O poveste cel putin interesanta pe care v-o recomand , chiar asa lunga cum e. Contine multe personaje interesante : salvatorul Nicusor Dan, verdele Remus Cernea, oengistul Mircea Toma, ex-guvernatorul Liviu Mihaiu, printesa-activista Brianna si, nu in ultimul rand, finantatorul universal, Soros George. Pierdeti cateva momente, merita, va promit.
Si-acum o alta poveste adevarata ignorata de toti “salvatorii” lui peste:
SUPRAVIETUIREA PRIN CULTURA. Sau povestea unui banner.
Pana vineri, intr-o piata cu un nume simbolic – Tricolorului (fosta Sarindar) – din centrul Capitalei, a fost arborat un banner. Aproape opt luni…
Asadar, o importanta si foarte circulata intersectie a Capitalei (Calea Victoriei cu Bdul Regina Elisabeta), cu o zona pietonala generoasa si un trafic pe masura a ”gazduit” un banner publicitar cu un subiect de o actualitate aparent limitata. Cel putin temporal: ”Zilele culturii ruse”. De altfel, un comunicat din 1 octombrie 2012 anunta acest eveniment, aflat la a doua editie, pentru perioada noiembrie-decembrie 2012. Deci nu zile, ci, de fapt, luni… Pana la urma, trimestre si, iata, semestre…
Desigur, in tara se mai gasesc inca panouri si alte variante publicitare cu figurile triste ale unor candidati la ultimele alegeri, referendumuri etc. Ba chiar, pe unele ziduri se mai pot inca citi lozinci mobilizatoare gen ”Votati Soarele!”
Daca azi un asemenea banner poate fi ”uitat” luni de zile, cum o fi fost prin anii 50? Pe de alta parte, la Moscova sau la Sankt Petersburg sau in oricare alt mare oras european ar putea asemenea anunturi expirate sa ocupe atat de mult campul vizual?
Oricum, intamplarea ca atare poate reprezenta si un studiu de caz pentru cei care lucreaza in marketing, PR, publicitate. Pana atunci, cazul este unul petrecut in orasul Bucuresti, chiar in centrul lui, oras care este locuit, nu doar tranzitat. Primul reflex ne indeamna sa aratam cu degetul spre Primarie. Si, poate, nici nu gresim. Ea este institutia responsabila sa administreze orasul. N-or exista atributii la nivelul structurilor specializate ale Primariei? Unele sa verifice aplicarea unor contracte de publicitate (totusi este vorba si de bani; cat costa chiria pe zi?), altele starea ”peisajului urban” (inclusiv existenta mobilierului urban, a panourilor publicitare etc.).
Indolenta? Nesimtire? Ne mai miram de atata mizerie, de lucruri care sunt evident anapoda in orasul nostru? Sistemul de indicatoare, de semnalizare frizeaza hilarul.
Dar bucuresteanul (cetateanul), nu vede? Chiar n-a vazut nimeni, atatea luni de zile respectivul banner? N-a ridicat nimeni privirea? Cei care merg la Casa Armatei sau la Capsa, pe Calea Victoriei…
Cultura civica, estetica nu par a fi in largul lor pe malurile Dambovitei. Ne mai intereseaza orasul in care traim? Sa fim chiar atat de apasati de vremuri si privim doar in pamant. Sa fi ajuns oare sa avem un Bucuresti al indiferentei si blazarii? Ce fac cetatenii – bastinasi, venetici, expati? Si mai sunt, cati or fi, si turistii. Ei fac poze.
Din autocarul supraetajat descoperit, ei admira bannere expirate si le fotografiaza. Precum acesta cu zilele culturii ruse.
Au fost totusi atatea evenimente care ar fi putut fi promovate printr-un banner in centrul Bucurestilor. Ziua culturii romane (15 ianuarie), de exemplu.
Trebuie spus ca si banner-ul cultural a avut calitatile lui. Dincolo de continutul mesajului, calitatea materialului s-a dovedit a fi una foarte buna. Nu a fost afectat nici de gerurile iernii, nici de vanturi. Bine legat de stalpii din jur. Imun la vitregiile vremii si vremurilor. Ca si marea cultura rusa. Chiar si dupa violenta furtuna de saptamana trecuta, ”batranul” banner a supravietuit. Doar prin cultura?
Dacă el şi prietenii săi vor să fie „irefutabili” (DEX – irefutabil= convingător), e bine să consulte mai des Dicţionarul, aşa cum face Mircea Cărtărescu cînd citeşte din Kundera!
În concluzie, nu-mi rămâne decât să anunţ public că voi acţiona în instanţă semnatarii comunicatului USR, precum şi pe actualul manager/preşedinte PEN Club România (d-na. Magda Cârneci) pentru defăimare si calomnie, şi voi cere fiecarui semnatar daune morale de 1 miliard de lei, pe care intenţionez să le redirecţionez, ca donaţie, către tinerii literaţi români neînregimentaţi.
