“Romania devenise cosmarul strategic al URSS”, afirma istoricul american Larry Watts in studiul sau de 46 de pagini insotit de alte 100 de file de documente desecretizate din Arhivele KGB, obtinute de la sectia din fosta RSSM.
Portalul Ziaristi Online este incantat sa prezinte una dintre cele mai recente aparitii la Editura RAO: Analiza de Intelligence. O abordare din perspectiva teoriilor schimbarii, de Ionel Nitu, cu un Cuvant inainte de Ambasador George Cristian Maior, director al Serviciului Roman de Informatii (SRI).
Ca urmare a implicării sale directe în favoarea extremistilor maghiari si a Ungariei, in scandalul de secesiune a UMF Targu-Mureş generat in scurta lui domnie de 72 de zile, Mihai Razvan Ungureanu este recompensat cu titlul de Doctor Honoris Causa al Universitatii din Pecs, care ii va fi conferit de confratii lui din poporul ungurean pe 13 decembrie, conform unui anunt publicat de presa ungureasca. “A fost o surpriza placuta. Sunt recunoscător Decanului Facultății de Medicină a Universitatea din Pécs si Senatului pentru acest privilegiu”, a declarat Ungureanu pentru agentia maghiara de stiri MTI, citata de Ziarul din Pecs pe 4 septembrie a.c.. ”Mă bucur că este apreciat un gest politic al Guvernului condus de mine care a hotarat sa impuna aceasta Decizie”, mai afirma fostul premier in articolul citat. Decizia antinationala a Guvernului Ungureanu a fost imediat redresata de Cabinetul Ponta, spre bucuria studentilor si profesorilor de la UMF Targu Mures. Scandalul declansat de decizia antiromaneasca a lui Ungureanu a fost relatat pe larg de portalul Ziaristi Online si aduce aminte de prestatia fostului prim-ministru in favoarea aceleiasi Ungarii, din perioada cand era ministru de Externe si milita pentru donarea Averii Gojdu – de peste 3 miliarde de euro! – statului ungar. Probabil tocmai aceasta activitate impotriva statului roman l-a si determinat pe presedintele Basescu sa-l numeasca sef al SIE. In continuarea prezentam un interviu cu candidatul ARD din Arad, realizat de un jurnalist muresean chiar la aflarea vestii, in luna septembrie, si in care raspunsurile tafnosului Ungureanu sunt de-a dreptul halucinante. ”Iată că o Universitate din Ungaria simte nevoia să recunoască public, prin gestul pe care e pe cale să-l facă, normalitatea şi firescul unei astfel de decizii într-o Europă unită”, isi incheie cu aplomb candidatul iesean, acum “os de aradean”, interviul. Intr-un articol de pe site-ul Ziarului din Pecs se consemneaza si faptul umoristic ca prima scrisoare trimisa de Universitate lui Ungureanu pentru a accepta distinctia s-a intors din Romania cu mentiunea „címzett ismeretlen” – “destinatar necunoscut”. Normal, Posta e, inca, Romana! Nu “ungureana”…
Sufletul meu de datornic parcă s-a liniștit puțin. Doar pentru că m-am fâțâit pe la ușa băncii. Brusc m-am simțit mai bine. De aia mi-a venit să glumesc cu cele două doamne, că altfel n-am cum să le spun, de la cortul electoral al Partidului Poporului – Dan Diaconescu.
Fumigena “cazului” Ion Stan a reusit sa atraga atentia presei de can-can politic pe ultimele sute de metri ale campaniei electorale. Prea putini jurnalisti s-au invrednicit sa incerce sa afle si cine a tras fumigena si de ce. Vorbim de vicepresedintele a doua Comisii de importanta nationala: Comisia comuna permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI si Comisia comună speciala a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea pachetului de legi privind Securitatea Naţională. Stenogramele DNA furnizate presei in deja clasicul stil care ne aminteste de epitetul folosit de presedintele Traian Basescu la adresa unui ziarist – de “gaozarism” – , ne demonstreaza ca Ion Stan a incercat, ca in fiecare an, sa-l “mituiasca” pe Mos Nicolae, cu “două portocale, două banane, o ciocolată şi o napolitană”. Si ca mai cauta o sponsorizare pentru benzina in campanie. Dar cine dintre candidati nu a cautat aceasta sponsorizare? MRU, poate, pentru ca ruleaza cu limuzinele 4×4 de lux si sub protectia SPP, toate platite de c0ntribuabilul roman timp de 365 de zile pentru ca a fost premier… 72 de zile! In rest, din cate am constatat, vedeta transcrierilor DNA, care apare o data la doua randuri, este un personaj numit “Neinteligibil”. Cu zeci de fragmente “neinteligibile” in inregistrarile lor – in care este posibil ca deputatul sa fi afirmat exact contrariul celor prezentate -, profesionistii de la DNA au hotarat, totusi, sa arunce fumigena pe piata. Posibil intoxicat, la randul sau, Ion Stan a aruncat sageti chiar spre directorul SRI, ambasadorul George Maior, care a replicat ca, dimpotriva, s-a inteles intotdeauna foarte bine cu vicepresedintele Comisiei SRI si nu are nici o implicare in Afacerea DNA. Dar chiar litrul de benzina si napolitana de Mos Nicolae sa-l transforme pe un fost prefect al judetului Dambovita, parlamentar timp de 12 ani, perioada in care a ocupat succesiv pozitia de presedinte, secretar si vicepresedinte al Comisiei SRI, onorat cu Crucea Patriarhala si cu Ordinul Serviciul Credincios in Grad de Cavaler acordat de Presedintele Romaniei, in “coruptul anului”?
Sa luam prin comparatie cu bananele si napolitanele cateva extrase dintr-o declaratie politica facuta de Ion Stan de la tribuna Parlamentului pe 12 iunie a.c.: “Un astfel de comentariu readuce în atenţie circumstanţele accidentului în care a decedat Teo Peter şi ne dezvăluie că autorul uciderii din culpă nu a fost soldatul american, ci fiul, minor şi beat la volanul bolidului, al primului demnitar al Ambasadei SUA la Bucureşti. Soldatul, protagonistul unei relaţii sexuale cu o minoră, fiica unui membru al Consulatului SUA, care a fost determinat să preia fapta asupra sa. Dar, pentru asta, martorul cheie trebuia “să nu mai fie găsit”. Mihai Răzvan Ungureanu, de la cârma MAE şi a SIE, a făcut tot ce trebuia ca martorul să nu fie identificat şi prezent la proces, iar urmarea a fost nedovedirea, nu atât a acuzaţiilor, cât mai ales a persoanei care s-a aflat la volan în momentul producerii accidentului.” Si inca: “Deşi departe de mine gândul de a fi vreun fan de al Emil Boc, acesta a avut, în cele din urmă, şi o zvâcnire de conştiinţă, refuzând să se conformeze lobbyistului, iar acesta i-a ordonat debarcarea. În acest sens, Gabriel Oprea şi structurile speciale de informaţii şi diversiune avute în subordine, cu asistenţa agenţilor de operaţiuni psihologice speciale, acoperiţi la o adresă din strada Povernei, au pus în operă a doua “Revoluţie de iarnă” din Piaţa Universităţii. Cum de au scăpat scenariştii şi regizorii controlul evenimentelor? Au ales un prim-ministru de mucava. Un Pinocchio, cu apucături de domnişoară sadomasochistă, deprins la SIE cu tertipurile ieftine ale celor rataţi în ale spionajului, care l-au umflat cu alune şi îmbălsămat în whisky.” Si mai mult: “Un alt comentariu readuce în actualitate, cu un consistent supliment de informaţii, relatările publicate ale fostului procuror Ciprian Nastasiu în legatură cu faptul că Mihai Răzvan Ungureanu a facilitat vizitarea în detenţie a lui Omar Hayssam de către avocatul Mordechai Tzivin.” (Sursa: Camera Deputatilor, Ion Stan – declaraţie politică: “Controversatele implicări ale fostului ministru de externe Mihai-Răzvan Ungureanu în cazurile Teo Peter şi Omar Hayssam”)
Coincidenta sau nu, la numai o saptamana dupa aceasta declaratie politica fulminanata Ion Stan a fost indepartat de la sefia filialei Dambovita a PSD, pe care o detinea de o bucata buna de timp. “Inlocuirea mea este o decizie abuziva, in spiritul relatiilor neprincipiale si nestatutare pe care incearca sa le incetateneasca impreuna cu unii lideri teritoriali, din dorinta de a scapa de persoane incomode domniei sale si familiei domniei sale”, a afirmat atunci deputatul PSD cu adresa la liderul USL, Victor Ponta. Bun: aflam asadar ca Stan nu e nici cu Ungureanu, recte Basescu, nici cu Ponta. Si mai si critica SIE si DGIA. Deci, cine i-a copt-o? Pentru a descifra aceste mistere, i-am solicitat un interviu generalului de brigada SRI (r) Aurel Rogojan, acuzat de o ziarista anonima in Evenimentul Zilei (vezi foto) ca “ingroapa coruptia” impreuna cu deputatul Ion Stan si ziaristul Cornel Nistorescu.
