M-am bucurat sa constat ca nu sunt singurul care considera ca cel mai important fapt al zilei de ieri petrecut in Parlament a fost prezenta si discursul Profesorului Dinu Giurescu, decanul de varsta si de minte al tuturor parlamentarilor. M-am gandit ca toate agentiile de presa si ziarele serioase o sa-l publice integral iar televiziunile il vor analiza, in detaliu. Da’ de unde! Singurul care a facut-o, partial, este Radu Tudor, care trebuie felicitat. O sa revin cu discursul intergal al Profesorului. Pana atunci, il preiau pe Radu Tudor:
“Din punctul meu de vedere, cel mai important moment al acestei zile nu este nici lista guvernului nici publicarea acordului Basescu-Ponta.
Evenimentul esential pentru Romania este faptul ca sedinta inaugurala a noului parlament a fost prezidata de academicianul Dinu C Giurescu, in calitate de decan de virsta.
Am simtit o emotie puternica. In ultimii 2 ani, alaturi de academicianul Giurescu, am realizat o serie de emisiuni pe care le consider foarte reusite. “Punctul de intalnire” a fost platforma de relansare a unor argumente solide pentru redescoperirea demnitatii, a identitatii nationale si a valorilor romanesti. Au fost zeci de ore despre istorie, politica, economie. Pe linga cultura generala fabuloasa pe care o poseda si un spirit patriotic decent dar foarte bine conturat, domnul academician Giurescu este, inainte de toate, un om de mare bun simt. N-aveti idee cit este de emotiv, de precaut cu vorbele, de manierat. Toate la un loc tin de ceea ce numim indeobste “os domnesc”.
Multumesc academicianului Dinu C Giurescu pentru extraordinara lectie de viata pe care mi-o ofera la cei 85 de ani impliniti (pe 17 Februarie implineste 86 de ani!).
Stirea de presa :
Decanul de vârstă al Camerei Deputaţilor, conservatorul Dinu Giurescu, preşedintele de şedinţă al primei reuniuni în plen din legislatura 2012-2016, a pledat miercuri ca deputaţii să redea Parlamentului bicameral locul ce i se cuvine ca instituţie fundamentală a statului de drept. Potrivit profesorului şi cercetătorului în istorie, este necesar “un proiect naţional pentru propăşirea ţării”.
“Interesul naţional este peren, ne însoţeşte în momentul în care ne naştem şi ne părăseşte în momentul în care ieşim de pe scenă. De fapt, acest interes se poate defini prin ceea ce vrem să fim: oameni liberi, prosperi şi respectaţi. De aici nevoia unui proiect naţional pentru propăşirea ţării”, a afirmat Dinu Giurescu.
El consideră că şcoala şi slujitorii ei trebuie repuşi în drepturile lor şi că “avem obligaţia de a ne cunoaşte şi cinsti limba şi literatura română, istoria şi geografia patriei, identitatea noastră”. De asemenea, Giurescu a susţinut că bogăţiile ţării trebuie fructificate în beneficiul cetăţenilor.
“Cu pământul României este o problemă: el se vinde în prezent de şase-opt ori mai ieftin decât pământurile similare din alte ţări europene şi această problemă trebuie rezolvată. Bogăţiile minerale trebuie valorificate în beneficiul cetăţenilor, în regie proprie, fie prin intermediul unor terţi, prin redevenţe care să se situeze la plafonul de sus din celelalte ţări europene. Pădurile au fost tăiate fără noimă şi a sosit acuma timpul ca fondul forestier să poată fi apărat cum trebuie”, a spus Giurescu.
Reputatul istoric le-a recomandat colegilor săi din Parlament “să îndrepte acele legi care au pricinuit neplăceri sau suferinţe”.
Potrivit deputatului PC, armata trebuie să fie înzestrată, medicii şi personalul sanitar respectaţi, pensionarii ajutaţi.
“Să facem să nu mai moară nimeni în faţa unui spital închis în numele unei reforme sanitare. 4,5 milioane de pensionari trăiesc la limită din cauza preţurilor şi dimensiunile pensiilor. Să ne respectăm cetăţenii, care nu o dată au fost consideraţi ca o masă de manevră chemată să-şi dea votul o dată la patru ani”, a subliniat Dinu Giurescu.
În opinia sa, o atenţie deosebită trebuie acordată înaintaşilor.
“Dacă vorbim de cei vii, să ne gândim şi la înaintaşii care au luptat pentru propăşirea neamului. Să nu lăsăm în paragină cimitirele eroilor, să nu fie pângărite, să nu mai lăsăm monumentele istorice şi arhitectura de patrimoniu în paragină. Ca istoric, vă depun mărturie că până la urmă istoria nu iartă. În timp istoria aşază pe fiecare unde îi este locul, după fapta şi gândurile sale. Nimic nu se dobândeşte de-a gata, nimic nu se obţine de-a gata. Totul cere muncă, stăruinţă, credinţă şi mai ales dragoste pentru ţară‘, şi-a încheiat discursul decanul de vârstă al deputaţilor, care nădăjduieşte ca fiecare dintre cei aleşi în Parlament să poată găsi în inimile lor răspunsul la întrebarea ‘ce fel de ţară lăsăm tinerilor şi urmaşilor noştri?”, a spus academicianul.”
