IV.2.11 Statul Kosovo – un scenariu „made in USA”

Războiul civil care a avut ca scop autoproclamarea statului independent Kosovo se încadrează în tipologia “noilor războaie”, în care cel puţin o parte beligerantă nu se angajează vizibil şi explicit în conflict. Amorsarea tensiunilor a fost regizată şi realizată în etape, prin mijloacele secrete ale spionajului şi subversiunii.
Într-o primă fază, au fost realizate şi dezvoltate, sub un aşa-zis control rezonabil, conexiunile clanurilor mafiote albaneze la reţelele internaţionale ale criminalitaţii organizate, prin a căror logistică subterană s-au asigurat resursele şi condiţiile necesare războiului: banii, propaganda, contextul local, pretextele, armele şi combatanţii.
Animozităţile istorice dintre albanezi şi sârbi au fost “privatizate” de către clanurile mafioto-teroriste. Acestea au pus stăpânire pe regiune şi au făcut legea în Kosovo. Secretarul de Stat al S.U.A., Madleine Albricht şi alţi oficiali ai Administraţiei de la Washington au calificat, fără rezerve, “Armata de Eliberare din Kosovo” (U.C.K.) drept organizaţie teroristă, ale cărei acte criminale, violente şi dezordini nu pot fi tolerate. Ulterior, însă, această luare de poziţie avea să fie uitată, iar între secretarul de stat şi Hasim Thaci (foto), “comandantul înalt şi deşirat, în vârstă de douăzeci şi nouă de ani”1 al teroriştilor U.C.K. s-au stabilit relaţii speciale, care în anumite privinţe nu au scăpat comentariilor ironice vehiculate în mediile diplomatice.
În a doua etapa, crima organizată, comunităţile albaneze de pretutindeni, reţele ale Jihadului Islamic, state arabe fundamentaliste şi servicii secrete şi-au dat mâna pentru a crea din U.C.K. o forţă aptă să riposteze armatei regulate şi politiei sârbe.
În a treia etapa, cca. 10.000 de „voluntari” cu experienţă în Războiul Sfânt Islamic („Jihad”) din Orientul Mijlociu, Afganisatn, Iran şi Libia, precum şi foşti combatanţi musulmani din Bosnia şi Herţegovina au fost puşi sub comanda instructorilor militari recrutaţi din rândul ofiţerilor de naţionalitate albaneză ori religie musulmană excluşi din armata iugoslavă.
Cea de-a patra etapă, a fost cea a războiului civil.
În a cincea etapă, după marginalizarea moderatului Ibrahim Rugova şi alegerea de către reprezentanţii albanezi la Conferinţa de la Rambouillet a lui Hasim Thaci ca lider al delegaţiei, S.U.A. vor credita U.C.K.-ul şi-i va arăta calea de urmat pentru a se transforma în mişcare politică. Delegaţia albanezilor din Kosovo era „un grup pestriţ”, “nici unul dintre ei nu mai participase la o negociere complexă, cu siguranţă nu la una pe scena mondială, şi existau încă multe dezacorduri (…)”1
Pentru a face faţă situatiei, Hasim Thaci, ”lipsit de experienţă, încăpăţânat, dar şi dornic de a fi pe plac”, a acceptat “o mică echipă de consilieri din exterior, inclusiv fostul ambasador American Morton Abramowitz”, prieten de o viaţă al doamnei secretar de stat. Madleine Albright s-a întâlnit cu Thaci şi în particular “într-o cameră de la subsol în care era curent. (subsolul castelului din Rambouillet)”.2
Hasim Thaci a fost persoana cea mai dificilă pe tot parcursul negocierilor. Nu era capabil să abordeze problemele punctuale. El nu putea să decidă nimic independent. Era permanent conexat într-o reţea de convorbiri telefonice internaţionale, cu tot felul de „figuri enigmatice din exterior…”, notează Madleine Albright.
Acordul de la Rambouillet a putut fi încheiat doar în condiţiile în care s-a recurs la o stratagemă de a-l scoate pe Thaci din sală în momentul redactării finale. Toţi ceilalţi membri ai delegaţiei au ajuns la un consens, iar declaraţia a fost trimisă miniştrilor de externe ai Grupului de Contact şi dată publicităţtii sub semnătura lui Veton Surroi.
