„Forţele SUA vor notifica cu cel puţin 60 de zile înainte, în cazul transportului de materiale radioactive în sau pe teritoriul României. Autorităţile SUA vor obţine aprobările necesare, în strânsă colaborare cu Ministerul Apărării, pentru orice fel şi orice cantitate de încărcătură radioactivă”
Aș îndrăzni să-i întreb pe acești intelectuali, pe cei de la Grupul de Dialog Social sau pe Moise Guran spre exemplu, cărora le pute naționalismul românesc, dacă au cumva impresia că România se zbate în acest marasm care durează de aproape un sfert de secol din prea mult naționalism. Oare din prea mult naționalism am ajuns datori vânduți la FMI și la alte instituții financiare?
Revista 22, ajutată de Kelemen Hunor, mi-a făcut onoarea de a mă numi ”extremist” și ”naționalist”. Venită de la unii care vor să ne bage pe gât maghiara ca singur scop al existenței noastre, percep atacul ca pe un compliment. Pe de altă parte, nu pot să nu reacționez văzând că se creează o confuzie voită: toți cei care nu sunt de acord cu caracatița UDMR care vizează autonomia teritorială, sunt brusc extremiști.
UDMR trebuie desființat pe modelul Partidului Comunist Român pentru că, de 20 de ani de când se joacă de-a puterea, UDMR chiar a devenit un fel de Partid Comunist Maghiar.
“Credinta in Dumnezeu a fost arma mea cea mai puternica.”– Vasile Motrescu, Jurnal din timpul rezistentei armate din munti
“Este un caz unic în istoria rezistentei anticomuniste din România. Un taran bucovinean sarac, Vasile Motrescu, constrâns de comunisti sa ia calea codrului, a pus mâna pe arma spre a-si apara libertatea si viata. În acelasi timp, în anii 1952-1954, el noteaza zilnic ceea ce face si simte. Este singurul partizan anticomunist român de la care a ramas un “Jurnal“, în care a consemnat toate preocuparile, suferintele si gândurile care îl framântau, toate evenimentele si sperantele care i-au marcat viata de om liber în salbaticia muntilor, ziua si noaptea, vara si iarna”, se afirma in prezentarea lucrarii “Jurnalul unui partizan: Vasile Motrescu si rezistenta armata din Bucovina, 1944-1958“, de Adrian Brisca (INST). Vasile Motrescu mai scrie si noua excelente scrisori, pline de patriotism si curaj, pe care partizanul le-a trimis autoritatilor comuniste, precum si sase poezii, compuse în aceleasi conditii vitrege. Vasile Motrescu, care s-a aflat si alaturi de Gavril Vatamaniuc, are la un moment dat si un joc cu Securitatea, dar doar pentru a salva in cele din urma gruparea lui Ion Gavrila Ogoranu, celebrul luptator din munti, care afirma, in documentarul video din finalul materialului, ca autorul randurilor de mai jos, in ciuda aparentelor de simplu taran, era un literat si un foarte bun cunoscator al istoriei nationale. Nascut la 11 octombrie 1920 în comuna Vicovu de jos, județul Suceava, Vasile Motrescu, dupa ce este capturat prin tradare, este executat la Botosani, pe 29 iulie 1958, la orele 21,30. Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!
“Drepturile noastre asupra intregii Basarabii sunt prea vechi si prea bine intemeiate, pentru a ni se vorbi cu umbra de cuvant de onoarea Rusiei angajata prin tratatul de Paris. Basarabia intreaga a fost a noastra, pe cand Rusia nici nu se megiesa cu noi, Basarabia intreaga ni se cuvine, caci e pamant drept al nostru si cucerit cu plugul, aparat cu arma a fost de la inceputul veacului al patrusprezecelea inca si pana in veacul al nouasprezecelea. (…) Chestiunea retrocedarii Basarabiei cu incetul ajunge a fi o chestiune de existenta pentru poporul roman. Nenorocirea cea mare ce ni se poate intampla, nu este ca vom pierde si ramasita unei pretioase provincii pierdute; putem chiar mai mult decat atata: increderea in trainicia poporului roman. Astazi e dar timpul ca sa intarim atat in romani, cat si in popoarele mari ale apusului, credinta in trainicia poporului roman”.