Mircea Cartarescu: “Afirmatia Hannei Arendt ca pana si nazistii germani erau indignati de salbaticia masurilor luate de romani impotriva evreilor incep sa nu ni se mai para atat de nedrepte.”
Manolescu apare foarte zăpăcit între talentul fostelor iubite (frumos prezentate!), calitatea literară a unor obscuri discipoli sau angajaţi (Lefter, Chifu etc.) şi între, vă rog să mă scuzaţi, “aripa geniului” care l-ar fi lovit cică pe Cărtărescu direct în freză (exact la 33 de ani după ce plagiase prima dată, la debut, chiar în poemul Căderea dedicat protectorului însuşi care, necitind niciodată marii poeţi ai lumii, i-a lăudat patru versuri copiate din Pound…)…
PDL inseamna PD, respectiv FSN. PSD inseamna PDSR, respectiv FSN. Basescu este urmasul lui Roman care este urmasul tatalui lui, un bolsevic venit calare pe tancurile sovietice. Ponta este urmasul lui Nastase, care este fiul repudiat al lui Iliescu, care, la randul lui, este urmasul tatal lui, un bolsevic sovietic. 🙂 Ce altceva puteau produce cei doi, decat un acord de refacere a Frontului Salvarii Nationale ?! La 23 de ani de la infiintarea FSN…
“Ca şi în cazul Ponta, MRU are soluţia renunţării la titlu (de demnitar) după eşec. Şi cînd mă gîndesc că Andrei Pleşu voia să-l cloneze, ca ungurenii clonaţi să ocupe „locul potrivit”! Eh, mai greşeşte şi Pleşu…”
UPDATE: Ungureanu a anuntat la Parlament ca “pana la sfarsitul anului sau la inceputul anului viitor” – nu se poate hotari nici acum? – va veni cu “o propunere de tandem Presedinte-Premier pentru Prezidentialele din 2014”. Uau! Si cica: foarte curând va apărea “un Executiv din umbră” . Brrr… Dar care credeti ca va fi “tandemul” Pre-Pre-Pre? Am inteles ca sunt unii care ARD in asteptarea anuntului (vezi video). ARD in flacari…
Premierul Victor Ponta a anuntat miercuri lista propunerilor de ministri cu care se va prezenta in fata Parlamentului pentru a obtine votul de investitura.
Premierul a declarat ca vor fi 20 de ministere, 6 ministri vor fi delegati, “cu atributii foarte clare si responsabilitati”, si un vicepremier fara portofoliu, care il va sprijini in situatii de securitate nationala si situatii de urgenta – Gabriel Oprea.
De asemenea, Victor Ponta a precizat ca structura guvernului a fost gandita in corespondenta cu structura Comisiei Europene si a adaugat ca lista a fost discutata cu presedintele UNPR Gabriel Oprea. Intrebat de jurnalisti, el a spus ca nu a discutat lista de ministri cu presedintele Traian Basescu, pentru ca negocierile abia s-au finalizat.
Victor Ponta a declarat ca Ecaterina Andronescu va fi presedinta Comisiei de Educatie din Senat, iar la cele doua ministere care se vor ocupa de Educatie vor veni rectorii Remus Pricopie si Mihnea Costoiu, fosti secretari de stat “crescuti de doamna Andronescu”, ei urmand sa aiba “o sarcina extrem de dificila”, pentru ca Educatia si Sanatatea sunt “prioritati absolute ale guvernului”.
Structura Guvernului Ponta II: Premier – Victor Ponta Vicepremieri:
Gabriel Oprea (UNPR) – fara portofoliu (coordoneaza Apararea si Internele)
Liviu Dragnea (PSD) – portofoliul Administratiei si Dezvoltarii Regionale
Daniel Chitoiu (PNL) – portofoliul Finantelor Alianta de Centru-Stanga (PSD si UNPR)
Aparare – Mircea Dusa
Externe – Titus Corlatean
Energie – Constantin Nita
Comunicatii – Dan Nica
Administratie si Dezvoltare Regionala – Liviu Dragnea
Fonduri Europene – Eugen Teodorovici
Educatie – Remus Pricopie
Mediu – Rovana Plumb
Ministerul Tineretului si Sportului – Nicolae Banicioiu Alianta de Centru-Dreapta (PNL si PC):
Finante – Daniel Chitoiu
Industrie si Comert – Varujan Vosganian
Sanatate – Eugen Nicolaescu
Cultura – Daniel Barbu
Transporturi – Relu Fenechiu
Interne – Radu Stroe
Munca – Mariana Campeanu
Paduri si Ape – Lucia Varga
Agricultura – Daniel Constantin (PC)
IMM, Turism si Mediu de Afaceri – Maria Grapini (PC)
Justitie – Mona Pivniceru Ministri delegati:
Buget – Liviu Voinea
Dialog Social – Doina Pana (PSD)
Relatia cu Parlamentul – Mihai Voicu (PNL)
Diaspora si Republica Moldova – Cristian David (PNL)
Ministru delegat pentru Cercetare – Mihnea Costoiu
Ministru coordonator pentru proiecte de infrastructura (in SGG) – Dan Sova
Negocierile in interiorul USL s-au incheiat cu putin timp inainte ca premierul sa anunte lista finala a Cabinetului. Miercuri dimineata, forurile de conducere ale PSD, PNL si PC si-au dat acordul cu privire la numele viitorilor ministri, dupa ce, pe parcursul zilelor de luni si marti, listele au fost modificate de mai multe ori dupa negocieri intense, departe de ochii presei, la telefon sau in intalniri informale cu liderii locali ai partidelor.
