/GRU, AVO/AVH, nu mai sunt eroi, pentru ca… au colaborat cu Securitatea. Poate sunt, atunci, proprii lor criminali? La “demartirizarea” eroilor, Administratia Prezidentiala a “uitat” sa verfice daca decizia aberanta a CNSAS, in baza careia s-a savarsit sacrilegiul, a fost contestata, cumva, in Instanta, de urmasii ofiterilor romani ucisi in acel decembrie negru.
Este vreo diferenta intre servilismul complicilor la crima, asa-zisi presedinti ai Romaniei care au favorizat cu buna stiinta o sleahta de ucigasi maghiari, recte Ion Iliescu si Emil Constantinescu, si actul care a dat satisfactie agentilor rusi de ieri si de azi din Romania, semnat de Traian Basescu? Nici una. Dumnezeu sa-i ierte!
La Craiova, la cea mai recenta lansare a lucrarii generalului Aurel I Rogojan, “Fereastra Serviciilor Secrete“, care trateaza pe larg si cazurile Trosca si Agache, veteranii Securitatii si ai SRI i-au omagiat, la randul lor, pe eroii post-mortem “demartirizati” anul acesta. Ziaristi Online prezinta:
CENTRUL EUROPEAN DE STUDII ÎN PROBLEME ETNICE AL ACADEMIEI ROMÂNE
Calea 13 Septembrie Nr.13, Bucureşti, 71102
Tel/Fax: 3188138
Raport pe marginea Proiectului Legii Educației Naționale
Privind situaţia minorităţilor din perspectiva egalităţii de şanse
Nov. 2010
Recomandări
Din discuţiile din teren a reieşit că principala sursă de tensiune intercomunitară, care va fi accentuată prin aplicarea Proiectului Legii Educaţiei Naţionale, este separarea educaţiei formale (educaţia în şcoală) pe criteriu etnic.
A doua cauză importantă, conform discuţiilor din teren, o constituie educaţia în familie pe un tipar care nu încurajează suficient multiculturalismul.
Interlocutorii au indicat ca principală soluţie faţă de clivajul deja existent reunificarea procesului de predare iar nu continuarea separării procesului educaţional.
Atât pentru români cât şi pentru maghiari desfăşurarea de activităţi extracurriculare arondate direct sau indirect procesului educativ constituie o altă cale pentru (re)construirea punţilor dintre cele două comunităţi.
Pentru etnicii maghiari, predarea în procedură simplificată a limbii române, dar nu în acelaşi regim ca limbile străine, constituie o soluţie de moment pentru diminuarea decalajului de adaptare la realităţile economice şi sociale. Limba română nu poate fi predată ca limbă străină pentru că are statut de limbă funcţională şi este mijlocul prin care comunitatea se poate integra în societatea şi economia naţională.
Pentru toate persoanele intervievate reducerea imixtiunii politice în procesul educativ a apărut ca o prioritate. Astfel, atât actul de decizie managerială în educaţie cât şi stabilirea programei şcolare şi implementarea ei concretă la clasă prin manual trebuie să se profesionalizeze şi să se stabilizeze fără implicaţia factorului politic, în acord cu legile în vigoare şi prevederile constituţionale.
Art. 36, alin. 8 din secţiunea 10 prevede că: „[m]inoritățile naționale au dreptul la reprezentare în organele de conducere ale unităţilor de învăţământ, ale inspectoratelor școlare sau ale instituțiilor echivalente, cu respectarea criteriilor de competenţă profesională, potrivit legii.” Considerăm că nu este necesară o nouă reglementare în vederea asigurării accesului reprezentanţilor minorităţilor naţionale la ocuparea unor posturi de conducere în învăţământ.
Legislaţia în vigoare nu conţine restricţii pe criterii etnice. Există suficiente mecanisme instituţionale care previn discriminările de orice natură.
Înfiinţarea unor centre regionale pentru forţa de muncă calificată pentru învăţământul preşcolar pe principiul reciprocităţii, astfel încât toate comunităţile lingvistice să beneficieze de formarea necesară corpului lor pedagogic.
Atât responsabili din teritoriu cât şi profesorii intervievaţi, indiferent de etnie, au arătat că examenele de limbă pentru reprezentanţi ai minorităţilor naţionale care au avut educaţie integrală în limba maternă sunt superficiale în vederea ocupării posturilor în secţiile româneşti de către acestea. Examenele naţionale de bacalaureat şi testele naţionale „urmează tiparul unei fraude instituţionalizate”1 prin aplicarea eronată a principiului discriminării pozitive. Prezentul Proiect este considerat că politizează acest aspect pe mai departe în loc să-l rezolve. În acest sens, interlocutorii noştri au menţionat cu insistenţă necesitatea introducerii unui corp naţional de experţi pentru examenele care privesc testele de competenţă lingvistică, atât pentru elevi cât şi pentru cadrele didactice.
Conform art. 5, alin. 1, textul proiectului de lege prevalează în caz de conflict asupra oricăror prevederi din alte acte normative. Ţinând seama de faptul că însăşi Constituţia se încadrează în categoria actelor normative, se impune corectarea acestui paragraf aşa încât prezenta lege să fie subordonată normei fundamentale.
Legea trebuie pusă în acord cu dreptul european şi cel naţional prin eliminarea abordării colective a chestiunii minorităţilor, aşa încât drepturile individuale să nu fie interpretate ca drepturi colective.
În judeţele în care majoritatea devine minoritate locală este imperios necesar să se instituie la nivel de minister o funcţie de consilier al ministrului educaţiei, iar în teritoriu un inspector cu atribuţiuni dedicate acestei comunităţi pe lângă inspectoratul şcolar judeţean, numiţi la solicitarea şi prin consultarea comunităţii româneşti din zonă.
Din această analiză rezultă faptul că principala problemă este necunoaşterea limbii române de către o parte semnificativă a etnicilor maghiari. În consecinţă, Legea trebuie reformulată aşa încât şi această categorie de cetăţeni români să beneficieze de drepturile constituţionale ce decurg din cunoaşterea limbii române.
În final punerea problemei minorităţilor din perspectiva educaţiei trebuie să ţină cont de configuraţia etno-demografică în plan regional, conform cu nevoile concrete ale comunităţilor. În acest sens, se impune elaborarea unui studiu de impact la nivelul comunităţilor beneficiare conform Legii 24/2000, art. 18 alin.1.
Nota mea: In urma controverselor legate de Legea Educatiei, Academia Romana, intr-un comunicat oficial din data de 24 noiembrie, a sugerat “retragerea capitolului privind învăţământul în limbile minorităţilor din actualul proiect al Legii Educaţiei Naţionale”. Citez din Comunicat:
“Având în vedere caracterul controversat al unor prevederi din proiectul Legii Educaţiei Naţionale şi importanţa subiectului, conducerea Academiei Române propune ca învăţământul în limbile minorităţilor naţionale să constituite obiectul unei legi speciale, elaborată pe baza unei consultări mai largi şi a unui consens, cu prevederi unanim acceptate. În consecinţă, pentru a nu întârzia dezbaterea legii în ansamblu, sugerăm retragerea capitolului privind învăţământul în limbile minorităţilor din actualul proiect al Legii Educaţiei Naţionale.”
February 8th, 2013 
VR 
Posted in 
Tags: 
