Shimon Peres: “Nu vom uita niciodată că, în perioada cea mai întunecată a Europei, în perioada nazistă, românii au salvat vieţile multor evrei de aici, 400 000 de evrei, care au venit în Israel şi au contribuit şi contribuie la construirea Israelului”.
Niculae Asciu desena cu o linie fina ca a unui electrogardiograf. Era un personaj delicat; chiar si caricaturile sale erau lipsite de cinism, nu loveau cu barosul, ci intepau subtil cu penita.
Conform celor prezenti, in timpul conferintei, Batranul Nicolae Purcarea i-a zis lui Dan Puric sa scoata mana din buzunar in timp ce vorbeste, spunandu-i ca acest gest este caracteristic numai oamenilor foarte siguri pe ei. “Dumneavoastra sunteti sigur de ceva, dle Puric?”, l-a intrebat dl. Purcarea pe Puric.
Atacurile informaţionale devin principala ameninţare la adresa securităţii unei ţări. Este şi motivul pentru care, în mod excepţional, Florian Coldea, prim-adjunctul directorului SRI, a acceptat să vorbească, pentru Q Magazine, despre Strategia de Securitate Cibernetică a României.
Mentionam ca aceasta serie urmeaza sa fie completata cu noi filmari si fotografii din Tighina si Tiraspol. O parte din fotografiile care au fost publicate in cele doua reportaje le gasiti in prezentarea video de aici.
O componenta a premiului care ne onoreaza, primit din partea Uniunii Ziaristilor Profesionisti din Romania, a constituit o deplasare la comunitatea romaneasca din zona orasului Graz din Austria, ocazie cu care delegatia UZP s-a intalnit si cu presa locala si a sustinut o emisiune la Radio Helsinki – Graz, pe care o puteti viziona aici, insotita de relatarea asupra vizitei, preluata de la UZP.Org.Ro, si de fotografiile realizate de Basarabia-Bucovina.Info.
În acest sens, declaraţiile preşedintelui PL, Mihai Ghimpu, sunt elocvente: “Filat a luat tunurile şi a tras în Alianţă: trage şi trage. Apoi a denunţat Alianţa. Astea sunt tunurile Rusiei. Filat a trăsnit în integrarea europeană doar pentru nişte reglări de conturi”
“Sunt curios cum vor reactiona parlamentarii PDL din Comisia Juridica de la Camera Deputatilor pe marginea solicitarii mele de mai jos de adoptare a legii falimentului personal. In mod normal tot grupul PDL din CD ar trebui sa se mobilizeze sa sustina aceasta lege. Nu ai ocazia in fiecare zi sa aratati celor 2,2 milioane de romani cu datorii la banci ca iti pasa de ei…”
Doar câteva secunde a durat până când uzina de preparare a cărbunelui din Petrila a devenit o amintire, iar pentru a o pune la pământ pirotehniștii au avut nevoie de o cantitate impresionantă de exploziv. Chiar și așa, clădirea a fost demolată doar pe jumătate, din cauza spațiului restrâns, uzina de preparare funcționând chiar în curtea minei Petrila.
Originea secuiască este motivul pentru care la ridicarea sa la rangul de cardinal al Bisericii Romano-Catolice, a adoptat în stema sa de cardinal simbolurile heraldice ale Ținutului Secuiesc: soarele și luna în câmp albastru (foto sus – Nota red: Aceasta poate fi si unul dintre motivele indarjirii agresiunii cu carpa secuiasca intreprinsa de statul ungar in ultima perioada, sfidand Romania peste tot in lume).
E lucru de mirare în această carte cum fiecare propoziţie şi frântură de fraza musteşte de maliţie, dispreţ, greaţă sau venin. Parcă o muscă sâcâitoare s-ar aşeza taman pe rândul pe care-l citeşti şi tot dai din mână până faci tic. Drept care, gata. Nu exegeză, nici măcar zeamă lungă de pamflet, pentru Lucian Boia, “De ce este Romania altfel?”, Humanitas, 2012.
Observ un aspect pe care poate mulți l-au sesizat de ceva mai multă vreme, un lucru trist, dar real. Noi, românii, ne uităm istoria, o lăsăm în desuetitudine, iar peste ani, chiar ne batem joc de ea. Culmea, chiar de istoria noastră, o istorie atât de extraordinară încât pe mulți i-ar face să pălească de invidie, în sensul în care dacă alte alte popoare ar avea o istorie comparabilă cu a noastră, ar face zeci de filme și documentare care să o scoată în evidență, ar investi o grămadă de bani pentru a o face cunoscută tuturor. Dar noi, românii, ce facem cu istoria noastră?
Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România anunta Premiile anului 2012:
Premiile pentru PRESĂ SCRISĂ (pe hârtie şi on-line)
PRESĂ SCRISĂ ȘI ON LINE
TEMA: Reportajul, ancheta publicistică şi articolul de atitudine în slujba promovării/apărării identităţii culturale a comunităţilor româneşti, din afara fruntariilor României.
Premiul I – Cristina Nichitus Roncea și Victor Roncea, Basarabia-Bucovina.Info, Bucuresti,
Premiul al II-lea – Mihaela Bocu, Făclia Cluj,
Premiul al III-lea – Gabriela Căluțiu Sonnenberg, Spania, pentru suita de articole publicate în revista OBSERVATORUL din Toronto/ Canada, condusă de Dumitru Puiu Popescu
Premiul I – Simona Lica – Radio România Oltenia Craiova (interviu cu actorul Ilie Gheorghe)
Premiul al II-lea- Dan Păsărin – Radio România Oltenia Craiova (interviu cu Sorin Matei, Preşedinte Federaţiei Române de Atletism)
Premiul al III-lea – Adriana Baghiu – Radio România Reşiţa (interviu cu actorul Dorel Vişan)
Diplomă de participare – Simona Şerbănescu – Radio România Actualităţi – Portret-document Marcel Petrişor – ultimul supravieţuitor al unui spaţiu construit pentru exterminare: Casimca
CREATII de TELEVIZIUNE
PREMIUL UZPR pentru productii de Televiziune
„Afganistan-un tărâm al contrastelor”
Producător : Trustul de Presă al Ministerului Apărării Naţionale
Scenariul : Benone Neagoe; Regia și imaginea : Gabriel Cobasnian
PREMII pe SECŢIUNI
Premiul UZPR pentru Film Documentar
“Traian Lalescu-Dreptul la memorie”
Producator : Televiziunea Romana – TVR Cultural
Scenariul si Regia : Sabina Pop ; Imaginea Cristian Glodeala
Premiul UZPR pentru Film de autor
“Radu Gabrea”
Producator : Dan Doroftei/UNATC/Valentin-Narcis Sturza
Realizator : Dan Doroftei ; Imaginea : Iulian Ene ;
Zilele “Visarion Puiu” au ajuns la Editia a XVII-a, ne informeaza Protoieria Roman. Portalul Basarabia-Bucovina.Info este incantat sa publice in memoria marelui roman aparator al romanitatii rasaritene, la implinirea a 134 de ani de la nasterea sa, o lucrare biografica si, in acelasi timp, o calda evocare, scrisa pentru aceasta ocazie de Pr. Dr. Aurel Florin Tuscanu, Protopop de Roman, caruia ii multumim in mod deosebit. Felicitari organizatorilor evenimentului aniversar! Sa nu-l uitam pe Parintele Visarion Puiu! Doamne, ajuta!
Portalul Basarabia-Bucovina.Info va ofera un studiu publicat in introducerea unei lucrari de referinta a sociologiei romanesti: Romanii de la Est de Bug, de Anton Golopentia (n. 12 mai 1909 in comuna Prigor, Caraş-Severin – d. 9 septembrie 1951 in închisoarea Văcăreşti.) Scris de Sanda Golopentia, fiica sociologului ucis de agentii sovietici ocupanti ai Romaniei anilor ’50, studiul introductiv, pe care il atasam aici, ca DOCUMENT, trebuie sa va stimuleze pentru obtinerea acestei carti fundamentale, publicata de Editura Enciclopedica (Bucuresti, 2006). Totodata, va prezentam mai jos si un interviu cu doamna Sanda Golopentia despre martiriul tatalui ei, insotit de un eseu al regretatului scriitor basarabean Andrei Vartic, publicat in urma unei sesiuni a Academiei de Studii Economice a Moldovei, organizate de către profesorul Vasile Şoimaru in memoria marelui sociolog roman Anton Golopentia.
Duminică, 10 februarie, părintele Iustin Pârvu de la mănăstirea Petru Vodă a împlinit 94 de ani, prilej cu care acesta a fost vizitat şi de un reporter al postului de televiziune Actualitatea TV care i-a înmânat un buchet de trandafiri din partea redacţiei.
Potrivit maicii Iustina, stareţa Manastirii Paltin – Petru Voda responsabila si de spitalul aşezământului social-filantropic Petru Vodă, unde se afla si chilia părintelui, începând de miercuri, 6 februarie, şi până duminică, peste 3000 de credincioşi au poposit la uşa duhovnicului. Vin uneori şi peste 1000 de credincioşi pe zi, suntem atâtea maici care facem cu rândul şi tot nu putem ţine isonul părintelui care nu mănâncă şi nu se odihneşte până nu primeşte pe toată lumea, a declarat maica stareţă.