Daca la PNL si PC nu au fost surprize, PSD a intarziat cu aproape o jumatate de ora valdiarea listei, intarziind anuntul facut de premier. Pana la urma votul final a fost dat in unanimitate.
PSD a decis sa il retraga din Guvern pe Liviu Pop, acuzat de ANI de conflict de interese.
Desi a decis sa ii retraga de pe liste pe Eduard Hellvig si Ovidiu Silaghi, acuzati de Agentia Nationala de Integritate de incompatibilitate sau conflict de interese, PNL va sustine totusi in viitorul Cabinet un ministru urmarit penal. Este vorba despre Relu Fenechiu, propus la Transporturi, care a fost trimis in judecata de procurorii anticoruptie in luna iunie, in dosarul “Transformatorul”.
Daca Parlamentul respecta programul decis de liderii USL si anuntat de premierul Ponta, atunci joi, dupa amiaza si seara, ar urma sa aiba loc audierea propunerilor de ministri in comisii, iar vineri sa fie investit Guvernul, juramantul de la Cotroceni urmand sa fie depus vineri seara.
Sursa: Ziare.com cu un PS de la Politica ta: In continuare nu pot sa inteleg ce cauta Fenechiu. Dar ma rog, sa-l lasam sa-si rupa gatul.
Vasile Blaga l-a acuzat pe Cristi Preda ca, desi a ajuns prim-vicepresedinte al Partidului (PDL), la presiunile lui Traian Basescu si ale Monicai Macovei, la randul lor executantii unor ordine venite si mai de sus, in perioada electorala nici nu s-a apropiat de sediul de campanie. “M-as fi asteptat sa fie macar o zi in campanie electorala a partidului (pentru alegerile din 9 decembrie – n.red.). Eu stiu ca e foarte bine platit la Bruxelles, ca diurnele sunt foarte mari, dar alti europarlamentari au venit si au stat zi de zi in campanie electorala. I-am reprosat: unde ati fost in campanie?”, a acuzat Vasile Blaga la Digi 24 afirmand ca persoana care l-a dezamagit cel mai tare “in ultimele trei zile” este, “de departe, Cristi Preda”. In urma acuzelor explicite, ce s-a gandit fostul fruntas UTC/UASCR: sa atace el, “preventiv”, intorcand pe dos o situatie existenta, legata de lasitatea euro-listacilor PDL – Macovei, Preda, Ungureanu, Stolojan – de a candida la Parlamentare, de frica unui scor meritat, care i-ar fi scos definitiv de pe scena politica. Zis si facut. Euro-listaciul a sustinut in fanteziile sale de pe blog exact contrariul: ca el ar fi propus sa candideze la Bucuresti Troika Preda-Macovei-Stolojan impotriva lui Voiculescu, Antonescu si Tariceanu dar Blaga si Videanu l-ar fi refuzat. “Pe bune”?! Prezent ieri seara la B1 Tv, la emisiunea lui Ion Cristoiu, Vasile Blaga l-a facut mincinos pe Cristian Preda. Scurt pe doi: “Este cuvantul lui contra cuvantului meu”. Un prim intelectual de pe lista lui Plesu, Sever Voinescu, este ca si eliminat dupa ca a sustinut la alegeri o candida candidata din Constanta, Maria Stavrositu, impotriva candidatului Partidului. Ceilalti intelectuali nu au sarit in apararea lui, preferand sa-si sacrifice tovarasul de drum precum deja celebri canibali rusi din taigaua ruseasca.
Sa mai amintim si ca Preda este unul dintre militantii pentru crearea imbecilei ARD si lansarea pe orbita a satelitului cazator MRU. Un Remember de la Politica ta, din iunie a.c.: Cristian Preda: “…în “tabăra anti USL” trebuie să se regăsească toate formaţiunile de dreapta, dar şi cele ale societăţii civile, inclusiv Iniţiativa Civică a lui Mihai Răzvan Ungureanu, care să mobilizeze electoratul care nu vrea să voteze USL sau care este dezamăgit de PDL şi Traian Băsescu, dar care nu se se regăseşte în oferta actualei puteri”. “Deci electoratul dezamăgit de PDL şi Traian Băsescu sa se reuneasca cu PDL si Traian Basescu. E scris adanc coane Preda, e scris adanc…”, comenteaza autorul postarii.
Acum: cand i-am spus lui Basescu, in urma cu patru ani, in 2008, ca atat el cat si PDL-ul vor sucomba pe mana intelectualilor rosii, nu m-a crezut. Comanda era deja luata. A mers inainte cu recomandarile lui Plesu si Soros si ale sefului mai mare al celui din urma, inclusiv la Parlamentarele din 2012 si chiar pana la Prezidentialele din 2014, daca ii luam in seama declaratiile hilare de sustinere a lui Ungureanu. Nu vreau sa ma repet, asa ca dau doar cateva trimiteri, incepand cu cele in care afirmam ca cine ridica clontul la Eminescu, de Eminescu va pieri. Asadar, fiecare pasare pe limba ei piere. In cazul de fata: limba usoara (“light”) a ungurenilor.
