Reporter Ziaristi Online: Domnule Profesor, Instanta a hotarat: Andrei Muraru, istoricul “Militiilor spirituale” si adjunctul informatorului Marius Oprea, ajuns sef al IICCMER, a mintit in ceea ce va priveste. Dar nu numai ca a mintit ordinar invocand asa-zisul Dvs “dosar de cadre” si o functie PCR pe care nu ati avut-o niciodata, dar dupa ce a facut-o in scris, in “Observatorul cultural”, a continuat dezinformarea si manipularea opiniei publice la postul national de televiziune, TVR, cu concursul fostei conduceri a stirilor, recte douas’dieista (adica “22″-iesta) Rodica Culcer, care, din cate imi aduc aminte, nici nu v-a oferit firescul Drept la replica. Credeti ca asa au invatat-o sefii ei de pe vremea cand au introdus-o pe post de secretara la Ambasada SUA in timpul odiosului regim securist-comunist “ilegitim si ilegal”?
Din păcate, cei care au reprezentat interesele SUA în România nu au reuşit să cultive o elită organică. Or, tocmai aici este cheia chestiunii, poporul român era filo-american pentru că crede în democraţie şi în libertate. 99% dintre români cred. Nu ai nici o şansă să susţii America aici cu elite inepte, trădătoare sau străine. Decât dacă trădezi America. Şi, din nefericire, America a fost trădată de câteva ori în România, chiar şi după arestarea cârtiţelor CIA – este îndeajuns să amintim afacerea Bechtel.
Sunt deosebit de dezamăgit şi de indignat de reacţia Ambasadei SUA, care preia şi promovează acuzaţiile calomnioase ale activiştilor mişcării homosexuale, fără o minimă verificare. Întregul comunicat al ambasadei încalcă uzanţele diplomatice curente. A acuza pe nedrept, a calomnia un cetăţean al statului în care îţi desfăşori misiunea este un comportament diplomatic nedemn. Aştept scuzele Ambasadei SUA pentru această inimaginabilă ofensă.
Departamentul de Stat al SUA a devenit guvernul mondial al ţărilor lumii şi cumva noi nu am fost înştiinţaţi? Oare oficialii americani trimişi în lume chiar consideră că ne pot trata pe toţi ca pe o turmă lipsită de valori, raţionament şi luciditate, nesesizând intenţiile şantajiste, oportuniste şi insidioase a documentelor oficiale pe care le emit?
Privit din exterior, sistemul politic din România pare a fi un melanj infernal din grupuri de interese, servicii secrete care s-au penetrat reciproc şi au penetrat adânc atât sfera economică cât şi partidele politice, organizaţii cu caracter ocult şi agenţi de influenţă ai puterilor străine.
Pentru liniştea cetăţeanului de rând a fost creat un sistem care mimează o organizare democratică a societăţii, toate grupurile de interese fiind forţate de circumstanţe sau raţiuni utilitare să aibă grijă de aparenţe, indiferent de intensitatea bătăliilor din interiorul sistemului. Colegii noştri din Occident au o denumire specială pentru o astfel de structură societală: „Mascarada”. Se pare că am ajuns în faza în care sistemul „Mascaradei” începe să dea semne de dezintegrare, iar protagoniştii şi-au dat jos măştile.
Lupta relativ deschisă dintre două coaliţii largi din cadrul serviciilor secrete a căpătat intensitate în vara anului trecut în contextul referendumului. La momentul publicării în presă a interceptărilor telefonice ale preşedintelui Băsescu şi ale lui Sorin Blejnar a devenit clar că o parte din servicii l-a trădat pe Băsescu şi a intrat în conflict deschis cu acea parte a sistemului care i-a rămas fidelă. Al doilea incident major al luptei din interiorul serviciilor a fost linşajul deputatului Stan şi votul parlamentului care l-a salvat de arest, în ciuda ordinelor clare venite de la conducerea PSD care dorea ca Stan să ajungă după gratii. Acum, am ajuns la al treilea incident major, în care bătălia se dă pentru discreditarea patronului RTV Sebastian Ghiţă, aceste acţiunii fiind un răspuns la campania mediatică pornită de RTV împotriva lui Crin Antonescu.