Dar, inainte de aceasta discutie, am procedat la o documentare la zi cu foste cadre ale conducerii SRI si SIE (la nivel de top 3). Sursele pe care le voi cita in continuare au punctat prestatia principalilor actori implicati in jocul de-a DNA. Unul dintre generalii prezenti i-a facut un portret cu raze X al capului ARD, MRU, alesul lui Traian Basescu ca candidat la Presedintia Romaniei in 2014. Am aflat astfel ca: “MRU a avut cateva mari tentative de a deturna activitatea Serviciului de Informatii Externe de la scopurile sale legale, firesti. A fost izolat, e adevarat destul de tarziu, de profesionistii care au inteles ce urmareste acest IMPOSTOR, ajuns in fruntea spionajului Romaniei. Bineinteles, cu inalte complicitati. Externe dar si interne. Pana a fost izolat in SIE, si inainte, ca ministru de Externe, MRU a actionat devastator impotriva Romaniei. MRU a fost printre cei mai vulnerabili demnitari, dupa cei care i-au girat promovarile; a ramas, in continuare extrem de vulnerabil, deci este totalmente incompatibil serviciului public loial Romaniei. Nu-l leaga absolut nimic nobil de tara noastra, al carei teritoriu il locuieste si a carei cetatenie o detine alternativ. Inselator, inselator… Nu este nici pe departe un erudit, un om de stiinta sau altceva. Are trei mari “calitati”: mitoman cu staif, poltron patentat, cleptocrat dovedit. Este un jalnic impostor, cu un CV umflat, un ambalaj amagitor pentru un spirit si suflet gol”.
Alt subiect, tangential: “ICR a fost folosit si pentru deturnarea fondurilor operative secrete ale SIE in diverse buzunare, precum si pentru plata unor operatiuni ilegale de infestare si agitare a vietii politice”. Despre actorii guralivi din presa si politica: “Tapalaga este in solda straina, ca si M. Macovei, cu care se afla in aceeasi barca. TRU – Traian Razvan Ungureanu – a fost expediat de la BBC ca suspect contagios de KCI – Kaghebita Cronica Incurabila. Mircea Marian este un caz de notorietate, cu loc garantat in patologia fatarniciei si a delatiunii. Robert Turcescu a fost extras de Gabriel Oprea de unde era, fiind incantat de gradul “onorific” de colonel, apoi plasat sub umbrela DGIA si gadilat de SIE sub Ungureanu. Aceleasi initiale, cu directie spre aripile internationaliste tradatoare ale celor doua servicii, sunt scrise cu vopsea reflectorizanta si pe fruntea lui I.T. Morar si Mircea Toma de la Agentia de Monitorizare a Presei, ultimul fiind si unul dintre coordonatorii principali ai Retelei Soros in Romania, alaturi de Alina Mungiu Pippidi.” Pornind de aici haideti sa vedem ce ne spune despre aceasta afacere si generalul Aurel Rogojan, cu functii importante atat in DSS, o jumatate din cariera sa, cat si, apoi, ca ofiter de rang inalt in SRI, cealalta jumatate, fiind printre responsabilii planificarii strategice a serviciului secret roman si unul dintre autorii pachetului de legi privind Securitatea Nationala, in ultima perioada remarcandu-se prin publicistica sa ca un critic constant al Troicii Iliescu-Magureanu-Basescu. Dar, mai intai, un motto dintr-o declaratie politica a acuzatului Ion Stan:
“În opinia noastră, serviciile de informaţii reprezintă, în acest moment, cea mai importantă redută a bătăliei unor forţe politice profund dezbinate, în care fiecare din părţi mizează pe supravieţuirea prin controlul acestor servicii. La serviciile de informaţii se află secretele măririi şi decăderii lor, iar conştiinţa acestui adevăr îi face, şi pe unii şi pe alţii, să arunce totul în joc. Dacă nu au reuşit să-şi aservească serviciile, atunci preferă să le împingă spre sinucidere, împlicându-le pe unele cu – pe altele – fără voia lor, în dispute politice.” – Ion Stan
Interviul Ziaristi Online cu generalul Aurel Rogojan: “Victimele inscenarilor razbunatoare, cu substrat politic, sunt linsate mediatic insa, pe termen lung, militantii politici hartuiti castiga in notorietate”
Rep Ziaristi Online: Domnule general Aurel Rogojan, in gazeta Evenimentul Zilei, Scanteia ARD-PDL, a aparut un articol de infierare a dvs, a jurnalistului Cornel Nistorescu si a deputatului Ion Stan, in care se sugereaza ca sunteti un fel de vector al coruptiei parlamentare si, pe deasupra, mai semnati si cu pseudonim in Cotidianul. Autoarea, respectiv semnatura Adriana Musat, are doar trei articole in doua luni de munca la EvZ, celalalte doua fiind oarecum pe acelasi “profil”. Cum raspundeti acuzatiilor din ziarul lui Tal Silberstein si Dan Andronic?
Gen Aurel Rogojan: Regula de conduita fata de asemenea subproduse, care nu au nimic comun cu jurnalistica si care denota intruzinea structurilor oculte clandestine in folosirea presei ca mijloc si releu de agresiune imagologica, ar fi sa nu luam seama. Dar, fiindca m-ati intrebat, din respect pentru interesul dumneavoastra, am sa fac cateva comentarii.
In primul rand, deplang conditia semnatarei articolului, in masura in care exista in realitate si nu este doar un nume de serviciu, alaturi de multe altele din presa infiltrata, prin care se lanseza provocarile si diversiunile mediatice. Fiindca, asa cum a tinut sa ne avertizeze Adam Michnik la o reuniune a organizatiilor jurnalistilor din Europa Centrala si de Est, “Daca Milosevici nu ar fi existat, noi l-am fi inventat”.