“Dar sa ne intoarcem la presedinte, care isi petrece azi, cel mai probabil, ultimele sale clipe la Cotroceni (…) in mare parte din cauza tupeului si arogantei incomensurabile ale “asasinilor platiti” ai culturii si istoriografiei romane, care si-au gasit culcusul cald la sanul lui Basescu. (…) Iata ca Basescu a pierdut dupa cum am prezis, in avertismentele mele zadarnice: pe mana “intelectualilor” de mucava, a agentilor antiromani din armata de civili ai lui Soros.”
“Tacerea lui Basescu fata de aceste scandaluri condamnabile nu face decat sa-l ingroape si mai tare in “padurea de falusuri” si sub “proiectilele de sperma” – extrase din Comunicatul ICR New York semnat de Cristi Neagoe, protejatul lui HR Patapievici – de pe Planeta pe care se cred intelectualii rosii. Ma intreb foarte serios daca ii spune cineva lui Basescu in ce rahat “intelectual” se scalda, ca eu unul m-am saturat sa-mi bat gura degeaba. (…) Basescu mai are putin timp sa se scuture de acesti paduchi care au transformat suferinta reala a rezistentei anticomuniste romanesti intr-o adevarata “afacere a anticomunismului”. Pana nu va fi prea tarziu…”
“Traian Basescu pierde consilieri pe banda si, in acelasi timp, fara ca opinia publica sa sesizeze ca pe poarta Cotrocenilor intra alte figuri, sterse dar foarte active si nocive in acelasi timp. Cristian Preda, consilier prezidential pe probleme de educatie si reforma, este una dintre acestea. Preda s-a remarcat, a fost selectat si urcat apoi, de la un simplu asistent la Facultatea de Stiinte Politice pana in varful dealului, la Palatul Cotroceni, dupa ce s-a lansat intr-un atac furibund la adresa lui Eminescu. Iata insa cum astazi Eminescu are si un efect de turnesol: cand de peste Prut s-a declansat un adevarat razboi cultural si informational anti-Romania, iese la iveala strident o legatura subterana directa intre ideologii de serviciu de la Bucuresti si cei de la Chisinau si Moscova. Intelectualii lui Basescu se dovedesc a fi vajnici propagandisti ai tezelor sovietice. In ciuda declaratiilor oficiale ale Cotrocenilor in ce priveste Basarabia, pe frontul anti-Eminescu oamenii lui Traian Basescu stau umar la umar cu cei ai lui Vladimir Voronin, impotriva intereselor nationale. In acest caz, limba si cultura romana, reprezentate de romanul absolut, Mihai Eminescu.”
Nicolae Manolescu nu va ajunge membru titular al Academiei Române din cauza lui Poulidor
În toamna asta, Nicolae Manolescu şi Eugen Simion şi-au scris câte două scrisori în care se certau pe Academia Română. Citind atent cele patru epistole, am căpătat certitudinea că este nevoie de o Nouă Academie Română.
NICOLAE MANOLESCU CREDE CĂ LITERATURA ROMÂNĂ S-A ÎNFIINŢAT CA SĂ FIE EL DE TREI ORI AMBASADOR UNESCO (şi să nu scoată o vorbă despre aniversarea Cantemir), ca să fie el de trei ori preşedinte al Uniunii Scriitorilor (ca antrenor de poeţi la Ateneul Român), ca să fie el veşnic şi ferice director al revistei România Literară (urmat de directorul general Chifu), ca să fie el “demolatorul” lui Eminescu, în revista plagiatorului Andrei Pleşu (cel cu “etc.” din Corbin), ca să fie el susţinătorul minorului Cărtărescu, el însuşi plagiator şi detractor suficient al lui Eminescu.
MANOLESCU ESTE, ÎNTRE ALTELE, CEL MAI MARE FALSIFICATOR DE IERARHII din toată istoria literaturii române (unele falsificări s-ar putea să provină din nepriceperea la literatura grea).
DE CE NU INTRĂ MANOLESCU ÎN ACADEMIE TITULAR DIN CAUZA LUI POULIDOR? În Istoria lui critică, Manolescu scrie la sfârşitul paragrafului despre Eugen Simion: “Eugen Simion e un fel de Raymond Poulidor (ciclistul francez al anilor 60) al criticii noastre de după război. Lipsa aceasta relativă de curaj se observă şi în tratarea oarecum nediferenţiată a scriitorilor. Dincolo de M. Preda şi de încă unul sau doi senatori de drept ai istoriei literaturii contemporane, toţi ceilalţi sosesc, în reprezentarea lui E. Simion, în pluton compact (în virtutea inerţiei, recurg tot la o metaforă din ciclism). Aceasta se explică prin faptul că E. Simion n-are suficientă vigoare nici în entuziasm, nici în dispreţ. Polemica a practicat-o rarissim şi nerelevant. Aşa cum n-a propus un autor, nici n-a demolat vreunul. Cronicile lui conţin judecăţi cuminţi. Aerul lor este călduţ. Te poţi aştepta din partea lui mai curând la o banalitate decât la ceva şocant. Lipsa preferinţelor e vădită: criticul scrie la fel despre oricine. E un avantaj aici: egalitatea de umoare. Dar şi un dezavantaj: slabul accent emoţional. Un critic care nu-şi dă niciodată în petic, probabil din cauza unui self control perfect, e tot aşa de puţin simpatic ca o femeie splendidă, dar frigidă.”
