Pe 14 ianuarie 2009 eram la redactie, in noile birouri ale ziarului ZIUA din Constantin Mille 17. Ne mutasem din Campineanu si eu alesesem strategic, ca birou pentru mica mea “unitate”, Departamentul Externe, o incapere spatioasa aflata la parter, imediat langa intrare, cu vedere spre Teatrul Foarte Mic, Palatul Universul si pitoreasca strada care coboara de la Casa Armatei pana pe Brezoianu. Suna telefonul. Maica Fotini de la Petru Voda. Petrecusem Craciunul in manastirile de “la vale” si de “la deal”, din micul paradis al Parintelui Justin Parvu, si inca imi rasunau in urechi minunatele colinde cantate de maici la usa chiliei Parintelui. Alerta!, imi zice maica Fotini: trebuie sa publicam de urgenta Apelul Parintelui Justin contra cipului biometric. Minunat!, mi-am zis. Tocmai scrisesem cateva articole pe aceasta tema, ca de obicei fiind singurul nebun din presa, la acea data, care abordase un astfel de subiect. Asa am ajuns sa fiu primul ziarist care a publicat Apelul, pe blogul personal, la orele 13.09, ora Romaniei: Cuvant grav al Parintelui Iustin Parvu catre poporul ortodox: Este vremea muceniciei! Luptaţi până la capăt! Nu vă temeţi! reprodus la scurt timp si de portalul Razbointrucuvant. De abia tarziu – prea tarziu – am inteles, ca, intr-adevar, ar fi fost de mii de ori mai bine ca Apelul sa aiba intai, alaturi de semnatura Parintelui, si pe cele ale marilor duhovnici ai Romaniei, care mai traiau inca la acea data: Parintele Arsenie Papacioc, Parintele Adrian Fageteanu, Parintele Teofil Paraian…. si altii. Asa a fost sa fie. Asa a ajuns bietul Parintele Justin singura tinta a serviciilor din lumea duhovniceasca, in speta cipurilor, si ciuca batailor ierarhilor certati cu legea divina.
A doua zi, cu sprijinul energicei maici Fotini, “maica-ziarista” a manastirii de “la vale”, aveam si un interviu cu Parintele Justin, publicat in ZIUA pe 16 ianuarie, pe o intreaga pagina de ziar. O reala victorie! A treia zi au inceput contestatiile: ca Apelul n-ar fi scris de Parinte, etc, etc… Parintele – imi spuneau unii ierarhi – e “cam batran” si nu stie ce face. Am auzit, recent, si un actor mereu grabit debitand aceasta aberatie. Aiurea! Parintele a fost ca focul viu pana in ultima clipa a vietii sale, cand, desi slabit, s-a ridicat din asternuturi pentru a binecuvanta, de trei ori, romanii si Romania, dupa cum istoriseste maica Justina, neobosita stareta a manastirii de maici. Parintele a fost ca argintul viu si atunci cand mustra si atunci cand ierta (In paranteza fie spus, eu, de exemplu, nu pot sa-mi iert cum nu i-am raspuns Parintelui la telefon, de trei ori la rand, dupa ce un agent smintit, puscariabil, analfabet si frustrat, ca orice minoritar de culoare, impreuna cu un escroc de duzina, puscarias de drept comun, publicasere fara vrerea sa o “dezicere” de mine sau/si de fratele meu, intarita apoi ca fiind, totusi, de mine. Nu i-am raspuns Parintelui, suparat in mine, dar l-am auzit atunci, in gand, in timp ce ma suna, din nou, cu infinita sa rabdare, si apoi m-am dus ca un copil la tatal sau sa ma ierte daca i-am gresit. Nu era foarte complicat. Aceasta n-a inteles actorul grabit care isi reproseaza exhibitionist o despartire de Parintele pe care l-a intristat si in fata caruia nu s-a pocait, apoi, niciodata. Cine sa fie de vina? Parintele? Nu ma pot stapani sa nu fac o paranteza intr-o paranteza: monahul Atanasie de la Petru Voda nu a murit de cancer ci de batranate si nici nu putea fi duhovnicul cuiva, oricine ar fi fost acela, pentru ca era doar calugar si nu si preot. Asta asa, apropo de visuri… visuri de marire.) Repet: Parintele Justin a fost cea mai lucida minte a acestui neam, pana in ultima sa clipa de viata, dupa cum se dovedeste si in interviul video pe care mi l-a acordat la ultima sa aniversare. Iar inainte de internare, dupa ce patimise trei ani de cancerul pe care il purta fara a se trata, Parintele primea zilnic zeci sau chiar sute de pelerini, tamaduindu-le sufletele si rezolvandu-le, cu rugaciunea si harul sau dumnezeiesc, problemele, practic infaptuind adevarate minuni, pentru care exista marturii peste marturii. Nimeni nu mai avea aceasta verva de a mangaia omul – si mic si mare, si bun si nebun – in intreaga Romaniei si nici nu cred ca o sa mai aiba prea curand.
In fine, sunt multe de spus. Poate alta data. Pe scurt, in cateva zile, petitia online avea vreo 20 de mii de semnaturi. A fost apoi abandonata pentru a se strange semnaturi pe hartie pentru un Referendum refuzat ilegal de presedintele Traian Basescu, intr-o campanie fara precedent in Romania si chiar si in Europa, cu un rezultat concret de 1.000.000 (un milion) de adeziuni, cu datele de identificare ale sustinatorilor in dreptul semnaturilor. Un asemenea numar de aderenti mai avusese, inainte de partidul comunist in care s-a intrat cu arcanul, doar Miscarea Legionara. Aceasta a si speriat organele, care si-au trimis rapid la Petru Voda sifoane culese de prin puscarii si lipitori cu baterii in loc de creier, ca orice reportofon de duzina (desigur, o problema, cand sunt prea mult folosite si bateriile se topesc, nu-i asa?).
A treia zi, pe 17 ianuarie, in urma cu exact cinci ani, cand toata lumea fremata despre “nebunia” cu cipurile, monahul Filotheu (spre stiinta actorului grabit – deci, nu poate, inca, sa-l spovedeasca) a explicat problema din punct de vedere tehnic. Iar Parintele a fost obligat sa confirme ca Apelul ii apartine (vedeti video mai jos, cu vocea Parintelui si fotografiile Cristinei Nichitus Roncea). Redau aici atat interviul cu bunul Parinte cat si materialul explicativ al monahului Filotheu, fiu duhovnicesc si fost secretar (etimologic – purtator de secrete) al Parintelui Justin si purtator de cuvant al Manastirii Petru Voda, autorul sesizarii indrituite catre SRI, despre care Parintele Hariton Negrea, actualul staret al manastirii, afirma ca “incepînd cu 1999, mai ales prin activitatea cărturărească a monahului Filotheu Bălan, Mănăstirea Petru Vodă a publicat mii de pagini de literatură a Sfinţilor din temniţele comuniste, mărturisitori pe care i-a promovat publicîndu-le cărţile şi dedicîndu-le o amplă activitate de susţinere cu cuvântul scris şi rostit”.
In aceasta zi, la cinci ani de la Apelul Parintelui Justin, ofer gratuit tuturor romanilor lucrarea alcatuita de Fundatia Petru Voda si Asociatia Civic Media, cu binecuvantarea vrednicului de pomenire Marturisitor si Duhovnic al Neamului, Parintele nostru Justin Parvu: DICTATURA BIOMETRICA (clic aici sau pe poza copertii).
O carte pe intelesul tuturor, despre pericolul inregimentarii electronice. Subiectul este de stricta actualitate, daca avem in vedere ca chiar ieri Ministerul de Interne a tinut o dezbatere publica pe acest subiect, inregistrata integral de unul dintre participanti si publicata aici.
Parintele Justin contra cipului Fiarei
“Noi suntem intr-adevar ortodocsi cu mare renume de dreapta credinta, dar in ce masura suntem noi gata de sacrificiu?…”
Introducerea obligativitatii inserarii de cipuri biometrice in actele romanilor incepand de la 1 ianuarie, masura reglementata chiar miercurea aceasta de Parlamentul European, fara a fi insa dezbatuta si in Romania majoritar ortodoxa, a starnit o reactie dura in manastirile romanesti. Parintele Iustin Parvu de la Manastirea Petru Voda, fost detinut politic cu 17 ani de temnita grea si frate in duhovnicie cu regretatii parintii Ilie Cleopa, Ioanichie Balan sau Gheorghe Calciu, a intocmit un apel catre ortodocsi pentru a se impotrivi acestui act, care anuleaza libertatea omului instaurand controlul total asupra miscarilor sale, considerat o masura “premergator pecetluirii cu numarul Fiarei, 666”. In numai o singura zi la petitia initiata de Apelul Parintelui s-au adunat 1500 de semnaturi iar manastirile din Moldova, unde au mai semnat sute de calugari, au pus in circulatie un formular de adeziune la aceasta chemare afirmand ca poporul roman nu a fost consultat si solicitand dreptul de a alege si de a ii fi respectate convingerile religioase. In exclusivitate, parintele Iustin Parvu ne-a impartasit din temerile sale – care au declansat deja un scandal surd in interiorul Bisericii – si a facut un apel la trecut.
Parinte, ati facut un apel grav la ortodocsi cu o nota critica fata de “mai marii Bisericii”, care tac. Afirmati ca este, din nou, “vremea muceniciei” si ca trebuie sa se “lupte pana la capat” impotriva acestui demers de introducere a unor cipuri in documentele de identitate. De ce?
Petru-Voda.Ro: Pomenirea de 6 luni a Părintelui Justin
Pentru cei ce l-au cunoscut pe Părintele Justin, trecerea celor şase luni de la plecarea sa dintre noi a avut două, dacă nu trei dimensiuni. Întîi, amintirea clipelor despărţirii a făcut această vreme de o greutate aproape cu neputinţă de purtat. Apoi, comuniunea în Duhul Sfînt cu părintele, părtăşia neîncetată – prin rugăciune – cu sfinţia sa, au transformat vremea ce a trecut într-o neîncetată Liturghie, la care Părintele Justin, slujind împreună cu Mirele Hristos pe Care atît L-a iubit, ne face pe noi, fiii săi duhovniceşti, să intrăm într-o dimensiune a unui timp fără de timp, ne face părtaşi veşniciei către care ne cheamă Mîntuitorul Hristos să venim cu candela sufletului aprinsă şi împodobiţi cu fapte bune. Mai la urmă ar fi dimensiunea acestei existenţe, plină de griji, de ispite şi de necazuri, care se împleteşte neîncetat atît cu durerea despărţirii, cît şi cu bucuria comuniunii cu iubitul duhovnic.
Aşadar, cele şase luni de despărţire vremelnică au fost totdeodată şi prea lungi şi dureroase, şi scurte şi fără putinţă de a deosebi durerile despărţirii de acum de cele de atunci, şi dincolo de vreme, fără putinţă de a fi măsurate. O!, adîncul bogăţiei şi al înţelepciunii şi al ştiinţei lui Dumnezeu! Cît sînt de necercate judecăţile Lui şi de neurmate căile Lui! Cît de neputincioasă este limba omenească în a vorbi despre dragostea dumnezeiască!
Sîmbătă, 14 Decembrie, cîteva sute de fii duhovniceşti au înfruntat gerul, zăpada şi gheaţa ca să fie alături de omul care i-a iubit cel mai mult pe acest pămînt, de a cărui dragoste sufletele lor s-au rănit veşnic pentru Dumnezeu. Întîi stătător al clericilor, Mitropolitul Teofan a binecuvîntat cu darul apostolic al arhieriei obştea celor de faţă şi la sfîrşitul Liturghiei a ţinut un cuvînt de mîngîiere pentru fiii duhovniceşti ai duhovnicului dragostei, fiii cei iubiţi ai Părintelui Justin de la Petru Vodă.