Scandalul provocat şi întreţinut de luni de zile în jurul lui Andrei Marga (mai ales de unii ca Vladimir Tismăneanu) după ce l-a înlocuit pe prea controversatul H.-R. Patapievici la conducerea ICR dovedeşte cu prisosinţă cît de neaşezată şi nedemocratică e România de azi. Securitatea, interlopii, instrumentele lor din mass-media şi cele mai abjecte interese străine dănţuiesc sinistru pe plaiul românesc.
Pentru mine, Tismăneanu, în ciuda cărților sale, a enormei plase de relații pe care a împletit-o cu abilitate, nu este decât un personaj din categoria celor pe care îi mutilează puterea. Adică de doi la leu!
Presedintele fraudulos al Romaniei, Traian Basescu, este ingrijorat ca viitorii sai succesori de origini africane s-ar putea simti jigniti de formularea “Asa sa-mi ajute Dumnezeu!”, prezenta in actuala Constitutiei a Tarii. Si, drept urmare, propune eliminarea lui Dumnezeu din Constitutie. Nu, nu e banc. E crunta realitate, care demonstreaza, inca o data, daca mai era nevoie, ca Basescu este posedat total de tartorul incopitat.
“Când vine vorba de oameni politici, problema e unde aşezi ortodoxia sau creştinismul nostru, Că e preşedinte, că e parlamentar, că e ministru, conform Constituţiei jură pe Constituţie şi pe Biblie şi încheie cu «Aşa să-mi ajute Dumnezeu!». Nu cred că ar trebui să creăm o breşă prin care un cetăţean care e ateu sau musulman – avem şi budişti în ţară – să simtă că această Constituţie l-ar exclude”, a spus Băsescu la intalnirea cu “fanii” sai de pe Facebook, ai republicii virtuale de 200.000 de “nick-name”-uri, unde e, inca, presedinte.
El a arătat că statul cere ca jurământul să fie cu mâna pe Constituţie şi pe Biblie şi să aibă încheierea “Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”, indiferent de opţiunea religioasă a celui care jură, pentru că formula “Aşa să-mi ajute Dumnezeu!” e prevăzută în Constituţie, transmite Mediafax in stirea Băsescu: Statul român e un stat laic şi trebuie să rămână un stat laic.
“O Constituţie nu trebuie să creeze o falie, indiferent cât de mică ar părea ea. De aceea nu ştiu dacă pot fi un suporter al unei astfel de abordări totale. Nu se ştie când o să acceptăm forţă de muncă din Africa – poate au altă credinţă şi devin cetăţeni români. Cred că ne trebuie puţină grijă”, a spus Băsescu. El Capitano pare sa nu stie ca pana si un african extrem de liberal, sustinut de acelasi Soros care-l tine si pe el, cu fire ce se vor nevazute, suspendat ca un pui de Gostat in galantarul politicii dambovitene, si-a incheiat juramantul, facut cu mana pe Biblie, cu “So help me God!”. Iar tara africanului se numeste SUA si e… multiculturala, multietnica si multiconfesionala (au chiar si satanisti, care, desigur, nu trebuie jigniti), asa cum se gandeste Basescu ca va fi Romania, probabil, conform viziunii sale de bisnitar marunt, pietar al intereselor nationale, dupa ce vor castiga ungurii lui alegerile. Adica… la pastele cailor!
In fine, tot ce pot sa-i mai propun presedintelui republicii cu 200.000 de cetateni de pe Facebook e o cura prelungita de exorcizare.
A 9-a editie a Marsului pentru Normalitate :: 8 iunie 2013
Noua Dreapta organizeaza sambata 8 iunie a 9-a editie a Marsului pentru Normalitate, cea mai importanta manifestare din Romania in sprijinul valorilor familiei crestine traditionale.
Manifestarea este autorizata de Primaria Capitalei, va incepe la ora 11:00 cu adunarea participantilor in Piata Victoriei si se va desfasura pe traseul Calea Victoriei – Splaiul Independentei – Patriarhia Romana.
Marsul pentru Normalitate din acest an are loc intr-un moment in care lobby-ul homosexual a inregistrat o victorie importanta prin adoptarea in Comisia de revizuire a Constitutiei a amendamentului propus de senatorul PNL Tudor Chiuariu la articolul 4, alineatul 2, cu privire la interzicerea discriminarii bazata pe “orientare sexuala”.
Nu ne-a mirat cand acest amendament a fost adoptat in cadrul “forumului constitutional”, in conditiile in care coordonatorul acestui for este Cristian Parvulescu, un sustinator cunoscut si recunoscut al “drepturilor†homosexualilor si un militant anticrestin agresiv, care s-a manifestat in permanenta impotriva icoanelor si a religiei in scoli.
Nu ne-a mirat nici cand acest amendament a fost introdus in Comisia de revizuire a Constitutiei de catre Partidul Liberal, care de mult a pierdut dreptul moral sa-si mai spuna National.
In fine, nu ne-a mirat nici cand intr-o tara crestina, 90% din membrii Comisiei au votat pro-homosexuali (18 voturi “pentru” si doar 2 voturi “impotriva”!).