Acest „război civil” din interiorul serviciilor nu poate fi „tradus” cu exactitate în termeni politici, în sensul că acest conflict nu reflectă conflictul aparent dintre USL şi preşedintele Băsescu. Demonstraţie: în cazul deputatului Stan, atât Traian Băsescu cât şi Victor Ponta şi-au dorit arestarea lui Stan. Conflictul nu poate fi interpretat nici ca o dispută pe filiera SIE-SRI. Formal, atât deputatul Stan (în virtutea funcţiei pe care o ocupa în comisia SRI de la Parlament) cât şi Sebastian Ghiţă fac parte din „zona SRI”, dar este clar că se află în tabere diferite.
Situaţia „de pe front” este fluidă, dar până acum poate fi constatată existenţa următoarelor părţi beligerante.
Daca intelectualitatea publica din Romania nu ar fi fost prin esenta ei tradatoare, un asemenea rechizitoriu ar fi trebuit sa apara atunci cand Tismaneanu era calare pe magarul Troian si isi permitea sa ingroape istoria nationala intr-o mlastina de ura si minciuna sub acoperirea Presedintiei Romaniei.
„România va fi un stat întemeiat pe primatul românesc, în toate domeniile. În România trebuie să fie puşi în valoare mai întâi românii, ceilalţi, dacă rămân locuri libere, vin după ei. Singura politică ce trebuie să o facem este aceea a iubirii de Neam şi a apărării drepturilor lui sfinte, prin muncă, prin cinste, prin blândeţe, prin conştiinţă şi, mai ales prin exemplul vostru în toate şi faţă de toţi.”
După teleconferinţa din 17 decembrie 1989 Nicu Ceauşescu uzând de atribuţiunile ce-i reveneau în calitate de prim-secretar P.C.R. al Comitetului Judeţean Sibiu şi preşedinte al Consiliului Judeţean de Apărare a anunţat membrii biroului judeţean de partid şi pe ceilalţi factori de conducere din judeţ că se găsesc în alarma şi că „din acest moment se află în stare de război”.
Ambasadorul ungar la București va fi convocat de urgență la MAE pentru a i se comunica faptul că partea română consideră aceste declarații care „echivalează cu susținerea explicită a autonomiei teritoriale pe criteriu etnic” ceea ce ar reprezenta o încălcare a Tratatului de înțelegere, cooperare și bună vecinătate semnat de România și Ungaria
Numirea de două ori a lui Victor Viorel Ponta în postul de prim-ministru de către Traian Băsescu ar fi trebuit să surprindă. Cu atît mai mult cu cît a doua oară Ponta era şi doctor plagiator (« dottore »). Bucuria useliştilor (ce barbarism !) a fost atît de mare, că nimeni nu s-a prea mirat. A venit o echipă, cel puţin pe partea pesedistă (alt barbarism !), foarte tînără, cu toţii studenţi, ucenici sau doar admiratori ai lui Adrian Năstase : Victor Ponta, Titus Corlăţean, Dan Şova, Nicolae Bănicioiu, Orlando Teodorovici, Remus Pricopie, Liviu Voinea, plus Gabriel Oprea şi Rovana Plumb, foşti şi probabil actuali apropiaţi ai lui Adrian Năstase. Avansez aici ipoteza, pur intelectuală desigur, că unii dintre tinerii miniştri PSD au fost impuşi de Adrian Năstase direct din puşcărie. Mă gîndesc în primul rînd la tînărul Corlăţean, instalat cu un Black & Decker în locul liberalului Andrei Marga, trecut fiind acesta într-un loc dintre cele mai ingrate, acela de înlocuitor al şefului de bandă culturală (propagandă) H.R. Patapievici. Bietul Andrei Marga pătimeşte zilnic în toate gazetele băseşti. Tismăneanul băsesc scrie o epopee in progress despre Marga şi ICR sub titlul discret « unde e banii mei care i-am avut ? ».