Lipsa de corectitudine si absenta dorintei “autoarei” de a exprima adevarul, au retinut-o de la exercitarea celei mai elementare norme de etica jurnalistica: ”Audiatur et altera pars”. Daca ma intreba, nu mai avea ce publica.
In colaborarea mea cu Cotidianul.ro am semnat mai multe zeci de articole – editoriale, comentarii, studii si documentare, cu numele si pronumele din cartea de identitate, iar uneori, daca a fost cazul, si cu gradul din livretul militar.
Dreptul de a cauta, culege si raspandi informatii, prin orice mijloace si neconditionat de frontierele statelor este consacrat de celebrul Articol 19 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului. Asa ca nu vad de ce anume ma acuza oficiosul din topul releelor de dezinformare ?
In al doilea rand, o spun clar, raspicat si fara nici-o rezerva. Am avut statut oficial de colaborator al deputatului Ion Stan in anii 2007-2008, iar anterior, cand era presedintele unei comisii parlamentare, am fost solicitat institutional pentru a-i furniza asistenta in materia reglementarii domeniului securitatii nationale si a activitatii serviciilor de informatii. Este ilegal, interzis ori impotriva vreunei cutume ?
In al treilea rand, Cotidianul.ro, asa cum si gazetarul Lucian Gheorghiu a dorit sa precizeze, nu a folosit, in referire la cazul deputatului Ion Stan, decat declaratiile sale politice, postate pe site-ul Camerei Deputatilor si publicate in Monitorul Oficial.
In al patrulea rand, asocierile fortate si neconcordante adevarului privind o relatie personala de vreo patru decenii cu domnul Cornel Nistorescu, o “intalnire si imprietenire pe taram militar, pe la mijlocul anilor ’60”, este o mostra evidenta de intoxicare si manipulare, dar si de inducere a unei supozitii tendentioase. Si unul si altul avem biografiile publice. Puteau fi accesate. Siluirea adevarului este o stratagema care ne vine din democratie sau din totalitarism? Deci portavocea cui este o gazeta de aceasta factura?
“Autoarea” nu s-a documentat nici macar in arhiva gazetei unde presteaza si in care, prin 2002-2003, eram “infierat” ca “francmason”. La conducerea gazetei era atunci Cornel Nistorescu, cu care am dat mana, prima oara, in 2007, luna iunie, ziua 28. Dar pana in urma cu doi ani, cand a intevenit colaborarea mea la Cotidianul.ro nu am avut prijejul sa stam fata in fata .
In al cincilea rand, daca domnul deputat Ion Stan ar fi dovedit ca a premeditat si savarsit cu intentie fapte incriminate de lege, cu pericol social demonstrat de probe directe incontestabile, in cadrul unei instructii judiciare in care procurorii au adunat, deopotriva, dovezile de acuzare, cat si cele de circumstantiere si aparare, atunci nimic nu ar indreptati la vreo ingrijorare. Dimpotriva.
In al saselea rand, de ce are nevoie instructia judiciara de atata publicitate si mediatizare dirijata unilateral, cine si de ce pronunta sentinte in presa, inainte de un proces echitabil ? Am in vedere toate cazurile de aceasta natura. Victimele inscenarilor razbunatoare, cu substrat politic, sunt linsate mediatic, apoi, peste ani, Justitia nu le mai retine nimic in sarcina.
In al saptelea rand, trebuie observat ca “autoarea” afirma ca eu si domnul Nistorescu suntem din sate vecine, din judetele Bihor si Hunedoara. Cum cele doua judete nu se invecineaza direct… sunt tentat sa cred ca textul a fost redactat pe undeva, pe afara, de catre cineva care nu cunoaste nici geografia Romaniei. Sau au fost incurcate fisele personale.
Nu in ultimul rand, ce ni se reproseaza? Ca punem si noi umarul la ingroparea coruptiei? Trebuie lasata sa traiasca ?!
Rep: “Seful unei retele de trafic de influenta” Ion Stan – dupa cum a fost caracterizat de europarlamentarul Traian Ungureanu, cercetat acum de DNA pentru niste pachete de Mos Nicolae si o sponsorizare pentru benzina, este unul dintre cei mai energici parlamentari, conform activitatii sale consemnate pe portalul electronic al Camerei Deputatilor. Declaratiile sale politice si interpelarile sunt majoritatea pe subiecte foarte fierbinti, in general evitate de alti parlamentari mai comozi: de la secesiunea “Tinutului Secuiesc”, ingaduita de “organele statului”, la mafia intelectuala patronata de Plesu, Liiceanu si Patapievici si dictatura “justitiarilor” de tipul comisaresei Macovei (citez din declaratiile sale). Presedintele Basescu si ungureanul sau nu lipsesc din comentariile sale la obiect. In acest context, cu expuneri publice care vizeaza infractiunile unui grup organizat, nu vi se pare cam cusuta cu ata alba operatiunea DNA?
Gen: Asa cum am mai sustinut cu alte prilejuri, chiar si in deschiderea volumului ”Fereastra serviciilor secrete. Romania in jocul strategiilor globale” reiterez un fapt notoriu: parlamentarii, cu rare exceptii, isi preiau mandatul sub povara datoriilor facute pentru campania electorala. Adica intra in Parlament “datori vanduti”. Sansa ori nesansa de a fi documentat ca infractor depinde doar de alegerea “sponsorilor” si modalitatile sponsorizarii. Daca avem in vedere aceasta dezolanta realitate o securizare a Parlamentului ca penitenciar ar sanctiona mai echitabil coruptia electorala, cu o marja de eroare de circa 5 la suta.
Domnul Stan cunoaste foarte bine legile, este avizat asupra riscurilor, nu facea parte din categoria celor obligati de imprejurari sa-si cumpere locul in Parlament. Dar, in acelasi timp, iar intrebarea dumneavoastra este avizata, dansul a deranjat prin militantismul sau politic subordonat, nu neaparat partidului din care face parte, cat mai cu seama interesului public, pe care l-a identificat corect si servit loial, chiar cu riscul de a avea probleme in partid. Si a avut probleme foarte serioase in partid, fiindca a demascat in declaratiile sale politice afacerile nebuloase, ca sa le spunem asa, ale sponsorilor personali ai unora dintre liderii marcanti.
Oamenii de afaceri, mai cu seama cei care isi datoreaza profitul contractelor publice, au moral indatatoriri de caritate, cum sunt si darurile simbolice pentru copii, fie de Mos Niculae sau Mos Craciun. Desigur, acesta nu este un argument cu valoare juridica, dar este o oportunitate pe care politicienii nu o scapa.
Dar, a folosi o astfel de imprejurare ca pretext pentru a servi poporului insetat de justitie un “mare caz de coruptie” si a cere arestarea in plina desfasurare a campaniei electorale, nu poate ramane in afara unor determinari de cu totul alta natura, decat cea a corectei aplicari a legii. Cine nu cauta si nu alearga dupa sponsorizari in campania electorala? Asa ca intrebarea: ”De ce Ion Stan?! “ poate aparea ca fireasca.
Rep: Dl Ion Stan este vicepresedinte al Comisiei comune permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI si vicepresedinte al Comisiei comune speciale a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea pachetului de legi privind Securitatea Naţională. Dvs sunteti general de brigada SRI (rez). Intamplator, unele dintre subiectele abordate de domnia sa se regasesc si in cartea dvs, “Fereastra Serviciilor Secrete”, laudata chiar si la B1 Tv, de Ion Cristoiu. Credeti ca de aici s-a facut o legatura?