Conform unui comunicat oficial al Consiliului National al Audiovizualului (CNA), la data de 31.11.2013, CNA a amendat cu 10.000 de lei postul de televiziune ELECTRON M BIT Paşcani, pentru încălcarea prevederilor legislaţiei audiovizuale referitoare la protecţia minorilor şi la protecţia demnităţii umane şi a dreptului la propria imagine (art. 39 alin. 1 din Legea audiovizualului nr. 504/2002 raportat la art. 21 lit. f, art. 34 alin. 1 şi art. 40 alin.1 din Codul audiovizualului). Nu stiu ce valuri a facut postul Electron M Bit prin Pascani dar stiu ca emisiunea “4 nunti si o provocare” a ceva mai cunoscutului post al concernului Central European Media Enterprises, Pro Tv, a atins un record de audienta in ziua difuzarii, 12.09.2013: doua milioane de telespectatori, conform Adevarul. In urma emisiunii prin care conducerea ProTv si-a propus sfidarea Romaniei normale, peste 2000 de romani au protestat la CNA solicitand aplicarea Legii si sanctionarea postului companiei inregistrate in Insulele Bermude, detinuta de omul de afaceri Ronald Lauder, care manageriaza si postul international Israeli TV. Vedeti: IPS Teofan si credinciosii romani ortodocsi protesteaza la CNA fata de atentatul homosexual al Pro Tv la adresa familiei si copilului, si a crestinismului. Protestati si Dvs! FORMULARUL AICI
La data analizarii celor 2000 de reclamatii, 1.10.2013, din cei 11 membri ai Consiliului – persoane cu rang si beneficii de secretari de stat – au participat la activitatea pentru care sunt retribuiti 1o membri, conform extrasului din procesul verbal al sedintei publicat pe site-ul CNA. A fost o zi de lucru destul de lunga. Sedinta a inceput la ora 10 si de abia spre finalul ei, la orele 17.00, s-a atins si subiectul celor 2000 de reclamatii. Conform sursei citate, la sedinta au luat parte următorii membri ai Consiliului: Laura Georgescu, Viorel Vasile Buda, Cristina Trepcea, Rasvan Popescu, Monica Gubernat, Narcisa Iorga, Lorand Turos, Florin Gabrea, Radu Călin Cristea, Valentin Alexandru Jucan. A lipsit Christian Mititelu, cunoscutul jurnalist BBC si activist civic. Pentru sanctionarea postului cu 10.000 de lei au votat doar patru membri ai Consiliului. Cinci s-au impotrivit si al saselea – Rasvan Popescu, fost beneficiar al unor sume importante de la Trustul Media Pro -, in aparenta s-a abtinut, daca nu a disparut de la vot, contribuind insa la decizia de nesanctionare a postului ProTv, potrivit normelor legale ale CNA.
La sedinta CNA a fost chemat pentru explicatii un reprezentant al televiziunii in cauza insa, din nefericire, nu a fost invitat nici unul dintre cei 2000 de petitionari, pentru a putea sa prezinte pe larg argumentele legale si morale pentru care se impunea sanctionarea postului ProTv. In vederea unei cereri pentru reaudierea si reanalizarea cazului, in conditii de respectare a drepturilor tuturor cetatenilor Romaniei, am solicitat CNA stenograma sedintei in cauza, pentru a ne documenta, cu totii, asupra modalitatii in care (nu) a fost aplicata Legea romana. Lectura este instructiva si ramane sa intre in analele istoriei propagandei homosexuale antiumane din Romania. Prezint asadar extrasul stenogramei discutiei, in care are loc dezbaterea pe subiect, si va invit – pe cei care doresc sa apere Legea si drepturile copiilor din Romania – sa veniti cu sugestii in vederea formularii unei Contestatii legale pe adresa CNA.
Va multumesc,
Victor Roncea
Motto:
„Eu cred că, încetul cu încetul, poate că şi minorii din România ar trebui să privească asemenea emisiuni şi în măsura în care părinţii lor sunt normali şi acceptă diversitatea în toate exprimările ei, să accepte şi o asemenea idee – casatoria intre homosexuali – care poate că, explicată raţional şi convingător, ne introduce într-o normalitate. (…) Eu cred că CNA-ul, ca instituţie, ar trebui să meargă uneori înaintea mersului societăţii româneşti, a realității româneşti, care de multe ori este conservatoare, este retrogradă, asimilează greu nişte modele, pe care apoi le preia într-un mod excesiv”(?!) – Radu Calin Cristea, membru CNA (propus de Guvern – recte PNL-PSD), fost director ilegal si prezumtiv delapidator-sef al Muzeului Literaturii Romane, fost turnator la Primarie, fost amploaiat la „Europa libera”, fost propus ilegal de catre unii (fosti) angajati de la Cotroceni ca sef al TVR (Parlamentul nu Presedintia numeste presedintele Televiziunii publice; desigur, intr-o democratie normala, nu… anala)
„Eu chiar nu consider că e vreo abatere pe care noi ar trebui s-o sancţionăm şi cred că să sancţionăm o asemenea abatere sau să considerăm că s-a făcut o abatere ne-ar pune pe noi într-o poziţie în care eu personal n-aş vrea să fiu.” – Cristina Trepcea, membra CNA, fosta angajata a lui A. Sarbu la ProTv si fosta consiliera „pe imagine” a lui A. Nastase (nu specifica in ce pozitie n-ar mai vrea sa stea…)
CONSILIUL NAŢIONAL AL AUDIOVIZUALULUI
Direcţia Monitorizare
Serviciul Monitorizare Radio-TV
Transcrierea înregistrării şedinţei CNA din data de 01.10.2013
Postul:
Pro TV
Emisiunea:
4 nunţi şi o provocare
Data:
11 și 12 septembrie 2013
Reclamaţia:
10762/14.10.2013
Monitorizat:
Adela Stancana
Prin adresa nr. 10762 din 14.10.2013 domnul Victor Roncea a solicitat Consiliului Naţional al Audiovizualului strenograma şedinţei publice din 1 octombrie 2013.
Ca urmare a solicitării sale a fost transcrisă înregistrarea şedinţei CNA din data de 01.10.2013 – analiza pe tema reclamațiilor primite la CNA, privind emisiunea 4 nunţi şi o provocare, difuzată de poatul PRO TV.
Adresa nr. 10762/14.10.2013: In calitate de reprezentanti ai presei dar si in numele mai multor petenti, va multumim foarte mult pentru raspunsul Dvs privind chestiunea difuzarii emisiunii ProTv “4 nunti si o provocare” in care s-a perfectat, in direct, un act interzis si, ca atare, ilegal, in Romania, potrivit Constitutiei tarii si prevederilor legale, respectiv “casatoria” unor homosexuali.
Ne pare rau ca nu ati sesizat, tototodata, ca prin aceasta emisiune, dincolo de propaganda pentru un act impotriva legii si atingerile grave aduse drepturilor minorilor, au fost ofensate toate cultele din Romania si discriminate drepturile si credintele a 99,8% dintre romani, conform datelor recensamantului populatie din 2011, incalcandu-se toate prevederile europene mentionate de Dvs in comunicarea oficiala fata de petenti, respectiv nediscrimarea pe baza de religie sau credinta.
Nediscriminarea drepturilor minoritatilor sexuale nu poate fi nici invocata nici aplicata in acest caz deoarece casatoria intre persoane de acelasi sex nu este un drept al homosexualilor, in Romania.
Invocarea unui cadru european si international al emisiunii nu are asadar nici o valoare in acest sens.
Sunt tari in Europa in care, la presiunea partidelor comuniste sau ale grupurilor de lobby homosexual, varsta la care se poate face sex prin consimtamant a scazut la un ni vel care este incadrat in Romania la pedofilie. Chiar in Marea Britanie. tara invocata de Dvs si reprezentantul ProTv ca exemplu, Partidul Comunist sustine abolirea legii care pedepseste pedofilia (http/en.wikipedia.org/wiki/ Age_of_ consent_reform). Data viitoare, cand se va difuza la Pro TV un act sexual cu un copil, “pe formatul unei emisiunii din Marea Britanie”, veti invoca aceleasi prevederi “europene”?
In vederea elaborarii unui raspuns pe puncte, pentru a vedea in ce masura au fost aparate in dezbaterea Dvs, in mod egal, drepturile tuturor cetatenilor Romaniei, va solicitam, conform Legii 544/2001 (Art. 8/ Alin. 5 – solicitarea a fost facuta si verbal), sa ne transmiteti, stenograma intregii sedinte publice din 1 octombrie 2013 (https://www.cna.ro/Extras-din-procesul-verbal-al,6406.html), la care nu a participat nici unul dintre petenti pentru a isi putea spune cuvantul in contrapartida cu reprezentantul postului, fara a fi intrunite astfel toate conditiile unei audieri echilibrate, plangerea individuala neoferind posibilitatea unei aprofundari a problematicii grave, in interesul copilului si al cetateanului roman pe care il reprezentati si care va retribuie.
In acest sens, vom solicita reaudierea părților, conform practicii deontologiei profesionale si respectarii normelor statului de drept.
Totodata, ne intrebam si va intrebam in ce masura un membru al CNA retribuit substantial (15.000 Euro) in trecut de postul ProTv si Trustul Media Pro poate judeca echidistant o cauza in care este implicat acelasi post, in ciuda unei decizii extrem de clare a Agentiei Nationale de Integritate.
Nu in ultimul rand ii felicitam pe cei patru membri ai CNA care au sustinut penalizarea postului in cauza.
Răspunsul CNA nr. 10762 RF /11.10.2013 la petiţiile referitoare
la emisiunea,,4 nunţi şi oprovocare”, difuzată de Pro TV în zilelede
11 și 12 septembrie2013
Având În vedere numărul foarte mare de reclamaţii primite la CNA În luna septembrie 2013 (aproximativ 2000) cu privire la ediţiile emisiunii,,4nunţi şi o provocare”, difuzatede Pro TV, în care aparticipat la concurs şi un cuplu de homosexuali, facem public răspunsul instituţiei, neavând capacitatea administrativă de arăspunde fiecărui petiţionar în parte.
Întrunit în şedinţa publică din data de 1 octombrie 2013, Consiliul Naţional al Audiovizualului a analizat raportul de monitorizare, întocmit de direcţia de specialitate ca urmare a sesizărilor mai sus-menţionate.
Membrii Consiliului au vizionat înregistrările relevante şi au audiat punctul de vedere exprimat de reprezentantul postului, prezent la şedinţă.
Conform radiodifuzorului, formatul emisiunii a fost achiziţionat de la un partener din Marea Britanie, ţară în care a fost difuzat din anul 2009. Ulterior, emisiuni realizate în baza acestui format, au fost difuzate în ţări din întreaga lume, cum ar fi SUA, Canada, Franţa sau Finlanda.
În urma dezbaterilor din şedinţă a fost făcută o propunere de sancţionare a postului de televiziune cu amendă În cuantum de 10.000 de lei, pentru încălcarea unor prevederi referitoare la protecţia minorilor, dar aceasta nu a întrunit numărul legal de voturi pentru a fi aprobată. Art. 15 alin. (1) din Legea audiovizualului stipulează: “În îndeplinirea funcţiilor şi a atribuţiilor ce îi revin potrivit prezentei legi, Consiliul emite decizii, instrucţiuni şi recomandări, în prezenţa a cel puţin 8 membri şi cu votul a cel puţin 6 membri.”
Menţionăm că CNA are ca obligaţie stabilită prin Legea audiovizualului şi pe cea privind respectarea principiului nondiscriminării pe considerente de rasă, religie naţionalitate, sex, orientare sexuală sau etnie în cadrul programelor audiovizuale.
În domeniul audiovizualului în toate cele 28 de state membre ale Uniunii Europene sunt aplicabile dispoziţiile Directivei Serviciilor Media Audiovizuale.
Punctual, cu privire la tema nediscriminării pe criterii de orientare sexuală în cadrul serviciilor de programe media audiovizuale, la art. 9, alin.c), pct. (ii) din Directivă se stipulează angajamentul statelor membre “de a nu include și de a nu promova orice discriminare bazată pe sex, origine rasială sau etnică, naționalitate, religie sau credință handicap sau orientare sexuală, în cadrul comunicărilor comerciale audiovizuale”.
La art. 3 alin. 1) al Directivei se arată că: Statele membre garantează libera recepționare și nu restricționează retransmisia serviciilor mass-media audiovizuale pe propriul teritoriu din alte state membre din motive care se încadrează în domeniile reglementate de prezenta directivă.
În aceste condiţii, formatul din România construit pe tiparul celui din Marea Britanie nu poate fi restricţionat de la difuzare pe criteriul orientării sexuale în cazul unui cuplu aflat în concurs.
Art. 40 din Legea audiovizualului precizează că “Este interzisă difuzarea de programe care conţin orice formă de incitare la ură pe considerente de rasă, religie, naţionalitate, sex sau orientaresexuală.”, iar art.47, alin. 2 din Codul audiovizualului prevede că “Este interzisă în programele audiovizuale orice discriminare pe considerente de rasă, religie, naţionalitate, sex, orientare sexualăsau etnie.