Fenomenal! Politica anti-statala de stat se intinde ca o pegra de la nivelul compromisurilor si complicitatilor tradatoare din “sferele inalte” ale budoarelor prostitutiei homo-politice dambovitene pana in teritoriul din inima Romaniei controlat aproape in totalitate de maghiari – sau ar trebui sa spun “tinut”? – , unde romanii sunt atacati de romanii aflati, chipurile, “la putere”, in Guvernul USL. Personaje evoluate de la postura de consilier la rangul de didamai prefectul cu girofar, reusesc, prin contagiunea capilor celor doua Palate, sa aiba aceeasi mentalitate prezidentiala de slugi ale slugilor rusilor, respectiv a ungurilor. Despre ce este vorba? Prefectul județului Harghita, un oarecare Jean-Adrian Andrei – o fi ruda cu Mihai-Razvan Ungureanu? -, fost purtator de servieta al ministrului Mircea Dusa, l-a amenintat pe averizorul public asupra incalcarilor drepturilor romanilor din Harghita si Covasna Dan Tanasa ca-i face “DOSAR PENAL”. Cum? Prin intermediul… Facebook-ului! Uite cum a ajuns Gutenberg detronat de Zuckerberg! Domnul Andrei Adrian-Jean se burzuluieste golaneste la Dan Tanasa si ii arunca pe Facebook, gen Lazariciul lui Basescu, că “s-a ales cu un dosar penal” ca urmare a articolele-avertisment pe care le-a făcut pe blogul personal cu privire la activitatea sa.
Mai precis, scrie Dan Tanasa pe blogul sau, “Prefectul Jean-Adrian Andrei m-a informat sec”: ”Domnule Tanasa, va informez ca v-ati ales cu un dosar penal, pentru toate postarile de pe blogul dumneeavoastra la adresa mea. DOSAR PENAL asta vroiam sa scriu. Asta e.”
Motivul pentru care Jean-Valjean se isterizeaza pe maidanul lui Zuckerberg? Dan Tanasa a demonstrat cu acte ca prefectul e prefect doar cu numele, in realitatea fiind doar un biet comis voiajor al Guvernul Victor Ponta, consiliat de extremistul Gyorgy Frunda, pentru ca in timpul programului sa tina batista pe tambalul iredentistilor si, in timpul liber, sa stea ca mierla pe ouale UDMR-istilor.
Adica domnul Jean are timp de dosare penale pentru romani dar n-are timp sa dea jos carpele secuiesti care-i flutura pe la nas sau toate panourile ilegale in limba maghiara. Dar de ce ar face asta cand, de fapt, dupa cum aflam – tot de pe Facebook! – limba maghiara este una din limbile vorbite si chiar folosite, dupa cum se vede, de domnul prefect? Este domnul Jean cel putin pe jumatate ungurean? Nu stim, dar e posibil. Cine se-apuca sa invete ungureste de placere? “Limba ungurilor? – scria Eminescu – ar trebui să li fie ruşine de ea. Sunetele îngrozesc piatra”!
Tot asa, dl Dusa, ca toplitean, care stie pe propria-i piele ce inseamna viata in ungurime, ar trebui sa-si struneasca subalternii cocosi pe Facebook. Jenica prefecturica trebuie sa se uite de jos in sus la Dan Tanasa. Pentru ca Dan Tanasa, cu blogul lui, face cat un intreg minister basca un serviciu silit sa mature toate mizeriile UDMR-iste sub presurile tuturor guvernarilor si chiar adeseori sa mai traga si apa in cazurile mai de cacao. Dan Tanasa este o institutie; o institutie a romanilor pentru romani care suplineste o mare parte din activitatea si responsabilitatea statului fata de romanii uitati din “Tinutul Secuiesc”si, ca atare, ar trebui sustinuta de stat prin toate mijloacele si nu atacata. Daca statul ar fi roman, desigur.
Dan Tanasa se intreba, intemeiat, si cum stie prefectul neprefect si imperfect ca are deja dosar penal. Jenica prefecturica putea doar sa-i faca o Plangere, nu?