Gen: Nu-i nimic intamplator! Doar ca maestrul Ion Cristoiu, al carui loc in istoria presei din Romania va fi cu interes cercetat de viitorime, mi-a spus cinstit si direct, “Despre chestiunea maghiara nu discutam. Au compromis-o unii si altii si… “. Da, domnul deputat Stan, cu prietenii speram si sincere printre parlamentarii maghiari, nu a menajat derapajele extremismului neorevizionist si a avut, si din acest considerent, unele discutii “neconventionale” cu Adrian Nastase, care i-a reprosat ca-i strica randuilelile convenite cu U.D.M.R.-ul.
Opera politica a deputatului Ion Stan, consemata de analele parlamentului, ramane si o vor judeca cei ce ne urmeaza. Cele ce i se vor intampla, nu vor putea fi extrase din contextul activitatii sale politice. Ca regula, pe termen lung, militantii politici hartuiti castiga in notorietate.
Rep: Se spune ca cine lucreaza in Comisia SRI nu este lipsit de tangente cu principalul serviciu secret roman. In acest context putem vorbi de un razboi intre servicii, de o razbunare a unei aripi internationaliste din SIE sau DGIA contra oamenilor SRI sau de o politizare excesiva a serviciilor? Nu va este frica ca urmeaza sa deveniti si Dvs o tinta?
Gen: Aveti o intuitie patrunzatoare. Cazul in speta pune si chestiuni care tin de “nesfarsitul razboi fratricid dintre servicii”, asa cum l-a caracterizat Claude Silberzahn, referindu-se la niste realitati franceze, dar prezente peste tot. Domnul deputat Ion Stan a cerut o reforma structurala, demolatoare pentru excrescentele nefiresti ale unor structuri special. Asa cum spuneam la recenta lansare a cartii mele, la care ati participat, impreuna cu elita de informatii a unui intreg judet, fac parte din categoria vinovatilor de serviciu. Acesti vinovati sunt si tinte permanente de serviciu.
Rep: De ce spun aceasta: pentru ca, in mediile jurnalistice se speculeaza ca in presa si politica, mai ales in zona din care vin aceste atacuri al dvs si la Ion Stan, isi fac de cap agenti acoperiti ai SIE facuti la apelul bocancului mai ales pe vremea lui Ungureanu. Este vorba de personaje culese din bazinul Soros, care acum beneficiaza de multipla protectie (Soros, servicii secrete straine, Cotroceni, SIE, DGIA plus Parlamentul European sau alte institutii unde activeaza, cum a fost cazul ICR-ului sau IICCMER-ului) si care actioneaza, sub steag strain, pentru a deservi interese personale sau de grup organizat, de cele mai multe ori impotriva intereselor Romaniei. Din informatiile care circula prin presa dintre cei mai servili agenti de acest gen se detaseaza: Robert Turcescu, Dan Tapalaga, Mircea Marian, Grigore Cartianu, activul Mircea Toma, multiplul Bogdan Chirieac, comisareasa Monica Macovei si sublocotenentii sai, fostii utecisti de frunte Cristian Preda si Traian Razvan Ungureanu. Cum comentati?
Gen: Ne apare evident ca exista multa dereglementare si dezordine in ceea ce priveste comanda si conducerea acestor agenti. Fiecare dintre noi suntem agenti ai unei cauze, vectori ai unor idei… Fiecare natiune se apara si prin mijlocirea agentiilor sale secrete, a oamenilor care le populeaza ori colaboreaza cu ele, voluntar ori motivati. La noi, din pacate, par a se fi inversat rolurile. Agentii unor entitati straine dau tonul, au bagheta Dirijorului si, de aici, suma consecintelor inevitabile.
Aparitiile si prestatiile publice ale celor mentionati de dumneavoastra pot face obiectul unor interesante studii de caz. Poate chiar merita, dar nu este bine ca asemenea chestiuni sa fie abordate sub impulsiuni de moment. In particular, v-am indicat sensibilitatile si nuantele unora dintre cazurile aduse in discutie. Dar sa nu uitam ca in lumea dominata de cultul secretului misuna si multi mercenari, aventurieri, nebuni, unii de geniu, delatori de mare vocatie ori complexati…
Rep: Din punct de vedere al problematicilor de securitate nationala, prestigiului international si vulnerabilitatilor Romaniei, credeti ca dupa 9 decembrie se poate repeta un scenariu de genul “loviturii de stat” de la referendumul pentru demiterea presedintelui Romaniei, cu contestarea alegerilor pe motiv de “frauda masiva”, etc, etc, etc?
Gen: Eu sunt adeptul rationalitatii in deciziile de stat, dar experientele de care am avut parte, pot fi un suport pentru predictii care sa ne determine “sa fim pregatiti si pentru raul la care nu ne asteptam.”
Rep: Cum credeti ca poate fi aparata Romania pe viitor in fata acestui tavalug antiromanesc care isi bazeaza atacul la adresa statului national unitar roman pe un adevarat cal troian cu diversi magari si catari inflitrati in epicentrul aparatului de securitate al tarii?
Gen: Sunteti glumet, malitios, cinic ori de toate la un loc, domnule Victor Alexandru Roncea? Apararea in astfel de imprejurari, depinde de forta constiintei civice nationale si de factorii care o pot valoriza benefic interesului comun.
Ati participat si dvs, alaturi de mine si alti specialisti si combatanti pe frontul invizibil, la cateva evenimente publice importante, unde salile erau arhipline. Pe mine cel mai mult m-a impresionat dorinta de adevar, dreptate, justitie si demnitate a oamenilor prezenti, dintre care nu au lipsit tinerii. Intr-un tineret educat sanatos, in spritul valorilor nationale perene, adversar al minciunii si intolerant la mizeria politicii trebuie sa ne punem sperantele. Un tineret in masura sa ne judece corect greselile, procesand obiectiv experientele trecutului, pentru a fi feriti de surprizele a ceea ce astazi are aparenta de adevaruri, dar viitorul le va dezvalui ca au fost falsuri. Fara independenta presei, fara eliberarea canalelor de comunicare publica de dictatura familiilor politice transpartinice, un adevarat cancer al democratiei, nu este posibil un reviriment real pe termen scurt.
Cotidianul face din nou un serviciu opiniei publice si, sub titlul “Tismaneanu era obisnuit de mic sa ia case de la Partid”, prezinta detalii halucinante din propriile amintiri ale lui Vladimir Tismaneanu din Cartierul Rosu, publicate de acesta la fosta Editura Politica a PCR, actuala Humanitas a GDS. Informatiile despre casele in care a stat, dupa ce proprietarii lor au fost aruncati pe drumuri sau in inchisori de regimul de ocupatie bolsevic sunt scoase din filmele de groaza. Aflam astfel ca apartamentul de lux din Grigore Mora, pe care Partidul il inzestrase cu mobila si tablouri confiscate de la “chiaburi”, a fost preluat de familia Tismineţki de la Armata Rosie, care …”renuntase la el”. Normal, daca, potrivit documentelor din Arhivele rusesti, respectiv extraselor din Jurnalulul Anei Pauker, publicate de Larry Watts si profesorul Gheorghe Buzatu, reiese ca tatal lui era seful agenturii NKVD din Romania!