În etapa a şasea, a avut loc războiul N.A.T.O. împotriva Serbiei, al doilea, după cel din Bosnia, din istoria de o jumătate de secol a Alianţei. Mecanismele militare şi de informaţii de sub comanda supremă a generalului american Wesley Clark au funcţionat depăşite de realităţi. Fără influenţa ruşilor asupra lui Milošević, aventura N.A.T.O. în Balcanii Adriatici se transforma într-un eşec lamentabil.
În etapa a şaptea, forţele militare internaţionale de sub autoritatea O.N.U., favorizează anularea „de facto” a frontierei dintre Albania şi provincia Kosovo, izolând, în schimb, Kosovo de Serbia. Sub supravegherea pasivă a forţelor internaţionale, albanezii kosovari extremişti continuă distrugerea vestigiilor din patrimoniul cultural-religios ale sârbilor.
În etapa a opta, în Kosovo se construieşste şi amplasează cea mai mare bază militară americană externă, după războiul din Vietnam.
În etapa a noua, urmând consilierea doamnei secretar de stat, Hasim Thaci a reuşit metamorfozarea organizaţiei paramilitare teroriste U.C.K. în partid politic democrat .
În a zecea etapă, se edifică instituţiile viitorului stat Kosovo, care se autoproclamă independent împotriva principiilor dreptului international.

Extras din:
*
TRAIAN VALENTIN PONCEA
AUREL I. ROGOJAN
*
ISTORIE GEOPOLITICĂ ŞI SPIONAJ ÎN BALCANII DE VEST
*
ORIGINILE, EVOLUŢIA ŞI ACTIVITATEA STRUCTURILOR SECRETE DE INFORMAŢII ÎN SPAŢIUL ETNICO-GEOGRAFIC AL SLAVILOR MERIDIONALI
*
IUGOSLAVIA VERSUS ROMÂNIA ÎN RĂZBOIUL DIN UMBRĂ
*
EDITURA PROEMA
*
SUMAR:
CUVÂNT ÎNAINTE 9
CAPITOLUL I 11
CADRUL ISTORIC, GEOPOLITIC ŞI GEOSTRATEGIC. PRIMELE STRUCTURI INFORMATIVE 11
I.1. Date generale privind Peninsula Balcanică. Localizare geografică şi originea numelui 11
I.2. Coordonate istorice. Crearea primelor formaţiuni politice sud-slave în Balcanii de Vest 13
I.2.1. Slovenia 16
I.2.2. Serbia 17
I.2.3. Croaţia (Hrvatska) 20
I.2.4. Bosnia şi Herţegovina 21
I.2.5. Macedonia 23
I.2.6. Albania 25
I.3. Romanitatea sud-dunăreană 27
I.4. Cucerirea otomană şi consecinţele ei pentru popoarele din Balcani 29
I.5. Evoluţia teritoriilor balcanice la sfârşitul evului mediu şi în epoca modernă 32
I.5.1.Migrări şi emigrări în Balcani 33
I.5.2. Lupta de emancipare naţională în Balcanii de Vest. «Chestiunea orientală», mişcarea ilirică şi iugoslavismul 34
I.5.3. Croaţia (Hrvatska). Evoluţia spre modernitate a Croaţiei 38
I.5.4. Rezistenţa antiotomană şi evoluţia Muntenegrului 39
I.5.5. Lupta de eliberare a Bosniei. „Colonizarea“ şi islamizarea provinciei 42
I.5.6. Kosovo – „Vechea Serbie“ 43
I.5.7.Evoluţia Albaniei 44
I.5.8. Crearea Serbiei moderne 49
I.6. Primele structuri informative sârbeşti 51
I.6.1. Dregătoriile secrete ale ţarului Ştefan Dušan 51
I.6.2. Structurile informative secrete sârbe în perioada luptei de eliberare antiotomană 52
I.6.3.„Liktors“- Poliţia informaţiilor secrete 52
I.6.4. Departamentul pentru Activitatea de Poliţie Confidenţială 54
I.7. Structurilor informative în perioada Regatului Sârb modern 54
I.7.1. Serviciul de Informaţii al Armatei Sârbe 55
I.7.2. Conspiraţia anti-Obrenović. Implicarea Serviciului Secret al Armatei în comploturi şi acţiuni naţionaliste 56
I.7.3 .Serbia, serviciile de informaţii şi „criza balcanică“ din anii 1912-1913 58
I.7.4. Atentatul de la Sarajevo – pretext al Primului Război Mondial 61
CAPITOLUL II 67
EVOLUŢIA POLITICĂ ŞI PRIMELE STRUCTURI DE INFORMAŢII DIN IUGOSLAVIA MODERNĂ 67