Dan Tanasa, citat si de Ghimpele, remarca: “După ce celebrul dement antisemit și antiromân Csibi Barna mi-a făcut plângere penală și s-a luptat pentru a mă vedea după gratii, a venit acum rândul prefectului județului Harghita, Jean-Adrian Andrei, omul de casă al deputatului PSD de Harghita, Mircea Dușa, să lupte pentru a mă vedea în pușcărie.
Trec cu vederea peste modalitatea puerilă, specifică unui puști frustrat, prin care prefectul Jean-Adrian Andrei a ales să mă informeze că aș avea un dodar penal (DOSAR PENAL) din cauza lui. Mă întreb însă de unde și până unde știe prefectul Jean-Adrian Andrei că m-am ales cu un dodar penal (DOSAR PENAL)? Partea lui era plângerea penală, dosarul penal cade în sarcina procurorului.
Dacă prefectul Jean-Adrian Andrei nu a avut un simplu moment de demență ci chiar a înregistrat o plângere penală împotriva mea pentru postările mele legate de activitatea sa cred că este momentul ca un astfel de individ să fie concediat dintr-o astfel de poziție publică întrucât atitudinea sa este o bătaie de joc la adresa colegilor săi din corpul înalților funcționari publici.”
Iata doar un exemplu al unei ilegalitati UDMR-iste tolerate de prefectul PSD-ist, dupa cum observa avertizorul public Dan Tanasa pe site-ul sau:
Prefectul Jean-Adrian Andrei, omul deputatului PSD de Harghita, Mircea Dușa, se teme să aplice legea de teamă să nu fie schimbat din funcție
Prefectul Jean-Adrian Andrei face dă dovadă, din nou, de slugărnicie la adresa UDMR și refuză din nou să aplice legea în județul Harghita.
În data de 26 septembrie 2012 am sesizat Prefectura Harghita cu privire la faptul că pe raza municipiului Miercurea Ciuc există amplasate mai multe indicatoare rutiere inscripționate ilegal, mai întâi în limba maghiară și mai apoi în limba oficială de stat, limba română. Tot atunci i-am comunicat prefectului Jean-Adrian Andrei o copie a sentinței Tribunalului Covasna prin care Prefectura Covasna obținuse, definitiv și irevocabil, câștig de cauză într-o speță identică împotriva primarului din Sfântu Gheorghe.
La data de 23 octombrie 2012 Prefectura Harghita, sub semnătura prefectului Jean-Adrian Andrei, îmi comunică adresa nr. 15157/SL/23.10.2012 care conține o somație adresată de către Prefectura Harghita atât Primarului din Miercurea Ciuc, UDMR-istul Raduly Robert, cât și conducerii Serviciului Poliției Rutiere din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Harghita, prin care s-a solicitat celor două instituții intrarea în legalitate în termen de 30 de zile de la data prezentei adrese, în caz contrar Prefectura Harghita urmând a se adresa instanței de contencios administrativ. De remarcat este faptul că deși am sesizat Prefectura Harghita încă din data de 26 septembrie, prefectul Jean-Adrian Andrei l-a somat pe primarul din Miercurea Ciuc în aceeași zi în care mi-a răspuns și mie. Cu alte cuvinte, prefectul Jean-Adrian Andrei a tolerat această ilegalitate timp de aproape o lună de zile (bătaia de joc a prefectului Jean-Adrian Andrei la adresa mea este evidentă!).
Istoria este relatata si de incisivul cotidian regional Ghimpele:
În urmă cu patru luni, jurnalistul Dan Tănasă a sesizat prefectura judeţului Harghita cu privire la faptul că în municipiul Miercurea Ciuc există indicatoare rutiere amplasate ilegal, mai întâi în limba maghiară și mai apoi în limba oficială de stat, limba română, ceea ce reprezintă o încălcare a articolului 13 din Constituţia României. Tanasa aducea la cunoştinţa prefecturii că într-o speţă identică, prefectura Covasna obţinuse câştig de cauză în instanţă printr-o o sentinţă definitivă şi irevocabilă.
