Posts Tagged ‘Stefan cel Mare si Sfant’

VIDEO: Albumul de fotografie Precum in cer, asa si pe pamant: Calatorie foto prin lumea ortodoxa romaneasca – de Cristina Nichitus Roncea

De la https://precum-in-cer.ro

Intalnirea cu Mos Craciun: Parintele Justin Parvu

Cadou de Craciun: O calatorie prin lumea ortodoxa romaneasca

Cuvant inainte al profesorului Florin Constantiniu: Un album care ne inalta intr-o lume purificata

Albumul de fotografie Precum in cer, asa si pe pamant: Calatorie foto prin lumea ortodoxa romaneasca

Mihai-Silviu Chirilă: Credinţă şi tradiţii nemţene. O perspectivă creştină asupra vieţuirii în lumea contemporană. Cu Parintele Justin Parvu, Doamna Aspazia Otel Petrescu, Monahul Filotheu, profesorul Ioan Vladuca si alti marturisitori

Parintele Justin Parvu: Precum in cer asa si pe pamant from Precum in Cer on Vimeo.

Cititi si: Mihai-Silviu Chirilă: Credinţă şi tradiţii nemţene. O perspectivă creştină asupra vieţuirii în lumea contemporană

Doamna Aspazia Otel Petrescu la Petru Voda - Cristina Nichitus Roncea - Precum-in-cer.ro

Volumul Credinţă şi tradiţii nemţene s-a născut din dorinţa de a găsi răspunsuri la unele dintre preocupările omului care vieţuieşte pe aceste meleaguri, în aceste vremuri ale minciunii instituţionale şi universale, cum le numea un spirit treaz al epocii. – Lansare are loc luni, 19 decembrie, ora 18.00, la Biblioteca Kirileanu din Piatra Neamt

Apocalipsa vine cu exterminatorul Flutur si Finantele din Suceava: “Mănăstirea Putna nu are calitate de cult religios recunoscut în România”. Ce-i drept, nici baronii locali ai bordelului politic PDL nu au condicuta la zi – FOTO


Mănăstirea Putna şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Suceava au intrat în conflict după ce reprezentanţii statului au depus o contestaţie în anulare la Tribunalul Suceava. Prin acest act, DGFP Suceava solicită anularea unei hotărâri judecătoreşti irevocabile pronunţată pe 1 iulie 2011, în urma căreia Mănăstirea Putna a câştigat dreptul de a se intabula pe o suprafaţă de 14 hectare de teren, transmite Monitorul de Suceava.

Arhimandritul Melchisedec Velnic, stareţul Mănăstirii Putna, a declarat: „În data de 7 decembrie 2011, Direcţia Finanţelor Publice a Judeţului Suceava, ca reprezentant al Statului Român, a depus la Tribunalul Suceava o contestaţie în anulare prin care cere să se anuleze hotărârea judecătorească menţionată. Acest demers al unei instituţii publice ne surprinde cu atât mai mult cu cât, mai ales în ultimii ani, lumea politică şi mass-media au încercat să ne convingă că nu se poate concepe un stat de drept în care să nu se garanteze respectarea proprietăţii private. Urmare a acestor intervenţii, majoritatea cetăţenilor şi-au recuperat sau au fost despăgubiţi pentru proprietăţile confiscate abuziv de către regimul comunist”.

Reprezentanţii clerului şi-au arătat surprinderea vizavi de o serie de menţiuni care apar în contestaţia în anulare depusă de DGFP Suceava.

Mai exact, se arată că instanţa care a dat câştig de cauză Mănăstirii Putna în luna iulie a acestui an nu a observat că acţiunea trebuia timbrată. Pentru a beneficia de acest avantaj, Mănăstirea Putna trebuia să fie înscrisă în rândul cultelor religioase recunoscute în România conform Anexei 1 din Legea 489/2006.

Reclamanta Mănăstirea Ortodoxă Putna nu are calitatea de cult religios recunoscut în România, nefiind scutită de la plata taxelor (n.a. – taxă de timbru şi taxă de timbru judiciar)”, se arată în contestaţia în anulare formulată de DGFP Suceava.