De mult timp nu ne mai mira nimic si nu mai asteptam nimic bun de la actuala clasa politica. Dar asta nu inseamna sa asistam impasibili la ceea ce va urma, intrucat, daca va fi adoptat in Constitutia revizuita si aplicat literalmente, principiul nediscriminarii pe baza de orientare sexuala va rezulta in distrugerea libertatii religioase, a libertatii cuvantului, a libertatii de asociere si ar face ca Romania sa fie a patra tara din Europa si a saptea tara din lume care sa includa nediscriminarea orientarii sexuale in Constitutie. In aceste state, preotii si crestinii sunt tarati prin salile de judecata, sunt dati afara de la servici, din universitati, ori li se inchid afacerile pentru ca se exprima impotriva homosexualitatii. In Canada sau Marea Britanie aproape ca nu trece o saptamana sa nu auzim ca un crestin a fost dat afara de la lucru, in judecata, expulzat din universitate, ori chiar arestat pentru ca se pronunta impotriva homosexualitatii.
Amendamentul propus de liberali va transforma Romania din cea mai crestina tara a Europei in varful de lance al miscarii homosexuale din Europa. Autoritatea Legii fundamentale si forta Statului vor putea fi invocate si utilizate pentru incriminari juridice ale discursului crestin si nu numai, a oricarei atitudini de respingere morala a homosexualitatii.
Ceea ce s-a intamplat in data de 4 iunie a.c. ne arata nu doar cat de rupta de Dumnezeu, Neam si Tara este clasa politica romaneasca dar si care este capacitatea de actiune civica si politica a crestinilor din Romania. Marsul pentru Normalitate va demonstra daca romanii vor actiona preventiv, acum cand inca se mai poate face ceva, sau daca vor reactiona mai tarziu, dupa modelul francez. Mai tarziu ar putea fi insa.. prea tarziu.
“Vladimir Tismaneanu a declarat in repetate rinduri ca intreaga sa activitate in comisiile prezidentiale a fost „pro bono” (fara nici un fel de plata, in beneficiul public). Ultima declaratie de acest fel a lui Vladimir Tismaneanu dateaza din 24 septembrie 2010 si a fost publicata pe blogul acestuia: „Cit priveste insinuarile ca presedintele Traian Basescu m-ar fi platit pentru efortul de a conduce Comisia Prezidentiala de Analiza a Dictaturii Comuniste, o spun din nou, cit se poate de limpede, am lucrat, ca si toti membrii Comisiei, pro bono”.”, amintea George Damian intr-un articol din decembrie 2010.
Cu toate acestea, documentele contabile ale Presedintiei Romaniei au demonstrat – via Grupul de Investigatii Politice – ca Tismaneanu a decontat sume de aproape 1 miliard si jumatate lei (32.000 EURO, la valoarea de azi, conform cursului BNR, 145.712 RON).
In iulie 2012, Tismaneanu repeta povestea, intr-o emisiune Tv cu un personaj hidos – in care il mai si denunta pe Basescu pentru trafic de influenta – , “subliniind” din nou, cu aplomb, “pentru a lamuri lucrurile”, ca functia sa “a fostneremunerata“. Sa fie foarte clar, spunea Tismaneanu emfatic, “Eu am facut un serviciu statului roman, nu statul roman mie”.
In aceeasi perioada insa, noul Presedinte al ICCMER, Dinu Zamfirescu, scoatea Nota de platalasata de Tismaneanu in urma lui: 55.154,16 RON, adica alta jumatate de miliard de lei vechi. Pana acum, 2 miliarde. O data cu aceasta descoperire au aparut si altele, ce tin de ordinul patologicului si care, totodata, maresc considerabil decontul lui Vladimir Tismaneanu stors din pensiile atat ale comunistilor cat si ale fostilor detinuti politic, respectiv ale legionarilor de romani pe care ii incrimineaza regulat. Respectiv: dl Tismaneanu avea ambâtz sa se cazeze la cea mai mare vila de protocol din Cartierul Rosu, asa numita Vila Lac 3, invecinata cu resedinta prezidentiala, o vila care are o suprafata construita de 1.045 m2 si care a fost cuibusorul de nebunii al Licai Gheorghiu, fiica lui Ghe. Gheorghiu-Dej, dupa cum arata si BadPolitics.Ro. Numai serviciul de protectie si paza a acestei vile, pe perioada decontata de IICCMER, a triplat costurile cazarii – cifrata oficial la circa 200 de euro pe zi -, potrivit estimarilor conforme cu standardele SPP si SRI.
Povestea se ingroasa in aceeasi directie, a patologicului, dupa ce, in martie anul acesta, s-a dezvaluit prin gura actualului sefut al IICCMER si faptul ca acelasi Tismaneanu, profitand de relatia sa cu Basescu, a dispus ceea ce de la Ceausescu incoace si-a mai permis doar Silviu Brucan cand l-a asteptat pe George Soros, in zilele post-revolutionare ale anului ’90. Si anume sa ocupe el, cu persoana lui, fiul si sotia, intreg aeroportul prezidential al Romaniei si salonul VIP aferent, de protocol gradul 0, folosit doar pentru vizite ale sefilor de state straini si delegatii oficiale. Costurile vi le puteti doar imagina. Concret: “In urma anchetei Corpului de Control al Prim- Ministrului s-a redactat un raport care constată multe deficienţe din punct de vedere managerial, dar şi fapte de natură posibil penală: deconturi ilegale, deturnare de fonduri publice…”.