După aproximativ o lună, la data de 23 octombrie, prefectul Jean-Adrian Andrei anunţa Primăria Municipiului Miercurea Ciuc şi Inspectoratul Judeţean de Poliţie Harghita- Serviciul de Poliţie Rutieră că cele două instituţii au la dispoziţie 30 de zile să dispună măsurile necesare pentru intrarea în legalitate, în caz contrar urmând să fie sesizată instanţa de contencios administrativ.
Contactat de Ghimpele, subprefectul Octavian Condrat nu ne-a putut oferit un răspuns exact în această privinţă, neputându-se pronunţa “fără a avea dosarul în faţă“, dar a declarat că este convins că şi Poliţia Rutieră a făcut demersuri în acest sens iar dacă Primăria nu se va conforma solicitării, ultima soluţie este un proces. “Poziţia oficială a Prefecturii rămâne în continuare cea din adresa respectivă, eu acum nu am dosarul în faţă, şi desigur că în condiţiile în care nu se intră în legalitate sunt convins că şi Poliţia a făcut demersurile în acest sens şi vă pot spune că dacă nu se vor conforma solicitărilor noastre, ultima cale va fi cea a unei acţiuni în instanţă, fără doar şi poate. Neavând în faţă dosarul, chiar nu pot să vă spun daca s-a depăşit termenul respectiv”, a declarat subprefectul de Harghita.
Întrebat dacă pe cale legală se acţionează în instanţă primarul de la Miercurea Ciuc sau instituţia pe care o conduce, subprefectul a răspuns că plângerea s-ar face împotriva primăriei. “E vorba de Primărie“.
În cursul anilor 1940-1944, cât timp a fost Preşedinte al Consiliului de Miniştri şi Conducător al Statului Român, Ion Antonescu a fost adeseori considerat – în mediile de stânga ori de dreapta, de „sus” sau de „jos”, civile ori militare, interne sau externe – tiran ori dictator. Situaţia s-a … deteriorat mai apoi, când, cum se ştie ori se spune, după război mulţi viteji se arată, la „procesul” din mai 1946 ori în presa de după 23 august 1944, în abordările memorialistice ori, mai grav, în rândul istoricilor, Mareşalul avea să fie inclus fără reticenţe în categoria dictatorilor fascişti, alături de Hitler sau Mussolini.
Analiza documentată şi nuanţată a caracterului regimului social-politic din România anilor 1940-1944, pe care Mareşalul l-a „patronat”, nu i-a preocupat pe politicieni şi nici pe mulţi istorici.
Profesorul Constantin Barbu prezinta, in exclusivitate pentru Ziaristi Online, noi contributii ale demersului sau pentru infatisarea adevarului total privind moartea lui Eminescu, demers sustinut de Asociatia Civic Media, conform nazuintelor enuntate la 160 de ani de la nastere si 120 de ani de la uciderea ganditorului national Mihai Eminescu (vedeti Mihai-Eminescu.Ro). Constantin Barbu, discipol si continuator al proiectelor national-culturale definite de Constantin Noica, urmeaza sa publice 12 volume care concretizeaza, cu dovezi de netagaduit, “Istorisirea celei mai cumplite crime din istoria Romaniei”, plan editorial pe care il punem azi la dispozitie cititorilor portalului Ziaristi Online. Anuntam pe aceasta cale si proxima publicare online, impreuna cu Civic Media, a documentelor “Dosarului de Interdictie Mihail Eminescu”, a actelor medicale si a autopsiei urmate dupa uciderea celui mai mare gazetar roman, inscrisuri cuprinse in facsimil in lucrarea filosofului Constantin Barbu “Memorialul Mihai Eminescu”. Ascultati totodata si expunerea facuta de profesorul Constantin Barbu despre “Memorialul Mihai Eminescu” la aniversarea a 163 de ani de la nasterea lui Eminescu, in cadrul unei manifestari de exceptie organizata de Universitatea Crestina “Dimitrie Cantemir” si Asociatiunea Astra – Despartamantul Bucuresti.