AŞADAR MANOLESCU ÎL IRONIZEAZĂ PE SIMION DIN TOATE POZIŢIILE. Ba este Poulidor, ba n-are vigoare, ba conduce plutoane, ba e banal, ba nu-şi dă în petic, ba e frigid. Numai că Manolescu va avea surpriza ca Eugen Simion să demoleze, în fine, un scriitor român. Pariez că atât timp cât va trăi Eugen Simion în Academia Română, Nicolae Manolescu va rămâne membru corespondent. Iar Manolescu va deveni, încet încet din ce în ce mai mult membru şi din ce în ce mai puţin corespondent.
DE CE VA DEVENI MANOLESCU MAI MULT MEMBRU? Răspunsul nu poate fi decât simplu. În toată Istoria lui, se dovedeşte a fi un teoretician impotent (chiar absent), un necititor absolut de filosofie (nu dă absolut nici un citat direct din cei doisprezece mari filosofi ai lumii), un frigid în materie de poezie. În materie de Eminescu este necalificat.Din Blaga, Ion Barbu sau Doinas nu poate înţelege nimic. Este incult. Singurul poetastru cu care are comerţ este minorul său preferat, Cărtărescu.
DE CE NU VA DEVENI MANOLESCU MEMBRU PLIN? Fiindcă a plagiat. Nu numai din insuficientul Mihai Zamfir, aşa cum i s-a demonstrat în Jurnalul literar (Manolescu a plagiat în cartea sa Despre poezie din broşura lui Mihai Zamfir despre literatura portugheză).Ca să dau un singur exemplu, chiar din teza de doctorat a lui Manolescu, numită Contradicţia lui Maiorescu, nivelul mental al omului se exprimă prin următoarea frază demnă de orice Gâgă literar: “Demiurgul îi oferă lui Hyperion marea cu sarea” (citez din memorie). Atât poate să înţeleagă Manolescu din Luceafărul lui Eminescu.
PERSONAL, NU POT SĂ ÎNTELEG DE CE S-A APUCAT NICOLAE MANOLESCU DE CRITICĂ LITERARĂ. Are chiar tupeul să creadă că el stabileşte a patra ierarhie canonică în literatura română, după Maiorescu, Lovinescu şi Călinescu. N-a înţeles nimic nici măcar din versurile ţiganiadei:
“Era de viaţă dătătoare
Cruci acolo şi-evanghelii sfinte,
Moaşte, metanii cu sărindare,
Pósturi cu rugăciuni fierbinte,
Miruri, paraclise, liturghii,
Canoane, aghiasme şi tămâi.”
NEFERICITUL CRITIC AL CENACLULUI DE LUNI NU ÎŞI DĂ SEAMA CĂ NU MAI SUNTEM ÎN DICTATURA CU UN SINGUR CANON. Literatură înseamnă libertate şi este nevoie nu numai de mai multe canoane. Ci chiar de nici un canon. Demonstraţia stupidă a lui Manolescu ar fi că în deceniul opt ar fi dominat el şi Cenaclul de luni şi nu, cum este cumplit de adevărat, Noica şi Şcoala de la Păltiniş. Aşa se scânceşte să afirme şi nefericitul Cărtărescu în improvizaţia cacofonică Postmodernismul românesc, un doctorat trecut cu stalinistul Paul Cornea. Vă dati seama ce putea să iasă când stalinistul Paul Cornea trecea de la Ana Pauker la Nietzsche şi Heidegger. Ce pretenii să am eu la Paul Cornea, când Poulidorul generaţiei ’80, Cărtărescu ca să nu-l numesc, zicea despre Heidegger că umbla cu basca prin cârciumi, exersându-şi hermeneutica. Analfabetul n-avea de unde să ştie că, simbolic, postmodernismul (în cazul că există) ar începe după ce Nietzsche ar fi vestit că: “Dumnezeu a murit.” (interpretat fundamental de Heidegger).
VAI, CUM ÎMI AMINTESC DE O VORBĂ A LUI EMINESCU: “ITALIA L-A DAT PE DANTE, NOI PE PRODĂNESCU…” Etc., Manolescu, Cărtărescu…
Portalul Ziaristi Online, continua sa publice, in premiera online, un nou extras din volumul al II-lea al lui Larry L. Watts despre Războiul clandestin al blocului sovietic împotriva României, aflat în curs de aparitie.