Dar Afacerea Tismaneanu nu s-a incheiat aici. “Pro bono”-ul fostului presedinte “onorific” al IICCMER si actualului membru de varf al “Consiliului Academic” al Institutului de Studii Populare (ISP) al PDL si al Consiliului Consultativ al ciudatului Centru acoperit de Analiza si Dezvoltare Institutionala (CADI), nu s-a rezumat la a extrage fonduri de la Administratia Prezidentiala a lui Basescu si Guvernul lui Boc. Tismaneanu a fost recompensat pentru falsificarea Istoriei Romaniei prin asa-zisul Raport Final care duhneste pestilential din subsolurile Palatului Cotroceni si de catre capul antenei agentilor culturnici anti-Romania, instalat de acelasi Basescu, sub “inaltul sau patronaj”, la ICR, recte Patapievici.
La inceputul anului, noua conducere a ICR se pronunta raspicat asupra calitatii amorale a “condamnatorului” de serviciu V. Tismaneanu: “Se pronunță inși care au afectat negativ sau au folosit copios, în trecut, banii instituției, dincolo de limitele normalului. Bunăoară, ce acoperire morală să evalueze instituția are Vladimir Tismăneanu (care a încasat sume incredibile doar de la ICR în ultimii ani, inclusiv pentru a susține conferințe în țara în care trăiește și în universitatea în care lucrează)?”
La cererea redactiilor Cotidianul si Ziaristi Online, Institutul Cultural Roman a raspuns unui chestionar detailat si la obiect privind Jaful de la ICR (atasat mai jos), la care au fost adaugate alte date si documente oficiale. In baza raspunsului emis in luna aprilie, s-au publicat primele cinci episoade ale anchetei (altele vor urma), moment in care am ajuns, in sfarsit, si la Tismaneanu, respectiv:
Si asa la cele peste 2 miliarde de mai sus s-a mai adaugat inca un miliard si ceva. Total (temporar): Peste 3 miliarde lei. Un “pro bono” cu adevarat “neremunerat”…
La intrebarea noastra privind raspunderile fata de acest Jaf institutionalizat si ce masuri legale se vor intreprinde pentru recuperarea prejudiciului adus statului roman, ICR ne informa la momentul respectiv ca “aceasta chestiune este in studiu” organele specializate urmand sa se pronunte. Intre timp, se pare ca a intrat “in lucru”…
Ancheta Curtii de Conturi a Romaniei, care a dezvaluit noi fraude ale clanului Tismaneanu-Patapievici, coroborata cu ancheta Corpului de Control al Guvernului de la IICCMER, a condus la alcatuirea unui Dosar conex al procurorilor Departamentului National Anticoruptie (DNA). Recent, DNA a remis autoritatilor responsabile ale SUA, tara in care s-a inflitrat Tismaneanu cu concursul aripii kominterniste a Securitatii – potrivit istoricului Mihai Pelin si a documentului din ASRI emis de UM 0617, indicativ 271/S.I. (”Opisul emigraţiei politice”, Editura Compania, 2002, p. 325) -, o solicitare oficiala in vederea audierii profesorului de la Universitatea din Maryland.
Punct final (speram) la… Raportul… final si penal.
Iata Documentul cu principalele raspunsuri ale ICR la intrebarile portalului Ziaristi Online pentru ancheta comuna cu redactia Cotidianul:
“I. De ce lipseste Paul Goma – propus de Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova la premiul Nobel pentru literatura – din randul scriitorilor invitati la Salon de la Carte de la Paris, tinand cond si de faptul ca pentru Domnia Sa nu era necesara nici o cheltuiala din partea contribuabilului roman?
Domnul Paul Goma a fost invitat, iar cărțile domniei sale au fost disponibile la standul României. În luna ianuarie, ICR și-a exprimat dorința ca la acțiunile organizate cu prilejul Salonului de Carte de la Paris să participe și scriitori români din Franța, în funcție de specificul fiecărei manifestări și de genul în care autorii s-au manifestat cu predilecție. Privitor la absența domnului Goma trebuie sa luăm în considerare faptul că domnia sa și-a exprimat public, de-a lungul timpului, reticența față de prezența la manifestări de acest gen, precum și probleme de sanatate invocate.
II. In al doilea rand, suntem interesati in lamurirea unor probleme financiare si juridice. Respectiv: In mai multe luari de pozitie ale Domniei Voastre fata de atacurile si intoxicarile care au inundat piata media dupa alegerea Dvs, ati facut mai multe referiri la neregulile si ilegalitatile constatate la ICR dupa preluarea mandatului de la fosta conducere, reprezentata de Horia Roman Patapievici.
Pentru o cat mai corecta informare a opiniei publice, va rugam sa ne oferiti date exacte despre urmatoarele aspecte:
1. Cate volume au fost gasite in depozitele ICR, caror autori apartin si caror edituri si care este valoarea totala a prejudiciului adus statului si contribuabilului roman?