Informatiile publicate de neobositul jurnalist Ion Spanu sunt cu atat mai folositoare cu cat tocmai ce l-a prins Corpul de Control al Guvernului pe Tismaneanu ca a trait, din nou, ca-n puf, ilegal, o luna de zile, in Vila Lac 2, fosta resedinta a Licai Gheorghiu, un casoi pe malul lacului Floreasca mai mare chiar si decat resedinta oficiala a presedintelui Romaniei, Vila Lac 3, cu care se invecineaza. Fostul propagandist comunist, incercand sa-si spele trecutul deconspirat de profitor al tuturor regimurilor, sustine ca ar fi fost obligat sa locuiasca in somptuoasa vila a nomenclaturii din care a facut si el parte. Citez de pe blogul sau: “Am locuit, la un moment dat, la o vila de protocol pentru a beneficia de un regim sporit de protectie si securitate.” La “o vila”, o vila oarecare…
Potrivit RAAPPS, Vila Lac 3, resedinta prezidentiala, are o suprafata construita de 1.045 m2. Dupa cum poate constata oricine pe harta alaturata (vezi foto) sau pe cea disponibila prin imaginile din satelit, Vila Lac 2 a fiicei lui Gh Gheorghiu Dej este de doua ori mai mare. Vila Lac 3 are si etaj. Nu este foarte clar cum arata Vila Lac 2, pe care n-am avut ocazia sa o vizitez. Deci “o vila de protocol” = o vila oarecare cu o suprafata intre 1 si 2 kilometri patrati, in cazul in care are doua nivele. Dar declaratia lui Tismaneanu, rezident de lux fara a avea nici un astfel de drept, releva un alt aspect, care a costat contribuabilul roman cu mult mai mult decat se presupunea pana acum si de cat apare in Raportul Corpului de Control al Guvernului. Pentru ca el afirma ca “a beneficiat de un regim sporit de protectie si securitate” pentru ca ar fi fost amenintat cu moartea. In Romania??? Buuun. Dintr-o singura propozitie, Tismaneanu a bagat in rahat vreo trei-patru institutii ale statului: Presedintele Basescu sau Primul Ministru Boc – cel care a dispus instalarea lui in cotetul de doi kilometri patrati, SRI-ul, care acum trebuie sa probeze ca au existat amenintari reale cu moartea la adresa profesorului Munchausen si SPP-ul, care s-a ocupat – la ordinul cui? – de “masurile de protectie si securitate sporite”, masuri care au costat contribuabililul roman cu mult peste imbaierea Tismaneanului in cada Licai Gheorghiu. Bani pe care Tismaneanu este obligat sa-i returneze acum statului roman, tinand cont de Raportul Corpului de Control in care se afirma ca a beneficiat de aceste privilegii ilegal.
Un alt motiv pentru care autoritatile sunt obligate sa se autosesizeze in cazul Tismaneanu, este reliefat, din nou, de catre Ion Spanu, care arata in articolul sau din Cotidianul ca fostul locatar al Vilei Lac 2 se face vinovat si de trafic de influenta la cel mai inalt nivel – Presedintele Romaniei, Traian Basescu.
Astfel, in articolul citat se arata cum, in cadrul unei emisiuni TV (vezi video mai jos), disponibila in spatiul online cat si in arhiva Cotidianul, Tismaneanu sustine cu gurita lui cum a intervenit la Basescu care a intervenit la Boc care a intervenit la ministrul de Interne Nica pentru pastrarea – ilegala – a prepusului sau Dorin Dobrincu in functia de director al Arhivelor Nationale.
Iata afirmatia lui Tismaneanu, care trebuie sa intre de urgenta in atentia Parchetului: “Schimbarea acestui tînăr istoric foarte curajos – Dorin Dobrincu, fost director al Arhivelor Nationale (n.m) -, autorul unui capitol din “Raportul Final”, numit de Guvernul Tăriceanu, nu de Traian Băsescu, dar menţinut de Traian Băsescu – am fost direct implicat în acel episod – în momentul în care ministrul de Interne PSD, dl Nica, a vrut să-l schimbe, Traian Băsescu a intervenit la premierul Emil Boc, şi a fost menţinut dl Dobrincu. Deci, Tăriceanu şi Boc, şi, sigur, Traian Băsescu”.
Generalul de brigada SRI (r) Aurel I Rogojan, acuzat de Scanteia Zilei ca se afla in spatele deputatului Ion Stan, vicepresedintele Comisiei Parlamentare pentru controlul SRI, invinuit de DNA, ARD si presa Retelei Soros de grave fapte “neinteligibile” de coruptie si mita electorala (pachete de Mos Nicolae – vezi stenograma mai jos), s-a hotarat sa rupa tacerea si sa prezinte adevarul, intr-un interviu acordat in exclusivitate portalului Ziaristi Online. Pana maine, cand veti afla, printre altele, din surse sigure, si o lista a principalilor agenti de influenta din presa si politica ai Retelei Soros, SIE si DGIA din cadrul filierei internationaliste care a acaparat “institutiile statului”, cititi o parte din ce a deranjat DNA-ul… si nu numai.
Mai intai un extras din “actul de acuzare” marca DNA folosit pe final de campanie de Tribunalul Poporului Ungurean:
“STAN ION: Nu, stai puţin! Eu trebuie să fac… Am în colegiu cinci mii de… şase mii de copii.
DIMA SORIN NICUŞOR: Da.
STAN ION: Trebuie să fac nişte pacheţele pentru Moş Nicolae. Două portocale, două banane, o ciocolată şi o napolitană.
DIMA SORIN NICUŞOR: …[neinteligibil]…
STAN ION: …[neinteligibil]… câte fac.
DIMA SORIN NICUŞOR: Gata! Vă dau…ă… vă dau răspuns pe, pe …[neinteligibil]…
STAN ION: Da. Da, da. Ca să-mi spui ce… Da’ vezi că pungile ţi le dau eu, că sunt pungi cu Moş Nicolae.
DIMA SORIN NICUŞOR: Îhî. Sunt marcate de …[neinteligibil]… dumneavoastră şi …[neinteligibil]…
STAN ION: Nu! Nu, nu, că nu …[neinteligibil]…
DIMA SORIN NiCUŞOR: Aoleu!
STAN ION: N-avem voie să dăm produse alimentare, a dat PONTA… a dat PONTA…
DIMA SORIN NICUŞOR: A dat or do… ordonanţă, da.
STAN ION: Ordonanţă.
DIMA SORIN NICUŞOR: Ă… păi, eu… mâine, mâine?
STAN ION: Da.
DIMA SORIN NICUŞOR: Ne-auzim mâine, să dau… ?
STAN ION: Da.
DIMA SORIN NICUŞOR: Bine!
STAN ION: Da’ nu …[neinteligibil]…
DIMA SORIN NICUŞOR: Nu e, nu, nu. Bine, vă salut, sănătate!”.
Aceasta se pare ca a deranjat anticoruptii din DNA. Pe buna dreptate! Acum sa vedem ce ar fi putut deranja poporul ungurean al ARD:
Ancheta săptămânalului italian L`espresso: Autorităţile române protejează afacerile Camorrei. Mafia napoletană sufocă România cu gunoaiele italienilor.