Redactorul sef al Revistei Dialogul Marilor, energicul Vyacheslav Samoshkin, ne propune un interviu incitant cu geopoliticianul mistic Alexander Dughin (in foto cu portretul regretatului geniu Jean Parvulesco, ramas necunoscut romanilor), care sustine ca, in curand, romanii se vor indrepta spre Moldova de peste Prut pentru arhaismul ei. Tot ce se poate. Va invitam la o lectura de specialitate, in limba engleza:
Corneliu Vlad: Cele două scurte secvențe povestite de discretul diplomat sovietic spun ceva foarte important. De fapt, ele confirmă din alt unghi, cel al Moscovei de totdeauna, ceea ce a afirmat și argumentat pe larg istoricul american Larry Watts în cărțile și studiile sale: faptul că opoziția României față de hegemonismul sovietic a fost reală, adevărată și preocupantă pentru liderii sovietici, deși aceștia s-au străduit să o – aparent – ignore, să dea impresia că nu-i deranjează, că e doar o furtună într-un pahar cu apă.
Anul acesta s-au implinit 74 de ani de la asasinarea salbatica a lui Corneliu Zelea Codreanu si a camarazilor sai, Decemvirii si Nicadorii, in noaptea Sfantului Andrei, 29 spre 30 noiembrie 1938. Sugrumati si impuscati in Padurea Tancabesti, cei 14 au fost apoi azvarliti intr-o groapa comuna din inchisoarea Jilava, peste care s-a aruncat acid sulfuric si var nestins si s-a turnat o placa de beton (Vedeti in AnexeComunicatul Parchetului militar al Corpului II Armată si marturia unuia dintre participantii la crima). Capitanul Miscarii Legionare si camarazii sai au fost deshumati ulterior, dupa caderea sangeroasei dictaturi Carol al II-lea, respectiv pe 27 noiembrie 1940 (foto), si reinhumati la Mausoleul de la Casa Verde, pe 30 noiembrie, alaturi de Mota si Marin, comandanti legionari ucisi ca voluntari in Spania, pe frontul razboiului anticrestin al militiilor bolsevice internationaliste. La ceremoniile funerare au participat zeci de mii de romani si intreaga elita a Romaniei (vedeti in fotografiile pe care le publicam aici cateva imagini mai putin cunoscute de la acel moment, cu Maresalul Antonescu, Mircea Vulcanescu si Nichifor Crainic aducandu-si omagiile la Biserica Ilie Gorgani, unde s-au aflat spre priveghere trupurile legionarilor asasinati).
“- L-au împuşcat pe Căpitan. Nu se mai auzi atunci nici o răsuflare în toată curtea. Tăcerea aceea împietrită i se păru mai cumplită decât orice strigăt.”, avea sa evoce Mircea Eliade in romanul sau, “Noaptea de Sanziene”, aflarea vestii despre crima de la Tancabesti in lagarul de la Miercurea Ciuc. „Rareori în istoria creştinismului modern au fost răsplătite cu mai mult sânge posturile, rugăciunile şi credinţa oarbă în atotputernicia lui Dumnezeu”, consemna marele filosof ortodox al religiilor lumii in volumele sale de “Memorii”. Dar cei 16 n-au avut odihna, nici dupa moarte. “I-au chinuit în viata la Miercurea-Ciucului, iar acum netrebnicia lor nu-i lasã nici odihnei mortii”, scria filosoful Constantin Noica in “Buna Vestire” in memoria altor 46 de legionari ucisi in lagarul de la Miercurea Ciuc, la 22 septembrie 1939.
Invadarea Romaniei de catre hoardele Armatei Rosii in urma nefericitului act de la 23 august 1944 avea sa arunce un giulgiu intunecat si peste osemintele conducatorilor Miscarii Legionare. Dezgropate in circumstante necunoscute din Mausoleul de la Casa Verde din Bucurestii Noi, soarta lor a ramas un mister pana astazi, la fel cum s-a intamplat si cu osemintele Maresalului Ion Antonescu, impuscat in Valea Piersicilor de la Jilava, supranumita Valea Plangerii (vedeti Cap III din Aiud Insangerat de Grigore Caraza), pe 1 iunie 1946, impreuna cu prof. univ. Mihai Antonescu, ministrul de Externe al Regatului Romaniei, generalul Picky Vasiliu, fost comandant al Jandarmeriei Române şi prof. univ. Gheorghe Alexianu, fost guvernator al Transnistriei.
Au circulat si circula si azi numeroase legende privind ramasitele pamantesti ale celor 16 legionari: ca au fost transportate la Moscova, la ordinele NKVD, ca au fost arse si apoi aruncate la canal sau, varianta optimista, ca au fost salvate si ascunse de legionari, intr-o misiune ramasa, pana azi, ultrasecreta. Problema a preocupat de-a lungul anilor, si in special dupa 1989, si istorici si tineri publicisti, ca George Bara de la Cluj, dar si autoritati ale statului si, in mod deosebit, familia Zelea Codreanu. O familie masacrata, ai carei membri ramasi in viata au fost umiliti si chinuiti, in lagare, colonii si inchisori.