Am aşteptat cu mult interes dezbaterea intitulată „Cum trebuie condamnat comunismul”, organizată de ICR-ul nou, condus de fostul ministru de Externe Andrei Marga. Când colo dezbaterea a strălucit prin lipsă. Invitaţii speciali Victor Ponta şi Crin Antonescu nu au apărut. Iar discursurile au fost în mare parte formale şi cu un iz de răfuială politică. Doar adevăratele victime ale comunismului au impresionat publicul prezent.
Concluziile lucrarii lui Testis Dacicus (*) sunt valabile si azi:
“Câteva concluzii generale pot fi trase privind acţiunea Rusiei după terminarea celui de al Doilea Război Mondial. Ele pot fi exprimate în felul următor:
Ruşii nu admit şi nu par dispuşi să admită în viitor nici un amestec străin în zona de influenţă cedată lor la Est de linia Lübeck-Triest, după prăbuşirea Germaniei. Ei consideră această zonă ca aparţinându-le definitiv şi lucrează cu toate mijloacele ce le au la dispoziţie pentru a consolida această dominaţie. Pentru a asigura dominaţia în partea de sud a acestei zone, adică bazinul dunărean şi Balcanii, ruşii trebuie în mod necesar să domine în România.
Pe întregul front la sud de zona lor de influenţă, ruşii sunt în plină ofensivă diplomatică. Aceasta din urmă este îndreptată împotriva Italiei, Greciei, Turciei şi Iranului şi este sprijinită de puternice armate ruseşti staţionate în Bulgaria, Iugoslavia, România, Ungaria şi Austria.
Pentru a asigura liniile lor de comunicaţii şi aprovizionarea acestor armate, Rusia trebuie în mod necesar să domnească în România.
Metodele de persuasiune şi onestitate întrebuinţate până acum de Puterile Occidentale pentru a opri tendinţele expansioniste ruseşti au dat toate greş, şi vor da probabil greş şi în viitor. Într-adevăr, în mentalitatea asiatică şi încă primitivă a ruşilor, întrebuinţarea unor asemenea metode ar putea numai să dovedească slăbiciunea Puterilor Occidentale.
Obligaţiile morale ca şi importante interese economice şi politice obligă USA şi Marea Britanie să dorească cu orice preţ expansiunea Rusiei şi s-o determine să reintre în frontierele ei. Această acţiune pare realizabilă fără dificultăţi serioase în viitorul apropiat, dar ar deveni cu siguranţă problematică într-un viitor îndepărtat.
Metodele de întrebuinţat pentru a obţine retragerea Rusiei nu sunt acelea de natură conciliatorie. Ele ar sugera mai degrabă dârzenia pe teren economic şi politic şi chiar întrebuinţarea forţei.
Focarul unde aceste metode vor putea să conducă la rezultatele cele mai rapide şi radicale – cel puţin în Europa şi Orientul Mijlociu – este România.”
În spatele Cortinei de Fier – România sub ocupaţie rusească. Editura Mica Valahie, Bucuresti, 2011
(*) Testis Dacicus, pseudonimul lui Gheorghe Manu: “Doctor în fizică, profesor universitar. S-a născut la București în anul 1903. Tatăl, Ioan G. Manu, consilier la Curtea de Casație; bunicul, general Gheorghe Manu, luptător în războiul de independență și ministru în mai multe rânduri; mama, Elisabeta Cantacuzino, descendentă din Șerban Cantacuzino, domnul Țării Românești.
Studiază la Facultatea de Fizică din București. Doctor în fizică nucleară la Paris, unde Marie Curie îi oferă conducere unei secții importante din institut și o catedră la Sorbona cu condiția renunțării la cetățenia română. Refuză și se întoarce la București, unde, între 1935-1944, funcționează ca profesor la catedra de fizică nucleară a Facultății de Științe din București. Este considerat, alături de profesorul Horia Hulubei, unul dintre cei mai mari fizicieni atomiști ai țării.