Cititi: Finantele din Suceava vor sa confiste moastele Sfantului Voievod Stefan cel Mare. Civic Media face apel la romanii din institutiile “statului roman” sa recastige statul roman pentru romani si Romania. Solidarizare cu Sfanta Manastire Putna atacata de locotenentii baronului local PDL, Gheorghe Flutur

Cristina Nichituş Roncea: Întâlnirea cu Moş Crăciun – Părintele Justin Parvu. “Precum în cer aşa, şi pe pământ” – Călătorie foto prin lumea ortodoxă românească

Am ajuns prima oara la manastirea Petru Voda in seara de Craciun. Luminau stelele, ninsese, totul era alb, iar maicile se pregateau sa mearga cu colindul. Iata-ma umbland, impreuna cu ele, de pe un deal pe altul, din chilie in chilie. “Lerui, Doamne, Ler / au pornit cu plugusorul / îngerii prin cer”. Intrasem, pe nesimtite, in calatoria din poveste. La casuta cu cei mai multi pelerini, in noapte, usa s-a deschis si din chilie a iesit chiar Mos Craciun, asa cum il stiam dintotdeauna: un patriarh inalt, cu barba alba, un zambet care-ti incalzeste inima si o privire care stie intreaga-ti viata, daca ai fost sau nu cuminte. Intrasem in Rai. Am simtit ca aceasta intalnire cu Parintele avea sa imi schimbe viata.

Imi doresc ca albumul acesta sa aduca un smerit omagiu marelui marturisitor al ortodoxiei romane Justin Parvu, ctitorul Manastirii Petru Voda, la 20 de ani de cand s-a pus piatra de temelie a sfantului lacas inchinat martirilor din temnitele comuniste. Fara binecuvantarea, viziunea si caldura sa parinteasca, aceste imagini nu ar fi existat.

Multumesc, de asemenea, pentru buna primire si ingaduinta, tuturor preotilor din Mitropolia Moldovei si Bucovinei, surorilor, maicilor, fratilor si calugarilor din Manastirile Petru Voda, Paltin, Sihla, Sihastria, Secu, Neamt, Agapia, Varatec, Humor, Voronet, Moldovita, Sucevita, Arbore, Putna, Trei Ierarhi, Galata, Copou, Miclauseni, Catedrala Mitropolitana din Iasi, Catedrala Patriarhala si “Sfanta Maria” din Techirghiol.

Cristina Nichituş Roncea / “Precum în cer aşa, şi pe pământ” – Călătorie foto prin lumea ortodoxă românească, Editura Compania, Bucureşti, 2011 – Precum-in-cer.ro

Intalnirea cu Mos Craciun: Parintele Justin Parvu

Albumul de fotografie “Precum in cer, asa si pe pamant” – Calatorie foto prin lumea ortodoxa romaneasca

Cuvant inainte al profesorului Florin Constantiniu: “Un album care ne inalta intr-o lume purificata”

10 Decembrie 2011. Cristina Nichituş Roncea – Album de fotografie: “Precum în cer aşa, şi pe pământ – Călătorie foto prin lumea ortodoxă românească”. Cu un cuvânt înainte al profesorului acad. Florin Constantiniu. Doamne, ajută!

Precum-in-cer.Ro

Cantari de Sfantul Voievod Stefan cel Mare

2 iulie-Sfantul Voievod Stefan cel Mare, Aparatorul Crestinatatii


Cântări din slujba Sfântului Voievod Ştefan cel Mare



Paraclisul Sf. Ştefan cel Mare


www.putna.ro

14 Decembrie 1467. Armata lui Ştefan cel Mare si Sfant dă foc oraşului Baia şi-i atacă si înfrange pe invadatorii unguri

Armata moldovenească, condusă de Ştefan cel Mare, dă foc oraşului Baia (Moldova) şi atacă pe invadatorii unguri
La 14-15 decembrie 1467, noaptea, armata moldovenească (circa 12.000 de oşteni), condusă de Ştefan cel Mare, dă foc oraşului Baia, fosta capitală a Ţării Moldovei, şi atacă pe invadatorii unguri.