Proiect de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii
Propunere legislativă privind instituirea unei indemnizaţii sociale minime garantate pentru persoanele în vârstă care nu primesc pensie
respinsă definitiv
ETC, ETC, ETC
Alte declaratii politice – din care nu lipsesc Plesu, Patapievici si Liiceanu, interpelari, care o privesc pe “comisareasa Monica Macovei” si propuneri legislative cu caracter national puteti gasi la pagina sa de deputat roman de pe site-ul Camerei Deputatilor
Exemplu:
20.”Nimic nou în politica externă a României” – o concluzie surprinzătoare a preşedintelui Traian Băsescu la întâlnirea anuală cu ambasadorii şi consulii generali ai României”
“(…)
Doar cu numai câteva zile înaintea întâlnirii cu ambasadorii, Traian Băsescu a ieşit pentru întâia oară la scena declaraţiilor belicoase la adresa puterii de la Chişinău, declarând ameninţător: “Este ultima agresiune la adresa României orchestrată şi vom răspunde extrem de dur, de data asta. S-a mers prea departe”.
Peste numai două săptămâni, acelaşi vehement Traian Băsescu îi compătimea pe Voronin, pe primul său ministru şi pe ministrul de externe de la Chişinău, găsindu-le scuze şi spunând că nu ar dori să fie în locul lor sub presiunile Moscovei şi ale Tiraspolului, care i-ar determina, chipurile, să-şi piardă uzul raţiunii şi să vadă negru în faţa ochilor numai ce aud de români şi România.
Dar până să se ajungă la ultima agresiune, în fapt cea mai recentă din partea pigmeilor de la Chişinău, la adresa României, relaţiile româno-moldave au înregistrat evoluţii extrem de sinuoase, condimentate cu grave ofense şi atacuri la demnitate, ajungându-se până la provocări pe care România le-a suportat cu o resemnare pe care Voronin, după mintea şi instructajul Moscovei, ar fi putut să o interpreteze ca vinovăţie.
S-a acrit vinul de dar al neamului Voronin şi nimic nu-i nou în relaţiile externe ale României, cetăţene-preşedinte?
Aproape concomitent cu reuniunea ambasadorilor, Rompetrolul a devenit kazah.
Consilierii şi generalii din preajma cetăţeanului-preşedinte au încasat perdafuri grele. Putin şi Bush ştiau că Kazahstanul va cumpăra Rompetrolul, Băsescu, nu.
Aşadar chiar nimic nou în politica externă a României?!
Nu fiindcă ar fi lipsit evenimentele, ci pentru că sistemele informativ-analitice diplomatic, al Serviciului de Informaţii Externe, şi cele al Direcţiei Generale de Informaţii al Armatei ori nu mai există, ori nu mai lucrează pentru Preşedintele României. Dar pentru România?
(…)
Constatăm că nu avem strategie de relaţii externe, fiindcă în locul unor instituţii naţionale oficiale care să se ocupe de studiile strategice de politică internaţională, Guvernul finanţează un aşa-zis Institut Cultural Român, care se ocupă de imaginea externă a directorului sau şi a garniturii de aplaudaci ai puterii, a căror operă necunoscută în ţară este publicată în ediţii de lux peste hotare.
Patapievici, Pleşu, Dinescu, Liiceanu et comp. sunt livraţi ca hrană spirituală românilor de pretutindeni, în vreme ce la Chişinău nu se permite dezvelirea unui bust al clasicului Liviu Rebreanu.
Românii de pretutindeni sunt faultaţi de la Bucureşti, cetăţene-preşedinte, inclusiv prin blocajul şi lentoarea cu care “draga dumneavoastră Monica” a tratat proiectele legislative necesare apărării identităţii românilor din străinătate. (…)”
Corpul de control al primului-ministru va sesiza organele de urmărire penală în legătură cu posibile fapte de natură penală comise în perioada 2010-august 2012 la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, prin efectuarea unor cheltuieli de servicii şi deplasări, transmite Mediafax.
Decizia a fost luată după ce Corpul de control al primului-ministru a efectuat o verificare la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) pentru perioada de activitate cuprinsă între 1 ianuarie.2010-25 august 2012.
Cheltuielile invocate sunt legate inclusiv de serviciile contractate pentru fostul preşedinte al Consiliului Ştiinţific al institutului, Vladimir Tismăneanu, şi directorul Mihail Neamţu.
Guvernul aminteşte că, prin HG 134/2010 pentru modificarea şi completarea HG nr. 1372/2009 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, a fost modificat cadrul normativ de organizare şi funcţionare a Institutului, fiind eliminat textul care reglementa scopul principal pentru care a fost înfiinţat Institutul în anul 2005, respectiv acela de “Investigare ştiinţifică şi identificare a crimelor, abuzurilor şi încălcărilor drepturilor omului pe întreaga durata a regimului comunist în România, precum şi sesizarea organelor în drept în acele cazuri în care sunt depistate situaţii de încălcare a legii”. (…)
Conform referatelor justificative realizate de secretarul ştiinţific, Iacob Bogdan, şi de preşedintele executiv al Institutului, Stanomir Ioan, în aceeaşi perioadă a anului 2010 (9-30 Iunie) s-a aprobat “proiectul” intitulat “Stagiu de coordonare a activităţii de cercetare a IICCMER şi de finalizare a agendei ştiinţifice pentru anul 2010″, care în fapt reprezintă justificarea plăţii cazării şi a mesei, timp de 21 de zile la Vila lac 2 pentru preşedintele Consiliului Ştiinţific -Tismăneanu Vladimir.
Nota Ziaristi Online: Vila lac 2 se afla in Cartierul Primaverii, supranumit “Cartierul Rosu”, pe malul lacului Floreasca, si este vila de protocol in care a locuit Lica Gheorghiu, fiica lui Gheorghe Gheorghiu Dej. Se afla in vecinatatea imediata a Vilei Lac 3, resedinta lui Traian Basescu (Vezi Wikimapia). Despre Cartierul Primaverii, in care a locuit pana la implantarea in strainatate, insusi fostul propagandist comunist V.I. Tismaneanu are tupeul sa scrie un articol pe portalul lui Soros “Contributlers”, unde, sub titlul “Fortareata nomenklaturii“, ne informeaza ca “Lica Gheorghiu, sotul ei Gheorghe Radoi si cei trei copii ai Licai din prima casatorie cu Marcel Popescu, Sanda, Gheorghe si Mandra, adoptati de Dej, au fost obligati sa paraseasca locuinta de la lac (o vila somptuoasa)”. Ca sa stea el acum!
Valoarea lui Cărtărescu, Andrei Şerban, Silviu Purcărete sau Dan Perjovski e după cât investeşte în ei ICR. Ca şi în Andrei Pleşu, deşi investesc şi alţii, cum e Humanitas, care la randu-i este subventionata, iar ultima lui carte, despre parabolele lui Iisus, premiată pe blat de Uniunea Scriitorilor, în chiar vinerea Târgului, dar nu la Târg, este un cogea truism.
Biblioteca Județeană a fost gazda unei manifestări editoriale aparte odată cu lansarea celor 27 de volume intitulate ”Documente din Arhiva Corneliu Zelea Codreanu”, ale editorilor Victor Roncea şi Gheorghe Buzatu
In dimineata zilei de sambata, dupa un al zecelea apel disperat de la un “numar necunoscut”, m-am gandit sa fac ochi si sa vad cine e insistentul anonim. O fi Basescu – ma gandeam in semi-visare – ; vrea sa-si ceara scuze pentru ca, lipsit de orice urma de demnitate, nu si-a dat demisia dupa votul zdrobitor al romanilor impotriva sa si a ales, in schimb, sa devina presedintele tuturor ungurenilor… Cand colo, ce sa vezi: nu era Basescu, era Bibisiu! Adica BBC-ul. O voce ce-mi indica o jurnalista profesionista pana in varful buzelor imi aduce vestea ca a murit Larry Hagman. “I’m sorry for him!”, bagui eu. “Pot sa va ajut cu ceva?”, mai zic. “Pai de-asta va tot sunam. Ca ne place cum scrieti, nu v-am uitat de cand ne dadeati corespondente si vrem sa va spuneti parerea, live, despre implicatiile geopolitice ale Dallas-ului pe vremea lui Ceausescu”. Bun asa, Okay!