Este vorba de depozite cu cantități mari de volume plătite, ce nu au putut fi vândute, de editarea de publicații ce nu se vând, cu autori remunerați, dar fără redacții care să se preocupe și de difuzarea acestora. La 31.12.2012, valoarea totală a stocului era de 2.066.674 RON. În anul 2010 au rămas în stoc cărți și reviste de peste 2,3 miloane RON, care nu au fost valorificate, deși s-a plătit pentru ele.
Cea mai mare parte a stocurilor de cărți și reviste provine din tirajele editate de ICR între anii 2007 și 2010. Curtea de Conturi a constatat că nu au fost luate măsuri pentru diminuarea acestora.
Cateva exemple menționate de Curtea de Conturi:
La memoire des murs (autor: Iulian Capsali, Ioana Popescu; Editura ICR): 2011: 89.250 RON; 2012: 71.250 RON
Porți si grădini (autor: Mariana Macri; Editura ICR): 2011: 11.583 RON; 2012: 11.016 RON
Days and nights (autor: Uniunea Scriitorilor; Editura ICR): 2011: 1725 RON; 2012: 1.350 RON
Anuario dell instituto (autor: Ioan Aurel Pop; Cristian Luca; Editura ICR): 2011: 3.612 RON; 2012: 3.612 RON
De asemenea, dintre cărțile și albumele rămase în prezent în magaziile ICR, menționăm si:
Adnotări – Lectii de pictură (Constantin Flondor) – 40.800 RON; Album – Andrei Șerban (Andrei Șerban) – 65.365 RON; Album (Aurel Bulacu) – 54.900 RON; Cel ce se pedepseste singur (Stefan Bertalan, Florin Mitroi, Ion Grigorescu) – 26.106 RON.
2. Prezentati va rog, in functie si impreuna cu valoarea totala a contractelor, primele zece edituri cu care ICR a derulat activitati publicistice pe parcursul mandatului Patapievici.
Frank & Timme (Germania) 178.422,33 RON
El Nadir (Spania) 144.111,19 RON
Pre-Textos (Spania) 133.174,93 RON
Denoel (Franța) 131.086,22 RON
Uitgeverij De Bezige Bij (Olanda) 107.910,31 RON
Dalkey Archive Press (SUA) 104.425,92 RON
Dioti I. Melpomeni (Grecia) 95.736,62 RON
Du Seuil (Franța) 92.981,82 RON
Paradox Publishing Group (Bulgaria) 70.053,74 RON
Keller Editore (Italia) 69.743,25 RON
3. Prezentati va rog, in functie si impreuna cu valoarea totala a finantarilor, primii zece autori romani care au beneficiat de fonduri ICR pe parcursul mandatului Patapievici.
Intre 2009 – 2012, persoanele care au primit cele mai mari finantari sunt: Lucian Ban – 993,880 RON, Mihai Chirilov – 142,543 RON, Norman Manea – 112,347 RON, Vladimir Tismaneanu – 102,539 RON, Ion Horia Leonida Caramitru – 76,675 RON, Mircea Cartarescu – 48,048 RON, Dan Lungu – 37,817 RON, Matei Vișniec – 33,039 RON, Dan Sorin Perjoschi – 30,485 RON, Amalia Perjoschi – 25,616 RON.
Conform documentelor financiar-bancare, in perioada 2009 – 2012, fondurile alocate de ICR pentru participarea domnului Vladimir Tismăneanu la diverse acțiuni însumează 105.589,71 RON, dintre care 102.539 RON pentru plata onorariilor și 3.048, 82 RON pentru cea a cheltuielilor pe deplasări.
Câteva exemple din documentele financiar-bancare:
În 2009, pentru participarea la simpozionul “A fost sau n-a fost?”, la ICR Viena, au fost alocati 17.850 RON pentru onorariu; “drepturi autor Washington”, 14.463,50 RON. Pe întreg anul 2009, ICR a cheltuit pentru onorariile dlui Tismaneanu 38.116,07 RON. In 2010, “onorariu simpozion, 26-27 februarie” ICR New York, 1.811,18 RON, “onorariu” ICR Londra, 10.220,47 RON, “drepturi de autor prelegere “Rememorare: istorie si justitie”, 15.604 RON. Total: 29.562, 72 RON. 2011: “plata drept autor aprilie”, 1.019,59 RON, “ICR Londra”, 5.148,83 RON, “ICR Londra”, 5.112,06 RON, “Conferinta in cadrul evenimentului “Lansarea cartii La Roumanie face a son passe communiste”, 1.174,20 RON, “ICR New York”, 3.770,26 RON, “drept autor Directia Relatii Internationale”, 16.459,09 RON. Total: 32.900,78 RON. 2012: “drept autor ICR New York”, 1.961,32 RON. Total: 1.961,32 RON.
