Revenind la rapoartele sau notele ce-i aparţin lui Nestor Rateş, aşa cum au fost ele transmise către Asociatia Civic Media şi care, cum poate observa oricine, conţin multe iniţiale, am descoperit cine s-ar putea ascunde în spatele lor, astfel încât oricine să înţeleagă mai bine cele afirmate de semnatarul lor – recte viitorul director de la Europa Liberă.
«Uniunea Europeană nu va primi niciodată suficient sprijin popular pentru a impune federalismul, astfel încât ar trebui să renunțe la ideea de a clădi Statele Unite ale Europei», după modelul unui super-stat, a declarat fostul șef al diplomației franceze, socialistul Hubert Védrine, la o conferință New World Forum desfășurată sub coordonarea Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare în Europa (OCDE) în Paris.
Președintele AFDPR, dl Octav Bjoza, a luat cuvântul din sală, evocând calitatea deosebită a legionarilor pe care i-a cunoscut în închisorile comuniste. Deși nu a fost legionar, d-sa a arătat că nu consideră normală generalizarea osândirii tuturor membrilor Mișcării Legionare, subliniind caracterul deosebit al lui Ion Gavrilă Ogoranu care a fost un exemplu de bunătate, de toleranță și dragoste creștină. Dl Bjoza a criticat situația creată de Institutul Elie Wiesel la Târgu Ocna. Fundaţia „Memorialul Durerii” protestează împotriva tentativei Institutului Elie Wiessel de a mistifica istoria României şi de a ne defăima eroii.
FBI-ul arestează un agent sub acuzaţia de muşamalizare a unei acţiuni de dare de mită în bătălia pentru un munte de fier estimat la $10 miliarde. Francez acuzat de distrugerea dovezilor privind modul în care un miliardar israelian a obţinut controlul asupra unui munte bogat în minereu de fier în Guineea
Editura RAO are plãcerea sã vã invite la lansarea volumului CEI DINTÂI VOR FI CEI DIN URMÃ ROMÂNIA SI SFÂRSITUL RÃZBOIULUI RECE de LARRY L. WATTS Evenimentul va avea loc miercuri, 24 aprilie 2013, la ora 17.00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I“. Lansarea va avea loc în prezenåa autorului. Vorbitori: Acad. prof. dr. DINU GIURESCU Prof. univ. dr. MIHAI RETEGAN Gen. dr. IOAN TALPES Gen. lt. prof. univ. TEODOR FRUNZETI
“Cei dintâi vor fi cei din urmă, continuarea volumului “Fereşte-mă, Doamne, de prieteni“, se constituie într-un demers absolut necesar a istoriei recente a României ca actor pe scena internaţională. Şi de această dată, Larry Watts ne oferă un studiu chintesenţial, vital pentru a ne apropia de adevărul aflat în spatele uimitoarei apoteoze a regimului Ceauşescu în 1978, şi transformărilor survenite până în ajunul prăbuşirii acestuia, incapabil de acomodare la o nouă conjunctură internaţională, în 1989. Aşa cum demonstrează uriaşa documentaţie ştiinţifică prezentată aici, chiar dacă şoriceii pot constitui o provocare pentru elefanţi, şansele lor de a se salva printre pachidermele intrate în perioada rutului sunt infime.”
General dr. Ioan Talpeş
Director al Serviciul de Informaţii Externe (1992-1997)
Consilier Prezidenţial pe probleme de securitate naţională (1991-1992, 2000-2004)
Ministru de Stat (Vice Prim Ministru) al Integrării Europene, Justiţiei şi Securitatii Naţionale (2004)
“Istoricul Larry Watts a deschis un capitol cu totul nou în istoriografia românească. Cele doua volume ale Dr. Watts, schimbă radical perspectivele solid statornicite privind raporturile dintre Blocul răsăritean şi Republica Socialistă România. Autorul demonstrează convingător nevoia de a le reconsidera şi a le regândi în ansamblul lor.
Analiza, care îndeamnă la citit, dezvăluie capcanele multiple ale istoriei contemporane. În aceste vremi de repetate apasări asupra lumii cărţilor şi societăţii româneşti, Editura RAO ne oferă o operă de substanţă, o lucrare-reper a istoriografiei noastre.”
Prof. Acad. Dinu Giurescu
Universitatea Bucureşti
Senator, Parlamentul României (din 2012)
“Cei dintai vor fi cei din urmă. Romania si sfarsitul Razboiului Rece – cartea istoricului si analistului american Larry Watts, o carte care va constitui precis, si curand, valuri.”
“Indeed, the Cuban missile crisis constituted one of the turning points that determined the character of Romanian independent policy for the rest of the Cold War.”