Menţionăm, de asemenea, că dreptul la liberă exprimare este protejat de art. 10 alin. (1) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Cu deosebită consideraţie,
Laura GEORGESCU
Preşedinte
Şedinţa din 01.10.2013
-extras-
Laura Georgescu: Mulţumesc frumos. Doamna Păpureanu… Avem şi un punct de vedere de la post. Da… da… da… da. Aveţi întrebări pentru invitată? Doamna Gubernat?
Monica Gubernat: A fost o nuntă simbolică sau o nuntă reală?
Reprezentant post: A fost o ceremonie religioasă.
Monica Gubernat: Adică doamna aceea era pastor… pastor.
Reprezentant post: Da.
Monica Gubernat: Nunta a fost pe bune, cei doi au fost căsătoriţi în acel rit creştin, cum se autodeclară?.
Reprezentant post: Da.
Monica Gubernat: Deci, căsătoria e reală.
Reprezentant post :Da.
Monica Gubernat: Mulţumesc.
Laura Georgescu: Doamna Iorga?
Narcisa Iorga: Vroiam să întreb şi eu pentru căemisiunea este… genul emisiunii e declarat reality şi nu văd unde e realitatea aici. Sincer!. Deci nu ştiu ce e real şi ce e scenariu din această…. din acest episod ca să zic aşa. Vă rog să-mi daţi mai multe detalii. Cum aceşti doi protagonişti s-au căsătorit deja şi dumneavoastră i-aţi găsit şi aţi reluat procesiunea pentru această emisiune sau ce e reality aici că nu înţeleg. Nu… chiar nu… vreau să-mi dau seama,.. detalii.
Reprezentant post: Nu i-am găsit noi. În urma anunţului de preselecţie, s-au prezentat la preselecţie. Este un concurs în care cuplurile îşi programează nunta şi se întrec în realizarea acestui eveniment. Care face cea mai frumoasă, mă rog care face cea mai frumoasă nuntă câştigă un premiu. Asta era miza. Iar imaginile sunt reale, sânt nunţile lor.
Narcisa Iorga: În România nu poţi să faci o nuntă dacă nu eşti căsătorit. Eu aşa ştiu. Că ţi se cere certificatul de căsătorie la biserică. Păi când mă gândesc la nuntă şi la cununie, la asta mă refer. La biserică, oricare ar fi ea… Da, daţi-mi voie să vorbesc, dacă nu vă supăraţi. Deci dumneavoastră spuneţi că aţi dat un anunţ de preselecţie la care se prezintă cuplurile şi se întrec pentru cea mai frumoasă nuntă. Asta presupune că dumneavoastră aşteptaţi cupluri care urmează să se căsătorească civil şi religios poate în aceeaşi… sau care s-au căsătorit civil şi urmează să se căsătorească religios. În cazul acesta nu există căsătoria civilă, da, există doar una imaginară ca să zic aşa sau una reală în faţa lui Dumnezeu, care-o fi el, că n-am înţeles. Este vorba despre o biserică recunoscută în România, nu înţeleg unde e, din nou spun unde este realitatea şi unde este ficţiunea aici. Unde vedeţi dumneavoastră realitatea că eu văd numai ficţiune de exemplu.
Reprezentant post: Conform legii române căsătoria între persoane de acelaşi sex nu este recunoscută, cei doi s-au prezentat la preselecţie spunând că vor să se căsătorească, asta este, nu le puteam refuza nici accesul, apoi se poate vedea că sânt persoane decente şi aşa aveți declaraţia doamnei care a oficiat ceremonia. Ei au contactat –o, ei deja plănuiseră acest lucru. Pentru noi devine convenţie dacă vreţi faptul că nu este recunoscută de legea română şi atunci au participat la concurs în calitate de oameni care au oficiat o căsătorie într-un alt rit decât cel al nostru.
Narcisa Iorga: Şi să vă întreb mai departe dacă de acum încolo, după această emisiune, vor fi mai multe căsătorii de acest tip, dumneavoastră cum le veţi trata, le veţi trata ca un fapt normal, sau ca o ştire care să poată intra într-un jurnal de ora 19.
Reprezentant post: Asta este văzând şi făcând. Nu îşi propune nimeni să le trateze într-un fel, nu există o politică în această direcţie.
Narcisa Iorga: Din ce spuneţi dumneavoastră că i-aţi tratat ca pe ceva obişnuit. Au venit la preselecţie, au spus că se căsătoresc şi dumneavoastră aţi considerat că sunt un cuplu ca oricare alt cuplu din celelalte prezente în emisiunea dumneavoastră, de aceea v-am întrebat, nu întâmplător. Deci dumneavoastră consideraţi asta o normalitate pentru societatea de azi şi pentru legea română.
Reprezentant post: O realitate, nu o normalitate.
Laura Georgescu: Domnu Jucan…
Valentin Jucan: La un moment dat cei doi au semnat nişte documente. Ce… ştiţi ce anume? Erau angajamente unul faţă de celălalt sau…
Reprezentant post: Conform slujbei religioase, asta era finalitatea ritului religios pe care-l reprezenta preoteasa.
Valentin Jucan Cu ghilimelele de rigoare, un document cu antetul, cu ghilimele, repet, acelui rit în care şi-au scris jurămintele şi le-au semnat şi le-au dat unui altuia. Nu?
Reprezentant post: Da!
Laura Georgescu: Doamna Gubernat…
Monica Gubernat: Vroiam să vă întreb dacă, nu ştiu, vi se pare normal ca o minoritate, care luptă pentru drepturile ei, admirabil din punctul meu de vedere este OK, este normal să jignească majoritatea spunând că te învârţi că… ai o învârteală de asta sinistră, referindu-se la obiceiurile ortodoxe de căsătorie. Să primesc o cruce sau vi se pare normal să jigneşti sentimentele unei majorităţi când tu te lupţi pentru drepturile tale? Adică unde este decenţa aici?
Reprezentant post: Cu tot respectul cuvenit este… Cu tot respectul cuvenit, cu… În emisiunea anterioară, participase la nunta unui alt concurent undeva lângă Suceava. Şi acolo participanţii au avut reacţii destul de dure la adresa lui. La un moment dat, el a început să mintă când a fost întrebat unde este soţia, a spus că nu a putut să vină. Până când s-a aflat de orientarea lui sexuală şi toate și au fost reacţii. Ceea ce a spus el acum e de fapt reacţie la ce se întâmplase la celelalte nunţi la care participase. Este doar aşa în context, poate să pară gravă, dar este reacţie la ceva ce se întâmplase, la ceea ce îi spusese publicul. Participanţii au reacţii diferite la orientarea lui.
Monica Gubernat: Vă mai întreb ceva, am văzut că la celelalte cupluri s-au afişat cheltuielile. Cheltuielile de nuntă ale acestui cuplu au fost suportate de către compania dumneavoastră? Pentru că am văzut foarte mulţi membri sau angajaţi ai companiei dumneavoastră acolo. Cine le-a suportat cheltuielile de nuntă?
Reprezentant post:Aşa cum era afişat şi pe ecran, cheltuielile de 20.000 de euro au fost suportate de către cuplu, în acest caz fiecare cuplu şi-a suportat cheltuielile, compania nu a pus la dispoziţie decât locaţia. Toate cuplurile au beneficiat de ajutor financiar. Toate cuplurile.
Monica Gubernat: Deci Loredana a fost plătită de ei, nu de dumneavoastră. Am văzut-o pe Loredana acolo.
Reprezentant post: Şi nu numai acolo, au fost şi în alte părţi, la alte nunţi.
Monica Gubernat: Eu ce am văzut… n-am urmărit emisiunea… ce-am văzut pe monitorizare.
Reprezentant post: Deci toate cuplurile au beneficiat de ajutor financiar cele mai multe, aici nu a fost cazul, pentru că a fost vorba de locaţie, din partea companiei.
Florin Gabrea: Aş vrea eu să vă întreb. Această cununie religioasă pe care au trăit-o cei doi a fost şi pentru celelalte cupluri în vigoare? Adică toate cuplurile au avut la vedere sau cel puţin în cunoştinţă sau la cunoştinţă de cununia religioasă? Toate cuplurile.
Reprezentant post: Toate cuplurile, toţi au beneficiat de aceeaşi expunere de la toate cuplurile s-a prezentat ceremonia religioasă, numai ceremoniile religioase au fost prezentate.
Florin Gabrea: Acum, sigur, cum spunea doamna Gubernat, e o minoritate care are toate drepturile. Iar noi ca societate putem fi extraordinar de toleranţi şi să acceptăm. Întrebarea este, la ora la care s-a difuzat aceasta, la 20.25 până la 22.30, dacă nu cumva atinge un punct foarte sensibil din Codul audiovizual. Dumneavoastră aveţi acolo doar ca caracteristică a emisiunii doar că e reality show. N-aveţi niciun fel de restricţii de vârstă.
Reprezentant post; A fost cu încadrarea de 12.
Florin Gabrea: Cât?, 12?
Reprezentant post: 12.
Radu Călin Cristea: Eu am nevoie de o precizare… e posibil să fi fost o neatenţie de vizionare a mea. Spuneaţi că restul ceremoniilor religioase, exceptând aceasta a cuplului gay, au fost prezentate în emisiune. Fiind vorba, din câte am putut deduce, de nişte cupluri creştin-ortodoxe sau creştine, ele nu puteau avea loc decât în biserică. Ori nu cred că am văzut imagini cu acelea invocate de domnul Jucan. Şi atuncea având loc în aer liber, automat dacă vreţi, caracterul lor legal conferit de pecetea bisericii ortodoxe, nu putea să fie, nu putea să existe. Avem chiar un caz recent când o superbă divă dorea să-şi oficieze căsătoria religioasă într-un restaurant. Şi biserica ortodoxă a respins această cerere, s-a dus în biserică, s-a căsătorit, după care şi-a văzut de treburile ei.
Reprezentant post: A fost scandal inclusiv cu slujba de înviere de pe malul mării, după, după evenimentul ăsta.
Laura Georgescu: Domnu Turos…
Lorand Turos: Stimaţi colegi foarte sincer, cred că această emisiune a atins anumite… nu, nu, vreau să spun şi doamnei, anumite subiecte tabu. Pe mine m-a deranjat, nu această cununie m-a deranjat, m-a deranjat expresia unei concurente, cu băiatul, acel băiat negru, care credeam că e o maimuţă. M-a deranjat foarte mult, da şi mai tare. Eu aş dori să, să, să-i interpretez într-un fel anume, poate mă ajutaţi, să confirmaţi sau nu, această expresie şi reacţia noastră la această expresie, era cumva în contrast cu reacţia noastră şi ca societate faţă de acea cununie. Adică ne revoltăm când vedem că spune despre băiatul negru – arată ca o maimuţă şi ne revoltăm pe drept fiind o expresie de discriminare şi ne revoltăm şi atunci când vedem o căsătorie, o cununie gay.
Laura Georgescu Dumneavoastră vorbiţi de preo… pastoră, de doamna pastor?
Radu Călin Cristea: Pot spune şi eu ceva?
Laura Georgescu: Da, domnu’ Cristea.