Cunoștințe temeinice în domeniile: filosofie, teologie, drept, istorie și literatură, de care au beneficiat colegii de detenție de mai târziu. Intră în Mișcarea Legionară în anul 1937, iar în 1943 este conducător interimar al acesteia. În 1945 face parte din comitetul de conducere al Mișcării Naționale de Rezistență anticomunistă. Redactează documentul În spatele Cortinei de Fier, expediat și tipărit în occident”, informeaza Fundatia George Manu, care ii reda biografia pe larg.
În primăvara anului 1947, Gheorghe Manu a redactat amplul studiu intitulat În spatele Cortinei de Fier – România sub ocupaţie rusească (o primă versiune, scrisă în 1945-1946, purta titlul România între Rusia şi Europa), semnat cu pseudonimul Testis Dacicus. Lucrarea a fost republicata de Editura Mica Valahie (Bucuresti, 2011) cu un studiu introductiv de prof. dr. Silviu Moldovan.
Scopul lucrării este declarat succint în Prefaţă:
„Prezentul studiu are drept scop să descrie în mod obiectiv felul în care un popor mic este nimicit în mod sistematic de o mare putere.” „El intenţionează să informeze pe orice persoană imparţială şi în special pe conducătorii celor două Puteri Occidentale, Statele Unite şi Imperiul Britanic. Aceste state şi-au asumat în mod voluntar obligaţii precise prin Charta Atlanticului, care a devenit acum Charta Naţiunilor Unite. Astfel, naţiunile ameninţate de invazie străină şi subjugare au fost îndreptăţite să spere într-un viitor mai bun.” „Ar fi păcat ca aceste speranţe să fie înşelate.” Urmează o analiză detaliată a situaţiei României ocupate şi a perspectivelor ei, în context european. „Faptele vorbesc destul de clar pentru ele însele şi realitatea este prezentată dezbărată de menajări diplomatice.”
Cele unsprezece capitole:
Poziţia geografică a României şi politica externă, Controlul rusesc în Europa, Controlul rusesc în România, Dezagregarea politică a României, Dezagregarea naţională a României, Dezagregarea socială a României, Dezagregarea economică a României: mijloacele de producţie, Dezintegrarea economică a României: transporturile, comerţul, finanţele, Dezintegrarea statului, Criza deschisă, Consecinţele dezintegrării României.
Dactilografiată în mai multe exemplare, în limbile română şi engleză, lucrarea – impresionantă prin vastitatea şi precizia informaţiei – a fost transmisă, prin intermediul misiunilor civile şi militare americane şi britanice în România, puterilor occidentale. Prin agenţii KGB infiltraţi în serviciul secret britanic, ea a ajuns cunoscută şi conducerii sovietice, aminteste si proiectul 100 Ro. Identitatea autorului s-a aflat numai în cursul anchetării lui Manu.
Sensul nobil al cuvantului
Acesta a fost profesorul George Manu care a fãcut onoare intelectualitãtii române din penitenciare. Nu a fost numai un autentic om de stiintã, dar a fost, în aceeasi mãsurã, un mare si luminat patriot, a fost un umanist în sensul nobil al cuvântului. El a creat o scoalã în penitenciar, prin instructia zilnicã pe care a desfãsurat-o ani si ani la rând, lipsindu-se de odihna minimã la care avea dreptul, dând hranã mintii si sufletului de care aveau atâta nevoie tinerii smulsi de pe bãncile scolilor sau universitãtilor. El a pregãtit oameni pentru viatã si le-a inspirat idealuri. Neabdicând niciodatã dela linia onoarei, prin atitudinea rectilinie care l-a caracterizat si prin care s’a impus, de o înaltã tinutã eticã, Manu a fost o pildã elocventã a puterilor miraculoase ale valorilor spiritului, de înnobilare si de înãltare a omului prin culturã, conchide 100 Ro.
Mărturiile despre procesul Ceauşeştilor, chiar dacă neverificate, sunt cutremurătoare. Dintre declaraţiile-bombă ale procurorului Dan Voinea, două vin să întărească ipotezele care au început să bântuie printre români, în ciuda negării vehemente a lor de către potenţialii regimului Iliescu: Ceauşeştii fuseseră condamnaţi la moarte înainte de proces.