În ceea ce privește cheltuielile pe deplasări, în anul 2009, acestea au însumat 3.048,82 RON. Spre exemplu: cazare și masă Simpozionul “A fost sau n-a fost” de la ICR Viena, martie 2009, 1.411,90 RON. În octombrie 2009, cazare și masă deplasare Boston, 1.500,37 RON.
5. Ce “ziare și persoane din diferite țări au avut sumă garantată la câte un institut cultural român”. Va rugam sa le precizati numele si sa specificati sumele.
Persoanele care au primit cele mai mari finantari intre 2009 si 2012 sunt cele mentionate la punctul 3.
Spre exemplu:
Domnul Lucian Ban. ICR New York, ICR Londra, ICR Viena au finantat in 2009 cu o suma totala de 68.897,85 RON onorariile pentru participarea dlui Lucian Ban la proiectul “EU Jazz Orchestra” (3.560,00 RON), la concertul “Enescu re-imagined” (17.966,25 RON) sau la editia a III-a a “Hot Romania” (29.237,22).
In 2012, a fost platita suma de 427.699,34 RON – actiunile au avut loc la ICR Lisabona (Festivalul Guimaraes Jazz – 46.407,74 RON), ICR Bruxelles (Enescu Re-imagined – 37.241,93 RON), Koln (Enescu Re-imagined – 57.823,00 RON), Strasbourg (Enescu Re-imagined – 115.647,63 RON)
Domnul Mihai Chrilov. In 2009, ICR a platit, conform documentelor financiar-bancare, o suma totala de 51.032,00 RON pentru participarea dlui Chirilov la actiuni organizate la: ICR New York (Moartea domnului Lazarescu – 5.146,00 RON), Balcan Film Festival, International Film Festival – 1.715,00 RON, Panorama Showcase-ului Cinematografului Romanesc – 5.150,00, Scenaristii noului val in filmul romanesc – 2.640,00 RON, Disappearing Act European Cinema – 3.862,00 RON, South-Est European Film Festival, text introductiv si descrieri filme din cadrul Festivalului de Film Romanesc – 9.000,00 RON), ICR Madrid (Festivalul de Film Independent “L’Alternativa” – 1.909,00 RON).
In 2011, suma totala a fost de 43.336,00 RON. ICR New York (onorariu 4.844,00 RON, onorariu 3.611,00 RON, drepturi de autor – 1.067,00 RON, 4.444,00 RON), ICR Berlin (text in revista Aperitiff, PR Festivalul International de Film de la Berlin – 6.457,00 RON).
Domnul Norman Manea. In 2009, pentru conferinta “City in time”, din cadrul Festivalului de literatura “Tanpinar”, ICR Istanbul a achitat 5.144,93 RON. ICR Tel Aviv a platit 6.970,75 RON pentru prelegerile din cadrul proiectului “Norman Manea. A fi scriitor” – 6.970 RON. Total 2009: 17.088,68 RON.
In 2011, totalul este de 33.780,18 RON. Exemple: onorariu ICR Viena – 15.223,89 RON; onorariu ICR Londra – 4.652,30 RON.
In ceea ce priveste publicatiile:
ICR Lisabona a publicat anunturi in Publico – Ipsilon si Expresso – Actual in valoare de 8.425 euro in 2011 si de aceeasi valoare si in 2010.
ICR Londra. Time Out London – 9.555 Euro in 2011, respectiv 3.078 in 2010.
ICR Madrid. Guia del Ocio, El Mundo (suplimentul El Cultural) si El Pais (suplimentul Babelia). 10.440 Euro in 2011, respectiv 11.490 Euro in 2010.
ICR New York. Cotidianul New York Times si revistele Time Out New York, Variety si New York Review of Books. 17.320 $ in 2011, respectiv 23.590 $ in 2010.
ICR Praga. Revista Co, kdy v Praze. 703 Euro in 2011, respectiv 642 Euro in 2010.
ICR Stockholm. Cotidianele Svenska Daglabet si Dagens Nyheter. 26.518 Euro in 2011, respectiv 21.200 Euro in 2010.
Pe 2011, valoarea totala a contractelor de publicitate si tiparire materiale publicitare pentru ICR-urile din strainatate a fost de 44.365 dolari si de 231.845 Euro.
In 2010, valoarea a fost de 62.203 $ si de 270.800 Euro.
In 2012 au fost incheiate trei contracte de servicii de publicitate si materiale publicitare pentru: ICR Varsovia (25.917 Euro), ICR Madrid (31.859 Euro) si ICR New York (50.373 USD). Nici unul din aceste contracte nu a fost urmat de vreo comanda, date fiind schimbarile care au avut loc in vara anului trecut la ICR, neefectuandu-se, in consecinta, nicio plata.
6. Care este statutul doamnei Catrinel Plesu in cadrul ICR tinand cont ca, potrivit Legii, a depasit deja pragul de pensionare si, pe deasupra, colaborarea sa cunoscuta cu organele de Securitate ale statului comunist aduce o pata nemeritata asupra activitatilor prezente ale ICR?