Radu Călin Cristea: Deci eu cred că ar fi chiar bine să… cu acceptul nostru, să rupem puţin tabuurile şi poate că ar fi bine să rămâneţi la masă pentru că şi eu aş vrea să vă adresez un mesaj care e bine să nu fie tradus. Nu cred că va schimba cu nimic votul. În ceea ce mă priveşte nu pot decât să vă felicit din tot sufletul, aşa cum aş fi făcut-o în cazul oricărui alt radiodifuzor, pentru curajul de a vă apropia de o temă hiper, hiper sensibilă pentru societatea noastră, societate care este ultraconservatoare, aici îl contrazic pe colegul Lorand, ce înseamnă normalitate pentru societatea românească… E un concept foarte greu de definit. Dar peste vreo 30 de ani când CNA-ul o să fie oale şi ulcele, cu siguranţă că nişte căsătorii între cuplurile gay, dar făcute ca la carte şi respectând nişte legi, vor ţine de o, cum să zic, de o normalitate a acelor vremuri, care acuma sigur pare foarte greu de asimilat. Acuma eu vorbesc în calitate, să nu mă suspectaţi de mai ştiu eu ce, sunt vreo 11 preoţi ortodocşi în familia mea, am un copil deci e în regulă din punctul ăsta de vedere. Ce am perceput eu, e următorul lucru: n-aş lua foarte în serios ca şi colegii mei Narcisa şi Jucan partea ţinând de legalitate, de legalism, pentru că atuncea ne-am încurca. Acest Metropolity Community Church, bănuiesc că e o sectă, dar care nu credeam, am serioase îndoieli că este recunoscută ca sectă ca atare de către… în România, OK. Nu ştiu dacă există un pastor creştin care este şi episcop, aicea e o încurcătură terminologică, se bat în cap nişte concepte care trimit la religii diferite, în speţă baptist, ortodoxie, catolicism. Când am vorbit despre acea căsătorie, despre acel ceremonial petrecut în natură, aveam în consideraţie acea decizie a BOR-ului, referitor la faptul că, cel puţin în spaţiul ortodox, căsătoriile pot să fie oficiate doar în biserică. Sincer să vă spun şi alte căsătorii care au avut loc şi care să spunem că ar fi corespuns unor căsătorii heterosexuale în sensul curent al cuvântului, nu cred că au avut validitate din punct de vedere legal atâta vreme cât ele nu se încheiau cu acea patalama la mână din partea bisericii. După o căsătorie primeşti un asemenea act în mână. Vă spun eu,..vă arăt pe-al meu. Cereţi-mi şi-o să-l primiţi. Este cu siguranţă. După fiecare botez, după fiecare nuntă, se dau asemenea… se dau asemenea hârtie. Deci, rezumând, părerea mea este că ar trebui să fim şi noi oarecum în ritm cu curajul unor radiodifuzori, pe unul îl avem aici în faţă, care încearcă să apropie societatea de o temă cu focos nuclear. Pe de altă parte să ne amintim că în ultimii doi ani parlamentul dintr- o ţară ultracatolică cum este Franţa a legalizat căsătoriile gay, la fel s-a întâmplat în Anglia, la fel s-a întâmplat în Scoţia. Şi atunci mă întreb că, poate cine ştie, că nu-mi imaginez că Biserica Ortodoxă va fi atât de flexibilă într-un viitor apropiat sau îndepărtat dar e posibil ca într-un timp incert asemenea căsătorii să fie valide şi din punct de vedere al, eu ştiu, al unor secte acceptate de România şi care să admită, să admită aşa ceva. Deci eu cred că ce am reţinut e mai degrabă partea de ceremonie pe care n-aş, repet, încadra-o într-un tipar care să ţină foarte mult de legi, de acte şi de validitatea lor, înglobat într-o emisiune de tip reality show. Cât priveşte ora de difuzare eu cred că, încetul cu încetul, poate că şi minorii din România ar trebui să privească asemenea emisiuni şi în măsura în care părinţii lor sunt normali şi acceptă diversitatea în toate exprimările ei, să accepte şi o asemenea idee care poate că, explicată raţional şi convingător, ne introduce într-o normalitate.
Laura Georgescu: Doamna Trepcea….
Cristina Trepcea: Eu pot să înţeleg sensibilităţile celor care ne-au trimis nouă scrisori, dar, în acelaşi timp, din poziţia în care judecăm noi, noi trebuie să ţinem cont de ceea ce scrie la, la legea noastră, că în legea noastră ca şi în toate celelalte legi ale statului român, este interzisă orice fel de discriminare în programele audiovizuale, o scrie foarte clar, pe considerente de rasă, religie, naţionalitate, sex, orientare sexuală sau etnie. Dacă aş fi înţeles ca cineva să se sesizeze în legătură cu ceea ce m-a deranjat şi pe mine şi pe Lorand, a fost calificat un om ca fiind nu ştiu, cioară sau ceva de genul ăsta şi maimuţă. Nu, că s-a vorbit despre faptul, negrotei, da, scuzaţi, am reţinut greşit. Pe mine aia m-a deranjat mult mai tare şi la fel şi eu consider că într-adevăr este un gest curajos, dar este un gest pe care mai devreme sau mai târziu cineva ar fi urmat să-l facă şi în funcţie de asta oamenii să se poziţioneze corect faţă de ceea ce a devenit normalitatea în spaţiul european în care noi ne aliniem încet-încet la foarte multe lucruri la care ne e mai greu sau mai uşor să ne aliniem. Eu chiar nu consider că e vreo abatere pe care noi ar trebui s-o sancţionăm şi cred că să sancţionăm o asemenea abatere sau să considerăm că s-a făcut o abatere ne-ar pune pe noi într-o poziţie în care eu personal n-aş vrea să fiu.
Laura Georgescu: Poftiţi doamna Iorga, vă rog.
Narcisa Iorga: Eu înţelesesem că se adresează întrebări reprezentantului postului, nu deliberăm. Da’, mă rog, pot înţelege. Da, da’ ne dăm cu părerea la deliberări, dar nu în prezenţa reprezentantului postului.
Laura Georgescu: Eu mai am o întrebare vă rog frumos. Nu ştiu pe ce algoritm a fost declarată în ediţia din 12 septembrie perechea câştigătoare. Perechea de gay.
Reprezentant post: Nu ştiu, pot să mă interesez, să vă spun în câteva minute de algoritmul declarării, nu ştiu să vă spun dar pot să mă interesez şi să vă răspund în câteva minute.
Laura Georgescu: Că mă gândesc că e important să înţelegem formatul, cum declara câştigătoare perechea respectivă. Ok, mulţumesc frumos, dacă nu mai aveţi întrebări…
Reprezentant post: Mă interesez şi răspund în câteva minute.
Laura Georgescu: Vă mulţumesc. Îmi cer scuze, mi se face semn de la banca tehnică. Doamna director, ştiţi cumva cum a fost declarată, nu, nu, să nu spuneţi ce s-a difuzat. Fiindcă una e ceea ce vinde formatul şi alta este ceea ce presupune bucătăria din spate. Îmi cer scuze, având în vedere că telespectatorii ne-au sesizat anterior difuzării emisiunii, fiindcă s-a dat o ştire ca tocmai a avut loc filmarea primei nunţi gay din România, acesta este motivul pentru care am pus întrebarea. Şi am consumat în direct programul. Care deşi a fost producţie şi se putea edita, a ieşit în formula pe care cu toţii am văzut-o astăzi. Da, mulţumesc frumos. Suntem în momentul deliberărilor. Să ne îndreptăm spre o propunere. Doamna Iorga…
Narcisa Iorga: N-am cum să-mi dau cu părerea dacă suntem la deliberări. Eu nu felicit în nici un caz acest post, dimpotrivă, pot să spun că îmi pare foarte rău să constat că un post care şi-a schimbat de curând managementul, abordează astfel de subiecte cel puţin sensibile la nivelul religiozităţii poporului român. Eu consider personal, că, prin difuzarea acestui episod, cu toate detaliile pe care n-aş fi dorit să le văd pe ecran, acest episod, deci, este în măsură să afecteze dezvoltarea minorilor. Deci eu cred că încalcă art. 39 din lege. Doi la mână, aşa cum spuneam, asta e părerea mea, nu trebuie să fiţi de acord cu ea, eu îmi exprim punctul de vedere, îmi dau cu părerea, dacă deliberăm. Nu există o recunoaştere legală a unei căsătorii gay, deci nu există niciun element de realitate în acest show. Ca atare, conform noului Cod al audiovizualului, cred că trebuia prevăzut ce anume este realitate şi ce anume e ficţiune. Trei. Aspectele legate de discriminare încalcă evident art. 47 alin. 2, care interzice orice fel de discriminare, inclusiv cea rasială. Apropo de fraza unei concurente referitoare la cel care aducea preoteasa pe mal. Sau preotul cum vreţi să-i ziceţi. În corelaţie cu art. 39 cu 2 din lege, eu cred că s-a încălcat şi art. 19 alin. 2 lit.f din Cod referitor la psihologia personajelor şi reperele morale pe care acestea le oferă copiilor sau adolescenţilor şi aicea nu sunt chiar atât de tolerantă cu drepturile pe care le au minorităţile sexuale întrucât dreptul de a se căsători şi de a se săruta în public în costume de miri nu este recunoscut legal. Nu este, este în afara legii domnule Cristea. Asta-i părerea mea. Nu, deci pot să vă, atenţie! Pot să vă provoc repulsie, asta e părerea mea. Este ilegală căsătoria între persoane de acelaşi sex, iar o televiziune care transmite un show, reality între persoane de acelaşi sex este în afara legii. Din punctul meu de vedere. Şi tocmai pentru că se arată în detaliu sărut între persoane de acelaşi sex căsătorite în afara legii româneşti, cred că intră şi la art. 18 lit b, nu pot fi difuzate în intervalul 6-23 producţii care prezintă un comportament obscen. Aşa consider eu. Şi pentru toate aceste încălcări eu propun amendă de 10.000 de lei. Mulţumesc.
Radu Călin Cristea: Eu cred că Narcisa, dacă a acceptat să fie întreruptă de câteva ori, poate că număra pasaje, invoci o lege dar nu spui care este acea lege (Nota mea,VR: Este vorba chiar de Legea Audiovizualului. RCC nu cunoaste Legea CNA! Art. 39. – “(1) Este interzisă difuzarea, în cadrul serviciilor de programe de televiziune şi de radiodifuziune, de programe care pot afecta grav dezvoltarea fizică, mentală sau morală a minorilor, în special programele care conţin pornografie sau violenţă nejustificată.
(2) Difuzarea în serviciile de televiziune şi de radiodifuziune a programelor care pot afecta dezvoltarea fizică, mentală sau morală a minorilor se poate face numai dacă, prin alegerea intervalului orar de difuzare, prin codare sau ca efect al altor sisteme de acces condiţionat, se asigură faptul că minorii din zona de transmisie, în situaţii normale, nu pot auzi sau vedea emisiunile respective.”)
… au fost nişte marşuri gay şi prin România, e adevărat că uşor prigonite şi fiind oarecum contrate de alte marşuri ale extremei drepte în special, nu ştiu dacă acolo vreun, nişte cupluri participante la acea paradă s-ar fi sărutat ar fi încălcat vreo lege în România. Habar n-am dacă există asemenea lege, ba chiar cred că nu poate exista o asemenea lege.
(Nota mea, VR: Codul Civil:
Art. 258. – “(1) Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi, pe egalitatea acestora, precum şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea şi educarea copiilor lor.
(2) Familia are dreptul la ocrotire din partea societăţii şi a statului.
(3) Statul este obligat să sprijine, prin măsuri economice şi sociale, încheierea căsătoriei, precum şi dezvoltarea şi consolidarea familiei.
(4) În sensul prezentului cod, prin soţi se înţelege bărbatul şi femeia uniţi prin căsătorie. “
Art. 277. – “(1) Este interzisă căsătoria dintre persoane de acelaşi sex.
(2) Căsătoriile dintre persoane de acelaşi sex încheiate sau contractate în străinătate fie de cetăţeni români, fie de cetăţeni străini nu sunt recunoscute în România.
(3) Parteneriatele civile dintre persoane de sex opus sau de acelaşi sex încheiate sau contractate în străinătate fie de cetăţeni români, fie de cetăţeni străini nu sunt recunoscute în România.
(4) Dispoziţiile legale privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European rămân aplicabile.”)
Asta e o problemă mai veche, dacă într-adevăr acceptăm argumentele tale, care respectă un anumit canon pe care eu îl respect, asta ar însemna că noi membrii CNA-ului vorbim ca nişte creştini ortodocşi practicanţi. Şi din această perspectivă totul e OK. Părerea mea este că noi nu putem să judecăm speţele care ne, împotriva cărora există plângeri în CNA din această postură. Şi strict respectând legea audiovizualului, acea referitoare la faptul că nu se pot admite discriminări în materie de sex şi dacă vreţi, eu am mai spus în câteva rânduri asta, o spun şi acum pentru că e o temă sensibilă, eu cred că CNA-ul, ca instituţie, ar trebui să meargă uneori înaintea mersului societăţii româneşti, a realității româneşti, care de multe ori este conservatoare, este retrogradă, asimilează greu nişte modele, pe care apoi le preia într-un mod excesiv şi atuncea dacă noi am da câteva semnale măcar pe câteva, repet, subiecte sensibile, părerea mea este că şi din punct de vedere al unor mici orgolii legate de faptul că într-o anumită perioadă am fost membrii ai acestui Consiliu ar fi satisfăcute. Asta-i perspectiva mea care este una cred că nu doar liberală ci şi dacă vreţi ancorată într-o anumită realitate care va veni şi în România mai devreme sau mai târziu indiferent dacă va mai exista CNA-ul şi dacă noi vom fi sau nu vom mai fi membri în această instituţie.