“Mile Cărpenişan a fost un jurnalist care a făcut cinste Timişoarei. Mile este şi cetăţean de onoare al municipiului. Cred că în primul rând trebuie să ne cinstim personalităţile locale”, a declarat Sorin Grindeanu
Noi, românii, ca grup etnic, nu ne mai vedem ca având un destin comun şi că depindem unul de altul. Când ai sentimentul că eşti lăsat să te descurci pe cont propriu, este firesc să desconsideri orice partid, Prim Ministru sau Preşedinte care ţi se suie în cap cu pretenţia că te reprezintă.
PDL inseamna PD, respectiv FSN. PSD inseamna PDSR, respectiv FSN. Basescu este urmasul lui Roman care este urmasul tatalui lui, un bolsevic venit calare pe tancurile sovietice. Ponta este urmasul lui Nastase, care este fiul repudiat al lui Iliescu, care, la randul lui, este urmasul tatal lui, un bolsevic sovietic. 🙂 Ce altceva puteau produce cei doi, decat un acord de refacere a Frontului Salvarii Nationale ?! La 23 de ani de la infiintarea FSN…
“Ca şi în cazul Ponta, MRU are soluţia renunţării la titlu (de demnitar) după eşec. Şi cînd mă gîndesc că Andrei Pleşu voia să-l cloneze, ca ungurenii clonaţi să ocupe „locul potrivit”! Eh, mai greşeşte şi Pleşu…”
UPDATE: Ungureanu a anuntat la Parlament ca “pana la sfarsitul anului sau la inceputul anului viitor” – nu se poate hotari nici acum? – va veni cu “o propunere de tandem Presedinte-Premier pentru Prezidentialele din 2014”. Uau! Si cica: foarte curând va apărea “un Executiv din umbră” . Brrr… Dar care credeti ca va fi “tandemul” Pre-Pre-Pre? Am inteles ca sunt unii care ARD in asteptarea anuntului (vezi video). ARD in flacari…
“Se poate spune despre societatea românească de astăzi că se află «în durerile naşterii»: frământare, agitaţie, fapte de eroism sau trădări. România se află în acest proces al naşterii spre normalitate, însă dincolo de această Românie agitată şi frământată, divizată, adânc şi puternic mediatizată, se află România cea din adâncuri, România cea dinlăuntru, România cea reală.”
Preşedintele României nu desemnează premierul prin consultarea cu o alianţă de partide, care a obţinut majoritatea în Parlament, ci se consultă cu partidele, le ascultă părerile, deliberează şi indică persoana pe care o consideră potrivită şi care va purcede la negocieri prin care să-şi asigure susţinerea parlamentară a guvernului pentru care va solicita votul de încredere.
O campanie a criticilor de vocaţie e necesară ca aerul, să-i mai oprească pe privilegiaturişti (mulţumesc, Şerban Foarţă!) în lansajul ICR-ului, varianta Patapievici. Politica noastră culturală a fost canalizată rău dacă s-au făcut 13 traduceri din Dan Lungu şi numai 12 din Eliade. Breban a fost tradus de ICR? Dar Buzura, care a fondat Institutul
Pretigioasa Universitate din Viena a comandat pentru impresionanta sa Biblioteca – cea mai mare din Austria, infiintata la 1365, in care puteti gasi circa 7 milioane de carti si manuscrise – cele 27 de volume ale lucrarii ”Documente din Arhiva Corneliu Zelea Codreanu” (vezi introduceri PDF), editate de profesorul Gheorghe Buzatu si jurnalistul Victor Roncea, pentru Civic Media si cu concursul CNSAS, dupa cum informeaza directorul Editurii TipoMoldova, Aurel Stefanachi, scriitorul iesean care a ingrijit publicarea lucrarii in conditii de exceptie.
February 26th, 2013 
VR 
Ziaristi Online:
Posted in 
Tags: 