În fiecare început de primăvară, de douăzeci şi trei de ani, România e bântuită de fantomele iredentismului unguresc ce se apucă să bată pe la uşile şi ferestrele cetăţenilor români de etnie ungurească : ’’Hei, voi, vitejilor, urmaşi ai lui Atilla şi-ai arpadienilor, treziţi-vă, ridicaţi-vă şi puneţi mâna pe ce apucaţi şi luaţi Ardealul de la puturoşii de valahi, ce au fost slugile noastre o mie de ani ! Este 15 Martie’’.
Anul acesta, fantomele iredentismului unguresc au venit şi cu un steag secuiesc ! Si au venit mai devreme decat le asteptam. Printr-o demonstratie violenta, neautorizata dar tolerata de asa-zisele autoritati romanesti de la Targu Mures, in ciuda faptul ca la “protestul pentru autonomie” au participat reprezentanti ai unor organizatii extremiste unguresti interzise pana si in Ungaria. Dar si in Canada!
După ce Crimeea a fost ocupată de către ruși fără a se trage vreun foc de armă, forțele militare ucrainene rămase în peninsulă fiind practic neutralizate, blocate în cazărmi (vezi Crimeea a căzut fără luptă), toată lumea se întreabă ceva face Putin mai departe. Până unde va merge?
Raportul Zuber este de sorginte comunistă (autoarea sa, Ines Cristina Zuber, este membră a Partidului Comunist Portughez) și are accente radicale. El reduce femeia la un obiect care se manifestă în funcție de „cota de gen” și de politici publice.
Situatia cenzurarii la TVR a documentarului “Mostenirea Clandestina” – realizat de jurnalista Monica Ghiurco impreuna cu istoricul american Larry Watts -, chiar in timpul transmisiei unui episod despre cazul colonelului polonez Ryszard Kuklinski vs Ion Mihai Pacepa, ne-a readus in atentie o lucrare stiintifica exact cu acest subiect.
Cât privește poziția României, lucrurile vor fi tranșate în disputa dintre cele două poziții: poziția unei Românii active geopolitic în regiunea de maxim interes pentru destinul regiunii și al statului român însuși (ca stat ponto-danubiano-carpatic) și poziția unei Românii al cărei absenteism va fi drapat de alinierea rapidă la condiția de soldat pierdut într-o companie a unei armate cu adevărat copleșitoare.
Sub pretextul protejării Catedralei și al costurilor ridicate pentru dezmembrarea clădirii ilegale, primarul Oprescu încearcă să împiedice executarea unei hotărâri judecătorești de demolare și chiar să se eschiveze total de la această obligație. Acesta prezintă rapoarte de evaluare îndoielnice, realizate de înseşi firmele care au construit Cathedral Plaza, și refuză punerea în executare a obligației de desființare a construcției.
Eu îi înţeleg pe ruşi că le vine greu să recunoască furtul aurului românesc din 1918, dar minciuna flagrantă îmi este foarte greu s-o pricep. Am urmărit părerile unor istorici ruşi în prima parte a documentarului “Tezaurul României de la Moscova. Inventarul unei istorii de 100 de ani“ realizat de Marian Voicu. Care păreri m-au scos din sărite.
Zbigniew Brzezinski, pe care eu unul il consider artizanul razboiului din Ucraina (conflict cu posibile rasfrangeri peste granite de care trebuie sa tinem serios seama) si papusarul din umbra al actualului presedinte al SUA, se pare ca e gaga. Sau zuzu. Aici nu ma pot hotari… E drept, omul a scris prin ’97 ca ”Ukraine is the Western outpost to prevent the recreation of the Soviet Union.” Dar, “bro”, in 2014 nu credeti ca e… prea tarziu?