Narcisa Iorga: Îmi permit să vă clarific declaraţia mea sau afirmaţia de mai devreme: nu sărutul este în afara legii domnule Cristea, nu la asta mă refeream. Eu m-am referit la căsătoria între persoane de acelaşi sex că este în afara legii. Iar prezentarea de către un post de televiziune a unei căsătorii între persoane de acelaşi sex este în afara legii şi prezentarea detaliilor de la căsătoria şi anume sărutul între persoane de acelaşi sex la căsătoria aia care e în afara legii este comportament obscen. Dar aţi rupt cumva sau n-aţi fost atent la toată fraza şi pot să vă înţeleg, de aceea am vrut să clarific chestiunea asta. Codul civil nu permite căsătoria între persoane de acelaşi sex. Iar comportamentul respectiv este obscen, n-am spus că sărutul între două persoane este ilegal. Este obscen. Din punctul meu de vedere.
Radu Călin Cristea OK, din punctul dumneavoastră de vedere dar trebuie argumentat, ancoraţi-l în legislaţie. Ok, repet, din punct de vedere al unei, repet viziuni creştin-ortodoxe foarte aplicate, aveţi dreptate. Aşa este.
Laura Georgescu: Îmi cer scuze, domnul Turos, imediat, doamna Gubernat dorea să mai… doamna Gubernat, vă rog… domnul Turos, până se pregăteşte selecţia, vă rog frumos aveţi cuvântul. Da…
Viorel Buda: O să fac eu un comentariu doamna preşedintă, până găsesc selecţia. Stimaţi colegi, o astfel de emisiune este teatru. Este o invenţie. Nu are nicio legătură cu religia nu este vorba de o căsătorie, este vorba de o poveste. Acum că noi vrem sau nu, acest lucru se va întâmpla din ce în ce mai des. Este un format care funcţionează în ţări mai din vest mai de multă vreme, vine încoace. Zilele acestea, maximum de o săptămână, fotografia care a făcut înconjurul lumii este între două baschetboliste care joacă un meci pe viu cu spectatori şi care în timpul meciului se sărută pătimaş în faţa arbitrului. Deci încă noi încă n-am ajuns acolo în România, dar ne apropiem. Deci nu are legătură, asta vindem. Şi la asta ne aşteptăm, exact cum spunea colega noastră, s-a schimbat managementul, ne putem aştepta la acest lucru. În sensul ăsta se schimbă şi nu are legătură cu biserica nu are legătură cu biserica ortodoxă şi nu are legătură cu fibra noastră a poporul român de care suntem atât de mândri.
Laura Georgescu: Dacă sunteţi pregătiţi cu selecţia, nu. Ce vă rog, da, îmi cer scuze, vă rog frumos, n-am făcut-o intenţionat, domnul Jucan, vă rog.
Valentin Jucan: Eu recunosc că nu sunt extrem de încântat de… de conţinutul acestei emisiuni având în vedere – şi am mai folosit această sintagmă -, corupţia spirituală care ne învăluie poporul. Nu consider că e binevenită această emisiune din cauza slăbiciunii coloanei noastre vertebrale. Şi când mă refer la coloana noastră vertebrală mă refer la puterea de a sta drepţi în faţa propriilor noastre persoane. Dar, înţeleg pe de altă parte, în sensul recunoaşterii statului român a unei căsătorii, că o căsătorie înseamnă starea civilă care este reprezentată de autoritatea locală sau de orice autoritate a statului urmată de o oficiere în una dintre bisericile care reprezintă o religie mare în România, iar ceea ce avem aici de fapt nu este o căsătorie în acest sens, în care-l înţeleg eu, pentru că nu este implicată o autoritate a statului, cred că legea interzice nu faptul că poate eu îmi pun pe deget o aţă de mărţişor şi fac acelaşi lucru cu iubitul meu, ci ca noi doi să mergem într-o autoritate a statului și o autoritate a statului să ne recunoască instituţia căsătoriei. Asta înţeleg, da şi drepturile, asta înţeleg că legiferează statul. Şi anume că nu poţi să faci aşa ceva sub recunoaşterea statului. Dar faptul că doi oameni şi-au semnat ceva, că eu de aceea am întrebat, ce au semnat şi-au semnat acolo un jurământ, nu ştiu de care, s-au dus pe marginea lacului şi dând un exemplu în extrem, asta cred că făceam şi noi când eram mici şi ne scrijeleam numele pe copaci, în grădina botanică din Cluj. Eu am făcut asta şi cred că-s vreo 50 de copaci pe-acolo cu numele meu. Nu judec. Asta nu înseamnă că m-am căsătorit. Repet, nu-mi pică bine să văd, nu ştiu dacă astea sânt subiectele cu care să furi, cu ghilimele, să furi, să furi audienţă, sunt nişte subiecte sensibile dar, ca să mă simt împăcat cu ceea ce spun, nici de cealaltă parte acel, de partea cealaltă a opiniei şi anume acelor care au făcut aceste reclamaţii, nu mă simt confortabil. Pentru că ştiu foarte bine faptul că dacă suntem în această situaţie şi-mi asum ceea ce spun şi nu vreau s-o luaţi ca pe o declaraţie politică sau nu ştiu cum deşi n-are legătură cu politica, dacă noi ca naţie ne aflăm în această situaţie, asta se datorează exclusiv bisericii ortodoxe. Care este biserica majoritară în România. Dacă spiritualitatea noastră este atât de închistată, atât de îmbrăcată în neajunsuri şi de deficitară în a înţelege sau nu a înţelege, în a accepta şi aicea nu mă refer neapărat la homosexualitate ci la orice ar fi nou în religie, dacă există aceste lucruri, aceste lucruri sânt datorate exclusiv modului în care biserica ortodoxă a ştiut să îşi păstorească credincioşii. Fac această remarcă, pornind de la conceptul de deschidere care-l avea un om care mi-a fost ca şi părinte. Și e vorba de Mitropolitul Bartolomeu al Clujului. Culmea, că un cap al Bisericii Ortodoxe avea o deschidere față de… nu față de asemenea gesturi de a oficializa, ci de a încerca să explice că nu avem cum, noi, să ne punem dea curmezişul unui fenomen până una alta un fenomen provocat de nişte creaturi ale lui Dumnezeu. (Nota mea, VR: Membrul CNA in cauza, propus de PDL si banuit dupa exprimare de un usor retard, abereaza pe banda: Regretatul Mitropolit Bartolomeu Anania avea o parere extrem de clara despre bolile si intentiile homosexualiilor, calificate drept „monstruoase” – vedeti interviu cu IPS Anania la RRA aici). Deci nu, repet, nu-mi place că o vedem la televizor aşa expusă în toată goliciunea ei această manifestare, dar este o manifestare firească, nu o văd ca pe o încălcare de lege, mai mult avem art. 17 alin. 7 unde se spune și de, se face referire şi la orientările sexuale deci politici nediscriminatorii, este adevărat că radiodifuzorul poate ar fi putut să, ar fi putut să prevină cumva, marcând emisiunea să zicem cu 15. Dar dacă ar fi dorit să fie… ei, da, nu putea să dea, dacă ar fi dorit să fie mai, să ofere mai multă protecţie minorilor. Da, asta pot să spun, dar eu nu văd o încălcare, alta decât am putea să observăm acele remarci legate de negri şi de…
Laura Georgescu: Vă rog frumos aţi găsit selecţia şi apoi şi eu ,…da, doamna Gubernat…
Monica Gubernat: Foarte scurt. Să ştiţi că nici biserica catolică nici musulmanii nu au recunoscut şi putem spune că biserica catolică poate e un pic mai deschisă, mai open mind, faţă de biserica ortodoxă, dar nici ei n-au recunoscut, iar eu cred că, dacă vrem într-adevăr să ajutăm minorităţile, indiferent de care sunt, nu trebuie să impunem brusc societăţii majoritare asemenea tipuri de emisiuni, de imagini, de… nu ştiu, adică te joci exact cu tradiţiile profunde ale unui popor: căsătoria, biserica. Nu-i ataci, dacă vrei într-adevăr să-i ajuţi, nu promovezi asemenea gest de emisiuni.
Narcisa Iorga: Dacă se încheie un contract din ăsta fictiv, cum spuneţi dumneavoastră, o înţelegere între… aşa, putem face, sau putem asista, mâine, la o emisiune în care două persoane încheie o înţelegere de asta fictivă ca în ziua următoare să omoare pe cineva. Sau să pună la cale un jaf. Sau mă rog, tot, tot… Bine… Ba-i exact acelaşi lucru. Este ceva în afara legislației românești, prezentat la TV ca fiind o chestie de amuzament.
Lorand Turos: Doamna Iorga, dacă-mi permiteţi, eu de vreo 5 minute vreau să iau cuvântul… Există o mare diferenţă. Deci dacă noi doi punem la cale că vrem să omorâm pe cineva este ilegal, da? Căsătoria, căsătoria între persoane de acelaşi sex, nu e interzisă în România. (Nota mea, VR: Fals! Membrul CNA in cauza, propus de UDMR, nu cunoaste sau ridiculizeaza Legislatia Romaniei) Nu e oficială. Nu există. Adică dacă eu mă duc cu un bărbat la starea civilă, vreau să mă căsătoresc, o să-mi zică: nu se poate, dar nu mă arestează. Deci asta-i marea, marea diferenţă. Nu e o ilegalitate, aşa cum nici sărutul nu e ilegalitate. Am văzut aceste imagini. Dacă ar fi fost o femeie şi un bărbat, da, eu cred că era o ceremonie foarte frumoasă, decentă, singura problemă a noastră sau a reclamanţilor e că era vorba de două bărbaţi, de doi bărbaţi. Încurc genurile, da? Mă scuzaţi. Deci asta e singura problemă. Dacă vedem un sărut între un bărbat şi o femeie, e un sărut decent, după cununie. Nu-i nicio problemă. Singura problemă că sunt doi bărbaţi. Pe de altă parte, dacă-mi permiteţi încă ceva, aţi vorbit despre biserica catolică care este şi mai sever. Acum două săptămâni, acum două săptămâni Papa Francisc a dat un interviu după ce a sosit din vizita din Brazilia. Ne-a spus: cine sânt eu să condamn un homosexual… să judec… să judec un homosexual. Asta doar ca o paranteză.
Viorel Buda: Vreau două comentarii să fac. Unu. Nici nu se pune problema de biserica catolică fiindcă era un preot femeie. Preoteasa în limba română fiind nevasta preotului. Deci în biserica catolică, niciodată nu veţi vedea o femeie. Sunt biserici protestante şi mai ales din nordul Europei, unde exact aşa se întâmplă. Doi. Asta era tema emisiunii. Ăsta era meciul Steaua-Chelsea. Ăştia doi. Restul era umplutura. Nu poate deseară să ne arate PRO TV-ul sau oricine meciul Steaua–Chelsea dacă arată numai spectatori, numai terenul numai nu ştiu ce. Trebuie să arate jocul. Jocul era ăsta.
Valentin Jucan: Diferenţa între exemplu acesta şi ce spunea colega mea este de fapt că dacă eu cu Lorand am plănui, am semna aşa ceva ar produce efecte juridice. Pentru că noi ne-am duce practic să comitem o acţiune care este pedepsită de legea civilă sau de legea penală. Pe când dacă eu m-am dus şi… ei şi-au semnat acolo, nu produce nici un efect, statusul lor social nu s-a schimbat cu nimic. Sunt aceeaşi.
Laura Georgescu: O secundă. Mă lăsaţi…
Valentin Jucan: Singurul lucru care s-a schimbat, e că pe copacii din grădina botanică de la Cluj J-ul s-a făcut mai mare de când am scrijelit eu.
Narcisa Iorga: Ştiţi că asta e ilegal, mai ales dacă era un monument al naturii.
Valentin Jucan: Nu era un monument al naturii.