Avem placerea sa va reamintim ca astazi, 7 iunie 2013, incapand cu ora 17.00, la sediul sau din Str. Cpt. Av. Gh. Demetriade 6-8, Bucuresti, Sector 1, sunteti invitati la prima editie a Festivalului Berii organizat in scop caritabil de Ambasada Germaniei la Bucuresti
Gradina este acoperita cu un cort mare astfel ca, in caz de veme nefavorabila, evenimentul se va desfasura in conditii optime.
Comisia de revizuire a Constituţiei va rediscuta marţi amendamentul privind familia, a declarat la RFI deputatul PNL, Alina Gorghiu. Ea consideră că amendamentul privind căsătoria între “un bărbat şi o femeie” a generat o discriminare.
Comisia de revizuire a Constituţiei a adoptat miercuri un amendament care prevede că familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între “un bărbat şi o femeie”, sintagmă care înlocuieşte cuvântul “soţi”, prezent în textul actual al Constituţiei.
Liderii USL, Victor Ponta şi Crin Antonescu, nu au ajuns la un acord joi în privinţa definirii căsătoriei în Constituţie. Ponta a spus că nu vede de ce actuala prevedere din Constituţie, care defineşte căsătoria ca relaţie între “soţi”, ar trebui schimbată, în timp ce Antonescu a subliniat că îşi menţine părerea iniţială privind definirea casătoriei ca relaţie între un bărbat şi o femeie.
Alina Gorghiu crede că “săptămâna viitoare, marţi, va fi reluată discuţia pe acest articol”.
“Vă mărturisesc că am fost unul din cei trei parlamentari din Comisia de revizuire a Constituţiei care s-au abţinut de la votul acestui amendament – ceilalti “liberali” fiind Petre Roman si George Scutaru (nota mea) – , cu un motiv foarte clar: eu n-am să spun că societatea românească este pregătită să reglementeze căsătoriile între cupluri de homosexuali, dar în acelaşi timp nu văd de ce am introduce o reglementare care înseamnă un pas înapoi faţă de textul actual aflat în Constituţie şi anume faptul că această căsătorie este uniunea dintre soţi. Pe de altă parte, avem mai mult decât suficient reglementat acest lucru în Codul Civil şi atunci nu mi se pare firesc să ridicăm la grad de principiu constituţional această formulare şi să mai şi discriminăm pe deasupra, pentru că din punctul meu de vedere, s-a generat o discriminare”, a declarat deputatul liberal.
În opinia Alinei Gorghiu, formula din Constituţia actuală, adică familia bazată pe căsătoria între “doi soţi” este “o formulă uzitată la nivel european, este o formulă care n-a generat nici un fel de polemică în societatea românească.
Referitor la acest subiect, expertul Amnesty International (AI) Marco Perolini a declarat, joi, pentru Mediafax, că definirea familiei ca uniune bazată pe căsătoria dintre un bărbat şi o femeie este problematică, ea putând duce la discriminare faţă de partenerii de acelaşi sex sau cei necăsătoriţi.
Nu sunt in curtea Parlamentului, unde inteleg ca se darama gardul… (nu acum, stiu, ci in viitor, ca sa lasam intrarea libera tuturor). Sunt in pauza lucrarilor la Comisia de revizuire a Constitutiei, unde este agitatie mare, dar mi-am permis sa scriu doua randuri, pentru ca seara, dupa ce plec de aici, nu imi fac timp sa povestesc.
Sa trecem in revista cateva amendamente:
Incep cu ale mele A fost respins votul la 16 ani si votul prin corespondenta, lucru care demonstreaza ca nu suntem pregatiti pentru o alta abordare si nu suntem deschisi la nou. Dar nu mai deschid discutia.
– A fost respinsa propunerea UDMR de scoatere a sintagmei de stat national.
– A fost admis amendamentul privind interzicerea discriminarii pe orice fel de motiv
– A fost admis amendamentul privind introducerea termenului de “regiune”
– S-a introdus folosirea stemei pe drapel
– A fost acceptat amendamentul privind secretul corespondentei
– A fost admis amendamentul privind dreptul partilor intr-un litigiu de a alege solutionarea prin arbitraj sau mediere
– A fost respins amendamentul privind ziua nationala pe data de 10 mai si 22 decembrie
– A fost admis amendamentul privind precizarea clara a casatoriei intre barbat si femeie
Acestea ar fi cele care au suscitat interes si au starnit dezbateri aprinse…
Nu uitati: Maine, 8 Iunie, Ora 11, in Piata Victoriei, Marsul pentru Normalitate:
“(…) – Care ar fi, pe scurt, istoria organizaţiilor non-româneşti (eventual, secrete) care, din interiorul statului, au influenţat, de-a lungul timpului sau într-un moment anume, soarta naţiunii noastre?