Introduction
by Larry L Watts
Translated into English for the first time, the following ten documents have appeared in publications sponsored by the Romanian Academy of Sciences, the Romanian Ministry of Foreign Affairs and the Romanian National Archives. In all but two cases, the documents were discovered by individuals directly involved with the incidents or present at the meetings whose transcripts are herein reproduced – the Romanian-Chinese discussions by Romulus Ioan Budura, who served at the time of the crisis at the foreign ministry in Bucharest and later became Ambassador to the People’s Republic of China [Documents 1, 3, 4, 6, 9], and Vasile Buga, a diplomat and Soviet specialist often involved in Soviet-Romanian discussions and who later served for many years in the Romanian Embassy in Moscow [Documents 5, 7, 8]. One of the two remaining documents appears in its original German-language version on the website of the Parallel History Project on Security Cooperation [Document 10]. The last is an excerpt regarding the crisis from an interview with Romania’s foreign minister at the time, which has previously appeared in Romanian [Document 2].
Romania played almost no role whatsoever in the Cuban missile crisis. Yet that crisis was critical in reorienting Romanian foreign and security policies in a manner that caused significant shifts in the nature of the Cold War regionally and globally – for example, as attested by its subsequent campaign for nuclear disarmament and confidence-building measures within the Warsaw Pact, and its central role in the Sino-American rapprochement and in the mediation of Egyptian-Israeli relations. Indeed, the Cuban missile crisis constituted one of the turning points that determined the character of Romanian independent policy for the rest of the Cold War.
Bucharest’s early independent initiatives were poorly understood in Washington during the first half of the 1950s and for almost a decade thereafter.[i] Initially, such initiatives were dismissed, ignored or assimilated into prevailing paradigms dominated by a cognitive bias dating from the 1940s that Romania was the “least able” or likely to challenge Soviet domination.[ii] It was not until 1963 that the ostentatious nature of that defiance finally (if only temporarily) overrode US intelligence doubts.[iii] Given the hesitation and delay with which Romanian policy reorientation was recognized in the US, a decade after its first manifestations, it is hardly surprising that the even more consequential transformation following the Cuban Missile, during 1963 especially, also escaped notice by the US intelligence and academic communities. Within a year of that crisis Romanian policy experienced a tectonic shift from the mere reassertion of national control over institutions and policies to the containment of Soviet military might regionally and globally.[iv]
A Troubled Relationship: 1954-1961
Within 48 hours of Stalin’s death, on 5 March 1953, Romania leader Gheorghe Gheorghiu-Dej told the Politburo of the Romanian Worker’s Party Central Committee that the Soviet advisors who ran the economy “must hand over the functions they have held up to this point to representatives of our own country.”[v] Concurrently, he lobbied Moscow insistently for the closure of the Soviet-Romanian joint ventures (SOVROMs), describing them as purely exploitive and “no better” than capitalist institutions, an opinion which had gotten him into serious trouble in 1947.[vi] [Documents 4, 5] As Khrushchev rightly observed, “for Romanians, ‘SOVROM’ was a curse word.”[vii]
Cine il sustine pe agentul KGB Ion Mihai Pacepa si il ataca pe Larry Watts: de la Nestor Ratesh la Petre M Iancu
Turnatorii Securitatii au infiltrat pana-n gat Radio Europa Libera si Deutsche Welle si dau astazi Romaniei si romanilor lectii de “deontologie” si “democratie”, din Occident. Insa steaua la care se inchina insa tot cea din varful Kremlinului.
„Cei care au contribuit în epocă cel mai mult la statuia lui Pacepa am fost noi, cei de la Europa Liberă, difuzând din ianuarie 1988 în serial fragmente din „Orizonturi Roşii“. Astăzi am putea să ne întrebăm – ştiind despre Pacepa ceva mai multe – cât de inspirată a fost acea decizie“, a concluzionat Liviu Tofan, fost director adjunct al postului de Radio Europa Libera / Radio Free Europe, la finalul unei recente dezbateri prezentate de Adevarul. O concluzie de bun simt. Poate singura. Pentru ca, spre exemplu, cel care l-a promovat in exces pe fostul nomenclaturist comunist acuzat de crime ca securist in slujba DIE si a KGB, a fost chiar directorul Departamentului romanesc al RFE – in doua randuri! -, dupa pensionare consultant principal al postului, nimeni altul decat Nestor Ratesh, pe numele real Stesel Natan, alias “NICU” pentru ofiterii de Securitate in fata carora isi turna colegii de la Agerpres, inainte de a deveni “dizident”. In ciuda nenumaratelor elogii si mentionari a personalitatii fostului director al RFE cat si a biografiei oficiale, nicaieri nu a aparut aceasta informatie, chiar si sub forma asteptata de confesiune publica, in ultimii 23 de ani, de cand cica se spune liber adevarul si numai adevarul.