Campania ungară la est de Carpaţi a fost organizată cu scopul de a-l înlocui pe Ştefan cel Mare de pe tron şi pentru aducerea Moldovei în sfera de influenţă ungară. Regele ungar (roman – nota mea, VR) Matei Corvin, atacă cu un efectiv de 25.000 oameni, armată mai bine echipată decît cea a lui Ştefan, precum şi dotată cu artilerie, inclusiv de asediu. Pînă la Bătălia de la Baia, Şefan cel Mare a adopta o strategie defensivă permiţînd ungurilor să înainteze. Ştefan-Vodă a atacat Baia dîndu-i în prealabil foc, avînd loc lupte crîncene stradale nocturne (o strategie nouă pentru acea perioadă) soldate cu mari pierderi omeneşti pe ambele părţi (după sursele ungare Ştefan a pierdut mai mult de jumătate din efectivul armatei). Totuşi trebuie menţionat că o parte din armată lui Ştefan cel Mare nu a atacat, precum era convenit – trădare care l-ar fi putut costa pe domnitor victoria şi chiar viaţa. Defecţiunea era expresia nemulţumirii unei părţi a marii boierimi faţă de politica lui Ştefan. După bătălie, Ştefan cel Mare a omorît 24 mari boieri trădători printre care şi pe vornicul Crasneş, alţi 40 boieri de rang inferior fiind traşi în ţeapă.

După bătălia de la Baia, regele ungar (roman – nota mea, VR) Matei Corvin (rănit în luptă) dispune retragerea armatei. Încheiată cu mari pierderi umane şi pentru unguri, Bătălia de la Baia a constituit ultima mare tentativă a coroanei ungare de a reinstitui prin forţa armelor suzeranitatea asupra Ţării Moldovei. (pana azi – nota mea, VR)

Sursa: Istoria.md (unde gasiti si alte fapte importante)
Foto: Klearchos Kapoutsis

Parintele Cleopa despre ortodoxie si romanism, despre mama lui Mihai Viteazul, calugarita Teofana, si a lui Stefan cel Mare, monahia Maria Oltea

Vezi si: Revista Atitudini: Adevarata cugetare dogmatica a parintelui Ilie Cleopa si rastalmacirile ecumenistilor

Video: Cer si Pamant Romanesc

Sarbatorirea lui Stefan cel Mare si Sfant la Putna, Ierusalimul neamului romanesc. FOTO/AUDIO cu IPS Teodosie si IPS Pimen. Priveghere si Sfanta Liturghie din 2 iulie 2010


Asculta mai multe audio Evenimente

Asculta mai multe audio Evenimente

Sursa: https://www.putna.ro/

Vezi si: Chipul lui Stefan cel Mare si Sfant – Tetraevanghelul de la Humor (1473). 20 iunie 1992 – “De acum înainte şi până la sfârşitul veacurilor, Voievodul Ştefan cel Mare al Moldovei să fie pomenit laolaltă cu bărbaţii cei cuvioşi şi Sfinţi ai Bisericii”

Chipul lui Stefan cel Mare si Sfant – Tetraevanghelul de la Humor (1473). 20 iunie 1992 – “De acum înainte şi până la sfârşitul veacurilor, Voievodul Ştefan cel Mare al Moldovei să fie pomenit laolaltă cu bărbaţii cei cuvioşi şi Sfinţi ai Bisericii”

“(…) am luat sabia în mână şi, cu ajutorul Domnului Dumnezeului nostru Atotputernic, am mers împotriva duşmanilor creştinătăţii, i-am biruit şi i-am călcat în picioare, şi pe toţi i-am trecut sub ascuţişul sabiei noastre; pentru care lucru, lăudat să fie Domnul Dumnezeul nostru. (…)” Scrisoarea lui Ştefan cel Mare către Principii creştini

TEOCTIST
Din mila lui Dumnezeu Arhiepiscop al Bucureştilor,
Mitropolit al Munteniei şi Dobrogei
şi Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române

Prea iubitului cler şi dreptcredincioşilor creştini din cuprinsul Patriarhiei Române, har, milă şi pace de la Dumnezeu, Părintele luminilor, iar de la noi, Patriarhiceşti binecuvântări.