II. 1. Evoluţia politică a spaţiului iugoslav după primul război mondial. Constituirea Regatului Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor. Iugoslavia interbelică 67
II. 2. Mica Înţelegere şi Pactul Înţelegerii Balcanice – acorduri de securitate colectivă antirevizioniste 70
II. 3. Criza internă din Iugoslavia interbelică. 72
II.3.1.Lovitura de stat a regelui Alexandru – „actul de naştere“ al Iugoslaviei 73
II.3.2. Asasinarea regelui Alexandru al Iugoslaviei 74
II.3.3. Aderarea (de o zi) Iugoslaviei la Pactul Tripartit. Lovitura de stat a generalului Mirković. Agresiunea Germaniei. Rezistenţa antifascistă 77
II. 4. Structurile informative iugoslave în perioada interbelică 81
II.4.1. Direcţia Securităţii Statului era structurată pe trei departamente şi mai multe secţii, după cum urmează: 82
II.4.2. Direcţia Securităţii Publice (Departamentul Administrativ), cu: 84
II. 5. Structurile de informaţii iugoslave după disoluţia sângeroasă a Regatului Iugoslaviei, în timpul celui de-al II-lea Război Mondial şi în primii ani postbelici 85
II.5.1. Structurile informative iugoslave în timpul celui de-al doilea război mondial şi în primii ani postbelici 85
CAPITOLUL III 93
STUCTURILE INFORMATIVE ALE IUGOSLAVIEI ÎN PERIOADA RĂZBOIULUI RECE 93
III. 1. Serviciul securităţii statului 93
III. 1. 1. Crearea Serviciului de Securitate a Statului („Uprava Državna Bezbednosti“-„U.D.B.“). Principalele sale direcţii de acţiune 93
III.2. Evoluţia sistemului informativ represiv al securităţii Iugoslaviei. Structură, organizare şi direcţii de acţiune 96
III.2.1. Serviciul de Securitate a Statului (U.D.B.) 97
III.2.2. Serviciul de Informaţii al Armatei (O.U.) 99
III.2.3.Restructuările serviciilor de informaţii iugoslave din anii ’60. Crearea S.D.B.-ului 100
III.3. Operaţiuni executive externe ale S.D.B. în timpul Războiului Rece 101
CAPITOLUL IV 106
DISOLUŢIA STATALĂ A FEDERAŢIEI IUGOSLAVE 106
IV.1. Premisele destrămării federaţiei iugoslave 106
IV.2. Contextul geopolitic al disoluţiei Iugoslaviei 109
IV.2.1 Secesiunea Sloveniei şi Croaţiei 110
IV.2.2 Războaiele civile din Croaţia, Bosnia şi Herţegovina 112
IV.2.3 Actori externi ai dezmembrării Iugoslaviei 113
IV.2.4. Internaţionalzarea conflictelor din spaţiul ex-iugoslav 120
IV.2.5. Islamism versus ortodoxism 127
IV.2.6. Pacea iluzorie a acordurilor de la Dayton şi Paris 130
IV.2.7 Kosovo – Scenarii vechi pentru evenimente noi 131
IV.2.8 Intervenţia internaţională în Kosovo – al II-lea război al N.A.T.O. din istoria de cincizeci de ani ai Alianţei 133
IV.2.9. Spionaj american la Belgrad – trădarea generalului Momčilo Perišić 138
IV.2.10 Parlamentul european acordă provinciei Kosovo independenţă supravegheată 142
IV.2.11 Statul Kosovo – un scenariu „made in USA” 146
CAPITOLUL V 149
DE LA SECURITATEA FEDERŢIEI IUGOSLAVE LA SERVICIILE DE INFORMAŢII ALE STATELOR SUCCESOARE 149
V.1.Structurile de informaţii unionale 149
V.2 Serviciile de informaţii şi securitate ale Republicii Serbia 150
V.3. Sistemul de securitate al „Micii Iugoslavii“ 151
V.4. Reforma sistemului de securitate al „Micii Iugoslavii“ după „deceniul Milošević“ 152
V.5. Reforma instituţional-juridică a serviciilor de securitate 155
V.6. Serviciile de informaţii ale Uniunii Serbia şi Muntenegru 159
V.7. Ultima reorganizare a serviciilor de informaţii şi securitate înainte de dizolvarea Uniunii Serbia şi Muntenegru 163