Civic Media a primit raspunsul de la CNSAS in cazul lui Nestor Ratesh in decembrie 2012, dupa sase ani de la solicitarea trimisa Consiliului in cadrul campaniei Voci Curate in presa si societatea civila din Romania. Nici in toata aceasta perioada, desi a stiut ca este cercetat, Nestor Ratesh nu s-a obosit sa-si marturiseasca public colaborarea cu Securitate. Documentele sunt puse la dispozitia intregii opinii publice in baza articolului Roncea.Ro.
Intr-un interviu mai vechi din “22”, organul de presa al GDS, Nestor Ratesh elucubreaza pe tema Dosarelor Securitatii de la CNSAS. Nici cu aceasta ocazie, desi afirma ca a studiat Doasarele Europei Libere din Arhivele SRI si SIE, Nestor Ratesh nu gaseste posibilitatea ca in textul kilometric sa strecoare si un randulet in care sa-si faca mea culpa si sa-si prezinte si fata de informator al Securitatii. In schimb sustine ca este putin probabil ca Securitatea sa fi avut spioni la Europa Libera. E cazul sa radem putin…
“Rodica Palade, “22”: Multi se intreaba daca a plasat Securitatea spioni la Europa Libera? Ai putut sa descifrezi aceasta enigma? Nestor Ratesh: Nu rezulta asa ceva din dosarele pe care le-am vazut pana acum. E adevarat, a fost o considerabila disponibilitate pentru sueta din partea catorva colegi, suete din care isi extrageau adesea informatorii substanta rapoartelor lor. De aceea probabil aceste rapoarte abunda de cancanuri marunte, pe care apoi ofiterii le ingrosau, construind tot felul de teorii si chiar “planuri de actiune” pe temeiul lor. Dar nu as vrea sa trivializez chestiunea in nici un caz, dupa cum nu as dori sa fiu excesiv de naiv. E adevarat ca se cere uneori, ca, de pilda, intr-un plan de actiune din 1982, “infiltrarea a inca doi informatori” la Europa Libera, acel “inca” putand sugera ca mai erau si altii, toate informatiile importante insa provin, in dosarele cercetate, de la informatorii din afara postului, posibil unul sau doi dintre ei fosti salariati sau colaboratori ai Europei Libere. Un colaborator permanent al postului este mentionat pentru o eventuala racolare, el avand niste antecendente solide de pe cand era in tara, dar nu apare nicaieri ca racolarea a avut efectiv loc. In fine, la sfarsitul anilor ‘70 au fost disensiuni interne serioase la München care ar fi putut oferi unele oportunitati Securitatii, fara a exista indicii certe ca le-a utilizat cu succes. Sau n-am fost eu destul de perspicace.”
Cu siguranta, Nestor Ratesh ori n-a fost deloc perspicace ori si-a inchipuit ca va fi protejat si azi asa cum au facut-o Securitatea si succesoarele ei timp de 40 de ani, de la data emigrarii sale in SUA si pana azi. Imaginati-va: daca Securitatea si-ar fi dorit sa-l compromita pe directorul Radio Europa Libera, cat de simplu i-ar fi fost sa-i publice cateva note informative olografe… Dar n-a facut-o. Concluzia o trageti singuri.
Acum: ce mai este interesant de notat? O tipologie: personaje ca Nestor Ratesh, dupa ce au tras sange din poporul roman pentru a-l turna in laboratoarele Securitatii, au ales ca dupa “defectarea” in Occident sa urasca nu numai sistemul pe care l-au servit cu varf si indesat ci intreg poporul roman. Cazul William Totok, aka “THOMAS”, fost informator al Securitatii, la randul sau amploaiat la Europa Libera, Deutsche Welle si organul GDS: uraste romanii azi asa cum a facut-o de cand a plecat din tara care l-a gazduit, in 1987. Deloc ciudat, exact in acelasi an au devenit ziaristi “occidentali” si cei care au preluat butoanele de la Nestor Ratesh, ca transfugii” Traian Ungureanu, Rodica Binder si Petre M. Iancu. Asa au ajuns sa il promoveze pe agentul KGB Ion Mihai Pacepa, continuand astfel misiunea Securitatii din perioada consilierilor sovietici din NKVD, perioada in care ori ei – cazul Nestor Ratesh, ziarist la Agentia oficiala de presa a regimului comunist Agerpres – ori parintii lor – cazul Petre M Iancu alias Peter Moscu, cu tata nomenclaturist si propagandist comunist, au servit la bolsevizarea tarii.