Reputatul analist militar Ion Petrescu, aflat momentan in rezerva cu gradul de colonel, il analizeaza sec pe “marele guru”, intr-un articol complex publicat de Adevarul cu trimitere de pe blogul sau. Si iata ce observa col. Petrescu:
“Reacţiile europenilor nici nu merită a fi comentate, acestea fiind din start limitate, practic fără efect descurajant asupra iniţiatorilor agresiunii armate contra Ucrainei.
Într-un asemenea context am dat peste opinia lui Zbignew Brzezinski, un vizionar american, fost consilier prezidenţial, pentru securitate naţională, între anii 1977-1981, ale cărui predicţii, de-a lungul ultimelor decenii, au pus pe gânduri şefi de state şi de guverne, iar cei mai înţelepţi au ţinut cont de sugestiile sale, bine cântărite, la nivel strategic.
Publicată în cotidianul The Washington Post, părerea domnului Brzezinski este o bătaie amicală pe umărul preşedintelui Barack Obama, atras mai mult de alergările pe culoarele Casei Albe, în compania lui Joe Biden, pentru a da o pildă de combatere a sedentarismului, decât de securitatea aliaţilor Statelor Unite şi ale partenerilor din zona Mării Negre. (…)
Dar domnul Brzezinski se înşeală când afirmă că dacă armata invadatoare rusă ar întâlni o rezistenţă militară ucraineană serioasă, atunci Putin ar decide revenirea forţei sale expediţionare în Rusia.
Scrie înţeleptul octogenar:
“Succesul său iniţial l-ar putea tenta să repete performanţa mai direct în provinciile estice ale Ucrainei. Daca va avea succes, a treia fază concludentă ar putea fi apoi direcţionată, printr-o combinaţie de tulburări politice şi utilizarea din ce în ce evidentă de forţe ruse, ca să răstoarne guvernul de la Kiev. Rezultatul ar fi, astfel, similar cu cele două faze de sechestrare, de către Hitler a regiunii sudete, după Munchen în 1938 şi ocuparea definitivă a oraşului Praga şi Cehoslovaciei, la începutul anului 1939.
Mult depinde de cât de clar transmite Occidentul dictatorului de la Kremlin – o imitaţie parţial comică a lui Mussolini şi un memento mai ameninţător a lui Hitler – că NATO nu poate fi pasiv dacă izbucneşte războiul în Europa . În cazul în care Ucraina este zdrobită, în timp ce Occidentul pur şi simplu doar priveşte, noua libertate şi securitate, a statelor riverane România, Polonia şi cele trei republici baltice ar putea fi , de asemenea, ameninţate .”
Conform obsesiei lui Obama, de a evita, cu orice preţ, un nou război, în care America să se implice masiv, precum în Irak şi Afganistan, şi Zbignew Brzezinski vizează alte măsuri posibile, precum necesitatea ca Occidentul să recunoască imediat actualul guvern al Ucrainei ca fiind legitim.
Apoi urmează marea surpriză!
“Occidentul ar trebui să transmită – privat în această etapă, astfel încât să nu umilească Rusia – că armata ucraineană poate conta pe ajutorul Vestului imediat şi direct, astfel încât să îşi sporească capacităţile sale de apărare . Nu ar trebui să fie lăsat vreun dubiu, în mintea lui Putin, că un atac asupra Ucrainei ar putea precipita un angajament prelungit şi costisitor, fără îndoială, şi ucrainenii nu ar trebui să se teamă că vor fi lăsaţi în voia soartei.”
Adică toată Europa este uimită de abilitatea Forţelor Speciale Ruse, de a acţiona fără însemnele armatei lui Putin, deloc de o manieră…privată, ci publică şi ofensivă, iar aliaţii ar trebui să poarte rochiţe de domnişoare, şi să se ascundă după draperiile din Bruxelles, Londra, Paris şi mai ales Berlin, de unde, din vârful buzelor, pe căi diplomatice, clasificate, să promită ce or mai putea promite şi dacă vor mai avea timp să se şi ţină de cuvânt.
Bravo, bunicule Zbignew Brzezinski!
Ucraina este în genunchi, iar onorabilii din spatele uşilor capitonate trebuie să se poarte cu mănuşi, pentru că soarta lor, momentan, nu este deloc ameninţată. Aparent.