Laura Georgescu: Deci, sunt şocată că ne-am mutat aşa, de pe Edgar Quinet pe Academiei, nu judecăm domnu’ Turos, nu ne interesează nimic din ce-a fost acolo, nu ştiu de ce ne împiedică să luăm, că e Ioana Tufar, că doi bărbaţi au vrut să se facă remarcaţi şi au acceptat să joace în aşa ceva. Mi se pare corect, nu? Ce vreau să vă aduc la cunoştinţă este că formatul emisiunii, care în România s-a numit „Patru nunţi şi o provocare” este construit pe cel din Marea Britanie …, care a fost difuzat şi în Finlanda în 2011. În ambele ţări nu a avut niciodată participarea unui cuplu gay deşi acolo este, în Marea Britanie, a fost validată prima femeie preot. Doi, domnule preşedinte, domnule vicepreşedinte, nu, m-am speriat deja, biserica catolică, este o cacofonie dar general acceptată, nu că nu e o cacofonie. Exact. Deci este o cacofonie, să nu ne ferim şi să mutăm lucrurile aşa, numai ca să ne iasă cum vrem noi mănuşă. Numai o secundă vă rog frumos. În Franţa, da, TF1 transmite cea de-a doua serie a acestui format sub denumirea „Quatre mariages pour une lune de miel„. Nu vă supăraţi, nici aici nu am avut participarea unui cuplu gay. N-am nicio problemă să judec pe nimeni, sunt ultima persoană capabilă să fac aşa ceva, rugămintea mea este să–mi răspundeţi dumneavoastră, ca să nu plec de aici neelucidată. Fiind vorba de producţie filmată înainte de difuzare, de ce n-a fost prelucrată, procesată, adică dat frumos, conform art. 27: Acest format este o ficţiune, sau dat crol: Persoanele şi faptele nu sânt reale, sau din contră: Căsătoria este doar un scenariu, ceva care să securizeze persoanele mai slabe de înger şi cu o atitudine mai netolerantă şi nedeschisă faţă de aceste fenomene, nu ştiu, ale vieţii reale, nereale. Aşa putem să asistăm mâine în fuga după rating, de ce nu, să ne întoarcem la Ioana D’Arc, că tot s-a pronunţat acest termen, aici, odată, un nume. Haideţi s-o incinerăm, să facem un format să incinerăm oameni în piaţa publică și să scriem pe jos: Acest format este o ficţiune. Mai departe, vă rog să-mi explicaţi de ce au fost definiţi, sau declaraţi câştigătorii ediţiei, de ce ora de difuzare n-a fost securizată, ca să nu existe nicio problemă atâta vreme cât populaţia a avut o reacţie înainte de difuzare. Şi nu în ultimul rând să-mi explicaţi dacă totul este posibil şi v-aţi cramponat doar de căsătorie, ce facem cu exhibiţionismul în locuri publice şi cu comportamentul contra bunelor maniere.
Lorand Turos: Doamna preşedinte, aceste întrebări trebuia să le puneţi reprezentantului postului, nu mie.
Laura Georgescu: N-a încercat femeia să mă convingă că ceea ce am văzut eu e perfect normal şi că vrea să o felicit. Nu dumneavoastră, ferească sfântul, nu dumneavoastră personal.
Viorel Buda: Douăzeci de secunde, pe procedură, că mi-aţi rostit numele. Sigur că în Anglia, în Danemarca, în Finlanda o astfel de emisiune n-ar fi avut succes. Fiindcă acolo nu şochează, să arate o astfel de porcărie. La noi au găsit altele, adaptate României, dar tipul de emisiune este aceeaşi şi formatul acelaşi. Ceva care şochează. Ca să atragă atenţia, să se uite oamenii la televizor. Asta era ideea.
Monica Gubernat: Trebuie să respecte nişte rigori. Cu privire cel puţin la protecţia minorilor.
Laura Georgescu Nu, la audiovizual, la nimic altceva. La audiovizual, nu intră nimeni să judece pe nimeni, suntem departe de aşa ceva. Nu facem altceva decât să aplicăm legea audiovizualului.
Radu Călin Cristea: Am un răspuns la una din nelămuririle dumneavoastră.
Laura Georgescu: Vă rog frumos…
Radu Călin Cristea: E chiar din titlu” Patru nunţi şi-o provocare.” Deci de la bun început, această a patra nuntă între ghilimele să-i spunem, este considerată de autorii emisiunii o provocare, deci nu i se conferă calitatea de nuntă. Apoi, din câte am văzut eu pe script, apare mereu cuvântul ceremonie. Şi nu este o nuntă în sensul propriu al cuvântului nici varianta gay nici varianta hetero.
Laura Georgescu: Eu am înţeles că e reality tocmai fiindcă am avut de-a face cu căsătoriile la ele acasă, desfăşurate de familiile respective.
Narcisa Iorga: Îmi permiteţi, eu cred că am… e cinci şi douăzeci şi două. Deci am discutat mai mult despre analiza oportunităţii căsătoriilor între persoane de acelaşi sex în România, decât despre audiovizual. Noi ce discutăm, despre ce s-a întâmplat, ce s-a văzut pe ecran. Îmi cer scuze faţă de colegii care au divagat, pot să spun asta. Eu cred că trebuie să ne restrângem zona de pricepere la audiovizual. Am venit cu nişte articole pe care eu consider că le-a încălcat această emisiune, din legea audiovizualului şi din codul audiovizualului. Nu e treaba mea să-mi dau cu părea despre oportunitatea căsătoriei sau când va fi şi dacă va fi în România. În momentul de faţă, din punctul de vedere al legislaţiei audiovizualului şi din punctul meu de vedere, s-au încălcat nişte prevederi referitoare la protecţia minorilor. Putem să ne referim la legislaţia audiovizualului sau, dacă nu, putem vorbi despre orice se întâmplă chiar afară, dacă au acţionat bine autorităţile statului când plouă şi ninge afară. Dar nu cred că-i treaba noastră.
Valentin Jucan : Eu zic să ziceţi, să zicem mersi, că n-a fost patru nunţi şi o înmormântare. Că dacă înmormântarea era gay, păi atuncea să fi văzut eu ce se întâmplă (Nota mea, VR: Semnele despre care vorbeam mai sus…).
Laura Georgescu: Deci eu am reţinut aşa: 39 cu 2 din Lege, coroborat cu art 19 alin. 2 lit. f, mă urmăriţi, da? Am reţinut şi un articol 29 din Cod. Poftim? Asta s-a dus, nu sunteţi atentă. A fost deja. Aşa, 47 alin. 2… Staţi un pic să le şi vedem, 47 alin. 2, introduc şi asta: 14-1 cu 1, s-o punem şi pe asta şi art. 18 litera… și 24 cu 1. Care a fost ultima sancţiune pe protecţia minorilor şi… Propunerea doamnei Iorga, da? 10.000, da?
Radu Călin Cristea: … în măsura în care sunt şi eu parte în acest Consiliu, vreau să mă asigur, totuşi, că dumneavoastră luaţi în consideraţie art. 47 din Cod, cu 2. Păi, noi ce facem, pentru că ai spus că divagăm. Părerea mea este că eu m-am referit direct sau subliminal, tacit, la acest articol.
Narcisa Iorga: Păi, eu m-am referit la prezentarea extrem de vastă pe care ai făcut-o cu privire la viitorul comunităţii gay în România. Că nu-i treaba mea asta.
Radu Călin Cristea: Ei, acuma stai puţin, şarjezi.
Narcisa Iorga: Păi, nu, dar te-ai supărat degeaba, eu m-am referit la 47 cu 2.
Radu Călin Cristea: … tu îmi spui că un sărut gay e obscen şi e în afara legii şi că, pot să te întreb care lege, aia a fost…
Narcisa Iorga: Nu, nu, nu, hai că ştii foarte bine.
Radu Călin Cristea: OK, deci dacă din punct de vedere al juridicului e ok cu art. 47, 2…
Laura Georgescu: Nu, da era vorba de discriminare rasială, de apelativul maimuţă şi negrotei. La acest aspect face trimitere invocarea lui 47 cu 2 care este prins în propunere.
Radu Călin Cristea: Păi atuncea iertaţi-mă, vorbim de o oră despre gay şi pedepsim pentru maimuţă.
Laura Georgescu: Nu… nu.. 47 cu 2 de acum 50 de minute, a fost în propunerea doamnei Iorga. Secretariatul, vă rog să confirmaţi acest lucru. Deci s-a făcut referire la el la începutul discuţiei, în secunda în care a făcut propunerea, colega Iorga invoca 47 cu 2, exact citând cele două apelative: maimuţă şi negrotei.
Narcisa Iorga: „Negrotei… Am crezut că e maimuţă când i-am văzut mâinile alea negre”. Astea ce-au fost? Aceste două citate le-am prezentat.
Laura Georgescu: Intrăm în procedură de vot? Cine este pentru propunerea doamnei Iorga?
Maricela Mierlea: Domnul Florin Gabrea, doamna Narcisa Iorga, doamna Monica Gubernat, doamna Laura Georgescu. Unu, doi, trei. Patru voturi pentru.
Laura Georgescu: Împotrivă
Maricela Mierlea:Împotrivă: Domnul Lorand Turos, domnul Valentin Jucan, domnul Viorel Vasile Buda, doamna Cristina Trepcea, domnul Radu Călin Cristea. Cinci voturi împotrivă.
Laura Georgescu: Mulţumesc frumos, închidem şedinţa. O seară bună.
Dar, adesea, ca să nu spun cel mai adesea, cititorii sunt mai inteligenţi decât autorii şi manipularea nu-şi atinge ţinta. Şi chiar dacă şi-ar atinge-o, noi tot avem de câştigat, căci ne raportăm la cuvintele rostite de Domnul acum două mii de ani: “Vai vouă când toţi oamenii vă vor vorbi de bine” (Luca 6, 26).
Pr. Constantin Sturzu: Ni se induce, treptat, ideea că este nevoie să renunţăm la “pretenţia de suveranitate” şi se iau decizii la nivel politic care sunt rodul nu voinţei aleşilor noştri (cu atât mai puţin a poporului), ci efectul unor directive “preţioase” venite pe firul scurt.
Stimati membri ai Consiliului National al Audiovizualului,
Stimati colegi ai Biroului de Presa al CNA,
In calitate de reprezentanti ai presei dar si in numele mai multor petenti, va multumim foarte mult pentru raspunsul Dvs privind chestiunea difuzarii emisiunii ProTv “4 nunti si o provocare” in care s-a perfectat, in direct, un act interzis si, ca atare, ilegal, in Romania, potrivit Constitutiei tarii si prevederilor legale, respectiv “casatoria” unor homosexuali.
Ne pare rau ca nu ati sesizat, tototodata, ca prin aceasta emisiune, dincolo de propaganda pentru un act impotriva legii si atingerile grave aduse drepturilor minorilor, au fost ofensate toate cultele din Romania si discriminate drepturile si credintele a 99,8% dintre romani, conform datelor recensamantului populatie din 2011, incalcandu-se toate prevederile europene mentionate de Dvs in comunicarea oficiala fata de petenti, respectiv nediscrimarea pe baza de religie sau credinta.
Nediscriminarea drepturilor minoritatilor sexuale nu poate fi nici invocata nici aplicata in acest caz deoarece casatoria intre persoane de acelasi sex nu este un drept al homosexualilor, in Romania. Invocarea unui cadru european si international al emisiunii nu are asadar nici o valoare in acest sens. Sunt tari in Europa in care, la presiunea partidelor comuniste sau ale grupurilor de lobby homosexual, varsta la care se poate face sex prin consimtamant a scazut la un nivel care este incadrat in Romania la pedofilie. Chiar in Marea Britanie, tara invocata de Dvs si reprezentantul ProTv ca exemplu, Partidul Comunist sustine abolirea legii care pedepseste pedofilia (https://en.wikipedia.org/wiki/Age_of_consent_reform). Data viitoare, cand se va difuza la Pro Tv un act sexual cu un copil, “pe formatul unei emisiunii din Marea Britanie”, veti invoca aceleasi prevederi, “europene”?
In vederea elaborarii unui raspuns pe puncte, pentru a vedea in ce masura au fost aparate in dezbaterea Dvs, in mod egal, drepturile tuturor cetatenilor Romaniei, va solicitam, conform Legii 544/2001 (Art. 8/ Alin. 5 – solicitarea a fost facuta si verbal), sa ne transmiteti stenograma intregii sedinte publice din 1 octombrie 2013 (https://www.cna.ro/Extras-din-procesul-verbal-al,6406.html), la care nu a participat nici unul dintre petenti pentru a isi putea spune cuvantul in contrapartida cu reprezentantul postului, fara a fi intrunite astfel toate conditiile unei audieri echilibrate, plangerea individuala neoferind posibilitatea unei aprofundari a problematicii grave, in interesul copilului si al cetateanului roman pe care il reprezentati si care va retribuie.
In acest sens, vom solicita reaudierea partilor, conform practicii deontologiei profesionale si respectarii normelor statului de drept.
Totodata, ne intrebam si va intrebam in ce masura un membru al CNA retribuit substantial (15.000 Euro) in trecut de postul ProTv si Trustul Media Pro poate judeca echidistant o cauza in care este implicat acelasi post, in ciuda unei decizii extrem de clare a Agentiei Nationale de Integritate.
Nu in ultimul rand ii felicitam pe cei patru membri ai CNA care au sustinut penalizarea postului in cauza.