Mostenitorii NKVD-ului sunt acum la post si il ataca pe istoricul american Larry Watts de pe unde s-au infiltrat, conform Directivelor Departamentului 1 Dezinformare al fostei Directiei I principale a KGB. O noua dovada ne parvine de la Deutsche Welle, printr-un articol vitriolic la adresa lui Larry Watts si lustruitor, cu limba, in privinta lui Tismaneanu si ai lui. Motivul: deconspirarea lui Pacepa, implicit a retelei lor, a vechiului komintern. Practic isi apara propria structura conspirativa, inainte de lansarea celui de-al doilea volum al trilogiei lui Larry Watts, in care le este radiografiata Reteaua. De bun simt ar fi sa fie retrasi de la post daca nu vor sa se retraga singuri la pensie. In caz contrar, datoria posturilor de stat pe unde si-au facut cuibul si de unde isi continua sub steag strain operatiunile de inversare a valorilor si reperelor este sa se descotoroseasca de ei. Macar acum, in ultimul ceas. Razboiul Rece trebuie sa ia sfarsit si in Romania. Oricum, dupa cum ne asigura Larry Watts, Cei din urma vor fi cei dintai.
Si-acum sa ne amuzam putin cu “neperspicacele” director de la Radio Europa Libera si “uitucul” turnator de la Agerpres al propriilor colegi, dintre care i-am identificat pe urmatorii: Romulus Caplescu, Ecaterina Oproiu, Sergiu Verona, Felicia Antip, George Serafin, Cornel Raducanu, Ion Fantanaru, Nathan Lupu, Uli Valureanu, Gabriela Folgu, Dikran Baboian, Nicolae Plopeanu, Ion Manea, Anton Celaru, Nicolae Ionescu, Ţicu Simion, etc…
William Totok, turnator al Securitatii si ziarist la Deutsche Welle si revista “22” a GDS, vrea sa “demitizeze” rezistenta din munti si pe Ion Gavrila Ogoranu impreuna cu IICCMER si Institutul “Elie Wiesel”, astazi, la “Jocker Club”. Pozitia lui Totok fata de “controversatul personaj” Ion Gavrila Ogoranu a fost formulata in trecut intr-un articol in care legendarul luptator din munti era infierat cu manie proletara, pardon!, europeana, la Radio France International, oferindu-se “cîteva exemple care ilustrează activitatea controversatului personaj: De pildă o cuvîntare anti-europeană, contra dezincriminării homosexualităţii, ţinută la o festivitate de comemorare de la Sîmbăta de Sus, în iulie 2005”. Adica Ogoranu era la fel de extremist ca Papa si Patriarhul Romaniei. Groaznic! Va dati seama?! Ce mai este interesant: sedinta BOB se desfasoara sub egida unui institut care, chipurile, investigheaza crimele comunismului. Basca un al doilea, care se ocupa cu denuntarea si condamnarea anticomunistilor, chiar si cand acestia si-au dat viata pentru un evreu, cum este cazul lui Valeriu Gafencu.
William Totok a devenit ziarist la Deutsche Welle si Europa Libera dupa ce a emigrat in RFG in 1987. La fel au devenit ziaristi “occidentali”, peste noapte, in acelasi an, “transfugii” Traian Ungureanu, Rodica Binder si Petre M. Iancu. Cum? Petre M. Iancu, pe numele sau real Peter Moscu, fiul nomenclaturistului bolsevic si realizator de documentare propagandistice comuniste Iancu Moscu, explica, intr-un interviu: “Am facut o cerere”.
Iranul, un stat plasat la intersecţiile tuturor intereselor geopolitice din Orient, se află, ca şi Israelul, într-o stare permanenentă de alarmă, fiind ameninţat zilnic, pe diverse surse, cu iminenta declanşare a unui război împotriva sa, după modelul celor din Irak şi Afganistan. Cu toate acestea, viaţa oamenilor simpli din vechea Persie nu este afectată de zvonistica politică mondială. În ciuda tuturor ameninţărilor, Teheranul, capitala Iranului, se dezvoltă continuu, atingând o populaţie metropolitană de aproape 15.000.000 de locuitori. În plan economic Iranul este ţara cu cea mai mare rezervă de gaze naturale din lume, dupa Rusia, şi, în acelasi timp, cu cea mai ieftină motorină, după Venezuela: 2 cenţi pe litru. Ceea ce se reflectă şi în traficul cotidian. Plasarea Iranului de către mediile occidentale într-o zonă de maximă insecuritate a scăzut prezenţa turiştilor la cele 15 situri UNESCO ale culturii milenare persane, de o inestimabilă valoare, dintre care amintim si prezentăm oraşul antic Persepolis şi Piaţa Regală din Esfahan.
Cristina Nichituş Roncea este fotograf freelancer şi colaboratoare a agenţiei Mediafax. Acest material reprezintă o sinteză în urma călătoriei avute în Iran anul trecut.