Cuvios lucru este şi plin de folos duhovnicesc pentru credincioşii Bisericii de a se arăta plini de evlavie, a cinsti şi a pomeni, prin slujbe şi prin cântări, pe cei ce s-au arătat bineplăcuţi lui Dumnezeu în viaţa lor pământească. Lauda care se dă celor ce trăiesc în chip virtuos se îndreaptă către însuşi Dumnezeu, de la care izvorăşte oamenilor toată virtutea, precum ne învaţă Sfântul Grigorie de Dumnezeu cuvântătorul: „iar lauda celor bune înflăcărează şi îndeamnă pe credincioşi”.

„Când se laudă dreptul se veselesc popoarele”, glăsuieşte proorocul David. Dar lauda binecredinciosului Voievod Ştefan cel Mare ne produce nu numai bucurie duhovnicească, ci şi îndemn puternic pentru grija mântuirii sufleteşti. Fiecare dintre dreptmăritorii creştini sunt datori să cinstească şi să laude, după cuviinţă, pe cei ce au vieţuit cu dreaptă credinţă şi fapte bineplăcute lui Dumnezeu, pentru că lauda este plata virtuţii şi cel ce laudă virtutea laudă pe însuşi Dumnezeu.

Prin asemenea fapte virtuoase a strălucit dreptcredinciosul Voievod Ştefan cel Mare, care a cârmuit Ţara Moldovei 47 de ani, înarmat cu platoşa credinţei în Dumnezeu, cu cea a postului şi rugăciunii şi cu multe fapte ale dragostei creştine închinate Bisericii şi poporului său; a zidit un foarte mare număr de biserici şi mânăstiri, înzestrându-le cu cele necesare sfintelor slujbe, ca un purtător de biruinţă a luptat cu preţul vieţii sale până la jertfelnicie pentru apărarea hotarelor ţării şi a credinţei strămoşeşti fiind numit apărător al creştinătăţii, a miluit pe săraci şi a răsplătit pe luptătorii oşteni, a arătat îndurare şi pe cei greşiţi i-a îndreptat.

Smerenia noastră împreună cu toţi membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, privind la vieţuirea jertfelnică pentru credinţă şi neam a dreptcredinciosului Voievod bineplăcut lui Dumnezeu, la faptele şi împlinirile lui şi purtând grijă de folosul obştesc al credincioşilor, iar pe de altă parte ţinând seama de cele arătate de către Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, care a cerut ca amintirea zilei trecerii la cele veşnice a Marelui Ştefan, să fie aşezată ca zi de pomenire a Sfântului,

Urmând obiceiul obştesc al Bisericii şi rânduielilor dumnezeieştilor părinţi dinaintea noastră, făcut-am cunoscut ca să dea binecredinciosului Voievod Ştefan cel Mare cinstirea cuvenită bărbaţilor sfinţi.

Pentru aceasta, urmând rânduiala canonică şi sinodală
şi chemând în ajutorul nostru Puterea Celui Prea Înalt,

HOTĂRÂM:

Ca de acum înainte şi până la sfârşitul veacurilor,
Voievodul Ştefan cel Mare al Moldovei
să fie pomenit laolaltă cu bărbaţii cei cuvioşi şi Sfinţi ai Bisericii,
cinstindu-se cu slujbe şi cântări de laudă în ziua de 2 iulie,
fiind înscris în sinaxar, cărţile de cult şi calendarul Bisericii noastre cu numele
„DREPTCREDINCIOSUL VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT”.
Spre veşnică cinstire, dovadă şi încredinţare despre cele ce am hotărât,
s-a întocmit acest Tomos Patriarhal şi Sinodal de Canonizare
spre a fi adus la cunoştinţa credincioşilor şi clerului Bisericii Ortodoxe Române
şi tuturor evlavioşilor români, oriunde ar trăi aceştia.

Dat în Bucureşti, anul mântuirii 1992, luna iunie, ziua a douăzecea.

Surse: Stefan cel Mare.ro, Manastirea Putna.ro

Powered by WordPress

toateBlogurile.ro

customizable counter
Blog din Moldova