Pe vremea cand eram mare si tare la Ziua, inainte ca MRU sa-si activeze contra mea lopetile agentilor SIE si Soros din presa si politica, dadeam cam o data pe saptamana cate o corespondenta la BBC Scotland si, apoi, si la BBC World Service. Cand veneau la Bucuresti pentru o emisiune mai speciala, amicii de la BBC ma sunau cu mult inainte ca sa stabilim ce si cum. Cu emisiuni despre spionii din Athenee Palace pana la cei din Palatul Parlamentului si “Casa” “Presei Libere”, ne distram de minune, fara sa uit sa prezint si realitatile necunoscute in Occident despre romanii din Basarabia si Bucovina. Galanti, britanicii ma recompensau cu vreo 100 de Quid – lire sterline sanatoase – de transmisie telefonica si ceva mai mult cand mai faceam si doi-trei pasi impreuna pe strazile Bucurestiului. Cum nu-mi placea idea sa ma imbogatesc singur si de multe ori aveam oaresce treaba importanta in redactie chiar cand ma suna Londra sau Glasgow-ul, l-am recomandat la interogatoriu voluntar si pe George Damian. Nu stiu daca el mai continua si azi sa transmita la BBC dar la mine s-a inchis robinetul cand – dupa cum mi-au marturisit colegii britanici – un concetatean de alta nationalitate din Romania m-a parat la un consangean de-al lui dintr-o pozitie cheie ca “am vederi nationaliste”.
Se pare, totusi, ca chiar vederile acestea au contat la interviul in direct despre Larry Hagman. Si ma bucur ca in interventia de sambata am contrazis afirmatiile lui aeriene de acum un an – care s-au dovedit a fi un fonfleu nesincer -, cum ca Dallas-ul l-a dat jos pe Ceausescu. Sa fim seriosi! Daca Securitatea constata ca Dallas-ul ar putea avea, in mai mare masura, astfel de efecte, il mai lasa Ceausescu sa ruleze trei sute “n”-spe episoade?! Si pentru ca ii era lui Ceausescu frica de J.R. l-a mituit Securitatea la Bucuresti cu “bani gheata”, dupa cum raspandeste acum, cu nesat, presa britanica? Si tot de asta, de frica sa nu li se urce romanilor capitalismul la cap, difuza Securitatea, respectiv TVR-ul, in cele doua-trei ore de transmisie amarata, si alte seriale americane, ca celebrele (pentru noi) Kojak, cu Telly Savalas, Colombo, cu Peter Falk, Rich man – poor man/Om bogat – om sarac, cu “Falconetti”, Un serif la New York, cu… un serif la New York!? 🙂
Mai curand, dupa parerea mea, era vorba de geopolitica lui Ceausescu de dupa ’68, continuatoare practic a politicii lui Dej, de desovietizare si derusisficare a Romaniei. Opozitia lui Ceausescu fata de URSS se ducea, iata, si la nivel televizionistic, sfidand in mod vadit cinematografia Mosfilm si demonstrand, si din acest punct de vedere, o pozitia unica in blocul Pactului de la Varsovia. Nu mai este cazul sa spun ca Larry Watts demonstreaza in cartea sa, fundamentala pentru oricine doreste sa-si cunoasca adevarata istorie netasamanianizata (adica nediabolizata de tismaneni 🙂 ), “Fereste-ma, Doamne, de prieteni”, o sumedenie de astfel de situatii, documentate, care merg pana la cele de sensibilitate inalta, cu export secret de armament sovietic catre SUA, perfectat prin intermediul CIA chiar de catre fratii lui Ceausescu (dintre care unul a fost sinucis in beciul ambasadei de la Viena).
Anii in care rula Dallas-ul intr-o veselie, cel putin in prima decada, sunt anii in care Ceausescu ii primea la Bucuresti pe Nixon si Ford si apoi statea pe barba lui Carter pe la Casa Alba si in SUA intr-o vizita de stat de o saptamana ( o s a p t a m a n a – aviz amatorilor). Sigur ca difuzarea unor astfel de seriale era cu dublu tais (asa cum a “performat”, sa zic asa, si Securitatea) pentru ca transporta romanii intr-o lume de vis (“American dream”) pe care nu o puteau atinge si care contrasta dramatic cu realitatea rece si gri din casa si din strada. Dar, cine stie?, poate Ceausescu – sponsorul comunist al lui Hagman – il idolatriza si el pe actorul american si se vedea in sinea lui ca un fel de J.R., cu personalitatea sa dura, rezolvand problemele Romaniei in stil texan… Ironic, dupa “revolutie”, petrolistul capitalist american a facut, in Romania, reclama pentru… Lukoil! Banner-ul “infratirii-ntre popoare”, dispus pe o cladire de locuinte ridicata de Ceausescu si ramasa vreo duzina de ani in acelasi stadiu, dezolant, la doi pasi de Palatul Parlamentului, vizibil in fundal, spune cam totul despre unde a adus Romania “Alianta Votca-Cola” (iar acum, dupa ani de bors rusesc ne-am pricopsit si cu lesia “europeana”, recomandata, conform codex alimentarius, pentru spalat intestinele, creierele si, mai ales, sufletele, in special cele de pe diferitele dealuri ale Capitalei).
Cam o parte consistenta din chestia asta le-am zis britanicilor. Astept sa fiu, din nou, parat, acolo sus, de cacanarii lui Basescu, recte Tismaneanu, Patapievici et eiudem farinae (sic) 🙂
Primele 25 de volume din “Integrala Manuscriselor Dimitrie Cantemir”, un proiect coordonat de profesorul Constantin Barbu şi realizat cu aprobarea lui Vladimir Putin, au fost donate joi Bibliotecii Academiei Române, de Ambasada Federaţiei Ruse la Bucureşti, în prezenţa ambasadorului rus.
Duelul ucigaş intre rachetele palestinienilor si salvele de artilerie/bombardamentele armatei israeliene numără, de aceasta data, cinci morţi în Israel şi peste 150 în Fâşia Gaza. Pe acest tribut de vieţi, analiştii se grăbesc să extragă “învăţămintele” tragediei.
La IATC am fost coleg cu Tocilescu, Purcărete şi Cornişteanu. Purcărete nu avea umor sau avea un umor ascuns, era grav, poate fiindcă era şi activist politic. Ciudat, dar toţi activiştii din clasă aveau s-o întindă în ţări mai calde! (…) Da, români, să crăpaţi ori să scăpaţi! Ori-ori. Iată o dilemă din care nu putem ieşi decât prin râs.
În decursul istoriei noastre complicate am trecut prin fel de fel de faze şi relaţii cu vecinii noştri, despre care am avut ocazia să vorbesc pe acest site. Dar, totuşi, parcă cu niciunul dintre vecinii noştri nu am avut atât de multe de împărţit şi pătimit ca şi cu ruşii.
Fiul eroului-martir: Aștept cu mare nerăbdare să citesc motivarea deciziei Curții de Apel București prin care ucigașul Paizs Octavian a fost achitat deoarece nu a săvârșit infracțiunea pentru care a fost condamnat.