Urmează un sfat de old boy, în care vizionarul de ieri, visătorul de azi indică, aşa, într-o doară, că “forţele NATO , în conformitate cu planurile de urgenţă ale organizaţiei , ar trebui să fie pus în alertă.”
Alertă bună, cel mult, pentru noi filmări, la episodul doi, din ceea ce va fi, cândva, prăbuşirea iluziilor pacifiste de la Casa Albă.
Cum să ajungă liderul de la Kremlin, în viziunea distinsului vizionar american, la concluzia că Occidentul va stopa alte acţiuni militare aventuriste, în inima Europei, dacă tot Zbigniew Brzezinski sugerează că aliaţii ar trebui să liniştească Rusia, că nu încearcă să atragă Ucraina în NATO sau să o întoarcă împotriva Federaţiei Ruse?!…”, se intreaba col. Ion Petrescu. Integral la Adevarul.
Am citit de doua ori articolul lui Zbig din WP de marti, 4 martie a.c., cu titlul “What is to be done? Putin’s aggression in Ukraine needs a response“. L-am citit de doua ori pentru ca nu imi venea sa cred ca un personaj – pe care am avut ocazia sa-l intalnesc si eu, la Washington, in anii ’90 (avea o mana reeece… de reptila, brrr…), cotat drept un geniu malefic al geopoliticii mondiale poate gandi ca un scolar putin retard. Unde-i Zbig cel de odinioara si cum o fi reusit pana azi sa umble la mintile tipilor de la butoanele lumii? Chiar asa tampiti sunt astia? Chiar asa!
Dar daca papusarul si-a batut joc de toti, distrugand Ucraina in beneficiul patriei sale mult iubite, Polonia? Pentru ca in aceeasi lucrare citata mai sus, The Grand Chessboard, Zbig se scapa, ca sa zic asa, afirmand: “Ukraine’s loss of independence would have immediate consequences for Central Europe, transforming Poland into the geopolitical pivot on the eastern frontier of a united Europe”. Pam-pam. O ipoteza…
Si George Roncea are opinii similare cu col. Ion Petrescu, intr-un articol ceva mai serios de pe blogul sau:
“Chiar daca are atributele unui geniu, Brzezinski – alaturi de majoritatea sovietologilor – s-a inselat deseori in deceniile trecute: in ajunul revoltelor anticomuniste din 1956, din Ungaria si Polonia, el afirma ca in statele „de tip sovietic“ nu este posibila nici o schimbare, iar la sfarsitul anilor 60, sustinea ca nu doar Statele Unite, ci si Uniunea Sovietica aveau sa intreaca in curand Europa si Japonia in domeniul tehnologiilor avansate. O parte din previziunile sale nu s-au implinit iar greselile sale – la scara geopolitica au produs si produc necazuri la nivel mondial. Joaca de-a ucenicul vrajitor cu Islamul este un exemplu.” Integral la Roncea.net – Brzezinski, povestea unul drac mondial
PS: Interesant ca in hartile lui Zbig, Republica Moldova apare unita cu Romania in 2010. Si de ce nu v-ati tinut de treaba?! 🙂
E prea devreme pentru a sti cum se va incheia acest episod al prelungitei crize ucrainene, dar e clar ca ziua ca prin aceasta criza – fie ea indusa sau doar imprevizibila – , a carei principala victima e, desigur, statul independent ucrainean, au de pierdut enorm, ca prestigiu in fata lumii, si Occidentul, cu institutiile sale NATO si UE, si Statele Unite.
Pe de o parte, relocarea grupării teroriste MEK în unele dintre țările europene ar putea avea consecințe grave în ceea ce privește securitatea cetățenilor europeni. Pentru o mai bună înțelegere a acestei amenințări, trebuie cercetat cu atenție trecutul prezenței neoficiale a acestei grupări într-unele dintre țările europene.