Fratele lui Corneliu Zelea Codreanu, inginer Ion Zelea Codreanu, de 30 de ani, avea sa fie asasinat la Husi, in masacrele din 21/22 sept. 1939, pe treptele Bisericii, impreuna cu Dumitru Nicolau si Vasile Croitoru, ambii avand 6 copii. Cadavrele lor au fost lasate in strada timp de trei zile, in fata actualului Liceu “Dimitrie Cantemir” din oras. Catalin Zelea Codreanu, unul dintre fratii lui Corneliu, care avea sa patimeasca 16 ani in inchisorile comuniste, afirma ca victimele din 1939 au fost ingropate in cimitirul parohiei “Sf Anton”, “intr-un loc unde nu exista cruce sau un alt semn ca ar exista mormant” (VedetiZiarul de Iasi). Pe 13 iulie 1941 avea sa fie ucis locotent Horia Zelea Codreanu, un alt frate al Capitanului Miscarii Legionare, care il contesta puternic pe Horia Sima. A lasat in urma patru copii: printre care şi pe Nicador Zelea Codreanu (care avea să fie dus de comunişti în Detaşamentele de Muncă Forţată, la Teleajen). Un alt frate ramas in viata, Decebal Zelea-Codreanu, avea să faca, de asemenea, 16 ani de închisoare comunistă (1948 – 1964). Sora fondatorului Legiunii Arhanghelului Mihail, Iridenta Zelea-Codreanu, vaduva comandantului legionar Ion Mota, a suferit in temnitele de la Mislea şi Târgşor. Soţia Căpitanului, Elena Zelea Codreanu, a executat 14 ani de detenţie, dupa care alti ani de domiciliu forţat în pustiul Bărăganului (Sursa: Familia Zelea-Codreanu, o familie-martir), alaturi de doamna maresal Maria Antonescu. (Vedeti Atanasie Berzescu – LACRIMI ŞI SÂNGE. Rezistenţa anticomunistă armată din munţii Banatului – Partea a VIII -a Domiciliul obligatoriu la Latesti).
Iata ca zilele acestea, Mihai Tuburlui, coordonatorul filialelor din nordul Moldovei al organizatiei Noua Dreapta, preocupat de acest subiect, a ajuns la mormantul familiei Zelea Codreanu, unde crede ca s-ar putea afla si osemintele Capitanului Miscarii Legionare. Vedeti: In cautarea adevarului – Pe urmele mortii lui Corneliu Zelea Codreanu, articol preluat si de NapocaNews. Relatarea sa, valoroasa, este impanata insa si cu alte note care amplifica nuantele de legenda, cum ar fi “marturisirea” unui misterios nepot de “securist patriot”, acum aflat, chipurile, in Norvegia, al carui bunic ar fi ascuns osemintele lui Codreanu si le-ar fi ingropat apoi “in anii ’50”, in Cimitirul Reinvierea din Capitala, chiar in mormantul tatalui Capitanului, Ion Zelea Codreanu. Povestea contrazice insa realitatea, si anume ca “in anii ’50” Securitatea, pe atunci Directia Generala a Securitatii Poporului, era doar o excrescenta a NKVD-ului, ofiterii fiind in totalitate rusi sau alogeni veniti, dupa cum se stie, calare pe tancuri, din URSS. Deci, cam greu de gasit “securisti patrioti” printre ei. Un al doilea aspect: ce s-a intamplat cu osemintele celorlalti 15 legionari? Bunicul a uitat sa-i zica? Dar… cine stie?!
Autorul acestor randuri l-a intrebat pe nepotul lui Corneliu Zelea Codreanu, domnul Nicador Zelea Codreanu, ce parere are despre acesta varianta. Fiul lui Horia Zelea Codreanu a respins-o imediat si categoric. “Placa pe care se afla inscris si numele lui Corneliu Zelea Codreanu a fost pusa inca de dinainte de ’89, de Catalin Zelea Codreanu si un binevoitor care ne-a ajutat. Dar osemintele nu se afla acolo. Dumnezeu stie ce s-a intamplat cu ele dar tare mult ne-am dori si noi sa aflam…”, a afirmat Nicador Zelea Codreanu. Legenda continua, asadar.
Partea buna a istoriei este ca acum se stie de existenta acestor locuri de veci ale familiei Zelea Codreanu, unde se poate aprinde o lumanare in memoria celor carora li s-a retezat, atat de brutal, sfanta tinerete.
A. Comunicatul parchetului militar (30 noiembrie 1938)
Parchetul militar al Corpului II Armată ne informează:
În noaptea de 29–30 noiembrie a.c. s-a făcut un transfer de condamnaţi de la închisoarea R. Sărat la Bucureşti–Jilava.
În dreptul pădurii ce corespunde km 30 de pe şoseaua Ploieşti–Bucureşti, pe la orele 5, automobilele au fost atacate cu împuşcături de necunoscuţi care au dispărut şi în acel moment, transferaţii, profitând de faptul că transportul se făcea în automobile Brek tip jandarmi, deschise şi pe timp de noapte şi ceaţă densă, au sărit din maşini, îndreptându-se cu vădită intenţie de a dispare în pădure.
Jandarmii, după somaţiile legale, au făcut uz de armă.
Au fost împuşcaţi:
Corneliu Zelea Codreanu, condamnat la zece ani muncă silnică şi şase ani interdicţie.
Constantinescu Nicolae, Caranica Ion, Belimace Doru, autorii asasinatului comis asupra lui I.Gh. Duca, condamnaţi la muncă silnică pe viaţă.