Răspunsul CNA nr. 10762 RF / 11.10.2013 la petiţiile referitoare
la emisiunea „4 nunţi şi o provocare”, difuzată de Pro TV în zilele de
11 şi 12 septembrie 2013
Având în vedere numărul foarte mare de reclamaţii primite la CNA în luna septembrie 2013 (aproximativ 2000) cu privire la ediţiile emisiunii „4 nunţi şi o provocare”, difuzate de Pro TV, în care a participat la concurs şi un cuplu de homosexuali, facem public răspunsul instituţiei, neavând capacitatea administrativă de a răspunde fiecărui petiţionar în parte.
Întrunit în şedinţa publică din data de 1 octombrie 2013, Consiliul Naţional al Audiovizualului a analizat raportul de monitorizare, întocmit de direcţia de specialitate ca urmare a sesizărilor mai sus-menţionate.
Membrii Consiliului au vizionat înregistrările relevante şi au audiat punctul de vedere exprimat de reprezentanul postului, prezent la şedinţă.
Conform radiodifuzorului, formatul emisiunii a fost achiziţionat de la un partener din Marea Britanie, ţară în care a fost difuzat din anul 2009. Ulterior, emisiuni realizate în baza acestui format, au fost difuzate în ţări din întreaga lume, cum ar fi SUA, Canada, Franţa sau Finlanda.
În urma dezbaterilor din şedinţă a fost făcută o propunere de sancţionare a postului de televiziune cu amendă în cuantum de 10.000 de lei, pentru încălcarea unor prevederi referitoare la protecţia minorilor, dar aceasta nu a întrunit numărul legal de voturi pentru a fi aprobată. Art. 15 alin. (1) din Legea audiovizualului stipulează: „În îndeplinirea funcţiilor şi a atribuţiilor ce îi revin potrivit prezentei legi, Consiliul emite decizii, instrucţiuni şi recomandări, în prezenţa a cel puţin 8 membri şi cu votul a cel puţin 6 membri.”
Menţionăm că CNA are ca obligaţie stabilită prin Legea audiovizualului şi pe cea privind respectarea principiului nondiscriminării pe considerente de rasă, religie, naţionalitate, sex, orientare sexuală sau etnie în cadrul programelor audiovizuale.
În domeniul audiovizualului în toate cele 28 de state membre ale Uniunii Europene sunt aplicabile dispoziţiile Directivei Serviciilor Media Audiovizuale.
Punctual cu privire la tema nediscriminării pe criterii de orientare sexuală în cadrul serviciilor de programe media audiovizuale, la art. 9, alin.c), pct. (ii) din Directivă se stipulează angajamentul statelor membre “de a nu include și de a nu promova orice discriminare bazată pe sex, origine rasială sau etnică, naționalitate, religie sau credință, handicap sau orientare sexual, în cadrul comunicărilor comerciale audiovizuale”.
La art. 3 alin. 1) al Directivei se arată că: Statele membre garantează libera recepționare și nu restricționează retransmisia serviciilor mass-media audiovizuale pe propriul teritoriu din alte state membre din motive care se încadrează în domeniile reglementate de prezenta directivă.
În aceste condiţii, formatul din România construit pe tiparul celui din Marea Britanie nu poate fi restricţionat de la difuzare pe criteriul orientării sexuale în cazul unui cuplu aflat în concurs.
Art. 40 din Legea audiovizualului precizează că “Este interzisă difuzarea de programe care conţin orice formă de incitare la ură pe considerente de rasă, religie, naţionalitate, sex sau orientare sexuală.”, iar art.47, alin. 2 din Codul audiovizualului prevede că“Este interzisă în programele audiovizuale orice discriminare pe considerente de rasă, religie, naţionalitate, sex, orientare sexuală sau etnie.”
Menţionăm, de asemenea, că dreptul la liberă exprimare este protejat de art. 10 alin. (1) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
“Mă uit numai în zonele astea ale noastre, începând de la Rarău, Călimani, toţi munţii aceştia sunt presăraţi cu nişte nevoitori, care duc pe umerii lor toată povara păcatelor mulţimii“. „Aici este adevărata realitate a Creştinismului nostru ortodox. Aici, în simplitatea lui, în bunătatea lui, în dragostea lui. Aici în Răsărit, la noi, în zona asta, am putea spune că este floarea Ortodoxiei, este mirosul, este aroma pe care o împrăştie peste toate neamurile creştine. Românul în special, dacă a rezistat în vremurile anevoioase, a rezistat numai datorită acestei dragoste, la care s-a adăugat şi răbdarea.” – Parintele Justin
“(…) Acest crampei de poveste ilustraza abia o infima parte din marea si uimitoarea poveste a manastirii de maici de la Petru voda. In ultimii mai bine de trei ani de viata pamanteasca, Parintele Justin insusi a ales sa vietuiasca aici, coborand de la manastirea din deal si asezandu-se intr-o camera de la etaj in azilul-spital pentru batrane. Aici, la Manastirea de maici, a trecut si pragul spre Dincolo, in seara tarzie de 16 iunie 2013… ”
Recursul la memorie şi demnitate intentat de GAZETA de Maramureş şi susţinut de o lungă listă de instituţii şi persoane a mai înregistrat o victorie: săptămâna trecută, Consiliul Local Târgu Lăpuş a aprobat, în unanimitate, acordarea post mortem a titlului de cetăţean de onoare părintelui Nicolae Steinhardt.
În urmă cu câteva săptămâni, GAZETA de Maramureş a iniţiat un demers intitulat sugestiv: recurs la memorie şi demnitate. Pentru că, recăpătându-ne memoria, noi, cei de azi, să ne recâştigăm demnitatea. Trebuie să ne întoarcem la valorile şi oamenii adevăraţi ai acestui Neam. De aceea, am propus un gest simbolic: acordarea post mortem a titlului de cetăţean de onoare pentru părintele Justin Pârvu la Baia Sprie, Nicolae Steinhardt la Târgu Lăpuş şi Aurel Vişovan, Gheorghe I. Brătianu, Iuliu Maniu şi Iuliu Hossu la Sighetu Marmaţiei. Pentru onoarea şi demnitatea noastră, a generaţiilor de azi, pentru că ei şi-au câştigat aceste virtuţi prin viaţa şi moartea lor.
În 14 septembrie, de Înălţarea Sfintei Cruci, în cadrul unui eveniment înălţător, relatat pe larg în numărul trecut al GAZETEI i s-a acordat post mortem titlul de cetăţean de onoare părintelui Justin Pârvu.
Săptămâna trecută a venit rândul Consiliului Local Târgu Lăpuş să voteze în unanimitate propunerea GAZETEI, susţinută de o lungă listă de instituţii şi asociaţii – Episcopia Ortodoxă a Maramureşului şi Sătmarului, Î.PS Justinian şi PS Justin, Episcopia Greco Catolică, AFDPR, Asociaţia Civic Media şi domnul Victor Roncea, cărora le mulţumim. Primarul oraşului Târgu Lăpuş a declarat: „hotărârea privind acordarea titlului de cetăţean de onoare post-mortem pentru Nicolae Steinhardt a fost aprobată în unanimitate de către Consiliul Local. Ne gândim cum să organizăm decernarea acestui titlu, care ne onorează în mod deosebit”.
Argumentul GAZETEI
„Evreu prin naştere, intelectual agnostic, Steinhardt îl găseşte pe Dunnezeu în închisosare şi tot acolo primeşte botezul creştin. Este începutul unei libertăţi şi unei fericiri paradoxale, de neînţeles pentru multă lume.
La 7 martie 1960 i se „face vânt” într-o celulă sordidă „o bombă de proporţii uriaşe”, din care îl izbeşte un miros insuportabil. De ambele părţi, patru rânduri de paturi de fier, o masă îngustă, două bănci, tineche şi o fereastră bătură în cuie. E celula 18, închisoarea Jilava.
Începe brusc o hărmălaie de nedescris şi apoi, cineva i se recomandă binevoitor: un călugăr ortodox. Mai târziu, îi mărturiseşte că e evreu şi ar vrea să se boteze. Părintele Mina, călugărul îi impune nişte lecţii de catehizare pe care le fac pe marginea patului de fier, cu spatele la uşă, unul lângă altul, vorbind în şoaptă. În „Jurnalul fericirii”, Steinhardt povesteşte episodul botezului pe larg: „Lecţiile de catehizare merg foarte repede, părintele Mina e îngăduitor şi nepretenţios şi eu e drept mă dovedesc a cunoaşte destul de multe. Cei trei preoţi se sfătuiesc între ei, apoi vin să mă întrebe, ce vreau să fiu, catolic sau ortodox? Le răspund fără îndoială că ortodox. Foarte bine. Mă va boteza călugărul. Dar cei doi greco-catolici vor asista la botez şi ca un omagiu pentru credinţa lor şi ca o dovadă că înţelegem cu toţii a da viaţă ecumenismului într-o vreme în care Ioan al XXIII-lea e pe tronul pontifical, voi rosti crezul în faţa preoţilor catolici. Toţi trei îmi cer să mă consider botezat în numele ecumenismului şi să făgăduiesc a lupta – dacă-mi va fi dat să ies din închisoare – pentru cauza ecumenismului, mereu.
Ceea ce făgăduiesc din toată inima. Nu se poate şti când vom fi scoşi din celula 18 şi răspândiţi pe unde s-o nimeri. Este aşadar bine să Nu mai amânăm Botezul. Botezul va avea loc la cincisprezece ale lunii. Nu vor fi trecut prin urmare nici zece zile între sosirea mea în celulă şi efectuarea botezului”.
Şi momentul potrivit se dovedeşte chiar data de 15: „15 martie 1960. Catehizarea a luat sfârşit. Botezul, hotărât pentru ziua de cincisprezece, are loc aşa cum stabilisem. Părintele Mina alege momentul pe care-l socoteşte cel mai potrivit: la întoarcerea «de la aer», când caraliii sunt mai ocupaţi, când agitaţia e maximă. Trebuie să lucrăm repede şi să acţionăm clandestin în văzul tuturor. Conspiraţia în plină zi a lui Wells”. Apoi este supus rigorilor detenţiei din închisorile comuniste de la Jilava, Gherla, Aiud etc. până în august 1964, când este eliberat, în urma graţierii generale a deţinuţilor politici. Îndată după eliberarea din detenţie, la schitul bucureştean Darvari, îşi desăvârşeste taina botezului prin mirungere şi primirea sfintei împărtăşanii. După moartea tatălui său (1967) începe să-şi caute o mănăstire. În 1975 vine la mănăstirea unde se afla ieromonahul Mina Dobzeu, însă episcopul Partenie refuză să-i permită şederea, aşa încât părintele Mina îl trimte la arhiepiscopul Teofil Herineanu de la Cluj-Napoca şi la episcopul Iustinian Chira de la Maramureş.
Întâmplarea a făcut însă ca, în 1976, Constantin Noica să îl întâlnească, la o lansare de carte care a avut loc la Cluj-Napoca, pe Iustinian Chira, bun prieten al lui Ioan Alexandru şi al scriitorilor în general. Invitat de acesta, Noica ajunge în scurt timp la Mănăstirea Rohia unde zăboveşte 3 zile. Cadrul natural şi biblioteca vastă îl impresionează deopotrivă pe marele filosof care nu ezită să îi povestească lui Steinhardt despre cele văzute la Rohia, mai ales că îi ştia gândul de a se retrage într-o mănăstire.
În 1978, Steinhardt stă vara la Rohia pentru ca în anul următor să se stabilească definitiv acolo ca bibliotecar, cu aprobarea episcopului Iustinian. La data de 16 august 1980 este tuns în monahism la mănăstirea Rohia. Episcopul Iustinian Chira şi arhiepiscopul Teofil Herineanu îl iau sub aripa lor ocrotitoare. Arhimandritul Serafim Man, stareţul mănăstirii Rohia, îl integrează în obştea mănăstirii.
În martie 1989 angina pectorală de care suferea se agravează şi N. Steinhardt se decide să plece la Bucureşti pentru a vedea un medic specialist. Face drumul spre Baia Mare împreună cu Părintele Mina Dobzeu, căruia îi mărturiseşte: “Tare mă supără nişte gânduri, că nu m-a iertat Dumnezeu din păcatele tinereţii mele”. Iar Părintele Mina îi răspunde: „Satana care vede că nu mai te poate duce la păcat, te tulbură cu trecutul. Deci, matale, care ai trecut la creştinism şi te-ai botezat, ţi-a iertat păcatele personale şi păcatul originar. Te-ai spovedit, te-ai mărturisit, ai intrat în monahism, care este iarăşi un botez prin care ţi-a iertat toate păcatele. Fii liniştit că aceasta este o provocare de la cel rău, care îţi aduce tulburare ca să n-ai linişte nici acum”
Boala se agravează şi este obligat să-şi întrerupă călătoria şi să se interneze la spitalul din Baia Mare, unde moare câteva zile mai târziu, joi, 30 martie 1989.