Dr. George Ene, un profesionist al informatiei, a reusit sa concentreze in paginile cartii sale, pe langa analizele la obiect asupra aspectelor de securitate si siguranta nationala, aproape toate documentele descoperite pana acum privind urmarirea jurnalistului si militantului pentru Dacia Mare, Mihai Eminescu, in special de catre serviciile secrete ale Austro-Ungariei.
”Partidul Național Liberal nu a încurajat niciodată cenzura și nu își va schimba niciodată viziunea în ceea ce privește această practică ce nu are nimic în comun cu un partid cu doctrină liberală. PNL este împotriva oricărei acțiuni menite să îngrădească dreptul la libertatea de exprimare, ceea ce presupune libertatea de a căuta, de a primi și de a răspândi informații și idei de orice fel, indiferent de frontiere, sub forma orală, scrisă, tipărită ori artistică sau prin orice alt mijloc.”
Radu Călin Cristea o ia de la capăt: să nu discutăm despre cenzură. Mai pierdem un sfert de oră. Trecem peste obsesia cu ignorarea cenzurii. Încearcă altă variantă. Ceva la care se pricepe cel mai bine de când a venit în CNA: pledarea cauzei posturilor pe care le protejează fățiș. Am mai spus-o, o repet: e mai priceput decât reprezentanții posturilor care-și apără cauza. Prima opțiune: Antena 3. Acum e rândul TVR.
Desigur, daca Stelian Tanase argumenta ca a oprit serialul „Mostenirea clandestina” ca nefiind viabil artistic, estetic, il credeam, dar ca e securistic si face propaganda comunista nu ma convinge, e o acuza prea gogonata. Nici grandguignolul Plesu n-ar fi in stare de asa o prostie.
Semnalam anchetele unui coleg de presa, Daniel Befu, care merita cel putin un premiu de jurnalism: Premiul pentru Curaj. Daniel Befu a lansat luna trecuta un blog dupa ce o serie de investigatii i-au fost ciuntite, obliterate sau cenzurate de la publicare.
1. Cine sapa groapa altuia cade singur in ea. Acum, ca buba USL s-a spart si puroiul a dat pe-afara, se va prelinge si Stelian Tanase din turnul TVR, cu tot cu “vedetele” lui marca SOV. Ce va urma prin RomRusPrusia?
2. Guvernul Ponta–Hunor, daca se va constitui (ungurii sunt foarte abili), va fi hartuit zilnic ca intr-un adevarat razboi de gherila. In tot cazul, pana la alegerile prezidentiale va fi doar un vis urat inainte de cosmarul care urmeaza, pentru ca “cine trebuie” sa se afle la butoane.
3. In lipsa unei alte solutii a stapanilor lui Iliescu, Constantinescu si Basescu, Antonescu va merge la prezidentiale in tandem cu Johannis ca prim ministru. Antonescu este lipovean, Johannis este chiar cetatean german. Ce ne spune asta? Ca un anume Pact a ramas valabil? 🙂 Cam da.
PS: Sa vedem acum trompetele lui Basescu care l-au tocat pe Antonescu cum, brusc, o sa-l vada intr-o noua lumina. Ca doar lumina vine de la Rasarit, nu? 🙂
Ca unul care am beneficiat de niscai “sniperi” la viata mea (mai mult in iunie ’90 decat in decembrie ’89) – dupa cum au constat si procurorii militari pe care i-am indrumat la fata locului (coloanele gaurite ale Blocului “Romarta Copiilor” dupa noaptea de 13 spre 14 iunie 1990; punct de tragere ultimul etaj al blocului din spatele Hotelului Bulevard) pot sa spun ca lunetistii “e” totul. Adica fara ei nu faci nimic. Era nevoie de sange pentru… “democratie”. Acum, ca ne-am lamurit din fotografiile de mai sus ca sunt si “ai lor”, ai “criminalilor rusnaci”, si “ai nostri”, ai “euro-atlanticilor democrati”, putem sa intelegem si care va fi viitorul Ucrainei. Rusia a tacut dar a facut. Polonia a vorbit si a tot facut. A mai ramas cineva? Aaaaaa… Ala eu, ala eu, ala… “mucles”!