“Daca ar fi sa regandim apararea teritoriului NATO in prezent, aceasta ar trebui configurata in cadrul unor noi concepte defensive: Cum putem, spre exemplu, raspunde unui atac terorist in inima Europei, cum putem asigura securitatea retelelor naostre de comunicatii si infrastructura, cum putem proteja continentul de un atac de rachete cu raza lunga de actiune venit de undeva din Orient? Apararea Europei ramane un subiect-cheie pe agenda strategica a NATO si UE, dar pe alte coordonate si pe alte dimensiuni stratefice. Europa nu se poate izola in fata unor amenintari externe, nu poate intra sub un clopot de sticla sau intr-o noua “linie Maginot”, fie aceasta politica, economica sau militara. Regandirea conceptelor de aparare europeana si euro-atlantica va fi un proces lung si greu la care toti- diplomati, politicieni si planificatori militari- vor trebui sa lucreze pentru a dezvolta o abordare integrata- tot mai grea in absenta perceptiei acelui pericol iminent de care vorbeam- asupra amenintarilor actuale.” – George Maior
“Indiferent de tipologie, în intelligence este foarte important ca schimbarea să genereze o mai bună cunoaştere, prevenire şi combatere a riscurilor la adresa securităţii naţionale. Performanţa în intelligence se măsoară în funcţie de modul în care organizaţiile din domeniu reuşesc să-şi realizeze atribuţiile în mod eficient, prevenind producerea de prejudicii la adresa securităţii.”(…) “Ne aflăm în faţa unei schimbări de paradigmă de intelligence, în care schimbarea este cuvântul-cheie. Ea tinde să fie perpetuă, aşa că schimbarea va fi regula, şi nu excepţia. De altfel, consider că şi teoriile de management vor fi, în curând, doar teorii ale managementului schimbării, pentru că nu există individ, grup sau organizaţie care să fie exceptat de la influenţele şi nevoile schimbării.” – Ionel Nitu
Avem în faţă o extraordinară carte de investigaţie, în care cititorul român îl va întâlni pe patriotul Ion Costaş, părintele fondator al poliţiei şi armatei moldoveneşti, care îşi pune talentul de povestitor avizat în slujba recuperării istoriei nefalsificate a naşterii şi devenirii Republicii Moldova. Cartea abundă în detalii, cele mai multe absolut inedite, despre ce s-a întâmplat în Basarabia după destrămarea URSS, dar şi despre cauzele prăbuşirii atotputernicului imperiu comunist. Autorul, suprapunând peste experienţa sa directă, înţelesurile ulterioare ale evenimentelor, informaţiile colaterale, dezvăluirile incendiare bazate pe mii de documente adunate şi păstrate cu grijă, atacă şi portretizează elita politico-aministrativă a Moldovei, disecă mecanismele complicate care au dus la obţinerea independenţei acesteia, descrie războiul ciudat din Transnistria şi evenimentele care au condus la formarea autoproclamatei Republici Moldoveneşti Nistrene. Ion Costaş nu omite să vorbească şi despre începuturilor relaţiilor cu România, dar şi despre lupta lui pentru introducerea grafiei latine. Generalul Costaş dedică această carte – eveniment celor căzuţi în luptele pentru integritatea Republicii Moldova.
In parteneriat cu Editura Rao, portalul Basarabia-Bucovina.Info a derulat pe parcursul a 10 zile concursul cu intrebarea “Cand a avut loc Razboiul din Transnistria?” avand ca premiu cartea generalului Ion Costas TRANSNISTRIA 1989-1992. Cronica unui razboi “nedeclarat”. Avalansa de raspunsuri corecte ne-a depasit asteptarile demonstrand cu prisosinta cati romani de pe ambele maluri ale Prutului sunt interesati de istoria reala a ultimelor doua decenii, o istorie ramasa destul de intunecata, la fel ca soarta confratilor nostri din teritoriile romanesti ocupate de fosta URSS. Suntem bucurosi sa anuntam astazi rezultatul: Aurelian Cristache, un tanar roman aflat la studii in Olanda. Felicitari!
Multumim tuturor participantilor, care au dovedit cunostinte temeinice de istorie si interes pentru cauza nationala, si ii invitam sa devina colaboratori ai portalului Basarabia-Bucovina.Info cu materiale si fotografii pe specificul site-ului. Pentru toti cei care isi doresc in continuare cartea generalului Ion Costas, cu autograf, aceasta va fi lansata in prezenta autorului joi, 22 noiembrie, la ora 16.00, la standul Editurii Rao de la Targul de Carte Gaudeamus, manifestare culturala la care Republica Moldova este invitata de onoare. Ca o minima compensatie pentru toti participanii la Concurs prezentam astazi finalul capitolului despre arestarea liderului separatist de la Tiraspol, respectiv despre cum a fost eliberat Igor Smirnov, cat si, foarte important, ANEXELE lucrarii fostului ministru al Apararii si Internelor din Republica Moldova, in format PDF, care contin 122 de pagini de documente, majoritatea in limba rusa, in baza carora generalul Ion Costas a putut prezenta intregii lumi adevarului despre Razboiul din Transnistria. Iata-le aici: ANEXE RAZBOIUL DIN TRANSNISTRIA – BASARABIA-BUCOVINA.INFO
Cum a fost eliberat Igor Smirnov. Tradarea lui Snegur
“Incontestabil, aceasta [capturarea lui Igor Smirnov in plina strada, de sub nasul KGB-ului, sectia Kiev] a fost una dintre cele mai reuşite operaţiuni ale Ministerului Afacerilor Interne din republica noastră, din întreaga existenţă a acestei instituţii. Remarc încă o dată că reţinerea a fost efectuată fără implicarea forţelor securităţii statului. După arestarea separatistului nr. 1, agitaţia din presă în jurul arestării transnistrenilor s-a amplificat şi mai mult. Rămas în libertate, Zagreadski a atacat cabinetul lui Kravciuk şi MAI al Ucrainei. Mărăcuţă l-a sunat noaptea pe Snegur. La revendicările acestuia, preşedintele a răspuns demn, afirmând: „Dumneavoastră aţi dormit liniştit prea mult timp!“ Această frază ar fi putut să devină istorică, dacă Smirnov nu ar fi fost eliberat.
Turneul de prezentare a celei de-a doua editii a cartii generalului Aurel I Rogojan despre secretele serviciilor secrete si agentii anti-Romania care-si fac de cap la varful “statului roman”, in politica si mijloacele de manipulare in masa, sub ochii neputinciosi ai “institutiilor statului” si “comandantului suprem”, continua.
Liderul nr. 1 Xi Jinping şi ceilalţi şase membri ai instanţei superioare a partidului comunist dispun nu numai de cel mai numeros popor al lumii, dar şi de cel mai mare depozit de dolari US din lume, de arma nucleară şi de o economie care a avut creşteri neîntrerupte de peste zece la sută din 1978 şi până acum, în momente de criză.
Probabil Ada Milea nu a conştientizat că românii trăiesc într-o societate de canibali. Adică s-a ajuns la ceea ce Iuliu Maniu nu bănuia. Când, la procesul lui Antonescu, a fost admonestat de ce a dat la sfârşit mâna cu condamnatul, Maniu a spus: „Eu şi Mareşanul Antonescu am fost adversari, nu canibali”. Încă nu s-a făcut un spectacol pe această idee, iar FNT nu s-a ridicat deasupra imitaţiilor, în care a triumfat Silviu Purcărete cu pastişa universală care a avut drept pretext Călătoriiile lui Guliver.