În ajunul morţii sale, Ioan Pintea şi Virgil Ciomoş au trecut pe la mănăstire şi au recuperat din chilia călugărului-scriitor o bună parte a textelor sale. Acestea şi alte texte recuperate de prin edituri sau de la prieteni, au fost publicate postum.
La înmormântarea sa, riguros supravegheată de Securitate, s-au strâns cei mai buni prieteni, alături de care a suferit nedreptăţile regimului comunist.
“Am în faţă Albumul doamnei Cristina Nichituş Roncea, pe care tocmai l-am parcurs şi care mi-a prilejuit o nouă “călătorie foto prin lumea ortodoxă românească”. Îmi simt sufletul înmiresmat de buna mireasmă duhovnicească ce se degajă din imaginile Albumului şi asemeni lui Lucian Blaga simt cum “flăcări de adorare îmi ard în ochi ca-n nişte candele de jertfă”. Da, mai simt nevoia să îngenunchez în faţa lumii monahale, ce adastă în văi, pe coaste sau pe plaiuri de munte, ca şi în acest Album, şi să ascult cum, din contemplarea imaginilor, prin ochi, se infiripă în urechea mea şi în inima mea imnul de slavă pe care-l înalţă spre Cerul divin acele suflete care şi-au făcut din rugă şi din strădanie rostul tainic al mântuirii.
Arta autoarei a reuşit să surprindă vraja clipei fugare şi s-o înveşnicească în imagine, astfel că eu, cea care o privesc, înţeleg cât de mărit este Domnul Dumnezeu în vastitatea necuprinsă a Cerului şi în smerita Sa făptură şi până într-un fir de iarbă pe pământ. Căci într-adevăr, Albumul acesta este un elogiu adus frumuseţii divine şi este capabil să înfioare orice inimă, chiar şi pe aceea care nu cunoaşte miracolul tainic prin care Domnul Iisus se aşază pe altarele din bisericuţele pitite pe un picior de plai, lângă o gură de rai, aievea, ca şi în acest Album. Cercetaţi Albumul şi veţi cunoaşte bucuria cu care ne-nfăşoară harul frumuseţii, acea frumuseţe cu care ne-a binecuvântat Dumnezeu Ţara şi pe lângă care trecem de-atâtea ori fără s-o luăm în seamă.
Cred ca ar fi o nechibzuinţă din partea mea să încep să desfăşor o analiză a imaginilor prezentate în Album, din care se detaşează chipul şi aura Duhovnicului. Albumul, în tot cuprinsul său, este un univers care se cere contemplat. Este cât se poate de explicit şi nu are nevoie de exegeze. Admiraţi-l simplu şi direct. Şi veţi desluşi frumuseţile lui multiple şi mirifice.
Mi-aş permite, totuşi, o remarcă: cred că nu este întâmplător (pentru că în lumea guvernată de Iisus nimic nu este întâmplător) faptul că autoarea a insistat mai mult pe imagini luate din Sfânta Mănăstire a Arhanghelilor, de la Petru Vodă. Aici, cu adevărat, ţie, care ai urcat până aici cu mari speranţe în suflet, ţi se deschide o uşă spre Cer. Dincolo de această uşă te aşteaptă acel păstor blând care-şi pune viaţa pentru oile ce au nevoie de îndrumare, de sfat şi de mângâiere. Vei afla nemijlocit că ai intrat în “tainica pustie a mântuirii” unde bunul Părinte Justin îşi aşterne ca pe o jertfă vindecătoare, de toate relele şi toate grele tale, întreaga sa viaţă. Şi o face fără timp şi fără odihnă, ca tu să te întorci în babilonul tău cu totul altul decât cel care-ai venit. Vei afla prin dragostea Părintelui unde-ai greşit şi care e calea pe care trebuie să-ţi îndrumi paşii ca să treci cu succes testele de iubire ce se vor ivi de aici înainte în drumul tău spre mântuire. Aici, lângă casa Domnului, înălţată tot din marea sa dragoste, tu, cel care ai urcat până aici, vei afla o bucurie nespusă, ştiind că te-a ascultat un adevărat ostaş al lui Iisus Hristos, care a luptat cu spada iubirii în mâna să aducă biruinţa binelui suprem asupra răului absolut. Un ostaş pe care îl vei recunoaşte oricând şi oriunde, fiind el plămădit din esenţa cea mai nobilă a neamului tău, creştin, ortodox şi românesc.
Răsfoind Albumul acesta vom afla şi vom înţelege cu toţii că este aşa, cum ne arată el. Înţelegem că este aşa din privirea înţeleaptă şi plină de căldură surprinsă de sora noastră Cristina atât de evident şi atât de copleşitor în ochii Părintelui Justin. Şi vom mai înţelege că iubirea de oameni a Părintelui Justin este atat de nelimitată încât chiar şi acum, când a plecat de lângă noi, ne va ajuta în continuare. Nu se va împiedica de pragul dintre vremelnicie şi eternitate. Ci dimpotrivă, îl va trece uşor şi lin, din neţărmurita sa dragoste pentru noi, ori de cate ori îl vom chema în ajutor. Şi aşa va fi.”
Actorul Mitica Popescu a povestit pentru reporterul portalului Ziaristi Online cum a trait in lagarul de la Periprava alaturi de Parintele Justin Parvu si Parintele Ilie Lacatusu, afirmand ca “preotii au fost niste sfinti pentru noi”.
Artistul fotograf Cristina Nichitus Roncea, lanseaza zilele acestea un album de fotografii profesioniste, realizate cu Parintele Justin Parvu, sfantul romanilor, de la Manastirea Petru Voda (jud. Neamt). Pentru multi dintre noi, care am avut marea sansa de a-l intalni macar o data in viata, dar si pentru altii multi care nu au mai apucat sa-l intalneasca Aici, zilele de dor, zilele de cautare, vin si vor veni mereu, cu siguranta!
Consiliul Național al Audiovizualului a primit peste 2.000 de sesizări referitor la nunta dintre doi homosexuali, difuzată în cadrul show-ului Patru nunți și-o provocare.
Părintele Stăniloae spunea adesea: „În închisoare am învăţat să mă rog”. Şi insista asupra acestui aspect explicând că şi înainte se ruga, „dar mă rugam aşa… în baza tradiţiei, a obişnuinţei. În închisoare însă, când nu ştii dacă mai scapi sau nu cu viaţă, legătura cu Dumnezeu devine singura şansă de a nu-ţi pierde identitatea şi speranţa; atunci rugăciunea cu adevărat devine o respiraţie vitală a sufletului, nu în sens metaforic, ci în sens existenţial”.
Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, aflat în subordinea Academiei Române, a împlinit 20 de ani de la înfiinţare. Cu acest prilej, în Aula Academiei Române a avut loc Simpozionul internaţional “Fenomenul totalitar: între realităţi istorice şi abordări istoriografice”, informeaza Basilica.ro.
În deschidere, Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, a dat citire mesajului Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, intitulat Suferinţe adânci şi multe puse în lumină, informează Trinitas TV.
Preasfinţia Sa a oferit din partea Patriarhului României Ordinul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena domnului profesor dr. Radu Ciuceanu, directorul Institutului, iar pentru Institut Diploma de onoare Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena şi medalia omagială cu chipul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, promotori ai libertăţii religioase şi susţinători ai Bisericii, dupa cum puteti viziona si in reportajul Trinitas de mai sus. In preambulul materialului nostru oferim o selectie ampla de fotografii de la manifestarea de exceptie iar in baza acestuia filmarile cu discursurile profesorilor Radu Ciuceanu si Octavian Roske din plenul Aulei Mari a Academiei Romane.
La eveniment a participat şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan. Înaltpreasfinţia Sa a susţinut prelegerea Închisoarea libertăţii şi libertatea închisorilor, publica ziarul Lumina, in editia de azi, impreuna cu fotografia de alaturi.
Căutarea adevărului istoric a stat la baza întemeierii Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului.
La aniversarea stiintifica au luat parte numeroase oficialităţi şi membri ai Academiei Române, sedinta omagiala fiind prezidata de presedintele Academiei Romane, Ionel Haiduc. În cei 20 de ani de activitate a INST au fost publicate zeci de volume care pun în lumină aspecte puţin cunoscute ale perioadei comuniste.
Şi Biserica Catolică a transmis un mesaj de felicitare din partea Înaltpreasfinţitului Părinte Ioan Robu, Arhiepiscop-Mitropolit de Bucureşti.
La final, din partea Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului au fost oferite diplome de onoare dar şi medalii omagiale participanţilor, intre cei onorati de INST si Academia Romana numarandu-se inaltii ierarhi aflati de fata, oficialitati trecute si prezente, fosti detinuti politic, profesorii Ioan Scurtu, Dan Berindei, Ilie Badescu, Dinu Zamfirescu, Corneliu Turianu, George Potra, Cristian Paunescu, Mircea Suciu, s.a., cat si, In Memoriam, regretatii profesori Florin Constantiniu si Mihai Ungheanu (foto mai jos).
January 17th, 2014 
VR 
Pe 14 ianuarie 2009 eram la redactie, in noile birouri ale ziarului ZIUA din Constantin Mille 17. Ne mutasem din Campineanu si eu alesesem strategic, ca birou pentru mica mea “unitate”, Departamentul Externe, o incapere spatioasa aflata la parter, imediat langa intrare, cu vedere spre Teatrul Foarte Mic, Palatul Universul si pitoreasca strada care coboara de la Casa Armatei pana pe Brezoianu. Suna telefonul. Maica Fotini de la Petru Voda. Petrecusem Craciunul in manastirile de “la vale” si de “la deal”, din micul paradis al Parintelui Justin Parvu, si inca imi rasunau in urechi minunatele colinde cantate de maici la usa chiliei Parintelui. Alerta!, imi zice maica Fotini: trebuie sa publicam de urgenta Apelul Parintelui Justin contra cipului biometric. Minunat!, mi-am zis. Tocmai scrisesem cateva articole pe aceasta tema, ca de obicei fiind singurul nebun din presa, la acea data, care abordase un astfel de subiect. Asa am ajuns sa fiu primul ziarist care a publicat Apelul, pe blogul personal, la orele 13.09, ora Romaniei: Cuvant grav al Parintelui Iustin Parvu catre poporul ortodox: Este vremea muceniciei! Luptaţi până la capăt! Nu vă temeţi! reprodus la scurt timp si de portalul Razbointrucuvant. De abia tarziu – prea tarziu – am inteles, ca, intr-adevar, ar fi fost de mii de ori mai bine ca Apelul sa aiba intai, alaturi de semnatura Parintelui, si pe cele ale marilor duhovnici ai Romaniei, care mai traiau inca la acea data: Parintele Arsenie Papacioc, Parintele Adrian Fageteanu, Parintele Teofil Paraian…. si altii. Asa a fost sa fie. Asa a ajuns bietul Parintele Justin singura tinta a serviciilor din lumea duhovniceasca, in speta cipurilor, si ciuca batailor ierarhilor certati cu legea divina.
Introducerea obligativitatii inserarii de cipuri biometrice in actele romanilor incepand de la 1 ianuarie, masura reglementata chiar miercurea aceasta de Parlamentul European, fara a fi insa dezbatuta si in Romania majoritar ortodoxa, a starnit o reactie dura in manastirile romanesti. Parintele Iustin Parvu de la Manastirea Petru Voda, fost detinut politic cu 17 ani de temnita grea si frate in duhovnicie cu regretatii parintii Ilie Cleopa, Ioanichie Balan sau Gheorghe Calciu, a intocmit un apel catre ortodocsi pentru a se impotrivi acestui act, care anuleaza libertatea omului instaurand controlul total asupra miscarilor sale, considerat o masura “premergator pecetluirii cu numarul Fiarei, 666”. In numai o singura zi la petitia initiata de Apelul Parintelui s-au adunat 1500 de semnaturi iar manastirile din Moldova, unde au mai semnat sute de calugari, au pus in circulatie un formular de adeziune la aceasta chemare afirmand ca poporul roman nu a fost consultat si solicitand dreptul de a alege si de a ii fi respectate convingerile religioase. In exclusivitate, parintele Iustin Parvu ne-a impartasit din temerile sale – care au declansat deja un scandal surd in interiorul Bisericii – si a facut un apel la trecut.
Posted in 
Tags: 