V.8 Serviciile secrete paralele din Kosovo 164
V.9. Sistemul securităţii naţionale al Serbiei 165
V.10. Serviciile de Informaţii ale Macedoniei 167
V.11. Serviciile de informaţii ale Croaţiei 171
V.12. Serviciile de informaţii ale Sloveniei 177
V.13. Serviciile de informaţii ale Bosniei-Herţegovinei 180
V.14. Constituţia Kosovo si sistemul de securitate 183
CAPITOLUL VI 184
IUGOSLAVIA VERSUS ROMÂNIA ÎN RĂZBOIUL DIN UMBRĂ 184
VI. 1. Scurt istoric al sârbilor din România 184
VI.2. Primele acţiuni informativ-contrainformative semnificative ale Serbiei pe spaţiul românesc (1878-1918) 185
VI.3. Acţiuni ale serviciilor de informaţii iugoslave pe spaţiul românesc în perioada interbelică şi în timpul războiului. Atragerea minorităţii sârbo-croate la acţiuni antistatale 187
VI.4. Acţiuni în România ale structurilor informative secrete ale rezistenţei iugoslave 195
VI.5. România – ţintă inamică a spionajului iugoslav în perioada 1945-1960 204
VI.6. Evoluţii ale acţiunilor spionajului iugoslav în România în perioada 1960-1989 222
VI.6.1. Raporturile româno-iugoslave în intervalul 1960-1989 222
VI.6.2. Reluarea ofensivei spionajului iugoslav în România după moartea lui Tito 228
VI.6.3. Implicarea serviciilor de informaţii iugoslave în evenimentele de la Timişoara şi Bucureşti din decembrie 1989 233
VI.7. Acţiuni de spionaj iugoslave pe spaţiul românesc după evenimentele din decembrie 1989 236
VI. 8. Acţiuni acoperite ale serviciilor de informaţii sârbeşti 237
VI.8.1. Acţiuni de influenţă, propagandă şi climat 237
VI.8.2. Monitorizarea şi orientarea comunităţilor conaţionalilor din România 238
VI.8.3 Controlul comunităţilor româneşti din spaţiul ex-iugoslav 239
CONCLUZII: 248
ANEXE 253
Slovenia – Aşezare geografică, suprafaţa şi populaţia 253
Serbia – Aşezare geografică, suprafaţa şi populaţia 255
Muntenegru – Aşezare geografică, suprafaţa şi populaţia 258
Croaţia – Aşezare geografică, suprafaţa şi populaţia 259
Bosnia şi Herţegovina – Aşezare geografică, suprafaţa şi populaţia 260
Macedonia – Aşezare geografică, suprafaţa şi populaţia 262
Iosip Broz Tito – Repere ale biografiei 264
Cronica operaţiunilor executive externe realizate de U.D.B. (U.D.B.A.) care au avut va scop eliminarea fizică a „ţintelor“ 268
Planul serviciilor secrete elene pentru macedoneni 271
„Umbrela” comunităţii de informaţii a N.A.T.O. şi logistica Al Queda – piloni ai secesiunii republicilor ex – iugoslave 274
Manipularea informaţională specializată şi genocidul de la Srebeniţa 276
Operaţiuni executive speciale ale serviciilor secrete britanice 281
Lideri ai U.C.K. şi traficul cu organe prelevate de la prizonierii sârbi 286
Agenţia de Securitate şi Informaţii (B.I.A.) 288
Românitatea sud-dunăreană – comunităţile româneşti din Balcani: trecut, prezent, viitor 289
Provincia istorică Banat. Banatul românesc. 301
Banatul sârbesc şi Provincia autonomă Vojvodina 301
Date şi informaţii privind pregătirea intervenţiei Tratatului de la Varşovia în Cehoslovacia, România, Iugoslavia şi Austria 309
Cronologia vizitelor lui Iosip Broz Tito în România 319
Întâlnirea de la Vîrşeţ din august 1968 dintre Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito 321
-Stenograma discuţiilor- 321
Origine şi evoluţia istorică a „conflictelor îngheţate” din Balcani 327
Probleme litigioase, riscuri şi vulnerabilităţi de securitate în spaţiul balcanic 337
BIBLIOGRAFIE: 354