Caratănase Ion, Bozântan Iosif, Curcă Ştefan, Pele Ioan, State Gh. Ioan, Atanasiu Ioan, Bogdan Gavrilă, Vlad Radu, autorii asasinatului comis asupra lui Mihail Stelescu, condamnaţi la muncă silnică pe viaţă.
Georgescu Ştefan, Trandafir Ioan, condamnaţi la câte zece ani muncă zilnică, pentru asasinat asupra lui Stelescu.
„Universul“, 55 (1938), nr. 329 din 2 decembrie, p.17
B. Declaraţia maiorului Constantin Dinulescu la Comisia de anchetă instituită de Înalta Curte de Casaţie (Bucureşti, noiembrie 1940)
Într-o zi am fost chemat de către fostul Preşedinte de Consiliu, Călinescu. În cabinetul lui de lucru se găsea şi generalul Bengliu, comandantul Jandarmeriei. Călinescu mi-a declarat atunci că, pentru motive politice, Codreanu şi 13 adepţi ai lui trebuiau să fie ucişi; aceasta ar fi fost şi dorinţa regelui. În ziua de 29 noiembrie 1938, la orele 10 seara, Codreanu şi camarazii lui au fost scoşi din închisoarea de la Râmnicu-Sărat, unde erau închişi, şi au fost puşi într-un camion. Legionarii au fost puşi în aşa fel ca să poată vedea numai înainte, fiind în acelaşi timp legaţi cu braţele la spate. Ei nu putea face nici cea mai mică mişcare; erau chiar constrânşi să stea continuu cu capul în sus.
Înapoia fiecăruia din ei stătea câte un jandarm. Eu m-am aşezat lângă şofer. Se călătorea pe şoseaua dintre Ploieşti şi Bucureşti, când în zorii zilei de 30 noiembrie, după ce am dat semnalul fixat, cu lanterna, jandarmii au scos din buzunare o sfoară (frânghie), pe care au strâns-o în jurul gâtului legionarului ce stătea în faţa fiecăruia dintre ei. În felul acesta, Codreanu şi cei 13 camarazi ai lui au fost sugrumaţi, în timp ce maşina îşi continua drumul în plină viteză. Puţin timp după aceea, am ajuns la Bucureşti, de unde ne-am îndreptat către fortul de la Jilava, în interiorul căruia era săpată, deja de trei zile, o groapă mare. După ce camionul a intrat în fort, asupra cadavrelor strangulaţilor s-a tras — în urma ordinului primit de la prim-procurorul militar, col. Zeciu — câte un foc de revolver sau de puşcă; apoi, un medic militar constată moartea tuturor legionarilor transportaţi de noi. Cadavrele au fost aruncate în groapă. Eu imediat am declarat celor 14 jandarmi că ceea ce făcuseră fusese dispus de către Curtea Marţială şi că a fost o datorie patriotică importantă.
Certificatele de moarte se confecţionaseră la Jilava de către colonelul de la Curtea militară Zeciu, locotenent-colonel Dumitru şi de primul comisar regal, colonel Pascu.
S-a aruncat pământ în groapă; însă a doua zi cadavrele au fost dezgropate şi purtate într-o altă groapă. Asupra lor s-au vărsat multe sticle de acid sulfuric; apoi au fost acoperite cu pământ, iar deasupra s-a turnat o placă grea de ciment. Jandarmii, deşi involuntar, au trebuit să iscălească actele de deces, în care se spunea că cei 14 legionari au fost împuşcaţi pentru că încercaseră să fugă de sub escortă. Fiecare jandarm a fost răsplătit cu 20 000 lei. Eu am primit 200 000 de lei.
Sursa: Din luptele tineretului român. 1919–1939 (Culegere de texte ingrijita de profesorul Duiliu Sfintescu, ultimul secretar al lui Corneliu Zelea Codreanu – foto mai jos cu Doamna Elena Codreanu, la aniversarea a 90 de ani), Bucureşti, Editura Fundaţia Buna Vestire, 1993
Si capitalismul e atins de destructie, de aceea multi economisti folosesc pentru a defini societatea Americana expresia “economic freedom”. Cuvantul capitalism a fost creat de Marx. Dar daca o societate bazata pe dictatura proletariatului e putreda, nici o societate bazata pe plusprofit si taxe nu e sanatoasa.
Va introducem in misterele de dupa sarma ghimpata din rasaritul romanesc, in care se afla tintuiti, impreuna, romani, ucraineni si rusi, ca intr-o uriasa rezervatie sovietica incremenita in timp.
December 20th, 2012 
VR 
M-am bucurat sa constat ca nu sunt singurul care considera ca cel mai important fapt al zilei de ieri petrecut in Parlament a fost prezenta si discursul Profesorului Dinu Giurescu, decanul de varsta si de minte al tuturor parlamentarilor. M-am gandit ca toate agentiile de presa si ziarele serioase o sa-l publice integral iar televiziunile il vor analiza, in detaliu. Da’ de unde! Singurul care a facut-o, partial, este Radu Tudor, care trebuie felicitat. O sa revin cu discursul intergal al Profesorului. Pana atunci, il preiau pe Radu Tudor:
Posted in 
Tags: 