Părintele Iustin Pârvu este cunoscut în rândul creştinilor ortodocşi ca fiind unul din marii duhovnici ai ţării, la fel de căutat de credincioşi precum duhovnicii Ilie Cleopa, Arsenie Papacioc şi Arsenie Boca, cu toţii trecuţi la cele veşnice. Păşcănenii îi datorează foarte mult acestui monah care a iniţiat şi finanţat proiectul de construire a Troiţei de la Moţca(foto mai jos), sfinţită pe 10 noiembrie 2012, în prezenţa mitropolitului Teofan al Moldovei şi Bucovinei.
Părintele Iustin este unul dintre cei mai mari duhovnici pe care i-a dat această ţară, poate chiar ultimul, a declarat părintele protop de Paşcani, Pavel Postolache.
Nota Roncea.Ro: Parintele Justin a fost preot militar pe Frontul de Rasarit si cunoaste exact toate problemele Basarabiei si Transnistriei, incepand cu “Saptamana Rosie” si pana azi.
“Istoricii reprezinta constiinta unei natiuni. Adevarul mai presus decat toate.” Asa si-a inceput alocutiunea istoricul originar din Cernauti in plenul Academiei, pentru a continua: “Holocaustul din Romania este o minciuna enorma pe plan cosmic”.
Prof. Vladimir Iliescu explica: “In Romania au avut loc persecutii impotriva evreilor, cu cifrele cele mai mari de aproximativ 100 sau 120.000 de evrei din Basarabia si Bucovina dar nu a avut loc un holocaust. Fiindca in Regat evreii au trait, si chiar si fara stea, cand l-a rugat Filderman (presedintele Uniunii Evreilor din Romania) pe Antonescu, deci ei au dus o viata aproape normala, iar din cei deportati in Transnistria multi s-au intors (printre care si Wilhelm Filderman), prin urmare nu poate fi vorba de holocaust. Holocaust a fost doar in Germania si Ungaria, care i-au trimis (pe evrei) la Auschwitz…”, spune istoricul Vladimir Iliescu, afirmand si ca a propus in plenul Academiei Romane infiintarea, impreuna cu academicianul Razvan Theodorescu, a unui club al “antisemitilor filosemiti””.
Nota Ziaristi Online: Nu-i vorba ca Dan Tapalaba, OB-ul (**) de serviciu al Monicai Macovei, n-a inteles nimic, ci e vorba de faptul ca cineva, nu spunem cine, personulitate importanta, obladuieste toate aceste javre doar ca sa latre mai bine, in cor funebru, la Romania.
Actele de identitate electronice constituie metoda cea mai sufocantă de control, de urmărire şi înrobire a cetăţenilor, cu mult mai eficientă decît a oricărui regim totalitar din trecut.
Pacientul, actorul, omul Toni Tecuceanu aparţine familiei sale, nu spitalului! În plus, este normal ca familiei să i se permită accesul la dosarul medical. E dreptul nostru să ştim de ce a murit fratele meu.
Așa a fost și atunci, când Basarabia și-a văzut și decis viitorul prin actul de la 27 martie 1918, unirea cu patria mamă România. Iarna grea și lungă de mai bine de o sută de ani de ocupație rusească, culminând cu jaful și crimele bolșevice, părea dusă departe, doar o amintire ca un coșmar lăsat peste dulcea și blânda Basarabie. A trecut aproape un veac de atunci, dar pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului blestemat ar trebui să fie un bun prilej de meditație adâncă și reflecție. În sensul că ce am făcut atunci și nu am făcut acum, când am avut ocazia?
Azi sunt 70 de ani de la sfarsitul marii batalii de la Stalingrad – 2 februarie 1943.
Cotul Donului si Stepa Kalmuca. Au pierit cu sutele de mii. Printre ei, si sute de mii de romani.
Cati or fi fost? Multi. O suta de mii? O suta cincizeci de mii? Doua sute de mii? Statistica. Pentru alte zeci de mii ”sansa” prizonieratului s-a dovedit a fi o himera. Oasele le-au putrezit in lagare.
Celor putini care au scapat din Infernul acelor zile si nopti sangeroase le-au ramas doar amintiri cumplite si cosmarul vuietului inclestarii ce i-a urmarit pana la moarte. Poate si dincolo de ea…
Pe unde le-or fi oasele, acolo, departe? Fara o cruce la capatai…, fara mormant…, fara nume.
Uitati de toti. De stat, de istorici, pana si de neamuri…
Tot mai rar o lumanare mai e aprinsa la cate un parastas in cimitire tot mai neincapatoare.