– Este de la sine înţeles că nu voi intra în detalii. De altfel, observ că Dv. personal aţi formulat o parte din răspuns, întrucât mă chestionaţi în privinţa Grupului Bilderberg. Mă voi referi, în rest, la organisme şi instituţii ale căror intervenţii şi rosturi s-au desprins cu exactitate în urma investigaţiilor istorice şi vă rog să aveţi în vedere că am făcut cercetări asupra perioadei de după 1918 în toate marile biblioteci şi arhive din lume, mai precis din SUA, Marea Britanie, Germania, Franţa, Italia şi Rusia, iar rezultatele le-am valorificat în bună măsură. În atare condiţii, răspunsul meu are în vedere, în ordinea lor strict cronologică şi dezordinele provocate: Masoneria, B’nai B’rithul, Cominternul şi Cominformul, Coloana a 5-a nazistă, Alianţa nocivă ultra-secretă Washington-Moscova. Despre rest, trimit la o carte ce se bucură de mare succes chiar în aceste zile în ţară: Istoria societăţilor secrete a lui Michael Streeler (traducere, Bucureşti, Editura Litera Internaţional, 2009, 240 p.).
– Ce nu ştie prea bine cetăţeanul roman sau ce nu ştie deloc despre istoria noastră?
– Foarte multe lucruri şi realităţi. Dintre acestea, voi reţine, în acest context, numai două. În prima ordine, mă gândesc la faimosul American dream neîmplinit, cât timp românii tot visează de peste o jumătate de veac să vină americanii, dar ei doar s-au arătat, manevrează politica Bucureştilor, România e în NATO şi luptă în Irak sau în Afganistan, dar yankeii – not yet! În cel de-al doilea rând, după aproape 300 de ani de la vizita lui Petru cel Mare la Iaşi în 1711, succedată de nu mai puţin de 13 invazii şi ocupaţii (?!), cetăţeanul român încă nu realizează semnificaţia unei butade celebre în sensul că: Suntem prea aproape de Rusia, şi prea departe de Dumnezeu! Cât priveşte situaţia prezentă, după prăbuşirea comunismului şi revoluţie, după intrarea în NATO şi în UE, după evenimentele recente din Basarabia, ce mai – în urma unor atâţia de după, cred că epigramistul (George Zarafu) a surprins cel mai bine esenţa faptelor şi fenomenelor:
Pe soldatu-acela rus, Ridicat atât de sus, L-am mutat şi-a doua oară Însă… nu l-am scos din ţară!
– Au habar naţiunile lumii asupra a ceea ce le pregătesc interesele oculte din zona invizibilă a politicii mondiale? Sau e numai exerciţiul meu de imaginaţie?
– Nu, cu siguranţă, nu vă înşelaţi! Este cu totul adevărat că, în domeniul politicii mondiale, interacţiunea forţelor oculte rezervă umanităţii un viitor nesigur. Certitudinile nu se mai află, din păcate, în raza speranţelor noastre. Faptul reprezintă o probă esenţială în sensul că am intrat – aşa cum am mai subliniat – în epoca haosului. Criza actuală îi aparţine… (…)”
Medicii care veghează neîncetat starea de sănătate a sfinţiei sale ne-au transmis că aceasta nu a suferit modificări majore în ultimele zile, deşi sînt şi mici semne de îmbunătăţire a ei, între care este încetarea problemelor respiratorii generate de umezeala din atmosferă.
Îi îndemnăm în continuare pe cei ce îl iubesc pe Părintele Justin să nu înceteze rugăciunile pentru însănătoşire şi avem toată nădejdea că Dumnezeu nu le va trece cu vederea şi îl va ridica din patul suferinţei. Vom mai reveni cu informaţii privitoare la starea de sănătate a Părintelui Justin doar dacă vor apărea modificări majore.
Cei ce doresc să îl vadă pe Părintele Justin vor fi anunţaţi pe această pagină despre ziua în care sfinţia sa va hotărî că poate să primească din nou vizitatori, iar aceasta va veni cu atît mai curînd cu cît rugăciunile vor fi mai cu smerenie şi mai cu zdrobire de inimă. Momentan, cît părintele se află în terapie intensivă şi sub strictă observaţie medicală, nu primeşte vizitatori.
Părintele Justin Pârvu a hotărît, Vineri, 31 Mai a.c., ca următorul stareţ al Mănăstirii Petru Vodă să fie ieromonahul Hariton Negrea, duhovnic la Mănăstirea Durău. Ieri, Miercuri, 5 Iunie, a precizat că, deşi hotărîrea priveşte doar viitorul obştii din Petru Vodă, este dorinţa sa personală ca acest lucru să fie cunoscut tuturor şi să nu se treacă vreodată peste ea, căci a precizat: “nu doresc pe altcineva”. Părintele Hariton Negrea a spus că se va conforma acestei dorinţe, din ascultare faţă de duhovnicul său şi faţă de părintele mitropolit.
Ieromonahul Hariton, actualul duhovnic al Mănăstirii Durău, a intrat în Mănăstirea Petru Vodă în anul 1996 şi a fost călugărit aici în anul 1998 aici şi hirotonit în acelaşi an de către Mitropolitul Daniel Ciobotea, actualul patriarh al României, ca preot slujitor şi duhovnic al Mănăstirii Durău, ascultare în care se află de atunci pînă astăzi. În toţi aceşti ani, ieromonahul Hariton a venit regulat la spovedanie la Mănăstirea Petru Vodă şi cunoaşte bine realităţile acesteia.
June 10th, 2013 
VR 
Posted in 
Tags: 
